|
|
|
|
Locul politologiei in sistemul stiintelor sociale si politice
Fiind o stiinta a studiului societatii, a politicului, politologia face parte atat din cadrul stiintelor sociale, cat si a celor politice. Ea se afla in relatii de comunitate, dar si de identitate, particularitate cu stiintele sociale: istoria, filosofia, economia, politologia. Relatia, raportul de comunitate dintre politologie si stiintele sociale decurge din faptul ca toate au ca obiect de studiu societatea. Particularitatea, individualitatea dintre pol 24124q1622y itologie si stiintele sociale vine de la domeniul distinct de studiu al societatii, specific fiecarei stiinte in parte. Intre politologie si stiintele sociale se naste, se dezvolta relatii de interactiune, interdependenta, de complementaritate reciproca. Cunostintele, datele, informatiile acestor stiinte sociale sunt folosite de politologie in studiul politicului. La randul lor si aceste stiinte se pot folosi de datele si cunostiintele oferite de politologie, contribuind astfel la o analiza detaliata si profunda a societatii.
Un al doilea plan al relatiilor, raporturilor este cel dintre politologie si stiintele politice de ramura: filosofia politica, sociologia politica, antropologia politica, doctrina politica, stiinta puterii, stiinta partidelor, etc. Acest raport impune atat precizarea elementelor de comunitate intre politologie si stiintele politice de ramura, dar indeosebi si mult mai important, a celor de distinctie, de individualitate.
Sociologia politica este domeniul sau ramura specializata a sociologiei ce studiaza viata politica in complexitatea ei, ca zona, sfera sau compartiment al vietii sociale globale, ce analizeaza politicul in contextul sistemului social total integrat in functionalitatea sociala generala4.
Referindu-se la relatia de apropiere, de comunitate intre politologie si sociologia politica, Gabriel Almond sustine ca ele reprezinta “o reflectie concentrata asupra organizarii politice a societatii”5.
Pentru o pozitie de apropiere, de disparitie a granitelor rigide dintre cele doua stiinte, dar nu pentru o identitate se pronunta si cercetatorul roman Mihu Achim, care considera ca sociologia si politologia se afla “intr-o miscare convergenta, acum suprapunandu-se in multe privinte”6.
Filosofia politica este aceea stiin\a politica de ramura care abordeaza politicul din perspectiva filosofica, cu categoriile, principiile si procedeele specifice filosofiei. Ea are in vedere mai mult impactul pe care politicul si politica il are din perspectiva filosofiei asupra conditiei umane, a semnificatiei si valorii pe care faptul politic o are in raport cu omul.
Fata de cunoasterea stiintifica a politicului, in actiunea politica, filosofia are o valoare epistemologica, atitudinala, cognitiva si valorizatoare.
Asa cum precizeaza si Ovidiu Trasnea, intre filosofie, politica si stiintele politice exista o “interdependenta necesara”7.
Antropologia politica este o ramura a antropologiei sociale ce s-a constituit relativ tarziu ca specializare politica si urmareste analiza, descrierea structurilor si proceselor din sistemele politice ale comuitatilor tribale contemporane.
Altfel spus, aceasta ramura a stiintelor politice studuiaza comunita\ile lipsite de structuri politice spcializate sau, asa cum le numea Marcel Prélot, “societati non politificate”8.
Relatiile de comunitate dintre politologie si stiintele politice sunt date de politic, care constituie domeniul comun de studiu al tuturor acestor stiinte.
Individualitatea acestor stiinte vine din modalitatea lor diferita de analiza a politicului, de studiul general al politicului sau a unor segmente partiale ale acestuia; metodele si tehnicile folosite in investigarea fenomenului politic; scopul, utilitatea si finalitatea acestei cercetari; rolul pe care acestea il au in procesul general al cunoasterii si al practicii sociale.
Politologia este singura stiinta politica care studiaza politicul in ansamblul sau, pe cand celelalte stiinte politice cerceteaza doar unele segmente, parti ale acestuia. In studiul sau, politologia porneste de la conditiile generale ale societatii, rezultatele cercetarii sale fiind un bun al intregii societati, ele regasindu-se in cadrul spiritualitatii politice generale ale societatii; in ideologiile, programele, strategiile unor partide, forte social politice. Nefiind legata de un anumit emitent politic, sau neafandu-se in serviciul acestuia, politologia realizeaza o cunoastere obiectiva, cat mai apropiata de realitatea social-politica.
In schimb, alte stiinte politice cum ar fi cazul sociologiei sau al doctrinei politice, legate de un anumit emitent politic, analizeaza doar anumite aspecte, segmente ale politicului, folosesc anumite metode, tehnici cum ar fi chestionarul, dialogul, iar cunostintele dobandite servesc cu precadere emitentului sau celui care a lansat comanda sociala ca in cazul sociologiei politice. De asemenea, aceste cunostinte date in diferite forme si intensitati au un caracter partinic, partizan, ideologic. In special, doctrinele politice fiind asociate unor anumite forte social-politice, partide, clase, grupuri sociale, ele vor reflecta, interpreta si aprecia realitatea politica in functie de interesele acestora, de pe pozitiile si conditiile lor sociale.
Concluzionand putem aprecia ca relatiile de interdependenta, interdisciplinaritate si complementaritate se mentin si se amplifica intre politologie si stiintele politice de ramura. Astazi ca urmare a cresterii rolului politicului in societate se amplifica si consolideaza statutul sistemic si plurivalent al politologiei, ea impunandu-se tot mai mult ca o stiinta fundamentala cu rol coordonator in studiul politicului si al stiintelor politice.
|
