Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















Proiect de atestat Baze de date - Agentie de turism

Informatica



loading...








ALTE DOCUMENTE

WINDOWS+PROCESE
VINOGEST - Program de gestionare a vinurilor
ARHITECTURA REŢELELOR DE CALCULATOARE
CAMPANIILE DE DIRECT E-MAIL
Facilitati pentru documentele mari
Configurarea Internet Explorer versiunea 6
LabView, manual de utilizare
Executarea CIM-ului in MFG/PRO
Reteaua Internet
BAZE DE DATE SUBIECTE REZOLVATE


Grup scolar Industrial Râsnov

ATESTAT

Profesor Îndrumator:                                              Elev:

   Ungureanu Laura                                            Cotinghiu Ana-Maria                                   

RÂsNOV 2006

Baze de date

Agentie de turism

CUPRINS:

 

Introducere   ------------------------------------------------------------------------------------     4

Cap.1: BAZE DE DATE ----------------------------------------------------------   10 1.0      Notiuni introductive -

          1.1 Ce este o baza de date?  ---------------------------------------------------    10

          1.2 Avantajele si dezavantajele sistemului de baze de date ---------------   11

          1.3 Sistemul de gestiune al bazelor de date ----------------------------------   12

          1.4 Utilizatorii bazelor de date -------------------------------------------------  13

  Cap.2: ELEMENTE DE PROIECTARE A BAZEI DE DATE ------  14

2.0    Introducere

2.1  Entitati -----------------------------------------------------------------------  14

2.2   Domeniul atributelor ------------------------------------------------------  15

2.3  Relatii -------------------------------------------------------------- 16

   Cap.3: AGENŢIE DE TURISM ---------------------------------------- 17

3.0     Sumar

3.1    Piata------------------------------------------------------------------------  17

3.2          Clientii  --------------------------------------------------------------------  17

3.3    Concurenta ---------------------------------------------------------------- 18

3.4    Promovarea ---------------------------------------------------------------- 18

3.5    Costurile de început ------------------------------------------------------ 18

3.6   Pregatire si calificare ----------------------------------------------------- 19

3.7    Cadrul legal ---------------------------------------------------------------- 19

    

Cap.4: CREAREA UNEI BAZE DE DATE(Agentie de turism) ---- 20

BIBLIOGRAFIE:

Curs introductiv                      Asist. univ. ing. Giurgiu Luminita ­–

Microsoft Access            Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu"                 Sibiu (Internet)

Lector univ.dr.  Paul Iacob    – Baze de date –

                                                  Universitatea Transilvania Brasov 2004

Michael J. Thomas                 – Manual de marketing –

                                          Editura CODEX 1998, Bucuresti

Gherasim T.,Gherasim D.     – Marketing turistic –

                                          Editura Economica 1999,Bucuresti

                                                                      

INTRODUCERE:

Utilizarea tehnologiei informationale în sprijinul activitatilor comerciale si a celei de marketing este un subiect de prima actualitate pentru numeroase companii. Confruntate cu piete din ce în ce mai competitive, cu consumatori tot mai exigenti si cu segmente de referinta tot mai restrânse, organizatiile trebuie sa gaseasca noi metode de a dobândi avantaje competitive si de a obtine un profit. Multe institutii realizeaza ca exploatarea unor programe de asistare a vânzarilor si a activitatilor de marketing poate conduce la cresterea volumului de vânzari, la scaderea costurilor si la diversificarea serviciilor catre clienti, asigurând astfel si fidelizarea acestora.

De obicei, compartimentul de vânzari si de marketing este ultimul din companie în ceea ce priveste computerizarea. Totusi, în ultimii zece ani s-au înregistrat progrese uriase în domeniu, pe masura ce avantajele utilizarii tehnologiei informationale în activitatea de marketing au devenit evidente pentru tot mai multe companii. Studiul recent efectuat de Price Waterhouse a demonstrat faptul ca, în ciuda recesiunii, firmele considera bazele de date ca fiind un instrument de lucru mai valoros ca niciodata pentru marketing. Importanta acordata de fir 636x2313g me acestor sisteme este ilustrata în  fig.1.

.

În prezent, bazele de date pentru marketing pot fi folosite pentru a facilita întelegerea mai profunda a pietelor, a propriei pozitii pe aceste piete, ca si a activitatii concurentilor, prin culegere de date si prelucrarea lor în diverse moduri.

Bazele de date privind clientii si previziunile de piata pot fi compilate si analizate astfel încât sa redea imaginea completa a relatiilor dintre organizatie si clientii ei. Examinarea integrata a acestei informatii agregate poate ajuta o firma sa-si înteleaga mai bine clientii, sa segmenteze masa de consumatori si sa adapteze mai bine oferta de produse sau servicii la cerintele acestora.

Pe un plan tactic superior, în contextul în care clientii devin din ce în ca mai sofisticati si mai exigenti, iar relatiile interpersonale în domeniul marketingului capata o importanta tot mai accentuata, sistemele pot fi utilizate pentru a planifica, a induce si a monitoriza eficienta campaniilor de comunicare cu clientii, în scopul de a deveni mai personalizate si mai relevante.

Avantajele utilizarii unor sisteme informationale destinate vânzarilor si marketingului sunt adesea substantiale. Avantajele utilizarii tehnologiei informationale se concretizeaza, de obicei, în doua tipuri de rezultate: reducerea costurilor si cresterea vânzarilor/ rentabilitatii. Regula de aur este ca bazele de date pentru marketing sa contribuie la controlul vânzarilor si activitatii de marketing într-un mod cât mai profitabil, cu cheltuieli cât mai reduse. Se pot obtine si unele avantaje specifice, cum ar fi întelegerea sporita a cerintelor clientilor, prin exploatarea, în decursul cercetarilor de marketing, a unor baze de date specializate.

Nimeni nu poate spune ca detine cel mai bun sistem informational destinat vânzarilor si marketingului; gama extrem de diversificata de facilitati si functii oferita de diferitele sisteme fac ca achizitionarea sa devina o problema de alegere individuala. Numeroase firme ajung la concluzia ca un singur sistem informational nu le poate satisface toate necesitatile economice. Între principalele tipuri de astfel de sisteme ce pot fi folosite doua au o importanta deosebita:

             · Baze de date asupra clientilor actuali si potentiali

-          nume

-          adresa

-          istoricul relatiei

-          contacte, vânzari si comenzi

· Baze de date de marketing

-          produse

-          campanii

-          date de marketing

-          informatii asupra concurentei

-          studii de piata

Aceste sisteme pot fi folosite în diferite activitati ale firmei cum ar fi:

-          analizele de piata (segmentare, analiza statistica, modelare, sisteme informationale pentru uz general, cercetarea si analiza concurentei);

-          managementul informatiei (eliminarea suprapunerilor, raportarea calitatii datelor, îmbogatirea informatiilor, modelarea tendintelor, actualizarea informatiilor, adnotarea rezultatelor);

-          managementul campaniilor (definirea parametrilor - audienta, mesaj, obiective, medii publicitare; înregistrarea si analiza rezultatelor, definirea si analiza esantioanelor de testare, stabilirea si analiza sarcinilor si bugetelor, înregistrarea progreselor si a costurilor);

-          analiza si raportarea performantelor (performantele produsului, performante pe segmente de piata, performantele campaniilor de marketing, performantele personalului);

-          interfete ( sisteme interne – contabilitate, productie, distributie; sisteme externe – furnizori terti si informatii brokeri; sisteme informationale exterioare firmei, accesul la informatii despre utilizatorii aflati la distanta);

Nucleul oricarui sistem informational destinat vânzarilor si marketingului este depozitul central de date. Acestea contin informatii solide asupra tuturor clientilor si potentialilor consumatori, precum si date legate de activitatea de marketing, inclusiv cercetarile si campaniile publicitare. Din motive de concizie , în aceasta lucrare se foloseste termenul generic de baza de date a clientilor. În ce masura aceasta baza este simpla sau reprezentata de un numar de sisteme integrate, depinde de conditiile specifice fiecarei firme, dar informatiile continute trebuie privite în întregul lor. În plus, pentru a obtine maximum de avantaje prin exploatarea acestor informatii, este necesar ca fiecare sistem în parte sa ofere date certe si documentate cu privire la pietele si clientii vizati.

Toate aplicatiile pentru vânzari si marketing utilizeaza informatiile din baza de date despre clienti, existând însa unele functiuni caracteristice acestui sistem:

-          stabilirea listei de clienti potentiali;

-          eliminarea suprapunerilor si verificarea adreselor;

-          modelarea motivatiilor si a înclinatiilor comportamentale;

-          segmentarea de jos în sus a pietei;

-          istoricul complet al clientilor;

-          raportarea – oferirea informatiilor asupra clientilor, vânzarilor, activitatii de marketing si asupra pietei.

Principalul avantaj al unei baze de date complexe cu privire la clienti este faptul ca ofera o imagine globala asupra relatiilor firmei cu un client sau un grup de clienti. Aceasta imagine globala permite întelegerea mai profunda a comportamentului consumatorilor si al pietei în general, constituind un punct de plecare, printre altele, în cercetarile de marketing, în special în studierea pietei. Pentru aceasta activitate foarte importanta, respectiv studierea pietei, s-au creat sisteme speciale ce pot reduce substantial timpul si costurile unei astfel de cercetari.

Conform unui recent studiu al firmei Price Waterhouse, aproximativ o treime din numarul ofertelor de acest gen, disponibile în Marea Britanie, contin ti facilitati de analiza si de segmentare a pietei, destinate studierii si prelucrarii flexibile a informatiilor multi-dimensionale, în diverse scopuri, de la planificare si directionare, pâna la raportate. Multe dintre aceste oferte contin si functiuni de analiza si modelare statistica (tabelare combinata, analiza de regresie, previziune), ca si generatoare de rapoarte, care permit alcatuirea rapoartelor personalizate, arhivarea si salvarea lor pentru utilizari ulterioare. Majoritatea produselor ofera, de asemenea, o serie de rapoarte standard care nu pot fi modificate de utilizator.

Sistemele informationale pentru vânzari si marketing sunt utilizate în prezent de firme extrem de diferite, iar modalitatile de aplicare practica sunt la fel de diversificate. Fig. 3 prezinta gradul de utilizare a acestor sisteme informationale pe sectoare economice.

Grupul cel mai numeros de utilizatori se gaseste în domeniul serviciilor financiare, reprezentând 28% din numarul companiilor care detin sisteme informationale pentru vânzari si marketing. Unele dintre cele mai importante activitati specifice acestui sector sunt cele de marketing direct si de marketing în sprijinul actiunilor de directionare si profilare a gamei de produse. Companiile prestatoare de alte tipuri de servicii sunt, de asemenea, mari utilizatare de sisteme informationale.

Categoria depersonalcare utilizeaza cel mai frecvent sistemele informationale lucreaza în mod direct în domeniul vânzarilor, cel mai adesea pe teren, cu posibilitatea de a accesa programul pe un computer laptop. O alta categorie semnificativa este cea a personalului administrativ, care sprijina activitatea agentilor comerciali. Analistii de marketing considera, deopotriva, sistemele informationale ca fiind esentiale pentru realizarea rapoartelor si a analizelor cerute de directorii de departamente si de nivelurile manageriale superioare.

Utilizarea sistemelor informationale destinate vânzarilor si marketingului a realizate un salt enorm în ultimii zece ani, industria de resortsuferind transformari masive pentru a asigura cerintele clientilor. Complexitatea sistemelor a tinut tsi ea pasul cu sofisticarea tot mai accentuata a cerintelor. Au fost facute multe greseli, cel mai frecvent din cauza lipsei de experienta a cumparatorilor si a celor care au asugurat implementarea sistemelor la nivel de companie. Clientii nu stiu întotdeauna cu precizie ce anume doresc sa achizitioneze, iar furnizorii de sisteme s-au straduit, cu resurse limitate, sa confere noi valente sistemelor, sa realizeze noi suporturi tehnice si sa înteleaga cerintele complexe ale clientilor.

În ciuda problemelor multiple care apar, sistemele informationale exista si vor exista în continuare. Firma Price Waterhouse a constatat ca peste 70% din totalul furnizorilor reafirma interesul firmelor si al clientilor potentiali pentru achizitionarea sistemelor informasionale, în ciuda recesiunii economice. În conditiile actuale, sistemele informationale reprezinta principalul instrument de asigurare a competitivitatii pe piata, precum si de mentinere a unor relatii profitabile cu clientii.

Un avantaj important al firmelor care opereaza cu sisteme informationale vizeaza posibilitatea de a beneficia de ultimele noutati de pe piata. Softurile sunt mult mai puternice si mai flexibile, iar costurile echipamentelor de software si hardware au scazut substantial datorita concurentei dure de pe piata de profil. Companiile au acum o viziune mai completa asupra modului în care sistemele informationale pot sprijini activitatea de vânzare si marketing si, de asemenea, pot beneficia de asistenta si consultanta specializata. Rezultatul final obtinut de firmele care achizitioneaza sistemele informationale consta în valoarea superioara a banilor investiti si sansele sporite de a implementa sisteme flexibile, puternice, care sa satisfaca cerintele personalului din departamentele de vânzari si marketing, nu numai în prezent, ci si în viitor.

CAPITOLUL I

BAZE DE DATE – Notiuni introductive

        1.1  Ce este o baza de date? 

           Proiectarea bazei de date este o munca de colectiv care armonizeaza cerintele si posibilitatile beneficiarului pe de o parte si proiectantului de sistem pe de alta parte. Baza de date este prima treapta spre o viziune sistemica, de ansamblu, unificatoare si generatoare de rezultate specifice corecte în acelasi timp.

            Vechiul sistem de proiectare a fost bazat pe fisiere. Limitele acestei conceptii constau în separarea datelor, duplicarea datelor, dependenta programului de conceptia fisierului si incompatibilitatea formatelor de fisiere folosite în diverse limbaje. Aceste limitari implica pierdere de timp si spatiu si posibilitatea de inconsistenta a datelor.

            Sistemul de baza de date - în opozitie cu vechiul sistem - da posibilitatea de a definii datele în afara programului si asigura controlul asupra manipularii datelor.

            Definitie: Baza de date: Este o colectie partajata de date legate logic, proiectata pentru a satisface necesitatile unui sistem informatic.

            Deci datele sunt strânse într-o colectie unica si sunt folosite simultan de mai multi utilizatori. Redundanta datelor este controlata prin normalizare, ceea ce implica o redundanta minima.

            O astfel de baza de date are nevoie de un sistem de gestiune a bazei de date. Acesta este un sistem de programe care fac posibila definirea, întretinerea si accesul controlat la baza de date. Un astfel de sistem trebuie sa contina limbajul de definire si limbajul de manipolare a datelor. Putem aminti urmatoarele limbaje: SQL sau QBE (limbaje generale), respectiv DBASE, FOX PRO, PROGRESS, PARADOX s.a.m.d. (limbaje specifice).

            Cum se stabileste structura bazei de date? Tocmai prin proiectarea de care ne ocupam. În opozitie cu proiectarea bazei de date bazate pe fisiere, care pornea de la una sau mai multe aplicatii ale beneficiarului, proiectarea bazei de date se rezolva înaintea elaborarii aplicatiei. De aceea aceasta actiune devine esentiala pentru tot sistemul.

            Proiectantul bazei de date trebuie sa identifice datele relationale, relatiile dintre ele si restrictiile asupra lor. Proiectarea consta din doua faze: unul logic si unul fizic. În timpul roiectarii logice este importanta implicarea viitorilor utilizatori în procesul de proiectare. În proiectarea fizica se decide cum va fi realizat practic modelul logic.

    

1.3    Avantajele si dezavantajele sistemului de baze de date :

           Avantajele ar fi urmatoarele:

·      controlul redundantei

·      consistenta datelor

·      economia de spatiu pentru aceleasi date

·      controlul integritatii datelor

·      utilizarea standardelor

·      da posibilitatea raspunsului la cereri variate si cu exprimari partial necunorcute la momentul proiectarii.

·      productivitate crescuta

·      concurenta crescuta

·      posibilitati crescute de recuperare în caz de eroare

              Dezavantaje:

·      complexitate crescuta

·      costul SGBD

·      cost crescut rezultat din cerinte de hard

·      costul trecerii de la un sistem la altul

·      o eventuala defectiune are un impact crescut, global

            La inceput calculatoarele au fost utilizate numai pentru calcule aritmetice. Prin cresterea vitezei de calcul, prin cresterea capacitatii de memorare a datelor, prin adaugarea unor noi componente de intrare iesire, prin dezvoltarea unor limbaje de programare s-a ajuns acum la prelucrarea intr-un timp scurt a unei mari cantitati de informatii. Organizarea si gestionarea acestor informatii se face la nivelul bazelor de date.

            O baza de date contine toate informatiile necesare despre obiectele ce intervin intr-o multime de aplicatii, relatiile logice intre aceste informatii si tehnicile de prelucrare pentru aceste informatii. In bazele de date se face o integrare a datelor in sensul ca mai multe fisiere sunt privite in ansamblu, eliminandu-se pe cat posibil informatiile redondante. In acelasi timp se permite accesul simultan la aceleasi date a mai multor persoane.

           

           

1.3 Sistemul de gestiune al bazelor de date

          Sistemul de programe cu care se pot construi bazele de date, se pot introduce date in bazele de date si se pot dezvolta aplicatii privind bazele de date se numeste sistem de gestiune al bazelor de date (SGBD). Un SGBD da posibilitatea utilizatorului sa aiba acces la date folosind un limbaj de tip inalt apropiat de modul obisnuit de exprimare pentru a obtine informatii, utilizatorul facand abstractie de algoritmii aplicati pentru selectionarea datelor implicate si a modului de memorare a lor. SGBD-ul este o interfata intre utilizatori si sitemul de operare.

          Orice SGBD contine printre alte componente un limbaj de descriere a datelor (LDD) care permite descrierea structurii unei baze de date, a fiecarei componente a ei, a relatiilor dintre ele, a drepturilor de acces ale utilizatorilor la baza de date, a restrictiilor in reprezentarea informatiilor si alte elemente asemanatoare. O alta componenta foarte inportanta a unui SGBD este limbajul de cereri (LC) sau limbajul de prelucrare a datelor (LPD) ce permite operatii asupra datelor aflate in baza de date cum sunt: incarcarea bazei de date, inserarea unui nou element, stergerea unui element, modificarea unuui element, cautarea unor elemente, diferite statistici asupra datelor si alte operatii asemanatoare.

            Spre deosebire de limbajele de programare obisnuite in care declararea datelor este facuta in acelas loc cu prelucrarea lor, bazele de date prevad limbaje separate pentru declarare si pentru prelucrare. Aceasta deoarece intr-un program obisnuit datele exista efectiv numai pe timpul rularii programului pe cand intr-o baza de date in general datele sunt definite o data pentru totdeauna si nu mai sunt necesare redefiniri.

           Limbajele LDD si LC sunt de cele mai multe ori extinderi ale unor limbaje de programare numite limbaje gazda. Compilarea succesiunilor de comenzi pentru descrierea datelor sau pentru operarea cu date se reduce in acest caz la o precompilare adica transformarea acestor comenzi intr-o succesiune de instructiuni ale limbajului gazda care prin executare sa dea efectul dorit. O alta modalitate de operare este aceea a transformarii comenzilor in lansari de programe executabile.

           Dintre sarcinile pe care le indeplineste gestionarul bazelor de date fac parte si urmatoarele:

- Reducerea redondantelor prin identificarea informatiilor comune si alcatuirea corespunzatoare a aplicatiilor.

- Eliminarea inconsistentelor ce rezulta din eliminarea redondantelor.

- Utilizarea simultana a datelor de mai multi utilizatori.

- Standardizarea informatiilor.

- Asigurarea securitatii bazelor de date in sensul acordarii si urmaririi modului de acces al utilizatorilor la diferite parti componente ale bazelor de date.

- Asigurarea integritatii bazelor de date in sensul pastrarii corectitudinii  datelor continute in baza de date prin testele aplicate datelor introduse in baza de date.

- Asigurarea sincronizarii in cazul utilizarii bazei de date simultan de mai multi utilizatori sau a distribuirii informatiei pe mai multe sisteme.

1.4    Utilizatorii bazelor de date

             Utilizatorii bazelor de date pot fi impartiti in urmatoarele clase:

            - Utilizatorii obisnuiti care pot sa obtina informatiile fara sa aiba cunostinte de programare. Ei obtin informatiile pe care le doresc prin comenzi stiute si eventual raspunzand la diferitele optiuni pe care i le indica sistemul de calcul la un moment dat.

            - Programatorii de aplicatii care pot scrie programe in LC, acestea fiind apoi compilate si memorate in fisiere putand fi lansate in executie de utilizatori prin invocarea numelui asociat lor.

             - Administratorul bazei de date care stabileste structura initiala a bazei de date si modul de memorare a datelor la nivel fizic, acorda drepturi de acces al utilizatorilor la baza de date sau parti ale ei, stabileste conditiile pentru asigurarea securitatii si integritatii datelor, modifica structura bazei de date daca este nevoie, asigura intretinerea bazei de date facand periodic copii si reconstituid eventual baza de date in cazul cand au aparut erori datorate componentelor soft, hard sau de utilizare si raspunde in general de modul de utilizare al bazei de date.

            - Administratorul sistemului de baze de date care stabileste bazele de date de pe un sistem de  calcul, aloca spatii de memorare si asigura drepturi de acces.

            Cele mai multe SGBD-uri contin si diferite utilitare folosite in diferitele aplicatii cum sunt: procesoare pentru limbaje de cereri, editoare de rapoarte, subsiteme de reprezentari grafice, posibilitati de lucru tabelat, procesoare de limbaje naturale, programe statistice, posibilitati de copiere, generatoare de aplicatii (procesore inteligente de tip "4GL") si alte posibilitati de dezvoltari aplicatii de tip CASE (computer-aided software engineering).

            Pentru a usura munca administratorului de sistem un SGBD contine o serie de componente ce permit incarcarea (crearea unei versiuni initiale a bazei de date plecand de la unul sau mai multe fisiere), salvarea si reincarcarea (efectuarea de copii periodice si posibilitatea refacerii bazei de date plecand de la aceste copii), reorganizarea (rearanjarea datelor pentru a obtine performante superioare), statistici, analize si altele.

CAPITOLUL 2

Elemente de proiectare a bazei de date

Foarte multa lume discuta sau chiar foloseste notiunea “Sisteme cu baza de date”, dar în afara de pretiozitatea exprimarii, multi dintre acestia cred ca o colectie orecare de fisiere, în orice limbaj care permite o prelucrare, ar fi suficienta pentru nevoile afacerii, daca pregatirea nu este de specialitate coboara si mai jos si folosesc un sistem de calcul tabelar (EXCEL) sau se reped într-un SGBD (Sistem de gestiunea bazelor de date) care arata cum se creaza si cum se utilizeaza o baza de date si se lovesc pe parcurs de probleme, de obicei, insurmontabile.

Din ce cauza ?   Ce lipseste ?

            Lipseste întelegerea distincta a ceea ce înseamna un Sistem cu baze de date si lipseste proiectarea în acord cu aceasta întelegere.

             

2.1 ENTITĂŢI

          Actualizarea datelor despre clienti sau a datelor despre carti era dificila în conceptia initiala. Aceasta deficienta a aparut pentru ca au fost puse împreuna date despre trei lucruri distincte : clienti, carti si comanda. Astfel de ‘lucruri’ vor fi numite de acum înainte entitati.

          Entitatea este ceva despre care se memoreaza date . Clientii si cartile sunt entitati tangibile (tari), comenzile nu pot exista fara celelalte doua, ele nu sunt  tangibile desi sunt puse pe hârtia comanda, comanda este o entitate slaba. Entitatea va fi reprezentata în baza noastra de date sub forma unui tabel în care liniile sunt concretizarile acestei entitati, adica reprezentantii sau instantele entitatii.

            Pe fiecare linie nu vom avea chiar reprezentantii entitatii ci numai date care caracterizeaza din punctul de vedere al aplicatiei reprezentantii entitatii ; aceste date se numesc atribute. Deci o entitate din viata reala genereaza intr-o baza de date relationala un tabel ale carui coloane au ca nume atributele entitatii , iar pe linii succesive se gasesc valorile atributelor pentru fiecare reprezentant al entitatii în parte.

            De exemplu: entitatea CARTE are atributele : id carte, titlu, autor, editura, pret, în exemplul dat sunt trei reprezentanti ai acestei entitati, iar fiecare celula a acestui tabel reprezinta o valoare a atributului corespunzator coloanei pentru reprezentantul corespunzator liniei.

           

                CARTE


           

           Daca am avea 10000 de carti vom avea în tabel 10000 de linii pe care ar fi memorate valorile atributelor entitatii CARTE.

Alt exemplu pentru entitatea CLIENT având atributele : id client, nume, prenume, oras, str, nr, tel, cod.         

              CLIENT


00101                Nanu              Vasile                     Tg.Mures              Jiului                             105       256412     3400

 
              Daca avem doi clienti cu acelasi nume cum vom determina care este cel care a comandat o anumita carte ?

            Am vazut care sunt incovenientele crearii unui cod mixt cum a fost creat cel initial. Am mai putea folosi pentru identificatori numele plus numarul de telefon, dar în acest caz avem multe caractere si ramân problemele legate de actualizari; de exemplu schimbarea numarului de telefon. Un astfel de atribut, simplu sau obtinut prin concatenare care identifica unic o instanta a unei entitati se va numi cheie. Asa cum am recomanda practica si autorii ca Harrington  vom crea chei printr-un numar generat succesiv si unic în special pentru persoane, locuri, lucruri etc. Ramân situatii în care este nevoie de chei concatenate. Existenta unei chei care sa identifice unic reprezentantii unei entitati este o regula esentiala de integritate a datelor.

            Într-un model relational este esential ca atributele sa aiba valori unice. Adica fiind data o instanta a unei entitati, un anumit atribut trebuie sa aiba o singura valoare. De exemplu un client poate avea un singur numar de telefon. Daca lasam mai multe locuri, marim inutil si neproportional baza de date deci în cazul acestei necesitati trebuie creata o noua entitate “numar de telefon” cu mai multe instante.

            Odata stabilite entitatile si atributele ele trebuie sa ramâna pe un document; de fapt toata activitatea de proiectare trebuie documentata.

.           Chen a “inventat” diagrama E-R (entity-relationship adica entitate-relatie). O prezentam aici sub o forma modificata :

Entitatea se reprezinta sub forma unui dreptunghi în care sunt listate atributele si în care este pusa în evidenta cheia. Apoi vom vedea cum se reprezinta si relatiile între entitati.

          

            2.2 Domeniul atributelor

           Se observa imediat ca trebuie sa spunem ce valori pot lua atributele si cât loc o sa ocupe aceste valori. Asta înseamna ca trebuie sa stabilim domeniul atributelor.

Practic se utilizeaza urmatoarele simboluri:

            CHARx                       simbolizeaza un text de x caractere, x Ł 256

            INTx                            simbolizeaza un numar întreg de x cifre

            DECIMALx.z

                                               simbolizeaza un numar de x cifre din care z

NUMERICx.z        sunt dupa virgula (punct) zecimala

DATE             simbolizeaza data calendaristica (zz/ll/aa)

TIME                          simbolizeaza timp

DATETIME                simbolizeaza o combinatie a precedentelor

BOOLEAN                simbolizeaza valoarea logica (adevarat sau fals)

2.3 Relatii

      În baza de date se vor introduce si relatiile între entitati, care sunt de fapt realizate între instante.

Vom enumera în continuare tipurile de relatii care se pot stabili între entitati:

Relatii 1 la 1.

Este cazul relatiei din casatoria dintre doua posibile entitati “barbati” si “femei” (nu în tarile islamice).

Relatii 1 la n.

Sunt cele mai frecvente. Exemplu la o editura pot fi mai multe carti, dar o anumita carte provine de la o singura editura.

Relatii n la m.

Între comenzi si carti. Într-o comanda pot fi mai multe carti si aceeasi carte poate sa apara în mai multe comenzi. Nu sunt usor  de mânuit si sunt transformate în doua relatii de 1 la n introducând o noua entitate. În cazul nostru noua entitate va fi “detaliu comanda”. Este obligatoriu ca în aceasta entitate sa avem cheile celor doua entitati între care exista relatia de n la m.

            Relatiile vor fi descrise în diagrame E-R cu linii între entitati care vor fi întretaiate de simboluri ale tipurilor.

    

     CAPITOLUL III

     Agentie de turism

       3.1  Piata

Dupa 1989, în România turismul a înregistrat o evolutie descendenta, semnalându-se diminuari alarmante la majoritatea indicatorilor specifici din domeniu. În ultimii ani valorile acestor indicatori s-au stabilizat si pe alocuri se înregistreaza chiar usoare cresteri. Unul dintre motive îl reprezinta dezvoltarea unei clase de mijloc, care are tendinta de a cheltui sume ceva mai mari de bani pentru satisfacerea nevoilor de ordin superior (printre care si cele legate de loisir – petrecerea timpului liber).

            În ceea ce priveste agentiile de turism, acestea îndeplinesc rolul de intermediar între agentii economici  care presteaza servicii turistice, pe de o parte si turisti, pe de alta parte. Activitatile acestor firme constau în producerea, comercializarea si promovarea unor aranjamente turistice diverse, ca si vânzarea de servicii turistice izolate.

În functie de natura activitatilor pe care le desfasoara, agentiile de turism se împart în doua categorii: agentii touroperatoare (care au dreptul sa creeze propriile programe turistice) si agentii detailiste, cunoscute si ca “agentii de voiaj” (revânzatoare, care nu realizeaza programe turistice).

          Din oferta unei agentii de turism fac parte de obicei mai multe sau toate serviciile enumerate mai jos: bilete de odihna si tratament în statiunile din tara, tabere si programe educationale (lingvistice, de creatie, cultural-educative) pentru elevi si studenti, sejururi internationale în sistem hotelier sau “homestay” (gazduire la familii), circuite interne si mai ales internationale, transport turistic cu mijloace de transport proprii – în tara si strainatate – ca si rezervari de bilete pentru avion / tren, asigurari medicale, carte verde, asigurare auto (RCA). Agentiile de turism importante se implica, la cerere, în organizarea de conferinte, congrese, seminarii si diverse alte evenimente.

Cu cât o agentie de turism presteaza mai multe dintre aceste servicii si chiar altele nementionate aici, are sanse sa cucereasca diverse segmente de clienti.   

          3.2  Clientii

           În functie de modul de organizare a sejurului, turistii se împart în doua mari categorii: cei care calatoresc pe cont propriu si cei care apeleaza la serviciile unei agentii specializate.

Din punct de vedere psiho-comportamental exista diferente între cele doua categorii. Cei care calatoresc pe cont propriu sunt cel mai adesea turisti cu experienta, pretuiesc libertatea de miscare, îsi fac singuri programul calatoriei, îsi asuma riscul întâmpinarii unor situatii neprevazute. Acestia se încadreaza de regula în categoria celor cu venituri medii sau superioare.

Turistii care contacteaza agentiile de turism prefera siguranta conferita de acestea necunoscutului pe care îl presupune calatoria pe cont propriu. Sunt cel mai adesea persoane mai comode, se implica în organizarea calatoriei doar daca este absolut necesar, se bazeaza pe programul conceput de agentie, pe care o considera în întregime raspunzatoare de buna desfasurare a evenimentelor.  

           3.3  Concurenta

            Concurenta este foarte bine reprezentata, începând de la agentii de mari dimensiuni, care concep si comercializeaza programe turistice variate, pâna la cele mici si foarte mici, care se limiteaza la operatiuni foarte simple. În momentul în care face analiza concurentei, o agentie de turism trebuie sa se raporteze în primul rând la firmele comparabile ca profil si ca servicii oferite, care tintesc acelasi segment de clienti, si abia dupa aceea la competitorii de alta factura.

Din datele furnizate de fostul Minister al Turismului reiese ca în România exista în momentul de fata aproximativ 1500 de agentii de turism.

              3.4  Promovarea

            În cazul serviciilor în general si în cazul celor turistice în particular, promovarea verbala are un rol extrem de important, mai ales în cazul unei firme mici, care nu este pregatita sa faca un efort financiar deosebit pentru a-si face publicitate.

De asemenea, se practica pe scara larga tiparirea si distribuirea de leaflet-uri, fluturasi, pliante cuprinzând diverse informatii legate de oferta firmei, preturi practicate, date de contact etc. Acestea sunt produse în special în perioadele de sezon (în perioada estivala, dar si în preajma sarbatorilor de iarna).

         Anunturile în presa scrisa reprezinta de asemenea o varianta, fiind o metoda de promovare relativ ieftina. Publicitatea radio si în special cea TV sunt scumpe si în general sunt preferate de companiile de turism mari si în perioadele de sezon. 

         3.5  Costurile de început

         Afacerea poate fi demarata cu costuri relativ mici în raport cu alte activitati. Costurile ar fi: înfiintarea societatii (maximum 300 €), achizitionarea echipamentelor de birou (computere, soft, imprimanta, copiator, scanner: 1500–5000 €, în functie de numarul de computere care se achizitioneaza), cheltuieli legate de cumpararea sau închirierea sediului, alte cheltuieli initiale (stabilire contacte cu partenerii, angajare personal, consumabile, cheltuieli cu promovarea etc).

Totusi, rata profitului net nu este una prea spectaculoasa, de regula ea atingând în jur de 3-5% din cifra de afaceri.

        3.6  Pregatire si calificare

        Conducerea operativa a agentiei de turism poate fi asigurata numai de catre manageri care poseda brevete de turism. Conditiile obligatorii pentru obtinerea brevetului sunt: cetatenia, pregatirea profesionala (posesor al unui atestat de cunoastere a unei limbi de circulatie internationala, absolvent cu licenta a unei facultati cu profil de turism, activitate de minimum 3 ani în turism, iar pentru unele pozitii, de minimum 5 ani).

Managerul va coordona ansamblul activitatilor care se desfasoara în cadrul unitatii.

Pentru restul personalului angajat, nu este obligatorie o pregatire de specialitate, dar este preferabil ca majoritatea sa aiba o calificare în domeniu.

         3.7  Cadrul legal

         Pe baza brevetului de turism al managerului, se obtine licenta de functionare a agentiei. Toate procedurile sunt cuprinse în Normele metodologice din 3 aprilie 2001 aprobate prin Ordinul Ministerului Turismului nr.170 / 2001, publicate în Monitorul Oficial nr.225 / 3 mai 2001, completate prin Ordinul 691 / 26 septembrie 2002, publicat în Monitorul Oficial partea I nr.737 din 9 octombrie 2002. Termenul de procesare a datelor în vederea eliberarii brevetului de turism este de 20-25 zile.

          Dupa înfiintarea societatii, pentru demararea activitatilor, sunt necesare: licenta de turism (eliberata de Ministerul Turismului), licenta de executie pentru activitati conexe transportului rutier (eliberata de Autoritatea Rutiera Româna), clasificarea pe categorii a autocarelor si autobuzelor (de catre Regia Autonoma “Registrul Auto Român”, atestat de ghid de turism (eliberat tot de Ministerul Turismului). 

          Exista si o reglementare în ceea ce priveste sediul, si anume aceea ca agentiile touroperatoare pot avea sediul numai la parter si la etajul 1 sau la casa. Agentiile detailiste pot avea sediul si la etajele superioare ale blocurilor.

          Trebuie avute în vedere faptele si activitatile pentru care se acorda amenzi si sanctiuni. Dintre acestea pot fi amintite urmatoarele:

- comercializarea serviciilor turistice fara detinerea licentei de turism sau având licenta expirata ca timp;

- schimbarea destinatiei spatiunui care a fost licentiat;

- folosirea de ghizi turistici neatestati;

- neafisarea la loc vizibil a brevetului de turism, a licentei agentiei, a comisionului practicat, a numerelor de telefon pentru reclamatii;

- prestarea de servicii inferioare fata de cele contractate de catre turisti.

           Recent (26 februarie 2003) a fost încheiat un nou Cod de Practici între Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din România (ANAT) si Federatia Industriei Hoteliere din România (FIHR). Acest cod prevede ca hotelurile sa plateasca agentiilor de turism cu care au încheiat contracte hoteliere un comision cuprins între 3% si 20% din încasarile facute de la clientii sai. Aceste norme sunt obligatorii pentru toti operatorii de pe piata turismului din România si urmareste alinierea legislatiei contractuale din acest domeniu la politicile Uniunii Europene.

CAPITOLUL IV

Crearea unei baze de date(Agentie de turism).

¨      O sa creem o noua baza de date vida.

¨      O sa creem si o sa modificam tabele (entitati).

¨      O sa creem atribute cu proprietati specifice.

¨      O sa creem chei.

¨      O sa crem relatii între tabele.

¨      O sa populam tabele.

¨      O sa salvam, protejam si închide baze de date.

 
Daca din bara de sus selectam <File> si apoi <New Database> ca în ecranul 1 vom obtine:

E

C

RAN

 
                                                                                        

                                                                                  Ecran 20                      

  

  1

 
                                                                                                                                

Aici selectam ‘Blank Database’ (baza de date vida) si apasam <OK> si vom obtine ecranul:

E

C

RAN

 

 
                                                                      

                                                                                                                                    2

          Aici putem hotarâm unde vom avea baza de date pe disc si cum se va numi ea. Noi vom crea baza pentru “Agentie de turism” si o vom denumi în consecinta.

Asta inseamna sa schimbam numele in ‘File Name’. Dupa ce apasam pe <Create> obtinem:

 


E

C

RAN

3

 
                                                                                                                              

                                                                                                                                

                                                                                                                                                                                                                                                      

   22

 


         Am putea sa alegem o proiectare asistata a tabelelor (va recomandam acest mod numai daca ramâneti cu denumirile câmpurilor în engleza). Pentru aceasta selectati <Tabele Wizard> si apasati <OK>. Veti obtine:

ECRAN

 

 

ECRAN

 


                                                                                                                                

  4

 


              Din tabelele disponibile sub titlul ‘Sample Tabels’ puteti selecta câmpuri care apar sub titlu ‘Sample Fields’ câte unul sau toate si sa le treceti pentru noul tabel cu butoanele aflate între tabelele ‘Sample Fields’ si ‘Fields in my new table’ care de altfel pot fi redenumite cu butonul

 <Rename Field…>. Cu butoanele de jos ale subecranului putetinaviga între diversele faze de creare a tabelelor. Daca nu sunt toate câmpurile în ‘Customers’ mai luam câmpuri din ‘Employees’ cum vedem în ecranul 5.

 


                                                                                                                     

             Apasând pe <Next> ajungeti în ecranul 6 unde trebuie sa dnume tabelei (aici client) si sa lasati sau nu sistemul sa dea o cheie acestei tabele.

E

C

RAN

 

 6

 


De aici apasând pe <Next> ajungem la:

 


             Putem acum sa modificam proiectul sau sa introducem date direct în tabel sau printr-un format creat automat de ACCESS. De asemenea putem reveni cu <Back>, anula cu <Cancel> sau termina crearea tabelei cu <Finish>. Acest lucru îl vom face si noi acum si vom vedea ceea ce se întâmpla în ecranul urmator.

E

C

R

A

N

 
                                                                                                                                                                                                                                                                                     

 

 8

 


                                                                                                         

              Avem o tabela client , pe care o putem deschide cu <Open>, reproiecta cu <Design>, sau putem trece la crearea unei noi tabele cu<New>. Apasând pe <Design> vom obtine:

Text Box:


              Vedem aici câmpurile cu tipul corespunzator si în josul ecranului proprietatile fiecarui câmp selectat. În stânga câmpului ‘Customer ID’ se  vede simbolul care spune ca acest câmp este cheie.

            Revenim la ecranele 2 si 3 selectând ‘Orders’ din ‘Sample Tabels’ putem crea tabela ‘Comanda’ si asistentul ACCESS va va spune ca aceasta tabela este legata de ‘Client’,legatura facându-se prin disciplina cheie principala (‘Customer ID‘Comanda’).

’ din ‘Client’) – cheie straina  (‘Customer ID’ din

 


              Am preferat sa creem tabele din ecranul 2 selectând ‘Design view’ din care se ajunge in ecrane ca ecranul 10 în care se descriu numele câmpurilor, tipul lor, si apoi proprietati cum se vede la ‘nr’ : s-a selectat ‘Number’ si anume întreg de tip byte ( întreg între 0 si 127). În ecranul 11 se selecteaza apasând pe câmp în coloana ‘Data Type’ tipul ‘Auto Number’ care înseamna un numar unic de ordine atribuit automat fiecarei înregistrari la creare si daca spunem ca este cheie ca în ecranul 12 atunci, în josul ecranului, în rubrica ‘Indexed’ apare ‘Yes(No Duplicates)’.

 

ECRAN

 


11

 
`

Noua tabela ‘client’:

 


           Avem aici noua tabela ‘Comanda’, modul de selectare al tipului de data si proprietatile unui câmp declarat cheie.

 


            Cu butonul drept al mouse-ului în stânga numelui câmpului si apare meniul din ecranul 12 din care, cu butonul drept, selectam <Primary Key> cheia înregistrarii.

            Este momentul sa spunem mai multe despre tipurile de date pe care le putem atasa câmpurilor din tabele. Am vazut în ecranul 11 o lista din care putem alege:

-         <Text> înseamna caractere alfanumerice, de fapt orice fel de caractere

-         <Memo>tot un text, dar cu lungime variabila, folosit pentru comentarii, note, descrieri mai lungi etc.

-         <Number> numar care poate fi întreg sau fractionar ca în tabelul urmator:


-         <Date/Time > Date calendaristice, timp care pot fi specificate în continuare la ’Field properties’.

-         <Currency> Moneda ca $, lei etc…

-         <Yes/No> valoare logica care poate fi Da sau Nu.

-         <OLE Object> obiecte care pot fi poze, grafice, sunete , etc…

-         <Hyper Link> legaturi cu site-uri internet.

-         <LookUp Wizard> un tip de date special care va da posibilitatea de a da unui câmp numai valori luate din alt câmp, alta tabela sau lista de valori folosind pentru aceasta o casuta de listare sau combo cum se vede în ecran 42.

Putem sa specificam proprietati ale câmpurilor în partea de jos a ecranului unde:

-         <Field Size> defineste lungimea unui text în numar de caractere.

-         <Format> se aplica la aspectul datelor de tip numeric sau data si pot fi alese din lista care se deschide cu ‘clic’ pe zona respectiva.

-         <Input Mask> ataseaza un sablon la care trebuie sa se potriveasca datele de intrare. Puteti atasa o astfel de ‘masca’ apelând la wizard prin butonul marcat cu <…>.

-         <Caption> ceea ce scrieti aici va apare ca nume al câmpului în toate editarile lui: pe rapoarte, formulare, etc…

-         <Default Value> este o valoare introdusa automat în câmp când este creata o noua linie în tabel, pe care utilizatorul o poate schimba daca vrea.

-         <Validation Rule> se trece sau se construieste cu ‘Wizard-ul’ o expresie care selecteaza valorile corecte pentru acest câmp.

-         <Validation Text> daca expresia anterioara nu este corecta se afiseaza acest text.

-         <Required> cu valori ‘Yes’sau ‘No’ dupa cum valoarea acestui câmp este obligatorie sau nu.

-         <Allow Zero Length> se aplica la texte unde se poate pune spatiu în loc de valoarea de NULL daca nu este nimic introdus.

-         <Indexed> prevede indexare dupa acest câmp cum se explica în ecran.


Document Info


Accesari: 11295
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )