Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















Violarea secretului corespondentei

Drept



loading...








ALTE DOCUMENTE

delict - Notiune si definitie - Continutul legal
ACTIUNE IN EVACUAREA CHIRIASULUI PENTRU NEPLATA CU REA CREDINTA A CHIRIEI
Dreptatea si egalitatea
Drepturile copiilor
ASISTENŢĂ PENTRU ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE sI JUSTIŢIE
POSESIA
SUBIECTELE RAPORTURILOR DE AFACERI
PROTECTIA MARCILOR SI INDICATIILOR GEOGRAFICE
TEMATICA concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii 2006
CONCEPTUL FORMEI DE STAT


Violarea secretului corespondentei

1. Continutul legal

Sub aceasta denumire este incriminata în art. 195 C. pen., deschiderea unei corespondente adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comu­nicari efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de 646n131g transmitere la distanta fara drept. De asemenea, este incriminata sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului unei corespondente, chiar atunci când a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea con­tinutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, chiar în cazul în care faptuitorul a luat cunostinta de acesta din greseala sau din întâmplare.

Exprimarea dreptului la inviolabilitatea corespondentei este o valoare socia­la care a capatat si o consacrare constitutionala. Într-adevar, potrivit art. 28 din Constitutia României, secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Inviolabilitatea corespondentei, a comunicarilor si convorbirilor de orice fel nu are caracter absolut; ea poate fi, în anumite cazuri si conditii, restrânsa. Aceasta posi­bilitate este preva­zuta tot în Constitutie [art. 49 alin. (1)], unde se prevede ca exer­citiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrâns numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei pe­nale, prevenirea con­se­cintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. În acest sens si în legatura cu unele restrângeri ale inviolabilitatii corespondentei, semnalam dispo­zitiile art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a României si art. 98-99 C. proc. pen.[1]

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special se refera la calitatile speciale re­fe­ri­toare la libertatea persoanei de a comunica prin intermediul corespondentei cu alte persoane. Legea ocroteste secretul oricarei comunicari prin corespondenta, in­di­ferent de importanta acesteia. Nu are relevanta nici daca corespondenta cuprinde sau nu date care nu ar trebui cunoscute de alte persoane, fiind suficient sa aiba ca­racter nepublic, adica sa fie destinata numai adresantului. În aceasta privinta, scri­soarea care cuprinde cea mai tainica destainuire, ca si aceea care cuprinde o banala urare, reprezinta tot o corespondenta nepublica[2].

b) Infractiunea de violare a secretului corespondentei, desi se refera la un drept personal, are ca obiect material chiar corespondenta violata prin actul de deschidere, sustragere, distrugere, retinere a corespondentei. De asemenea, constituie obiect material linia de comunicatie în cadrul careia s-a interpus persoana care realizeaza interceptarea convorbirii sau comunicarii.

B. Subiectii infractiunii. a) Infractiunea poate fi savârsita de orice persoana care îndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. Daca fapta va fi comisa, de exemplu, de catre un functionar, vom fi în prezenta unui concurs ideal de infractiuni între violarea secretului corespondentei si abuzul în serviciu contra intereselor per­soanelor (art. 246 C. pen.).

Infractiunea de violare a secretului corespondentei poate fi comisa în oricare din formele participatiei penale.

 b) Subiect pasiv poate fi orice persoana. De fapt, subiectul pasiv este alcatuit din persoanele între care s-a purtat corespondenta, expeditorul si destinatarul cores­pondentei sau cele care au participat la convorbirea efectuata prin telefon, telegraf sau alte mijloace de transmitere la distanta.

Nu exista cerinte speciale privind timpul si locul comiterii infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Infractiunea se poate realiza, sub aspectul elementului material al laturii obiective, prin una din actiunile incriminate de art. 195 C. pen. În primul rând, infractiunea se poate comite prin deschiderea fara drept a unei cores­pondente adresate altuia. Nu are relevanta daca inculpatul a luat sau nu efectiv cu­nos­tinta de continutul corespondentei, nici modul în care este scrisa cores­pondenta (cu mâna, cu masina, tiparita), într-un alfabet cunoscut sau secret (cifrat), ori modul cum este remisa (direct destinatarului, prin posta, curier), daca a fost timbrata com­plet sau este netimbrata, daca destinatarul a fost gresit sau nu. Evident, infrac­tiunea nu poate fi comisa când expeditorul înmâneaza personal corespondenta destinata­rului, care ia cunostinta imediat de continutul ei, ci numai când, înainte de a ajunge la destinatar ori înainte ca acesta sa ia cunostinta de ea, corespondenta trece prin mâinile altor per­soane[3]. Savârseste aceasta infractiune de pilda, seful de vagon CFR care, în scopul sustragerii a diferite sume de bani, deschide corespondenta pe care o transporta[4]. Nu comite infractiunea prevazuta în art. 195 acela care deschide cores­pondenta în temeiul unui drept conferit de lege (de pilda, parintii pentru copii, tutorele pentru copil, organele judiciare conform art. 98 C. proc. pen., organele peni­tenciare etc.). Cerinta esentiala care trebuie îndeplinita este aceea ca întotdeauna cores­pondenta trebuie adresata altcuiva.

Infractiunea se poate realiza, în al doilea rând, prin interceptarea, adica prin surprinderea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanta. A intercepta o convorbire sau comunicare înseamna a surprinde, a asculta o convorbire între doua persoane sau o comunicare pe care o persoana o face altcuiva. Nu are relevanta daca subiectul activ a inter­ceptat total sau partial convorbirea si continutul acesteia.

Pentru existenta infractiunii interceptarea trebuie sa fie efectuata fara drept. Ascultarea din greseala a unei convorbiri nu va constitui infractiune.

De asemenea, violarea secretului corespondentei se poate realiza prin sustra­gerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente. Prin sustragere se întelege lua­rea corespondentei din detentia unei persoane fizice sau juridice. Daca cores­pondenta sustrasa continea bani sau alte valori, pe care autorul si le-a însusit, va exista un concurs de infractiuni între infractiunea de violare a secretului cores­pondentei si cea de furt. Prin distrugerea corespondentei se întelege suprimarea, desfiintarea acesteia în materialitatea sa. Prin retinere se întelege pastrarea cores­pondentei, înainte de a fi predata destinatarului, pe o durata suficienta pentru ca ea sa apara nejustificata.

În ultima modalitate, infractiunea se poate realiza si prin divulgarea continutului unei corespondente sau a convorbirii ori a comunicarii, chiar daca corespondenta a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala sau daca faptuitorul a luat cunostinta de continutul convorbirii sau al comunicarii, din greseala sau din în­tâmplare[5]. Divulgarea continutului unei corespondente ori continutului unei convorbiri sau al unei comunicari reprezinta aducerea la cunostinta altora. Nu are relevanta daca divulgarea se face catre una sau mai multe persoane, indirect sau mai târziu fata de aflarea continutului corespondentei sau convorbirii.

b) În toate modalitatile de comitere a faptei, actiunea faptuitorului are ca urmare o stare de încalcare a libertatii de comunicare a persoanei cu alti oameni, prin mijloace de transmitere la distanta, fara nici o interventie externa. În savârsirea oricareia din actiunile incriminate se prevede implicit urmarea imediata a infractiunii.

c) Din natura actiunilor descrise în norma de incriminare rezulta si legatura de cauzalitate[6].

B. Latura subiectiva. Infractiunea de violare a secretului corespondentei se comite cu intentie directa sau indirecta. Deschiderea din greseala a unei corespondente sau interceptarea din culpa a unei convorbiri, comunicari sau distrugerea, retinerea unei corespondente ori divulgarea din culpa nu constituie infractiune. Motivul si scopul actiunii nu au nici o relevanta pentru existenta infractiunii.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea de violare a secretului corespondentei se consuma în mo­mentul când, ca urmare a actiunii faptuitorului, s-a produs urmarea imediata ce­ruta de însasi natura actiunii. Tentativa infractiunii, desi posibila, nu este pedepsita.

B. Modalitati. Violarea secretului corespondentei este incriminata într-o varietate de modalitati normative (care constau în deschiderea, fara drept, a unei cores­pon­dente adre­sate altuia, ori interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon, telegraf, sau prin alte mijloace de 646n131g transmitere la distanta, în sustra­gerea, dis­trugerea sau retinerea unei corespondente, precum si în divulgarea conti­nutului unei co­res­pon­dente, chiar atunci când a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din gre­seala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, chiar în cazul în ca­re faptuitorul a luat cunostinta de aceasta din greseala sau din întâm­pla­re). În raport cu fiecare din aceste modalitati normative pot exista variate mo­da­litati faptice.

C. Sanctiuni. Violarea secretului corespondentei se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Actiunea penala este pusa în miscare numai la plângerea prealabila a persoanei vatamate, iar împacarea partilor înlatura raspunderea penala.



[1] A se vedea N. Conea, Observatii în legatura cu dreptul la inviolabilitatea corespondentei si a convorbirilor de orice fel, Dreptul nr. 6/1992, p. 48/49.

[2] A se vedea, Elionor Tanislav, Enigmele cenzurii corespondentei, Ed. Artemis, Bucuresti, 1996, p. 68-82.

[3] G. Antoniu, op. cit., vol. I, p. 196.

[4] A. Verdes, nota la decizia nr. 1163/1971 a Trib. Mun. Bucuresti, sect. I pen., RRD nr. 4/1975,
p. 23.

[5] O. Loghin, A. Filipas, op. cit., p. 72.

[6] V. Dongoroz, op. cit., vol. III, p. 234.


Document Info


Accesari: 4303
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )