Despre ideologiile politice
Un rom a omorat o italianca.
Ieri a avut loc marsul homosexualilor initiat de Asociatia Accept.
Libertatea de exprimare versus corectitudine politica.
Femeile nu beneficiaza de sanse egale cu barbatii pe piata muncii.
1,2,3,4 pot fi titlurile unor articole, insa, in spatele lor se afla schimbari majore in gandirea despre etnie, rasa, nationalitate, relatiile intre femei si barbati, rolul guvernului s.a.
Ideologiile politice nu sunt fixe, statice ci sunt extrem de dinamice.
Istorie: de la "stiinta" la "arma in lupta de clasa"
Atunci cand a fost fondata de Antoine Destutt de Tracy la inceputul anilor 1790, ideologia era "studiul sistematic al ideilor", studiul stiintific al ideilor, statul pe care de Tracy il dorea pentru ideologie era cel de stiinta asemenea biologiei, geologiei etc. (Ball, Dagger 343j93d , 2000, p. 19)
De Tracy sustinea ca multe idei sunt gresite si false, in aceasta categorie intrand si ideile religioase sonsederate simple superstitii. Accentul "parintelui ideologiei" fiind pus pe rationalitate si stiinta.
In epoca, dar si mai tarziu,
ideologia a avut si adversari precum Biserica Catolica (din cauza accentului
pus de
Karl Marx este cel care va institui pentru mult timp o conotatie eminamente negativa a termenului de ideologie. Potrivit acestuia, ideologia este un instrument, un sistem de idei care ofera legitimitate si justificare unei clase sa o domine pe alta. Marx sustine ca ideologia mascheaza relatia de dominatie si prezinta relatiile sociale ca fiind normale, necesare si de neschimbat.
In 1920 Karl Mannheim a extins notiunea de ideologie la un sistem de credinte despre lumea inconjuratoare si a atras atentia ca ideologia e mai mult decat un discurs al clasei conducatoare.
Acesta distinge intre o conceptie particulara si una totala privind ideologia. Prima reprezinta "un set de idei caracteristice intereselor unui anumit grup care isi promoveaza aceste interese", in timp ce conceptia totala a ideologiei priveste "un tip de gandire caracteristic unei intregi societati sau unei perioade istorice, o ,privire asupra lumii' de care indivizii nu pot scapa dt daca migreaza intr-o alta cultura-unde vor intalni o alta ideologie totala". (Goodwin, 1992, p. 22)
Ball si Dagger sustin ca ideologia este un termen important care nu poate fi abandonat usor, ca pentru multa el ramane un termen cu conotatie peiorativa. (Idem, p.23)
Dar exista autori care folosesc ideologia intr-un sens neutru. Unul dintre acestia este Putnam care considera ca ideologiile sunt
"un sistem de credinte, valori si scopuri care afecteaza stilul politic si actiunea". (1983 in The Beliefs of Politicians)
Definitia data de Putnam este cea la care ne vom raporta in cadrul acestui curs.
Barbara Goodwin deduce o serie de trasaturi ale ideologiei potrivit diverselor definitii ale autorilor nemarxisti:
ideologia prezinta idei si cunoastere care determina anumite credinte si actiuni.
ideologia pretinde ca are putere explicativa, ca face lumea de inteles adeptilor sai, cu toate cp, in realitate distorsioneaza adevarul prin selectare, interpretare sau falsificare.
ideologia are putere de persuasiune, preceptele sale apar sub forma unor impretaive morale, incearca sa hraneasca emotiile facand apel la prejudecati si temeri comune.
ideologia moderna pretinde ca este stiintifica pentru ca argumentele sunt asemanatoare cu cele invocate de stiinta sau ca se sprijina pe dovezi stiintifice. (Goodwin, 1992, p. 23)
Imsa, asa cum subliniaza si Goodwin, caracterul peiorativ nu trebuie accptat obligatoriu.
Alte definitii:
Hannah Arendt: "ideologiile sunt ism-uri care explica totul adeptilor sai pornind de la o singura premisa".
Barbara Godwin: "o ideologie este o doctrina despre modul correct, nodul adecvat de organizare a societatii si de a face politica bazata pe o serie de consideratii despre natura umana si despre cunoastere". (Goodwin, 1992, p. 30)
Ball si Dagger in Ideologii politice si idealul democratic ofera o definitie operationala a ideologiei, respectiv "set coerent de idei care explica si evalueaza conditiile sociale, ajuta oamenii sa isi inteleaga locul in societate si ofera un program pentru actiune politica si sociala". (Ball, Dagger, 2000, p. 22)
Din aceasta definitie, potrivit autorilor, se pot deduce 4 functii pe care le indeplineste o ideologie:
explicativa
evaluativa
orientativa
programatica
In continuare, voi prezenta descrierea pe care cei doi autori o fac functiilor de mai sus.
Functia explicativa
Ideologia "ofera o explicatie asupra cauzelor care fac conditiile sociale, politice si economice sa fie asa cum sunt (.)". (Ball, Dagger, 2000, p. 23)
De pilda: De ce femeile castiga mai putin decat barbatii pe piata muncii?
O feminista ar spune pentru ca sunt discriminate.
Un liberal ar spune: pentru ca au competente diferite, iar remuneratia se face pe baza competentelor transpuse in performante.
Functia evaluativa
O ideologie "ofera standarde de evaluare a conditiilor sociale", hotaraste daca anumite evenimente sunt bune sau nu.
Evaluarea se face in functie de anumite criterii. De exemplu, un liberal va evalua o anumita masura in functie de rolul guvernului, o feminista se va intreba daca masura respectiva este sau nu in interesul femeilor, un communist se va intreba daca masura este in interesul clasei muncitoare.
Functia orientativa
Ideologiile "ofera adeptilor sai o orientare si intelegerea identitatii lor- a ceea ce el sau ea este, a locului caruia ii apartin, a felului in care el sau ea relationeaza cu restul lumii (.)". (Ball, Dagger, 2000, p. 24)
De exemplu, daca esti communist te percepi ca membru al clasei muncitoare, daca esti feminista/feminist importanta este identitatea de femei/de gen (ca barbat care simpatizeaza cu problemel femeilor).
Functia programatica
O ideologie "spune adeptilor sai ce sa faca si cum sa procedeze". (Ball, Dagger, 2000, p. 24)
Daca esti nazist iti doresti ca rasa superioara sa-i izoleze, sa-i extermine pe evrei, tigani si alt erase inferioare. Daca esti liberal isi propui ca interventia guvernului in vietile oamenilor sa fie minima.
Doua elemente sunt deosebit de importante pentru o ideologie: natura umana si libertatea.
Conceptia unei ideologii despre natura umana are consecinte directe asupra programului politic pe care aceasta il propune. Un liberal va sustine ca fiintele umane sunt in mod natural competitive, un communist va spune ca sistemul capitalist le "perverteste" pe fiintele umane si le face competitive, un nazist sustine ca exista un conflict intre rase etc.
Libertatea
In mod paradoxal toate ideologiile sustin ca protejeaza si determina cresterea libertatii, dar fiecare defineste altfel libertatea. Ball si Dagger preiau definitia libertatii a lui Gerald MacCallum. Acesta propune un model triaduic de definire a libertatii care contine trei elemente:
agent
obstacol
scop
Agentul este liber sa atinga scopul atunci cand nu intalneste un obstacol.
Agentul, obstacolul si scopul sunt diferite pentru fiecare ideologie. Pentru liberali agentul este un individ, pentru marxilsti el este reprezentat de o clasa, pentru nazisti- de o rasa etc.
In ceea ce priveste scopul, pentru un comunist, acesta este societatea fara clase, pentru un feminist este acela de a trai intr-o societate in care competentele si valorile femeilor sa fie valorizate s.a.
Obstacolele pot fi sexismul si discriminarea de gen pentru feministi, rasele inferioare pentru nazisti, falsa constiinta de clasa a muncitorilor pentru comunisti etc.
|
