Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Partidele politice din Romania. Structuri de organizare si de management

Stiinte politice


Partidele politice din Romania. Structuri de organizare si de management



1.1. Scurt istoric privind partidele din Romania

In istoria partidelor, Romania a avut un sistem bipartidist, arbitrat de rege, intr-o prima perioada de 45 de ani, de la sfarsitul secolului al XIX-lea pana la inceputul secolului al XX-lea, cand au fost fondate si primele partide politice pe teritoriul actual al Romaniei (mai precis perioada 1876 757d33h -1920).

Partidul National Liberal: (PNL) a luat nastere la 24 mai 1875 la Bucuresti si a avut ca presedinti - de la infiintare pana la dizolvarea fortata - pe Ion I. Bratianu (pana in 1882-1883 impreuna cu C.A. Rosetti, apoi singur pana in 1891), pe Dumitru C. Bratianu (1891-1892), pe Dimitrie A. Sturdza (1892-1908), pe Ion I.C. Bratianu (1909-1927), pe Vintila I.C. Bratianu (1927-1930), pe Ion G. Duca (1930-1933) si pe Constantin I.C. Bratianu (1927-1947).

PNL a guvernat tara intr-o prima perioada de 12 ani (1876 757d33h -1888), rastimp in care, la 10 mai 1881, Romania a fost proclamata regat.

Confruntarea cu cel de-al doilea partid a debutat in 1880, odata cu fondarea Partidului Conservator - PC (3 februarie 1880), care reprezenta interesele proprietarilor de terenuri si ale burgheziei comerciale.

Liderii Partidului Conservator (PC) au urmat la putere intr-o noua lunga perioada de 7 ani (

In 1895, regele Carol I a inaugurat sistemul « rotatiei guvernamentale », prin care liberalii alternau la putere cu conservatorii.

Presedintii PNL au devenit prim ministri: D.A. Sturza, pana in 1909 (dupa moartea lui Ion C. Bratianu, din 1891, a urmat la la sefie fratele sau, Dimitrie Bratianu, mort in 1892), apoi Ion I. Bratianu (pana in 1927), ei alternand la guvernare cu presedintii PC, precum George Grigore Cantacuzino (1899 - 1907), Petre P. Carp (1907-1913), Titu Maiorescu (1913-1914), Alexandru Marghiloman (1914 -1925).

Partial ca si in cazul Marii Britanii, unde a a aparut « a treia forta », odata cu laburistii, si in Romania apare al treilea partid, care a propus o a treia cale de construire a societatii: muncitorii organizati in partid. In 1893 a fost creat Partidul Social Democratic al Muncitorilor din Romania (PSDMR), care s-a declarat ca 'reprezentant politic al proletariatului'. In 1899 PSDMR s-a destramat, iar liderii lui mai importanti au intrat in PNL. Totusi, ideea a « prins » si in 1910, miscarea socialista a fondat Partidul Social-Democratic din Romania.

In perioada 1918-1926 757d33h (numita si « decada Bratianu », dupa numele lui Ion - Ionel - I. Bratianu), PNL a condus Romania, cu mici intermitente, cand s-a retras datorita unor manevre de culise: (1918-1919, 1922-1926 757d33h , 1927-1928)[1].

Principalele partide politice istorice si rezultatele lor electorale

in Romania din perioada 1922-1937

Tabel 3

1926 757d33h

PNL

6 757d33h 2

PP

PNL

6 757d33h 2

PNT

PT

PNT

PNT

PNL

PN

PNL

PM-G

6 757d33h

PM

6 757d33h

PT-B

6 757d33h

LANC

Total

86 757d33h

Total

Total

Total

(continuare)

PNL

PNT

PNL

PNT

36 757d33h

PNT

PNL

PNT

PNL

P.Lib.

6 757d33h

P.Lib.

PT-L

6 757d33h

PTT

16 757d33h

PM

PT-L

6 757d33h

P.Lib.

PNC

PP

LANC

Total

Total

Total

Total

Surse: Marcel Ivan, 1933 - Evolutia partidelor noastre in cifre si grafice , Sibiu: Kraff & Drotleff; Buletinul Statistic al Ministerului Industriilor si Comertului, Nr. 1 / 1934; Monitorul oficial al Romaniei, Nr. 30 / 1937 (apud Stelu Serban, 2004 - The Failure of Political Project. Bipartidism in Interwar Romania, in Romanian Political Science Review, vol. IV, No.3, p. 6 757d33h 06 757d33h ;

Coduri: PNL - Partidul National Liberal; P.Lib. - Partidul Liberal-Bratianu; PNT - Partidul National Taranesc; PT - Partidul Taranesc; PT-L - Partidul Taranesc-Lupu; PT-B - Partidul Taranesc pt. Basarabia; PP - Partidul Poporului; PN - Partidul National; PNC - Partidul National Crestin; PM - Partidul Maghiarilor; PM-G - Partidul Maghiarilor, in alianta cu cel al Germanilor; LANC - Liga de Aparare Nationala Crestina; PTT - Partidul « Totul pentru Tara ».

Alternanta la guvernare in primele 38 guverne

(perioada monarhiei constitutionale - primul guvern de coalitie)

Fig. 28

Sursa: Mamina si Bulei (1994) - Guverne si guvernanti: 186 757d33h 6 757d33h -1916 757d33h ; Mamina  si Scurtu (1996 757d33h ) - Guverne si guvernanti: 1916 757d33h -1938, Bucuresti: Editura Silex (ambele). Nota: Ion Bulei considera ca abia guvernul 8 (condus de Epureanu) este un guvern propriu-zis conservator dupa care au urmat alte 10 guverne conservatoare sau cu participarea PC, care au alternat la putere cu cele liberale - Bulei, 1987, p. 56 757d33h 9.

In 1920 apare o noua forma de guvernare, anume aceea prin coalitii de partide, care aveau un « partid coordonator ». Astfel, coalitia sub conducerea Partidului Poporului (condus de generalul Alexandru Averescu) castiga 6 757d33h 5 % din totalul locurilor in Parlament: dintr-un total general de 245 mandate, Partidul Poporului a castigat 159 mandate, fata de 34 castigate de Federatia conservatoare, 25 pentru taranistii basarabeni, 14 pentru socialisti, doar 7 pentru liberali, cite 1 pentru democrati, democrati ai Unirii, evrei si germani si 2 ramase pentru balotaj[2].

Dupa reluarea practicilor democratice in Romania (decembrie 1989), in Romania reapar partidele istorice: mai ales PNL - Partidul National Liberal, PNT-CD - Partidul National Taranesc-Crestin si Democrat, PSD - Partidul Social Democrat si UDMR - Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania, la care se adauga partide noi, precum Frontul Salvarii Nationale (care se va diviza in FDSN, devenit apoi PDSR - Partidul Democratiei Sociale din Romania si PD-FSN, care va renunta la terminatie si se va numi PD - Partidul Democrat.

« Uriasul » PDSR se va uni cu « minusculul » PSDR si va prelua denumirea acestuia din urma, de PSD, iar PD va deveni cel mai important adversar al noului PSD, desi aveau aceeasi sorginte.

Alte partide « fara istorie », dar parlamentare, deci importante, vor fi Partidul Unitatii Nationale Romane, PRM - Partidul Romania Mare, PUR - Partidul Umanist Roman (acesta din urma redenumindu-se PC - Partidul Conservator si atribuindu-si astfel o istorie romaneasca veche)

Dintre toate aceste formatiuni politice, se reamarca prin participare la guvernare, de-a lungul vremii, PSD (cel mai puternic partid politic din Romania de la Revolutie), PNL si PD (acestea disputandusi cel de-al doilea partid ca marime si importanta pe scena politica a tarii), PRM, UDMR si PC. Acestora li se vor alatura, de-a lungul vremii, noi partide importante, cu care vor fi realizate coalitii de guvernare: este vorba, in primul rand, de PNT-CD (care va fi in fruntea guvernarii din perioada 1996 757d33h -2000) si de PSDR (initial in coalitie cu partidele de dreapta, cu care au constituit CDR, apoi cu partidele de stanga, cu care a participat la alcatuirea Polului Social-Democrat din Romania, iar in final s-a contopit cu PSD), PUNR, PDAR etc.

Este totusi de remarcat ca si in prezent exista un numar foarte mare de partide politice in Romania: de exemplu, la alegerile parlamentare din noiembrie 2004 s-au inscris in cursa electorala 52 de partide si formatiuni politice, dar numai 5 au ajuns in Parlament.

Alegerea lui Traian Basescu ca presedinte al Romaniei, i-a conferit acestuia posibilitatea identificarii unei posibilitati de a reuni o coalitie de partide, in ianuarie 2005, alta decat cea preconizata inainte de alegeri si care a reusit sa formeze un guvern considerat de dreapta si in care « vioara I » a devenit PNL, prin persoana premierului desemnat Calin Popescu Tariceanu. Aceasta coalitie cuprinderea urmatoarele 6 757d33h partide: PNL, PD, UDMR si PUR (devenit intre timp PC).

Aceasta coalitie a juns la guvernare gratie rezultatului mai bun avut de Alianta D.A. PNL-PD (ca alianta permanenta de partide) decat PSD, ca partid fara alianta inter-partinica (uniune doar in scopuri electorale cu PUR, nu si post-electorala, in consecinta PUR trecand in « tabara castigatoare » - vezi tabelul 3).

La nivel local, partidele de anvergura nationala si-au dovedesc importanta si puterea asupra electoratului, prin liderii lor mai vizibili, prin programele media si prin activitatile politice din teritoriu. Si la acest nivel, PSD a dovedit o putere considerabila, tinand cont si de avantajul de a se afla la guvernare in trei randuri (1990-1992, 1992-1996 757d33h si 2000-2004), practic fara concurenti de partid pe masura sa, pe cand celelelate partide parlamentare si guvernamentale, au fost nevoite sa faca coalitii, in doua randuri, cat s-au aflat la guvernare (1996 757d33h -2000 si 2004-in prezent).

Ori, se stie, ca in coalitie este mai greu de guvernat si ca in conditiile unei centralizari excesive a puterii politice, aspect evident in Romania ultimilor ani (si care a fost intretinut de PSD), puterea de a redistribui de la centru resurse financiare confera o putere si mai mare partidului aflat la guvernare, atat la nivel central, cat si la nivel local.

Rezultatele alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2004

Tabel 4

Coalitii si formatiuni

politice

CAMERA DEPUTATILOR

SENAT

6 757d33h .          VOTURI

MANDATE

VOTURI

MANDATE

Nr.

(Mln.)

Nr.

Nr.

16 757d33h .      (Mln.)

Nr.

Uniunea

Nationala

PSD+PUR

36 757d33h ,80

26 757d33h .       PSD - 113

37,16 757d33h

PSD - 46 757d33h

41,6 757d33h 0

PUR - 19

PUR - 11

36 757d33h .      

Alianta

"D.A.-

PNL-PD"

PNL - 6 757d33h 4

46 757d33h .      

PNL - 28

35,76 757d33h

PD - 48

PD - 21

Romania

Mare

56 757d33h .      

6 757d33h 0.       13,6 757d33h 4

6 757d33h 1.      

6 757d33h 2.      

6 757d33h 3.      

6 757d33h 4.      UDMR

6 757d33h 5.       0,6 757d33h 2

6 757d33h 6 757d33h .       6 757d33h ,19

6 757d33h 7.      

6 757d33h 8.       6 757d33h ,6 757d33h 2

6 757d33h 9.       0,6 757d33h 3

6 757d33h ,23

TOTAL

76 757d33h .      

Note: 1. La totaluri au fost adaugate si voturile si mandatele obtinute de organizatiile minoritatilor nationale: 18, adica 5.42%; Rata de participare la vot in 2004: 58,5 %.

In consecinta, castigarea alegerilor intr-o proportie covarsitoare aduce avantaje considerabile si pentru cresterea organizationala a partidului castigator, mai ales daca exista conditii avantajoase de a redistribui resurse financiare si alte forme de recompensa pentru membri proprii. Dupa cum vom constata, conform rezultatelor la alegerile locale din 2004, PSD a castigat mai multe mandate de primari decat toti ceilalti competitori, tinzand astfel sa monoplizeze activitatea primariilor, mai ales din mediul rural.

Situatia rezultata la alegerile din toamna anului 2004 a conferit urmatoarea configuratie a reprezentantilor partidului in teritoriu:

Mandate de primari pe partide

la alegerile din iunie 2004 in plan local

Tabel 5

Partide

Mandate

Total

PSD

PNL

PD

UDMR

186 757d33h

PUR (azi PC)

Independenti

PRM

PNT-CD

PUNR

Noua Generatie (PNG)

Forta Democrata din Romania (PFDR)

Alianta D.A. PNL-PD

Din tabelul de mai sus se constata cu usurinta ca PSD are o pndere mai mare de jumatate din totalul mandatelor de primari, ca lideri reprezentativi de partid in plan teritorial.

Situatia este mai echilibrata in cazul consilierilor locali, acestia avand si ei mandat de la partide sa le apere interesele in Consiliile judetene, institutii foarte importante pe plan local, deoarece, in afara de faptul ca ele constituie un fel de « parlamente locale », la acest nivel se redistribuie resursele financiare vitale pentru activitatile bugetare din judete.

Mandate de consilieri judeteni pe partide

la alegerile din iunie 2004

Tabel 5

Partide

Voturi

Mandate

Nr.

Nr.

PSD

2.957.6 757d33h 17

PNL

1.445.6 757d33h 74

PD

1.156 757d33h .86 757d33h 7

PRM

PUR

534.86 757d33h 0

6 757d33h ,01

UDMR

513.16 757d33h 5

5,6 757d33h 7

Alianta D.A. PNL-PD

459.46 757d33h 6 757d33h

Din acest ultim tabel rezulta o oarecare echilibrare de forte intre PSD si celelalte doua partide politice (PNL si PD): 37,81 % fata de 38,51 %, daca luam in calcul si rezultatele Aliantei D.A., de la Cluj si Bucuresti, unde cele doua partide au participat impreuna.

1.2. Structuri organizatorice si ierarhice ale principalelor

partide de azi din Romania

Structuri ierarhice ale PNL si PSD


Fig. 29

Surse: Statutele celor doua partide, votate la Congresul PNL din

ianuarie 2007 si la Congresul PSD din decembrie 2006 757d33h (prelucrare).

Cateva elemente de organizare si management politic ale celor doua partide romanesti prezentate in figura 29, ar putea fi sintetizate astfel:

ambele dispun de organisme de conducere asemanatoare, pana si in denumire;

ambele au adus imbunatatiri la ultimul lor Congres, in sensul acordarii unei atentii mai mari dezvoltarii partidului in plan regional (ambele au responsabili pentru cele 8 regiuni de dezvoltare economica din Romania);

ambele continua sa aiba totusi un grad inalt de centralizare si de institutionalizare, ele participand cel putin de doua ori la guvernare (vezi mai jos).

1.2. Alte elemente de organizare si management politic specifice

partidelor din Romania

Relevanta autopozitionarii pe axa stanga-dreapta in Romania

(oct. 2006 757d33h , in %)

Tabel 6 757d33h

Partide

Stanga

Centru stanga

Centru

Centru dreapta

Dreapta

Total

Alianta D.A.

PD

PNG

PRM

PSD

16 757d33h

PNL

16 757d33h

UDMR

6 757d33h

6 757d33h

Altul

Total

Sursa: Mircea Comsa, 2006 757d33h - De-o fi de "stanga", de-o fi de "dreapta". Autopozitionarea pe axa stanga-dreapta, p. 38.

Alte elemente distinctive

prin "stanga" romanii inteleg mai ales "comunism / socialism", iar prin "dreapta" inteleg "bunastare" sau "liberalism" ori "capitalism / economie de piata";

se manifesta o crestere relativ constanta a votantilor cu "dreapta", dar putin in timp (circa ½ este la "centru", 1/3 la "dreapta" si 1/5 la "stanga";

dintr-un total de 78 de tari, Romania se afla pe locul 55, cu o medie a valorilor inregistrate de 5,8 (pe o scala de la 1 la 10), adica in zona tarilor de "centru-dreapta" (la egalitate cu Finlanda, SUA, Islanda, Noua Zeelanda, Malta, Letonia, Turcia si Bulgaria).

Pozitionarea pe axa stanga-dreapta a partidelor politice pe baza

mediei autopozitionarii votantilor acestora (oct. 2006 757d33h )


Fig. 30

Sursa: Mircea Comsa, 2006 757d33h - Op. cit., p. 38.

Indicatori ai consolidarii puterii organizationale specifici

partidelor parlamentare romanesti in 2006 757d33h

Tabel 7

Indicatori

PC

PD

UDMR

PRM

PNL

PSD

Articularea structurala

Intensitatea organizationala

6 757d33h

Nivelul nationalizarii

6 757d33h

6 757d33h

6 757d33h

6 757d33h

6 757d33h

Selectia candidatilor



Concentratia leadershipului

6 757d33h

6 757d33h

Total

36 757d33h

Sursa: Ionut Ciobanu, 2006 757d33h - Partidele politice romanesti - partide moderne de cadre ?, in revista Sfera Politicii, Nr. 120-121-122, Anul XIV (vezi explicatiile indicatorilor in Anexa 3.16 757d33h , de la sfarsitul acestui capitol).

Rezultatele obtinute in sondajele de opinie, de-a lungul vremii, sunt si ele relevante:

Scoruri ale unor partide romanesti in sondajele de opinie

(intentiile de vot ale populatiei in privinta partidelor - in %)

Tabel 8

Perioade de sondaj

(Institute)

PSD

PNL

PD

UD-MR

P R M

PNG

PLD

PC (ex- PUR)

Mart. 1995 (ICCV)

6 757d33h

Iun. 1995 (CURS)

Sept. 1995 (ICCV)

6 757d33h

6 757d33h

Dec. 1995 (CURS)

6 757d33h

Mart. 1996 757d33h (ICCV)

6 757d33h

Iul. 1996 757d33h (CURS)

6 757d33h

Oct. 1996 757d33h (CURS)

Mart. 1997 (MMT)

Iun. 1997 (CURS)

6 757d33h

Sept. 1997 (LUAS)

Dec. 1997 (CURS)

16 757d33h

Iun. 1998 (CURS)

6 757d33h

Nov. 1998 (MMT)

26 757d33h

Mai 1999 (MMT)

6 757d33h

Oct. 1999 (CURS)

6 757d33h

Mai 2000 (MMT)

6 757d33h

Oct. 2000 (CURS)

Mai 2001 (MMT)

6 757d33h 0

Nov. 2001 (CURS)

6 757d33h 2

6 757d33h

Dec. 2001 (IMAS)

6 757d33h

8,6 757d33h

6 757d33h ,4

Iun. 2002 (IMAS)

Oct. 2002 (MMT)

Dec. 2002 (IMAS)

Apr. 2003 (CURS)

16 757d33h

Mai 2003 (Gallup)

16 757d33h

Aug. 2003 (IMAS)

16 757d33h ,3

Dec. 2003 (IMAS)

27,1(A.D.A.)

1,6 757d33h

Ian. 2004 (IMAS)

27,3(A.D.A.)

6 757d33h

Apr. 2004 (IMAS)

25,3(A.D.A.)

Oct. 2004 (Gallup)

+PUR

38 (A.D.A.)

Vezi PSD

Nov. 2004 (CURS)

+PUR

34 (A.D.A.)

Vezi PSD

Mart. 2005 (CURS)

48 (A.D.A.)

Mai 2005 (Gallup)

59 (A.D.A.)

Aug. 2005 (IMAS)

50 (A.D.A.)

Oct. 2005 (GSS)

26 757d33h ,78

Nov. 2005 (CURS)

42 (A.D.A.)

Dec. 2005 (INSOMAR)

45 (A.D.A.)

Feb. 2006 757d33h (CURS)

43 (A.D.A.)

6 757d33h

Iulie 2006 757d33h (CURS)

6 757d33h

6 757d33h

Aug. 2006 757d33h (INSOMAR)

42 (A.D.A.)

6 757d33h

Oct. 2006 757d33h (Gallup)

6 757d33h

Dec. 2006 757d33h (CURS)

42 (A.D.A.)

Feb. 2007 (IMAS)

43 (A.D.A.)

16 757d33h

Surse: Barometrele Fundatiei pentru o Societate Deschisa; 

Al. Radu, 2003 - Partidele politice romanesti dupa 1999, p. 126 757d33h (pt. 1995-

1997); Sebastian Lazaroiu, 1998 - Partide politice (pt. anul 1998);

ziarul "Jurnalul National" - 12 dec. 2005 si 14 aug. 2006 757d33h ,

site-urile institutiilor de sondaj precizate in tabel.

STUDIU DE CAZ 1: PSD - PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

A.     Probleme de doctrina

Dupa cum spune politologul Anton Carpinschi, social democratia este favorabila « capitalismului managerial cu functii sociale »: « social democratia - spune el - desemneaza ideea si practica politica conform carora reformele economice si sociale in beneficiul populatiei mai putin privilegiate pot fi realizate in cadrul democratiei, libertatii si sistemului parlamentar » (Anton Carpinschi, 1998 - Doctrina social-democrata, p. 184 si 190).

Social-democratia include toate partidele necomuniste, aflate la stanga esichierului politic, iar dupa William E. Patterson si Alastair H. Thomas, criteriul decisiv pentru un partid social-democrat ar fi acela de a fi membru al Internationalei Socialiste. Doctrina social democrata este sinonima deci cu un socialism reformist, bazat pe democratie si nu cu un socialism revolutionar, bazat pe lupta de clasa si dictatura din partea unui singur partid (al clasei muncitoare) (xxx, 1977, editori William E. Patterson si Alastair H. Thomas - Social Democratic Parties in Western Europe).

In Romania, dupa decembrie 1989, social-democratia a fost revendicata de mai multe partide si in primul rand de Frontul Salvarii Nationale (FSN), organizatie care a suferit transformari succesive de denumire si structura interna: FDSN - Frontul Democratic al Salvarii Nationale (Primul partid de dupa Revolutia din 1989), PDSR - Partidul Democratiei Sociale din Romania si PSD - Partidul Social Democrat. Acesta este si motivul principal pentru care, pe plan national si international, actualul PSD este considerat ca partid succesor al Partidului Comunist Roman (a se vedea John Ishiyama, 2006 757d33h - Europeanization and the Communist Successor Parties in Post-Communist Politics; Anna Grzymala-Busse, 2006 757d33h - Authoritarian Determinants of Democratic Party Competition: The Communist Successor Parties in East Central Europe).

Primul presedinte al acestei formatiuni politice a fost Ion Iliescu (in perioada cand nu a fost presedintele Romaniei). Au urmat: Oliviu Gherman, Adrian Nastase si Mircea Geoana.

PSD s-a constituit prin fuziunea dintre PDSR, partid nou de centru-stanga si PSDR - Partidul Social Democrat Roman, partid istoric de centru-stanga, continuator de peste 100 de ani al social-democratiei romanesti.

Semnul electoral al PSD consta in trei trandafiri care au la baza tulpinilor inscrisa denumirea de PSD, iar insemnul partidului este mana cu trandafir - simbol al Internationalei Socialiste.

Principiile PSD sunt: libertatea, dreptatea sociala, egalitatea de sanse si solidaritatea. In plan economic, PSD sustine proprietatea privata, restructurarea, reforma si modernizarea economiei nationale, descentralizarea economica.

In plan social, PSD se considera partid protector al celor saraci de la orase si din sate, promotor al spiritului comunitar de intrajutorare, al respectului persoanei si pentru cresterea coeziunii sociale si refacerea relatiilor normale dintre cetatean si stat.

Congresul extraordinar de constituire a PSD, din 16 757d33h iunie 2001, a reorganizat partidul in plan administrativ-teritorial astfel: grupe de membri, organizatii locale pe sectii de votare si organizatii teritoriale (comunale, orasenesti, municipale), organizatii judetene si a municipiului Bucuresti.

Ca partid de guvernare, mai ales in perioada presedintiei lui Adrian Nastase a avut o forma de birocratie profesionala, cu numeroase pozitii si functii in partid si in Executiv: consilieri ai primului ministru dupa model britanic, o lista extinsa de nomenclaturi birocratice, un adevarat sistem de evidenta a posturilor de decizie pe baza caruia se faceau promovarile ierarhice, de la nivel central, pana la nivel local si care opera cu nu mai putin decat 50 de pozitii diferite.

Congresul PSD, din aprilie 2005, a promovat o noua structura ierarhica stufoasa si complexa, cu un numar de circa 6 757d33h 50 de persoane, demonstrand astfel, cum am afirmat mai sus, ca este un partid de birocratie profesionala, in care s-a instaurat ceea ce Hedrick Smith numea "inflatie de personal" (termenul englezesc este stafflation, format prin combinarea altor doi termeni: inflatie - inflation si personal - staff) (Hedrick Smith, 1998 - Jocul puterii. Dezvaluiri senzationale despre politica de la Washington D.C., p. 303).

B.     Conducerea PSD

In urma alegerilor de la Congresul PSD din aprilie 2005, conducerea PSD era urmatoarea (website: psd.ro)

  1. Presedintele PSD - Mircea GEOANA, a fost ales in aprilie 2005, de catre Congresul PSD. Pana atunci, Mircea Geoana detinuse functia de ministru de externe in Guvernul Nastase si de vicepresedinte al PSD;
  2. Presedinte Executiv - Adrian Nastase, ex-prim ministru si presedinte al PSD in perioada 2000-2004 (suspendat in 2006 757d33h );
  3. Secretar general - Miron Mitrea, ex-ministru al transporturilor in Guvernul Nastase si vicepresedinte al PSD;
  4. Biroul National Permanent - 29 persoane;

Comitetul Executiv - 73 persoane;

6 757d33h .  Consiliul National - 541 membri;

Membrii din judete: AB (8 membri), AR (8), AG (17), BC (19), BH (10), BN (7), BT (11), BV (9), BR (9), BZ (11), CS (10), CL (8), CJ (11), CT (13), CV (2), DB (27),  DJ (17), GL (13), GR (9), GJ (16 757d33h ), HG (3), HD (8), IL (9), IS (24), IF (8), MM (9), MH (8), MS (9), NT (22), OT (15), PH (17), SM (10), SJ (5), SB (9), SV (19), TR (11), TM (10), TL (5), VS (15), VL (13), VR (12), Bucuresti (6 757d33h 5).

7. Sefi ai celor 15 departamente de strategii guvernamentale; de politici economice si financiare; de relatii externe si afaceri europene; de justitie; de educatie, tineret si sport, de munca si protectie sociala; de sanatate; de administratie si afaceri interne; de economie si comert; de dezvoltare regionala; de agricultura; de aparare; de transport; de protectia mediului; de cultura si culte.

8. Secretari Executivi (9 persoane): Probleme organizatorice; Logistica si Evenimente; Marketing si Strategii politice; Analiza politica; Tineret si Egalitatea sanselor; Relatii internationale; Programe de pregatire si formare politica; Relatia cu societatea civila; Relatia cu partenerii sociali.

In urma Congresului din decembrie 2006 757d33h (website: psd.ro):

Presedinte: Mircea Geoana;

Presedinte de onoare: Ion Iliescu;

Secretar general: Titus Corlatean

Vicepresedinti Constantin Nita - Energie, resurse si politici; Cristian Diaconescu - Politica Internationala si relatia cu comunitatile romanesti, Dan Nica - Infrastructura, Transporturi, Societatea Cunoasterii, Ecaterina Andronescu - Egalitate de sanse, Gheorghe Nichita - Protectia Mediului si Gospodarirea Apelor, Ilie Sarbu - Agricultura, Silvicultura si Dezvoltare Rurala, Ioan Rus - Afaceri Interne, Ion Stan - Viata de Partid si Mediul Asociativ, Ion Toma - Turism si I.M.M., Marian Sarbu - Statul social si relatia cu sindicatele, Mihai Nicolae Tanasescu - Economie, competitivitate si mediu de afaceri, Rodica Nassar - Regiunea Bucuresti-Ilfov, Vasile Dincu - Analiza politica si comunicare, Victor Ponta - Statul de drept, justitie si drepturile cetateanului.

Secretari executivi si structura secretariatelor executive: Gheorghe Plesa - Organizare, sistem national de evidenta a membrilor; Tudor Mohora - Audit institutional; Ion Moraru - Management operational si al evenimentelor de partid, logistica si patrimoniu; Georgian Pop - Resurse umane si pregatire politica; Carmen Moldovan - Activitati militante, campanii electorale; Alexandru Sassu - Marketing politic, cercetarea opiniei publice; Radu  Moldovan - Societate civila, organizatii, ligi, forumuri PSD; Victor Bostinaru - Relatii internationale; Marius Lazar - Analiza si planificare politica, baze de date.



6 757d33h .       Sefi ai celor 16 757d33h departamente;

Consiliul National Membrii din judete: AB (11 membri), AR (11), AG (25), BC (26 757d33h ), BH (12), BN (12), BT (20), BV (15), BR (12), BZ (18), CS (9), CL (9), CJ (13), CT (25), CV (3), DB (22), DJ (26 757d33h ), GL (19), GR (14), GJ (19), HG (3), HD (13), IL (14), IS (29), IF (11), MM (15), MH (13), MS (15), NT (18), OT (23), PH (21), SM (16 757d33h ), SJ (7), SB (13), SV (27), TR (21), TM (13), TL (10), VS (21), VL (14), VR (21), Bucuresti (6 757d33h 5);

Comisia nationala de arbitraj si integritate morala: 1 presedinte,  1 prim-vicepresedinte, 8 vicepresedinti si un secretar;

Comisia nationala de control financiar 1 presedinte, 2 vice-presedinti si un secretar;

Repartizarea teritoriala a conducerii PSD Mircea Geoana - Presedinte - Bucuresti, Arges, Iasi; Titus Corlatean - Secretar General - Dambovita, Suceava; Ecaterina Andronescu, Timis, Arad; Vasile Dancu, Salaj, Bihor, Bistrita Nasaud; Cristian Diaconescu -Cluj, Maramures; Liviu Dragnea - Prahova, Constanta; Rodica Nassar - Vaslui, Braila; Dan Nica - Brasov, Ialomita, Tulcea; Gheorghe Nichita - Neamt, Botosani; Constantin Nita - Alba, Bacau; Victor Ponta - Valcea, Olt; Ioan Rus - Satu Mare, Sibiu; Ilie Sarbu - Caras-Severin, Hunedoara; Marian Sarbu - Covasna, Harghita, Mures; Ion Stan - Buzau, Calarasi; Mihai Tanasescu - Galati, Vrancea; Ion Toma - Giurgiu, Gorj; Presedintele Consiliului National PSD - Ilfov, Mehedinti; Nicolae Vacaroiu - Dolj, Teleorman.

In 2004, PSD a avut 51.100 candidati la alegeri, din care 30-35 % erau oameni noi pe liste (24-25 % erau femei si 13 % tineri), partidul bazandu-se pe 6 757d33h 00.000 membri declarati (care plateau 15.000 lei cotizatie de partid, adica circa o treime dintr-un dolar american).

In legatura cu votantii PSD, in perioada 18 noiembrie - 3 decembrie 2003, institutul de sondaje CURS a realizat un sondaj, pe 4.021 persoane in varsta de 18 ani si peste, prin care a reusit sa sintetizeze ceea ce ei au numit votantii obisnuiti ai PSD: barbati, cu varste inaintate (de peste 55 de ani), din regiunile Muntenia si Moldova, absolventi de gimnaziu, pensionari, muncitori calificati / necalificati (acum sau inainte de pensionare), rezidenti in sate periferice (Sebastian Lazaroiu, 2001 - Spectacolul politic, Fundatia pentru o Societate Deschisa - Sondaj CURS, noiembrie 2001).

Rezultatele obtinute in campania electorala din noiembrie 2004 au confirmat existenta acestui tip de "votant mediu PSD" dar si o extindere, ca sfera socio-ocupationala, de la persoanele cu venituri mici, la o parte a "clasei de mijloc".

Prin centralizarea tuturor mandatelor obtinute de PSD in toate legislaturile de pana in 2004, acest partid a obtinut un total general de 921 mandate de parlamentar (6 757d33h 53 pentru deputati si 26 757d33h 8 pentru senatori), cu precizarea ca in perioada 1990-1992 practic mandatele au fost obtinute in numele FSN, care ulterior s-a transformat in doua partide: FDSN si PD-FSN (acesta devenind intre timp PD) (a se vedea Anexa 3).

Per total legislaturi, cele mai bune rezultate au fost obtinute in 13 judete, dintre care 6 757d33h au fost din Moldova, 5 din Muntenia (inclusiv municipiul Bucuresti) si cate unul din Oltenia si Dobrogea, iar cele mai slabe in Ardeal si Banat

Clasamentul celor mai bune rezultate ale candidatilor PSD

(FSN, FDSN, PDSR si PSD) pe judete

(legislaturile: 1990-1992, 1992-1996 757d33h , 1996 757d33h -2000, 2000-2004 si 2004)

Tabel 9

Rang

Judete

Nr. total de mandate

I

Muncipiul Bucuresti

84 mandate

II-III

Bacau, Dolj

Cate 38

IV-VI

Prahova, Suceava

Cate 33

VII-VIII

Arges, Galati

Cate 32

IX-X

Botosani, Buzau

Cate 32

XI-XIII

Constanta, Dambovita, Neamt

Cate 28

Total in cele 13 judete

46 757d33h 5

Pentru a fi mai sugestivi, am utilizat datele din tabelul de mai sus pentru a reprezenta zonarea pe judete a PSD in Fig. 31.

Judetele cu cei mai multi votanti ai PSD

la alegerile legislative (inclusiv municipiul Bucuresti)

Fig. 31


PSD si aliatii sai (organizatiile care au precedat actuala formatiune si cele cu care au fuzionat), au sustinut candidatura la presedintia Romaniei a lui Ion Iliescu, in trei alegeri prezidentiale (pe care acesta le-a castigat) si a lui Adrian Nastase, in 2004 (pe care acesta le-a pierdut, in fata contracandidatului sau, Traian Basescu).

Sociologul Catalin Zamfir considera in 2003 ca partidul (inca din timpul cand se numea FSN) dispunea de "o puternica tehnocratie, care a constituit coloana lui vertebrala" (in special din domeniul economiei si al administratiei) si ca era "puternic ancorat spre un anumit indiferentism social caracteristic tehnocratiei", evidentiat prin analiza politicilor lui sociale (Catalin Zamfir, 2003 - Procesul politic in tranzitia din Romania, p. 15-16 757d33h ).

Termenul mai aproape de adevar pentru acest partid, in intreaga perioada de dinainte de PSD, este cel de "partid al nomenclaturii", deoarece aici si-au gasit refugiul o parte importanta a nomenclaturii comuniste. Fondatorul partidului insusi a fost unul dintre fruntasii vechiului partid comunist, apoi altii care au devenit ministri in Guvernele Roman, Stolojan, Vacaroiu si Nastase, toate aceste guverne avand sustinerea acestui partid, cu transformarile lui ulterioare.

O vreme indelungata, PSD si precedentele ei forme au alcatuit practic un "partid de stat", cu ajutorul caruia au obtinut rezultate electorale categorice, atat in alegerile prezidentiale in care si-au sustinut liderul, Ion Iliescu (la alegerile din 20 mai 1990 - 85,07 % din totalul voturilor exprimate, in al doilea tur de scrutin la alegerile din 11 octombrie 1992 - 6 757d33h 1,43 %, la 10 decembrie 2000 - 6 757d33h 6 757d33h ,83 %).

Alegerile legislative nationale, precum si cele locale, au situat acest partid, in mod constant, pe primul loc de-a lungul intregii perioade de 15 ani, dupa evenimentele din decembrie 1989 (mai jos prezentam rezultatele ultimelor trei alegeri parlamentare la care PSD a fost majoritar fata de celelalte partide, inclusiv cand la guvernare au venit alte partide, ca efect al coalitiilor formate dupa alegeri, cum a fost si cazul alegerilor din 2004).

Rezultatele obtinute de PSD la ultimele alegeri parlamentare

Tabel 10

Date si foruri

Voturi valabil exprimate

3 noiembrie 1996 757d33h - PDSR

Senat (mandate - 41, adica 28,6 757d33h 7 % din total mandate)

2.836 757d33h .011

- Camera Deputatilor

(mandate - 91,adica 26 757d33h ,53%)

2.6 757d33h 33.86 757d33h 0

26 757d33h noiembrie 2000 - (Polul Democrat-Social din Romania: PDSR, PUR si PSDR)

- Senat (mandate - 73, adica 52,14 %

- Camera Deputatilor

(mandate-158,adica 48,31%)

3.96 757d33h 8.46 757d33h 4

36 757d33h ,6 757d33h 1

28 noiembrie 2004 - (Uniunea Nationala PSD + PUR

- Senat (mandate numai PSD - 46 757d33h , adica 33,57 %)

3.798.6 757d33h 07

37,16 757d33h

- Camera Deputatilor (mandate numai PSD - 113, adica 34,03

36 757d33h ,80

Surse: Prelucrari dupa Website-ul Senatului Romaniei (senat.ro) si

dupa Biroul Electoral Central, date publicate in Internet.

Nota: Procentele la mandate au fost determinate prin raportare la nr. lor total: in cazul Camerei Deputatilor - 328 in 1996 757d33h , 327 in 2000 si 332 in 2004 (la totaluri au fost adaugate si cele 18 mandate obtinute de organizatiile minoritatilor nationale); in cazul Senatului - 143 in 1996 757d33h , 140 in 2000 si 137 in 2004.

STUDIU DE CAZ 2: PNL - PARTIDUL NATIONAL LIBERAL

PNL a avut o istorie recenta zbuciumata, fiind dizolvat in urma Decretului din 30 martie 1938, impreuna cu alte partide, apoi interzis de comunisti si reinfiintat in 1989 sub conducerea lui Radu Campeanu (presedinte PNL in 1989-1996 757d33h ).

Imediat dupa evenimentele revolutionare din decembrie 1989, PNL isi redobandeste drepturile de a activa in viata politica a Romaniei, fiind al patrulea partid reinregistrat juridic, prin decizia civila nr. 4 / 15.01.1990, ca urmare a eforturilor unor fruntasi liberali, printre care: Radu Campeanu - presedinte, I.V. Sandulescu - prim-vicepresedinte, Sanda Tatarescu-Negropontes, Dan Amedeo Lazarescu si Nicolae Enescu - vicepresedinti.

Dupa circa doua luni de la alegerile "orchestrate" de FSN in mai 1990, cand a obtinut circa 7 % din voturile exprimate, din PNL s-au desprins mai multe "aripi" liberale: PNL - Aripa Tanara (23 iulie 1990 - lideri Dinu Patriciu si Viorel Catarama, apoi Horia Rusu), PNL - Conventia Democrata (29 aprilie 1992- lider Nicolae Cerveni), Partidul Socialist Liberal, Noul Partid Liberal, Partidul Liberal Crestin, Uniunea Liberala Bratianu etc. A urmat un proces al "unificarii prin divizare", dupa congresul din 1993 al PNL-CD, care a dat nastere Partidului Liberal 1993, inclusiv prin inglobarea unor parlamentari din noi formatiuni de sorginte liberala: de la PNL-CD si de la Partidul Aliantei Civice (PAC).

La Congresul PNL din 26 757d33h -27 februarie 1993, de la Brasov, apar primele fuziuni mai importante, in urma carora presedinte este ales Mircea Ionescu-Quintus, considerat ca al doilea presedinte PNL post-decembrist, dupa Radu Campeanu, desi acesta continua sa se autodefineasca presedinte (noua sa formatiune politica ii va purta numele, prin constituirea intr-un partid separat, pana in 2004, odata cu unirea tuturor partidelor liberale desprinse sau nou create - a se vedea Alexandru Radu, 2001 - Partidele politice romanesti dupa 1999, p. 103-117).

Pe parcursul istoriei sale recente PNL a mai avut alti 3 presedinti: Valeriu Stoica (ales la Congresul din 17-18 februarie 2001 - pana in 24-25 august 2002), Theodor Stolojan (august 2002 - august 2004) si Calin Popescu-Tariceanu (Presedinte interimar in perioada 2 octombrie 2004 - 4 februarie 2005, ales presedinte la Congresul din februarie 2005 si reales la Congresul din decembrie 2006 757d33h ).

Vechile si noile programe politice cuprind, printre alte principii: doctrina "prin noi insine", organizarea statului national unitar roman, apararea drepturilor individului si ale familiei, protectia, garantarea, consolidarea proprietatii private si a securitatii nationale, accesul liber si egal la educatie, instaurarea si dezvoltarea regimului democratic in Romania.

Semnul permanent al partidului este sageata in patrat sub care se afla prescurtarea PNL, iar semnul electoral al partidului este identic cu semnul permanent.

Culorile partidului sunt albastru si galben, iar drapelul partidului este galben, in centru fiind plasat semnul permanent.

PNL este membru cu drepturi depline in Internationala Liberala[3] iar cea mai importanta organizatie politica partenera este Partidul Liberal Democrat si Reformist (PELDR) .

La Congresul care a avut loc in 4-5 februarie 2005, a fost aleasa urmatoarea ierarhie a PNL:

1. Componenta Comitetului Executiv

Presedinte: Calin Popescu Tariceanu

Membri:   Teodor Atanasiu, Cristian Boureanu (suspendat in decembrie 2005), Mircea Cinteza, Adrian Mihai Cioroianu, Cristian David, Victor Paul Dobre, Ovidiu Draganescu, Gheorghe Flutur, Aleodor Francu, Nicolae Titu Gheorghiof, Puiu Hasoti, Adrian Iorgulescu, Teodor Melescanu, Vlad Moisescu, Mona Musca (demisionata in iulie 2005), Eugen Nicolaescu, Ludovic Orban, Florin Aurelian Popescu, Ionut Popescu, Dan Radu Rusanu, Gabriel Sandu, George Scutaru, Romeo Stavarache, Raluca Turcan, Mihai Razvan Ungureanu, Mihai Voicu.

Membri supleanti:   Mircia Muntean, Varujan Vosganian, Cornel Stirbet.

2. Membrii Biroului Permanent Central

Presedinte: Calin Popescu Tariceanu

Vicepresedinti:  Gheorghe Flutur, Puiu Hasoti, Teodor Melescanu, Mona Musca (demisionata in iulie 2005),  Dan Radu Rusanu.

Membri:  Cristian Boureanu,  Cristian David,  Nicolae Titu Gheorghiof, Adrian Iorgulescu, Eugen Nicolaescu, Ionut Popescu, Raluca Turcan, Mihai Voicu.

Membri supleanti:   Mircea Cinteza, Adrian Mihai Cioroianu, Mihai Razvan Ungureanu (devenit membru plin, dupa demisia Monei Musca, aceasta nefiind inlocuita cu o alta persoana ca vicepresedinte).

Bogdan Olteanu a obtinut un mandat de presedinte al Curtii de Onoare si Arbitraj, iar Diana Olac, Ingrid Zaarour si Alexandru Andras au devenit vicepresedinti ai Curtii. Ceilalti membri ai Curtii au fost: Tudor Chiuariu, Alina Gorghiu, Adrian Sabaciog, Liviu Radu, Gheorghe Radulescu, Gheorghe Gabor, Dan Cadorin, Constantin Avramescu, Renata Nanciu, Dragos Ujeniuc, Ionel Chirita, Costinel Simion, Mircea Radu Pascu, Liviu Stancu, Rotaru Havel, Ioan Hondea, Ovidiu Colda, Valentin Folea si Andrei Chiliman.

Pentru cele sapte locuri din Comisia de Cenzori a PNL au fost alesi: Dan Iliescu (presedinte), Nicolae Ivan, Vasile Mustatea, Valentin Potra, Carmen Radu, Antonel Tanase si Florin Duma (membri).

La Congresul care a avut loc in ianuarie 2007, a fost aleasa urmatoarea noua ierarhie a PNL:

Biroul Politic Central

1. Presedinte: Calin Popescu Tariceanu

2. Fost presedinte:   Mircea Ionescu Quintus  

3. Presedinte fondator 1990:   Radu Anton Campeanu  

Vicepresedinti cu atributii specifice (pe domenii Crin Antonescu (strategie si probleme politice), Teodor Atanasiu (politici economice si mediu de afaceri), Adrian Mihai Cioroianu (afaceri europene), Victor Paul Dobre (relatii institutionale si administratie publica), Teodor Melescanu (relatii internationale), Norica Nicolai (relatii cu societatea civila si egalitate de sanse), Ludovic Orban (comunicare si relatii publice).

5. Vicepresedinti delegati pe regiuni de dezvoltare:   Puiu Hasotti (regiunea 2 - Sud / Est), Adrian Miutescu (regiunea 3 - Sud Muntenia), Eugen Nicolaescu (regiunea 7 - Centru), Marian Petrache (regiunea 8 - Bucuresti / Ilfov), Cornel Popa (regiunea 6 757d33h - Nord / Vest), Dan Radu Rusanu (regiunea 5 - Vest), Mihai Voicu (regiunea 4 - Sud / Vest Oltenia), Varujan Vosganian (regiunea 1 - Nord / Est)

6 757d33h . Membri cu atributii specifice (pe domenii):   Cristian David (formare si instruire), Relu Fenechiu (comisii de specialitate), Adrian Iorgulescu (profesii liberale), Catalin Micula (politici sociale), Vlad Octavian Moisescu (cancelarie), Mircia Muntean (retea electorala), George Scutaru (programe si evenimente)

7. Membrii delegati pe regiuni de dezvoltare:   Cristian Silviu Busoi (regiunea 5 - Vest), Aristotel Cancescu (regiunea 7 - Centru), Emilian Francu (regiunea 4 - Sud / Vest Oltenia), Marius Nicoara (regiunea 6 757d33h - Nord / Vest), Cristina Ancuta Pocora (regiunea 8 - Bucuresti / Ilfov), Nini Sapunaru (regiunea 2 - Sud / Est), Adrian Emanuil Semcu (regiunea 3 - Sud Muntenia), Romeo Stavarache (regiunea 1 - Nord / Est)

8. Participa cu vot consultativ:   Cristian Mihai Adomnitei (Presedinte Tineretul National Liberal), Ionel Chirita (Secretar General Liga Alesilor Locali), Neagu Djuvara (Presedinte Senatul PNL), Liviu Jicman (Presedinte Cluburi Studentesti Liberale), Dan Stefan Motreanu (Ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale), Bogdan Olteanu (Presedinte Camera Deputatilor), Decebal-Traian Remes (Secretar General interimar), Radu Stroe (Ministru delegat pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului), Mihai Razvan Ungureanu (Ministrul Afacerilor Externe), Sebastian Vladescu (Ministrul Finantelor Publice).

Alegerile din noiembrie 2004 pozitionau PNL ca al doilea partid ca importanta nationala, dupa numarul de votanti, nu insa si dupa numarul de membri (s-a prezentat la Tribunalul Bucuresti cu o lista de 120.000 de membri in 2002 - cf. Sorina Soare, 2005 - Quels modèles partisans pour l'Europe centrale et orientale ? Etude des structures. organisationnelles des partis politiques roumains; in 2004 declara 450.000 membri . Rezultatele ulterioare au aratat dinamici interesante, legate si de framantarile din acest partid (de exemplu, in ianuarie 2007, liderul Partidului Liberal Democrat, noua structura dizidenta din PNL, venea cu o lista de circa 6 757d33h 0.000 membri care se desprinsesera din structura-mama).

Prin cativa membri proeminenti ai sai (Dinu Patriciu, Ionescu-Quintus, Valeriu Stoica, Calin Popescu Tariceanu etc.), a participat de doua ori la guvernare, iar din ianuarie 2005 a devenit principalul partid de guvernamant (Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu).

Din datele statistice oficiale privind legislaturile 1990-1992 si 2004-azi se constata perioade de trecere "de la agonie la extaz" (vezi Anexa 3). Astfel, intre legislaturile 1990-1992 si 2000 partidul a inregistrat dezastre electorale in vreme ce in 1996 757d33h si 2004 a obtinut "cresteri organizationale" spectaculoase. Daca in alegerile din 1992 iesise practic din Parlament (noii liberali intrati pe bancile parlamentare - PNL-AT si PNL-CD - erau doar "aripi" ale PNL-ului retras din CDR), in 1996 757d33h obtinea circa 30 % dintre mandatele senatoriale din CDR si tot atat din totalul fotoliilor deputatilor CDR, pentru ca in 2000 sa sufere un alt esec usturator, dupa ce fusese "numarul 2" in guvernarea dintre 1996 757d33h -2000.

A urmat o noua ascensiune vertiginoasa dupa alegerile din 2004, cand si-a marit numarul de mandate, fata de precedenta legislatura, de peste doua ori la cele doua camere, separat si cumulat (in total, de la 44 la 93 mandate).

Rezultatele obtinute de PNL la ultimele alegeri parlamentare

Tabel 11

Date si foruri

Voturi valabil exprimate

3 noiembrie 1996 757d33h - (impreuna cu Conventia Democrata)

Senat (mandate numai PNL - 19, adica 13,28 % din total mandate)

3.772.084

- Camera Deputatilor

(mandate numai PNL - 21, adica 6 757d33h ,40 %)

3.6 757d33h 92.321

26 757d33h noiembrie 2000 - PNL

- Senat (mandate - 14, adica 10 %)

- Camera Deputatilor

(mandate - 30, adica 9,17 %)

747.26 757d33h 3

6 757d33h ,89

28 noiembrie 2004 - (impreuna cu PD - in Alianta "Dreptate si Adevar")

- Senat (mandate numai PNL - 29, adica 21,16 757d33h %)

3.250.6 757d33h 6 757d33h 3

- Camera Deputatilor (mandate numai PNL - 6 757d33h 4, adica 19,27

3.191.546 757d33h

Surse: Prelucrari dupa Website-ul Senatului Romaniei (senat.ro) si

dupa Biroul Electoral Central, date publicate in Internet.

Nota: Procentele la mandate au fost determinate prin raportare la nr. total: in cazul Camerei Deputatilor - 328 in 1996 757d33h , 327 in 2000 si 332 in 2004 (la totaluri au fost adaugate si cele 18 mandate obtinute de organizatiile minoritatilor nationale); in cazul Senatului - 143 in 1996 757d33h , 140 in 2000 si 137 in 2004.

Daca luam in calcul numarul de mandate obtinute la toate legislaturile de pana acum, obtinem un clasament al celor mai favorabile judete pentru candidatii PNL in scurta istorie post-decembrista:

Clasamentul celor mai bune rezultate ale candidatilor PNL pe judete

(legislaturile: 1990-1992, 1992-1996 757d33h , 1996 757d33h -2000, 2000-2004 si 2004-la zi)

Tabel 12

Rang

Judete

Nr. total de mandate

I

Municipiul Bucuresti

II

Prahova

III-IV

Constanta si Timis

Cate 11

V

Bacau

VI

Dolj

VII-IX

Galati, Sibiu si Suceava

Cate 8

X

Hunedoara

Total

116 757d33h

In cele 10 judete, PNL a obtinut peste jumatate din numarul total de mandate obtinute de parlamentarii sai in toate legislaturile de pana in prezent (116 757d33h din 230), cealalta jumatate din numarul total de mandate fiind obtinuta in celelalte 32 de judete.

Se remarca totusi judete care nu au votat pentru nici un potential parlamentar PNL, cum este cazul Covasnei si Harghitei, voturile fiind rezervate pentru parlamentarii minoritatii maghiare, dar si judete cu foarte putine simpatii peneliste: Giurgiu, Ialomita, Olt si Tulcea (cate un singur parlamentar PNL de-a lungul istoriei sale recente).

Politologul Alexandru Radu identifica in PNL o structura de partid de cadre, conform definitiei lui M. Duverger. Modelul ar imbina centralismul ierarhic al unei societati comerciale, "in care disciplina este mai importanta decat democratia", PNL devenind astfel "un fel de societate pe actiuni, in care presedintele juca rolul directorului, iar sefii filialelor teritoriale pe cel al actionarilor", cu un rol descentralizat pentru ca noul statut "transfera organizatiilor locale atributii importante, precum cea a desemnarii componentei listelor electorale, ceea ce reprezenta o premiera in politica romaneasca" (Alexandru Radu, 2003 - Op.cit, p. 123).

In legatura cu votantii PNL, in perioada 18 noiembrie - 3 decembrie 2003, institutul de sondaje CURS a realizat o ancheta, pe 4021 persoane in varsta de 18 ani si peste, la solicitarea Uniunii Nationale a Patronatului Roman, prin care a reusit sa sintetizeze ceea ce ei au numit votantii obisnuiti ai PNL: absolventi de studii superioare, conducatori de firme / patroni, persoane cu ocupatii intelectuale si persoane cu venituri mari (Sebastian Lazaroiu, 2001 - Spectacolul politic).

Pe parcursul alegerilor legislative a obtinut urmatoarele rezultate:

Judetele cu cei mai multi votanti ai PNL

la alegerile legislative (inclusiv municipiul Bucuresti)

Fig. 32

Presedintii pe care i-a sustinut PNL au fost: Emil Constantinescu (la alegerile din noiembrie 1996 757d33h ) si Traian Basescu (la alegerile din noiembrie 2004).

Rezultatele obtinute in campania electorala din noiembrie 2004 au aratat insa ca votantul mediu PNL incepe sa se extinda, ca sfera socio-ocupationala, de la persoanele cu venituri mari la tot spectrul "clasei de mijloc".

STUDIU DE CAZ 3: PD - PARTIDUL DEMOCRAT

Partidul Democrat este succesorul Frontului Salvarii Nationale, care a fuzionat cu Partidul Democrat condus de Constantin Visinescu, in mai 1993. Au urmat alte fuziuni prin absorbtie: cu Partidul Democrat, cu Partidul Democrat al Muncii, cu Partidul Unitatii Social Democrate, cu Frontul Democrat Roman si cu alte partide.

Simbolul Partidului Democrat este trandafirul, iar semnul electoral este acelasi trandafir sub care se afa prescurtarea PD, ansamblul fiind incadrat intr-un patrat cu colturi rotunjite.

Pana la Congresul din iulie 2004 Partidul Democrat a fost initial un partid social-democrat, membru cu drepturi depline al Internationalei Socialiste, avand ca valori fundamentale democratia, libertatea, demnitatea, dreptatea sociala, egalitatea de sanse si solidaritatea sociala.

Dupa 2006 757d33h s-a declara partid de dreapta si a devenit membru afiliat al Partidului popular European.

PD a purtat multa vreme "marca" FSN, desi s-a desprins de Iliescu si echipa lui, care provenea din vechea nomenclatura comunista inca de la Conventia Nationala a partidului, care a avut loc in 28-29 mai 1993.

Multi politologi sau sociologi s-au inselat crezand ca PD, despartindu-se de parintele sau fondator (al FSN), va ajunge in deriva, mai ales dupa ce al doilea fondator, Petre Roman, fost premier al Romaniei, ex-presedinte al Senatului si ex-ministru de externe, a abandonat si el partidul, fiind infrant in alegerile interne de un viitor presedinte al tarii, Traian Basescu (de exemplu, Alexandru Radu, 2003 - Op.cit., p. 126 757d33h ). In 2005, PD adopta o noua ideologie, anume aceea populara.

In 1995 a creat un parteneriat politic cu Partidul Social Democrat din Romania (PSDR), partid istoric tot de orientare social-democrata (condus initial de Sergiu Cunescu, apoi de Alexandru Athanasiu, acesta din urma "predandu-l" pur si simplu PDSR-ului, care dorea mai demult sa-i ia numele si prestigiul istoric).

PD si PSDR, au infiintat asadar USD (Uniunea Social-Democrata), sub egida careia au si participat la alegerile din toamna anului 1996 757d33h , impreuna cu care a obtinut 88 mandate de parlamentari (total 53 mandate de deputati, din care PD - 43; si 23 mandate de senatori, din care PD - 22), devenind astfel a treia forta politica din Romania.

Partidul si-a dovedit credibilitate si in randul alegatorilor pentru functiile de primari, in vara anului 1996 757d33h , fiind - la acest nivel -, a treia forta politica din tara, conform tabelului 11.

Centralizarea pe tara a voturilor si constatarea rezultatului

pentru alegerea primarilor, din 2 iunie 1996 757d33h

Tabel 13

Nr.
crt.

Denumirea partidelor politice, aliantelor si candidatilor independenti

Numar de voturi valabil exprimate obtinute

In procente fata de total voturi valabil exprimate

PDSR

1.803.56 757d33h 0

CDR

USD (P.D.- P.S.D.R.)

Candidati independenti

6 757d33h 97.784

Partidul Socialist al Muncii

500.26 757d33h 7

6 757d33h ,07%

6 757d33h .

UDMR

PUNR

5,36 757d33h %

PDAR

336 757d33h .804

Partidul Aliantei Civice

3,86 757d33h %

Partidul Liberal - 1993

Partidul Romania Mare

Partidul Socialist

1,6 757d33h 3%

Miscarea Ecologista din Romania

PNL Campeanu

La 9-11 septembrie 1996 757d33h , nedorind sub nici un chip sa conlucreze cu "fratele sau mai mare" (PDSR), a creat o noua alianta, semnand un "Acord de solidaritate guvernamentala si parlamentara intre CDR, USD si UDMR", sustinand si facilitand astfel victoria candidatului opozitiei de pana atunci (Emil Constantinescu), contra lui Ion Iliescu, presedinte in exercitiu. In acest fel, PD participa la "Guvernarea CDR", din perioada 1996 757d33h -2000, avand ca parteneri principali Partidul National Taranesc - Crestin si Democrat (PNT-CD) si PNL.

Drept recompensa a noii aliante, PD a primit 6 757d33h posturi de ministru, functia de presedinte al Senatului, mai multe prefecturi si alte posturi in conducerea unor institutii guvernamentale, conform unui algoritm fixat de alianta.

Aflat la guvernare, prin cei mai importanti lideri ai sai, PD a dovedit energie in a se impune in prim planul scenei politice romanesti, fiind la originea mai multor conflicte interne, unele finalizate prin conflicte cu alti lideri ai coalitiei sau chiar prin demiterea unor prim ministri, cum au fost cazurile lui Victor Ciorbea (30 martie 1998) si Radu Vasile (cel care i-a succedat), ori prin inlocuirea unor ministri, precum Victor Babiuc (la aparare).

Alegerile locale din 2000 au asezat PD pe o pozitie fruntasa in cadrul guvernarii CDR, cu atat mai mult cu cat candidatul la Primaria Generala a Capitalei, era unul din cei mai populari lideri ai PD, ai noii aliante si ulterior la nivel national.

In alegerile pentru primari si consilieri locali, PD a reusit sa depaseasca toate celelalte forte politice din cadrul coalitiei, dupa cum arata si tabelul 14:

Centralizarea pe tara a voturilor si constatarea rezultatului pentru alegerea primarilor, din anul 2000

Tabel 14

Formati-unea

Voturi primari

Mandate primari

Voturi Consilii locale

Mandate consilieri locali

Voturi Consilii judetene

Mandate consilieri judeteni

P.D.

16 757d33h ,32

CDR

6 757d33h ,97

PNL

6 757d33h ,96 757d33h

La Conventia Nationala Extraordinara a PD din 18-19 mai 2001, in cadrul acestui partid s-a consumat o premiera nationala in viata unui partid politic din Romania: presedintele in exercitiu al acestui partid (Petre Roman), a fost infrant de unul dintre contracandidatii sai (Traian Basescu). Politologul Alexandru Radu va spune ca "la debutul epocii Basescu, PD se prezenta ca un partid complet reorganizat; intai pentru ca vocea partidului a devenit mult mai acida, mai abrupta, asemenea stilului politic al noului conducator, PD pierzand din sobrietatea si chiar elitismul lui Petre Roman, dar castigand, in schimb, maniera directa de exprimare, mai pe intelesul cetateanului simplu, a lui Traian Basescu" (Alexandru Radu, 2003 - Op.cit., p. 132).

Este singurul partid care face diferenta, in Statut, intre calitatea de membru (avea in 2002 148.000 membri - cf. Sorina Soare, 2005 - Quels modèles partisans pour l'Europe centrale et orientale ? Etude des structures organisationnelles des partis politiques roumains, p. 37), simpatizant si militant.

Daca luam in calcul numarul de mandate obtinute la toate legislaturile de pana acum, obtinem un clasament al celor mai favorabile judete pentru candidatii PD in scurta lui istorie post-decembrista:

Clasamentul celor mai bune rezultate ale candidatilor PD pe judete

(legislaturile: 1990-1992, 1992-1996 757d33h , 1996 757d33h -2000, 2000-2004 si 2004 - azi)

Tabel 15

Rang

Judete

Nr. total mandate

I.

Bucuresti

6 757d33h 3

II.- III.

Dolj si Prahova

Cate 23

IV.- V.

Constanta si Suceava

Cate 21

VI.

Bacau

VII.- XI.

Arges, Brasov, Dambovita, Galati si Neamt

Cate 18

XII.

Timis

Total

Daca avem in vedere si faptul ca din totalul mandatelor obtinute vreodata de partid, aproape jumatate (mai exact 44,8 %, adica 258 din 576 757d33h mandate in total) provin din aceste judete, avem o repartizare a simpatiei populare pentru PD in aceste judete, pe care o evidentiem si mai clar in harta urmatoare:

Judetele cu cei mai multi votanti ai PD

la alegerile legislative (inclusiv municipiul Bucuresti)

Fig. 33

Comparand harta "votantilor PD" cu harta "votantilor PSD", constatam diferente si apropieri, primele numindu-se judetele Brasov si Timis.

Alegerile din noiembrie 2005 au adus PD-ul la guvernare, devenind al doilea "actor guvernamental", dupa PNL, in "Guvernul Tariceanu", cu ministri importanti: vicepremier, la Ministrul Integrarii Europene, la interne, la transporturi, la munca, la mediu etc.

Rezultatele obtinute de PD la alegerile parlamentare

din 1996 757d33h , 2000 si 2004

Tabel 16 757d33h

Date si foruri

Voturi valabil exprimate

3 noiembrie 1996 757d33h - (impreuna cu PSDR - in cadrul USD)

Senat (mandate numai PD - 22, adica 15,38 % din total mandate)

1.6 757d33h 17.384

13,16 757d33h

- Camera Deputatilor (mandate numai PD - 43, adica 13,10 %)

26 757d33h noiembrie 2000 - PD

- Senat (mandate - 13, adica 9,28 %)

- Cam. Deputatilor (mandate -31, adica 9,48 %)

76 757d33h 2.36 757d33h 5

28 noiembrie 2004 - (impreuna cu PNL - in Alianta "Dreptate si Adevar")

- Senat (mandate numai PD - 20, adica 14,59 %)

3.250.6 757d33h 6 757d33h 3

- Camera Deputatilor (mandate numai PD - 47, adica 14,15

3.191.546 757d33h

Surse: Prelucrari dupa Website-ul Senatului Romaniei (senat.ro) si

dupa Biroul Electoral Central, date publicate in Internet.

Nota: Procentele la mandate au fost determinate prin raportare la nr. total: in cazul Camerei Deputatilor - 328 in 1996 757d33h , 327 in 2000 si 332 in 2004 (la totaluri au fost adaugate si cele 18 mandate obtinute de organizatiile minoritatilor nationale); in cazul Senatului - 143 in 1996 757d33h , 140 in 2000 si 137 in 2004.

In mai 2000 sociologul Sebastian Lazaroiu a prezentat profilul votantilor obisnuiti ai PD: sunt persoane cu varste intre 31-54 de ani, din Bucuresti, absolventi de colegiu/facultate, persoane cu ocupatii intelectuale sau functionari in administratie, rezidenti in orase de peste 200 de mii locuitori (Lazaroiu, 2001 - Spectacolul politic, Fundatia pentru o Societate Deschisa - Sondaj CURS, noiembrie 2001).

In octombrie 2006 757d33h , Fundatia pentru o Societate Deschisa a efectuat o investigati care a analizat si "electoratul lui Traian Basescu", in prezent presedinte al Romaniei, dar care trece in opinia publica drept un continuator la carma PD, partid care a trecut de la stanga la dreapta esichierului plitic. Cine sunt deci cei care il spijina pe presedinte . Studiul identifica urmatoarele persoane: cei cu pregatire liceala (6 757d33h 5,5%), post-liceala (75%) sau universitara (75%), mai poluar in randul femeilor (6 757d33h 7%), elevilor si studentilor (75,9%), al celor care locuiesc in orasele mari (6 757d33h 6 757d33h ,1%, mai ales in Bistrita, Brasov si Bucuresti), mai ales cei cu un nivel de informare ridicat, care ccitesc ziare (mai ales Evenimentul Zilei) si reviste, precum si emisiunile TV (mai ales Realitatea TV) (vezi: Andrei Gheorghita, 2006 757d33h - Lideri politici si electorat, p. 49)

STUDIU DE CAZ 4: PRM - PARTIDUL ROMANIA MARE

Partidul Romania Mare (PRM) a luat fiinta o data cu scrisoarea viitorului presedinte al partidului, istoricul, ziaristul si sociologul Corneliu Vadim Tudor (CVT), in 2 aprilie 1990, catre premierul de atunci al Romaniei, Petre Roman, cerandu-i acestuia sa-i ofere conditii de a publica o revista - "Romania Mare". Premierul a aprobat si in numai trei luni aceasta revista va ajunge la circa 6 757d33h 00.000 exemplare, ceea ce il va determina pe CVT sa declare infiintarea partidului cu acelasi nume, in iunie 1990.

PRM se declara un partid de centru stanga, de orientare nationala, care isi propune, prin Statut, "reasezarea relatiilor din societatea romaneasca pe principiile statului de drept, democratiei constitutionale si justitiei sociale, care promoveaza valorile si interesele nationale si se pronunta pentru pluralism in viata politica romaneasca".

Acest partid este unul personalist, in sensul ca se bazeaza pe un electorat care simpatizeaza aproape exclusiv cu discursul radical al liderului, C.V. Tudor. S-a constatat ca in momentul in care liderul s-a retras, fie si temporar, ori a diminuat din radicalismul discursului sau, ori a aparut un discurs si mai radical al altui lider (cazul lui Gigi Becali), partidul a scazut automat in sondaje (concomitent cu cresterea in sondaje a Partidului Noua Generatie, al liderului concurent din acest punct de vedere).

O cercetare recenta arata ca si majoritatea electoratului PRM se autopozitioneaza intr-o zona de centru stanga (la "stanga" se autopozitionau 19 % din alegatorii potentiali, la "centru stanga" - 17 %, la "centru" - 11 %, la "centru dreapta" - 11 % si la "dreapta" - 10 %, vezi: Mircea Comsa, 2006 757d33h - De-o fi de "stanga", de-o fi de "dreapta". Autopozitionarea pe axa stanga-dreapta, p. 37).

Emblema (insemnul) PRM este vulturul cruciat, insemnul heraldic al Basarabilor si Brancovenilor, vechi de peste 400 de ani. Aceasta emblema este folosita ca sigiliu unic, stampila, antet al documentelor oficiale, simbol al publicatiilor partidului sau al materialelor propagandistice, precum si ca insemn electoral.

Organul suprem al PRM este Congresul partidului care se convoaca o data la patru ani si este constituit din delegati alesi de conferintele judetene.

Atributiile Congresului partidului sunt urmatoarele:

analizeaza activitatea Consiliului National;

adopta sau modifica Programul partidului;

adopta sau modifica Statutul partidului;

stabileste strategia partidului si caile de infaptuire ale acesteia;

alege presedintele Partidului Romania Mare;

alege Consiliul National;

alege Comisia Centrala de Arbitraj;

alege Comisia Centrala de Control Financiar.

Congresul Partidului alege prin vot secret Consiliul National (CN), format din 101-195 de membri (initial din 75-125 membri). Acesta conduce activitatea partidului intre Congrese. CN se intruneste o data la 6 757d33h luni sau ori de cate ori este nevoie. Tot CN alege Comitetul Director format din 21-29 de membri, care se intruneste in sedinte o data pe luna si ori de cate ori este nevoie.

Atributiile CN sunt:

organizeaza si conduce intreaga activitate a partidului intre Congrese;

alege Comitetul Director format din 21-29 membri;

stabileste tactica si modul de actiune al organizatiilor de partid, referitoare la evolutia vietii economice, sociale si politice a tarii;

aproba propunerile Comitetului Director privind incheierea aliantelor politice sau fuziunea cu alte partide si formatiuni politice;

adopta bugetul anual al partidului;

aproba Regulamentele de functionare ale comisiei Centrale de Arbitraj si de Control Financiar.

Comitetul Director (CD) alege un prim-vicepresedinte, 4-6 757d33h vicepresedinti, un secretar general si 4-6 757d33h secretari care formeaza Biroul Permanent (BP) al acestuia.

CD are urmatoarele atributii:

constituie Biroul Permanent format din 11-15 membri in urmatoarea componenta: presedintele partidului, prim-vicepresedintele, vicepresedintii, secretarul general si secretarii executivi;

urmareste constituirea fondurilor partidului si executarea bugetului de venituri si cheltuieli, in conformitate cu hotararile de partid, cu prevederile Statutului si cu normele legale;

sprijina si indruma activitatea organizatiilor judetene (a Municipiului Bucuresti), privind primirea de noi membri in partid, atragerea de cat mai multi simpatizanti si constituirea de organizatii ale partidului in toate localitatile;

coordoneaza, controleaza si sprijina organele locale de conducere ale partidului pentru atragerea in activitatile lor a tineretului si a femeilor,

elaboreaza Norme si Instructiuni de aplicare a hotararilor Congreselor, Conferintelor Nationale si ale Consiliului National;

orienteaza si controleaza activitatea grupurilor parlamentare si a grupului ministerial;

negociaza aliante politice sau fuziuni cu alte partide;

controleaza si indruma organizatiile judetene si a Municipiului Bucuresti;

confirma sau infirma membrii Birourilor executive ale Consiliilor judetene si ai Consiliului Municipal Bucuresti;

stabileste instructiunile privind organizarea conferintelor judetene pentru alegerea noilor Consilii, la care in mod obligatoriu va trimite imputerniciti pentru conducerea lucrarilor. Acestia pot face propuneri pentru Biroul executiv;

in cazuri deosebite, ca urmare a activitatii necorespunzatoare a unor presedinti sau a altor cadre de conducere a organizatiilor judetene (a Municipiului Bucuresti), Comitetul director poate hotari destituirea acestora;

indruma si controleaza activitatea Comisiei de cadre a partidului;

asigura selectionarea, cunoasterea si pregatirea membrilor de partid cu perspectiva de a candida, pentru ocuparea functiilor in organele de conducere ale PRM si ale aparatului de stat, in urma documentarii, elaborata de Comisia de Cadre;

sprijina si coordoneaza activitatea conducerilor publicatiilor PRM;

definitiveaza si aproba listele de candidati pentru Senat si Camera Deputatilor ale PRM in toate circumscriptiile electorale, prezinta candidaturile in alegerile prezidentiale si parlamentare;

aproba propunerile de candidati in alegeri, pentru functiile de primari la nivelul municipiilor, inaintate de consiliile judetene ale partidului,

prezinta propuneri pentru functiile de prefect si subprefect, pe baza consultarii consiliilor judetene si al Municipiului Bucuresti si le inainteaza guvernului Romaniei;

organizeaza si coordoneaza activitatea aparatului central, compus din:

Ø        Departamentul organizatoric si serviciul financiar contabil;

Ø        Departamentul economic;

Ø        Departamentul relatiilor cu formatiunile politice din tara si organizatiile sindicale;

Ø        Departamentul sanatatii si protectiei sociale;

Ø        Departamentul de propaganda, presa si imagine a PRM;

Ø        Departamentul relatii externe;

Ø        Departamentul relatiilor cu organele Puterii de stat;

Ø        Departamentul pentru relatiile cu romanii din afara granitelor tarii;

Ø        Departamentul de documentare-informare;

Ø        Comisia de cadre a partidului;

Ø        Departamentul oamenilor de afaceri;

Ø        Purtatorul de cuvant al PRM;

organizeaza si coordoneaza campania electorala la nivel central si in teritoriu;

organizeaza si urmareste desfasurarea activitatii de propaganda pentru cunoasterea si aplicarea Programului si a prevederilor Statutului partidului;

reprezinta PRM la nivel national si international. CD se intalneste lunar sau ori de cate ori este nevoie;

in situatii bine justificate, CD poate aproba constituirea de noi filiale PRM de nivel judetean.

Biroul Permanent (BP) este format din 11-15 membri si isi organizeaza sedintele saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.

BP are urmatoarele atributii:

asigura indeplinirea hotararilor Comitetului Director;

prezinta propuneri si proiecte de hotarari pentru imbunatatirea activitatii la nivel central si local;

reprezinta Comitetul Director in relatiile cu institutiile statului de drept, centrale si locale si cu conducerile partidelor politice;

centralizeaza listele cu propuneri de candidati pentru Parlament, intocmite de Comisia centrala de cadre si Birourile executive judetene, si le inainteaza spre definitivare si aprobare Comitetului Director al PRM;

elaboreaza Comunicatele de Presa si organizeaza intalnirile cu ziaristii;

rezolva problemele curente ale activitatii partidului;

conduce si analizeaza activitatea departamentelor, a aparatului de partid si analizeaza periodic activitatea Birourilor executive ale Consiliilor judetene (si Municipiului Bucuresti);

organizeaza, impreuna cu Fundatia 'Romania Mare', desfasurarea programului umanitar 'Cina Crestina' si alte actiuni similare;

adopta alte hotarari care conduc la imbunatatirea organizatorica a structurilor centrale si teritoriale ale PRM.

Presedintele Partidului Romania Mare, ales prin vot secret la Congresul partidului, este presedinte al Consiliului National, al Comitetului Director si al Biroului Permanent.

La nivel judetean exista organisme asemanatoare: Conferinta judeteana PRM este organul superior de conducere a filialei judetene a PRM (ConfJPRM se intruneste o data la doi ani, fiind reprezentat de sefii PRM ai organizatiilor de partid municipale, orasenesti si comunale), urmeaza Consiliul judetean PRM (ConsJPRM).

ConfJPRM alege prin vot secret ConsJPRM, acesta din urma fiind format din 35-125 de membri si care se intruneste in sedinta o data la 6 757d33h luni sau ori de cate ori este nevoie.

ConsJPRM are un presedinte, un prim-vicepresedinte, l-3 vicepresedinti, 4-6 757d33h secretari, un casier general care, impreuna cu presedintele ales de Conferinta, constituie Biroul executiv al acestuia.

Conferinta organizatiei Municipale Bucuresti a PRM (CMBPRM) este organul superior de conducere al Filialei pe Capitala si alege prin vot secret presedintele si Consiliul, format din 55-135 de membri. CMBPRM alege l prim-vicepresedinte, 3-6 757d33h vicepresedinti, 4-6 757d33h secretari si un casier general care, impreuna cu presedintele ales in Conferinta, constituie Biroul executiv al acestuia (sectoarele din Capitala se subordoneaza filialei Municipale Bucuresti si au o structura organizatorica similara filialei judetene).

La nivelul municipiilor, oraselor si comunelor se constituie organizatii ale PRM, formate din minim 10 membri, denumite filiale locale, iar organul superior de conducere al acestora este Adunarea Generala, care se intruneste trimestrial, iar o data la doi ani, alege prin vot secret, un presedinte, un vicepresedinte si un casier.

Organizatiile PRM (OPRM), care au un efectiv cuprins intre 20-100 de membri, aleg prin vot secret cate un consiliu, format din 5-11 membri, avand in componenta: 1 presedinte, 1-3 vicepresedinti, 1-2 secretari si 1 casier.

OPRM cu peste 100 de membri aleg in Consiliu un numar mai mare de membri, corelat cu efectivul si specificul acestora.

In fine, pot fi constituite si OPRM la nivelul cartierelor din orase si municipii si grupe de partid pe sectii de votare.

In localitatile unde sunt cel putin doua organizatii ale PRM, organul superior de conducere este Adunarea Generala sau conferinta, care alege prin vot secret, o data la doi ani, un Consiliu de conducere format din 7-19 membri.

Analizand activitatea acestui partid, care s-a derulat "din opozitie in opozitie", politologul Alexandru Radu considera, in 2003, ca "PRM nu este un partid politic propriu-zis", ci un fenomen care a aspirat voturile anti-sistem, dovada fiind si faptul ca a avut cel mai scazut "potential de coalitie" pe tot parcursul sau de activitate politica (Alexandru Radu, 2003 - Op.cit., p. 139).

Cea mai buna performanta electorala a fost obtinuta in toamna anului 2000, cand a devenit al doilea partid ca marime parlamentara, loc pe care insa l-a pierdut cu ocazia alegerilor din 2004.

Declara la Tribunal, in 2003, circa 200.000 de membri cotizanti.

Rezultatele obtinute de PRM la alegerile parlamentare

din 1996 757d33h , 2000 si 2004

Tabel 17

Date si foruri

Voturi valabil exprimate

3 noiembrie 1996 757d33h

Senat (mandate - 8, adica

5,83 % din total mandate)

558.026 757d33h

- Camera Deputatilor

(mandate - 19, adica 5,79%)

546 757d33h .430

4,46 757d33h

26 757d33h noiembrie 2000

- Senat (mandate - 37, adica 26 757d33h ,42 % din total mandate)

- Camera Deputatilor

(mandate - 84,adica 25,6 757d33h 8%)

28 noiembrie 2004

- Senat (mandate - 21,

adica 15,32 %)

1.394.6 757d33h 98

13,6 757d33h 4

- Camera Deputatilor

(mandate - 48,adica

1.316 757d33h .751

Nota Procentele la mandate au fost determinate prin raportare la nr. total: in cazul Camerei Deputatilor - 328 in 1996 757d33h , 327 in 2000 si 332 in 2004 (La totaluri au fost adaugate si cele 18 mandate obtinute de organizatiile minoritatilor nationale); in cazul Senatului - 143 in 1996 757d33h , 140 in 2000 si 137 in 2004.

Daca luam in calcul numarul de mandate obtinute la toate legislaturile de pana acum (cu exceptia celei din 1990, deoarece nu a participat la aceasta), obtinem un clasament al celor mai favorabile judete pentru candidatii PRM in scurta lui istorie post-decembrista.

Clasamentul celor mai bune rezultate ale candidatilor PRM pe judete

(legislaturile: 1992-1996 757d33h , 1996 757d33h -2000, 2000-2004 si 2004 - azi)

Tabel 18

Rang

Judete

Nr. total mandate

I.

Bucuresti

22 mandate

II.

Constanta

III.

Arges

IV.- VI.

Cluj, Gorj, Prahova

Cate 9

VII.- X.

Bacau, Dolj, Iasi, Neamt

Cate 8

XI.- XII.

Hunedoara, Maramures

Cate 7

Total

116 757d33h

Daca avem in vedere si faptul ca din totalul mandatelor obtinute vreodata de partid, aproape jumatate (mai exact 49,15 %, adica 116 757d33h din 236 757d33h mandate in total) provin din cele 12 judete, avem o repartizare a simpatiei populare pentru PRM in aceste judete, pe care o evidentiem si mai clar in harta urmatoare:

Judetele cu cei mai multi votanti ai PRM

la alegerile legislative (inclusiv municipiul Bucuresti)

Fig. 34



Primul presedinte al PRM a fost si a ramas pana azi Corneliu Vadim Tudor, scriitor, ziarist, istoric si sociolog (ultimele doua ocupatii se bazeaza pe studii de nivel universitar), desi un timp a renuntat de buna voie ("strategic", a spus CVT) - doar pentru o luna - in favoarea adjunctului sau, Corneliu Ciontu, sociolog cu studii la Scoala vechiului partid comunist "Stefan Gheorghiu", dar care, desi ales, a fost dat afara, pur si simplu (in luna iunie 2005, cand partidul a incercat sa treaca la doctrina crestin democrata). El este cel mai longeviv presedinte de partid din Romania, fiind reales de cinci ori, la toate congresele PRM.

Pe plan national si international, este considerat ca fiind de extrema dreapta (Timm Beichelt, 2003 - Nationalism and anti-EU mobilization in Postsocialist Europe; Cas Mudde, 2005 - Racist Extremism in Central and Eastern Europe; Sean Muller, 2006 757d33h - Presidential Power in Semi-Presidential Systems - The Case of Romania; Andrea Balogh, 2006 757d33h - Inside of Piramid of Power: The Evolution of Strategic Elites in Post-Comunist Romania

Studii recente realizate in Romania arata ca simpatizantii PRM sunt nemultumiti ai "tranzitiei", nostalgici ai comunismului ("circul" membrilor din Parlamentul Romaniei, din decembrie 2006 757d33h , cand presedintele Traian Basescu a rostit discursul de condamnare a comunismului a fost exemplul cel mai elocvent) si oameni putin informati din punct de vedere politic. "Electoratul lui Corneliu Vadim Tudor este mai degraba slab informat, animat de un sentiment acut de nemultumire fata de cum merg lucrurile in tara si profund conservator. Liderul PRM reuseste cu succes sa mobilizeze categoria nemultumitilor, obtinand intentia de vot a 21,7% dintre cei deloc multumiti de felul in care traiesc, 20,1% dintre cei care cred ca economia merge mai rau decat in urma cu un an, 19% dintre cei care cred ca tara merge intr-o directie gresita" (datele se refereau la octombrie 2006 757d33h , vezi: Andrei Gheorghita, 2006 757d33h - Lideri politici si electorat, p. 49).

Din perspectiva gradului de informare, liderul PRM obtinea scoruri semnificativ mai mari, la sfarsitul anului 2006 757d33h , in randul celor care nu ascultau radio (18,4%), nu citeau carti (16 757d33h ,2%), citeau rar reviste si ziare (17,8%), deci categorii de public slab si foarte slab informate.

STUDIU DE CAZ 4: UDMR - UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARA DIN ROMANIA

UDMR (in limba maghiara Romániai Magyar Demokrata Szövetség - RMDSZ) este o formatiune politica asimilabila unui partid politic alcatuit pe criterii etnice, fiind fondata la data de 25 decembrie 1989.

Este considerat ca "partidul care acorda, in mod statutar, cel mai putin interes membrilor individuali, alaturi de PNL", dar si "singura in care face selectia candidatilor (la functii politice -n.n.) se face la nivel local" (Ionut Ciobanu, 2006 757d33h - Partidele politice romanesti - partide moderne de cadre ?, p. 5-6 757d33h ).

Declara, in 2002, 500.000 membri (cf. Sorina Soare, 2005 - Quels modèles partisans pour l'Europe centrale et orientale ? Etude des structures organisationnelles des partis politiques roumains, p. 37).

Uniunea este alcatuita din mai multe grupari politice (unele numite "grupuri de opinie" - care constituie, prin liderii lor, un "Consiliu Consultativ", altele "membri asociati", acestea din urma fiind grupari organizate la nivel de tara, cu profil social, stiintific, cultural, profesional, precum si organizatii civice, care transmit intentia lor de cooperare cu Uniunea, in fine "organizatii de tineret" maghiare din Romania).

Pe baza autodeterminarii interne, Uniunea are o organizare nationala si teritoriala dupa cum urmeaza (conform Statutului in vigoare):

a.       membrii individuali se constituie in organizatii locale;

b.      doua sau mai multe organizatii locale se pot structura in organizatii de sector (zonale);

c.       doua sau mai multe organizatii locale, respectiv de sector pot creea o organizatie teritoriala, a carei raza teritoriala nu poate depasi - cu exceptia cazurilor enumerate in ultimul aliniat al acestui articol - unitatile teritorial-administrative (judetele) existente;

d.      in judetele in care functioneaza mai multe organizatii teritoriale, acestea sunt datoare sa-si reglementeze colaborarea dintre ele si sa infiinteze un consiliu de coordonare - in vederea luarii deciziilor la nivel de judet, respectiv in vederea supravegherii demnitarilor din structura executivului pe judet si a consilierilor locali; deciziile luate sunt obligatorii atat pentru organizatiile teritoriale respective, cat si pentru demnitarii enumerati;

e.       in vederea solutionarii problemelor regionale specifice, a coordonarii si reprezentarii unitare a punctelor de vedere corelate, mai multe organizatii teritoriale pot infiinta un consiliu de coordonare regional;

In judetele unde numarul populatiei apartinand comunitatii maghiare din Romania este mic, mai multe organizatii locale din judet, respectiv organizatii de sector, pot crea o organizatie teritoriala sau pot adera la o organizatie teritoriala din judetul vecin.

Conducerea la nivel national este asigurata de CRU - Consiliul Reprezentantilor Uniunii, care reprezinta, dupa Congres, forul cel mai inalt de decizie.

Urmeaza CCU - Consiliului de Coordonare si COU - Consiliul Operativ al Uniunii

Organul executiv al Uniunii este Prezidiul Executiv, care duce la indeplinire hotararile Congresului, ale C.R.U., ale forului reunit al C.R.U si al C.C.U, precum si ale C.O.U., respectiv ia decizii conform sferei sale de atributii, iar seful acestui prezidiu este Presedintele Uniunii

De la infiintare pana in prezent, UDMR a avut doi presedinti: primul a fost un demnitar comunist (Domokos Geza), din 1990 pana in 1993, celalalt un filolog, ajuns pana in functia de vicepremier al Romaniei (Marko Bela, ales la Congresul din 1993, reales - a 5-a oara - la al 8-lea Congres, din 2-3 martie 2007, neavand contracandidat la sefia partidului

Corpurile consultative ale Uniunii sunt: C.C.U., Consiliul Consultativ al Presedintilor Teritoriali (C.C.P.T.), Consiliul Consultativ al Platformelor (Grupurilor de opinie - C.C.O.P.) si Consiliul Primarilor si Consilierilor Uniunii (C.P.C.U.).

Conducerea organizatiilor teritoriale este asigurata de organe decizionale, executive si de control.

86 757d33h .              Organele decizionale ale organizatiilor teritoriale sunt:

a.       Adunarea Delegatilor (AD), ca organ decizional suprem;

b.      intre doua sedinte ale Adunarii Delegatilor, organul decizional este conform deciziei Adunarii Delegatilor:

b/1) Comitetul Teritorial unicorporal, (numit de AD si care conduce intre doua sedinte ale AD) ori

b/2) Comitetul Teritorial bicorporal, format din Consiliul Reprezentantilor Teritoriali (C.R.T.) si din Consiliul de Coordonare Teritorial (C.C.T.). Acest ultim corp are atributii consultative si de avizare.

Atributiile AD sunt:

a.       aproba programul de actiune si statutul organizatiei teritoriale, care nu pot fi in contradictie cu programul, respectiv statutul Uniunii;

b.      alege presedintele teritorial, respectiv decide asupra modului de alegere a acestuia;

c.       alege Comisia Teritoriala de Cenzori, Comisia Teritoriala de Supraveghere a Statutului si Comisia Teritoriala de Etica si Disciplina;

d.      decide asupra numarului organelor din cadrul Comitetului Teritorial, respectiv asupra componentei si modului de alegere a acestora;

e.       cere rapoarte de la persoanele si organismele alese de Adunare, audiaza si aproba ori respinge rapoartele acestora si ia decizii privind sanctiunile ce se impun;

f.        in cazul in care pentru alegerea presedintelui teritorial si a reprezentantilor alesi ai C.R.T. se opteza pentru alternativa alegerilor interne locale, Adunarea Delegatilor stabileste data alegerilor si aproba modalitatile de desfasurare a acestora;

g.       audiaza si aproba raportul asupra activitatii Comitetului Teritorial ori il respinge si ia decizii privind sanctiunile ce se impun;

Numarul minim al membrilor C.R.T. respectiv al Comitetului Teritorial unicorporal este de 15. In judetele in care traiesc intr-un numar redus persoane apartinand comunitatii nationale maghiare, cu aprobarea presedintelui executiv al U.D.M.R., numarul minim al membrilor C.R.T. poate fi redus pana la 9.

Atributiile Comitetului Teritorial, respectiv ale C.R.T.:

a.       alegerea Biroului Permanent al Comitetului Teritorial (presedinte, vicepresedinti, secretari);

b.      adoptarea hotararilor cu privire la functionarea in teritoriu a Uniunii;

c.       adoptarea bugetului organizatiei teritoriale;

d.      stabilirea cotizatiilor in teritoriu;

e.       adoptarea hotararilor privind structura organizatorica in teritoriu;

f.        stabilirea salariilor angajatilor organizatiei teritoriale;

g.       adoptarea de decizii privind modul de executare in teritoriu a hotararilor UDMR;

h.       elaborarea propriilor regulamente de organizare si functionare;

i.         elaborarea regulamentului de organizare si functionare a organului executiv teritorial;

j.        numirea presedintelui executiv teritorial la propunerea presedintelui teritorial;

k.      ratificarea numirii membrilor organului executiv teritorial, la propunerea presedintelui executiv teritorial;

l.         desemnarea candidatilor in administratia publica judeteana;

m.     elaborarea metodologiei desemnarii candidatilor la alegerile generale si locale pe baza hotararilor C.R.U.;

n.       in cazuri justificate dispune innoirea conducerii unei organizatii locale sau de sector;

o.      alte sarcini sau atributii primite din partea Adunarii Delegatilor.

Orice organizatie teritoriala are un presedinte, un presedinte executiv si vicepresedinti.

Presedintele organizatiei teritoriale este ales prin vot secret (cu majoritate simpla) si care are urmatoarele atributii:

a.       reprezinta organizatia teritoriala si conduce activitatea acesteia;

b.      convoaca C.R.T., C.C.T., Comitetul Teritorial Unic si Conferinta Teritoriala a Alesilor Locali, precum si Consiliul Operativ Teritorial;

c.       coordoneaza activitatea organelor create in cadrul organizatiei teritoriale;

d.      controleaza executarea hotararilor teritoriale, respectiv unionale, precum si activitatea prezidiului executiv teritorial;

e.       propune Comitetului Teritorial, respectiv Consiliului Reprezentantilor Teritoriali persoana viitorului presedinte executiv teritorial;

f.        ia parte la sedintele Consiliului Reprezentantilor Teritoriali, ale Consiliului de Coordonare Teritorial si ale Conferintei Teritoriale a Primarilor si Consilierilor U.D.M.R., cu drept consultativ;

g.       in cazul amanarii innoirii conducerii organizatiei, pe baza hotararii C.R.T., anunta si organizeaza innoirea conducerii la nivelul organizatiilor locale si de sector, iar in cazul esuarii acestui proces numeste un presedinte desemnat;

h.       alte atributii si competente date de Adunarea Delegatilor;

i.         dupa necesitate, convoaca sedinta de constituire a consiliului de coordonare teritoriala a tineretului.

Cercetatoarea Reka Horvath face o comparatie intre formele manageriale dintre 1990 si 2003 in UDMR, pe care le prezentam si noi

Schimbari structurale in managementul politic al UDMR

Tabel 19

Ani

Organismul de decizie

intre Congrese

Organismul de directie executiva

Comitetul National (Velasytmany)

Prezidenta nationala este "organism de luare a deciziei operative si de executie tactica"

- Consiliul National al Delegatilor (CND)

- Intre 2 sesiuni CND, Prezidenta Nationala

Organism national executiv, cu un Secretariat national si secretari subordonati, in domeniul economic, social si organizational

Consiliul Reprezentantilor Aliantei (CRA) si Consiliul de Conciliere al Aliantei (CCA)

Prezidenta executiva (PE), care ia decizii operative si le executa, avand in subordine Oficiul Executiv

CRA si CCA; - In anumite cazuri Consiliul Operativ al Aliantei (COA) exercita competente care ii sunt incredintate de CRA, sau date de PE si de Presedintele Aliantei

Prezidenta executiva

CRA si CCA; - In situatii exceptionale COA asigura competente ale CRA si CCA

Prezidenta executiva

CRA, CCA, CCA + CRA, COA

Prezidenta executiva

CRA, CRA + CCA, COA

Prezidenta executiva

Sursa: Reka Horvath, 2003 - Les changements structuraux et

programmatiques de l'Alliance Democrate des Hongrois de Roumanie.

Ca urmare a unei discipline de partid recunoscute si de celelate factiuni din interior si de partidele romanesti sau ale altor etnii, UDMR a reusit sa participe la guvernarea Romaniei de fiecare data dupa 1996 757d33h , ajungand « de la putere la putere » de trei ori consecutiv (Alexandru Radu, 2003 - Op. cit., p. 89).

Trecerea dintr-o « barca » taranista intr-una social-democrata, apoi liberala nu a fost totusi intamplatoare, ci s-a bazat pe rezultatele electorale, obtinute in « bazinul electoral » din judetele romanesti cu cei mai multi maghiari.

Rezultatele obtinute de UDMR la alegerile parlamentare

din 1996 757d33h , 2000 si 2004

Tabel 20

Date si foruri

Voturi valabil exprimate

3 noiembrie 1996 757d33h

Senat (mandate - 11, adica 7,6 757d33h 9 % din total mandate)

837.76 757d33h 0

6 757d33h ,83

- Camera Deputatilor (mandate -25, adica 7,6 757d33h 2 %)

812.6 757d33h 28

6 757d33h ,6 757d33h 4

26 757d33h noiembrie 2000

- Senat (mandate - 12, adica 8,57 % din total mandate)

6 757d33h ,90

- Camera Deputatilor (mandate -27, adica 8,25%)

736 757d33h .86 757d33h 3

6 757d33h ,80

28 noiembrie 2004

- Senat (mandate - 10, adica 7,29 %)

6 757d33h 37.109

6 757d33h ,23

- Camera Deputatilor (mandate-22, adica 6 757d33h ,6 757d33h 2

6 757d33h 28.125

6 757d33h ,19

Nota: Procentele la mandate au fost determinate prin raportare la nr. total: in cazul Camerei Deputatilor - 328 in 1996 757d33h , 327 in 2000 si 332 in 2004 (La totaluri au fost adaugate si cele 18 mandate obtinute de organizatiile minoritatilor nationale); in cazul Senatului - 143 in 1996 757d33h , 140 in 2000 si 137 in 2004.

Urmarind situatia prezentata in ultimul tabel se constata cu usurinta remarcabila stabilitate electorala a UDMR, desi se constata un usor recul la alegerile din toamna anului 2004, fata de perioadele anterioare, atat la Senat cat si la Camera Deputatilor.

Daca luam in calcul numarul de mandate obtinute la toate legislaturile de pana acum obtinem un clasament al celor mai favorabile judete pentru candidatii UDMR in scurta lui istorie post-decembrista:

Clasamentul celor mai bune rezultate ale candidatilor UDMR pe judete

(legislaturile: 1992-1996 757d33h , 1996 757d33h -2000, 2000-2004 si 2004 - azi)

Tabel 21

Rang

Judete

Nr. total mandate

I.

Harghita

II.

Mures

III.

Covasna

IV.

Bihor

V.

Satu Mare

VI.-VII.

Cluj, Salaj

Cate 10

VIII.

Brasov

IX.

Arad

6 757d33h

TOTAL

Daca avem in vedere si faptul ca din totalul mandatelor obtinute vreodata de partid, 84,40 % (adica 157 din 186 757d33h mandate in total) provin din cele 9 judete, avem o repartizare a simpatiei populare pentru UDMR in aceste judete, pe care o evidentiem si mai clar in harta urmatoare:

Judetele cu cei mai multi votanti ai UDMR

la alegerile legislative

Fig. 35

96 757d33h .     

106 757d33h .         


La Congresul (ultimul pana in prezent) din 2-3 martie 2007, UDMR si-a modificat structura organizatorica si anume, in locul Consiliului de Coordonare, s-a infiintat un Consiliu al Autonomiei Culturale Maghiare din Transilvania.

De asemenea, la Congres s-au cautat solutii pentru eficientizarea activitatii Consiliului Reprezentantior Unionali (CRU, asa-numitul Parlament al UDMR), in componenta caruia au intrat reprezentantii fiecarei platforme sau curent de opinie: liberali, crestin-democrati, social-democrati, nationalisti, radicali.

STUDIU DE CAZ 4: PC - PARTIDUL CONSERVATOR

116 757d33h .         

Partidul Conservator se considera continuatorul partidului istoric romanesc cu acest nume.

Acest partid a luat nastere la 18 decembrie 1991 si s-a numit, pana la Congresul din 2004, PUR - Partidul Umanist din Romania (PUR).

Primul Congres al PUR a avut loc la 22 august 1992, iar ultimul la 18 decembrie 2004. Optiunea pentru social-liberalism a fost luata in august 2001, dar la ultimul congres trece la ideologia conservatoare.

La Congresul extraordinar din 18 ianuarie 2003 si-a statuat o forma de conducere specifica, chiar « oligarhica », anume aceea de Forum Umanist, un fel de organism care concentra toata puterea de la varful ierarhiei PUR in primul rand « in mana » lui Dan Voiculescu, unul dintre cei mai bogati oameni din Romania, acuzat de presa ca ar fi beneficiat de « averea presedintelui » comunist Nicolae Ceausescu

Acest Forum Umanist era format din « 11 membri alesi de Congresul partidului, o data la opt ani, de regula din randul membrilor fondatori sau al membrilor de partid cu o vechime de cel putin patru ani », si tot el « stabileste sau redefineste principiile doctrinare fundamentale ale partidului, recunoste calitatea de onoare, de Presedinte Fondator. stabileste, din randul membrilor fondatori ai PUR (social-democrat), pe baza propunerilor Biroului Permanent si / sau ale Presedintelui partidului, delegatii cu drept de vot si invitatii la Congres, sprijina activitatea ONG-urilor si apolitice care functioneaza bazandu-se pe principii umaniste" (Cap. VIII, art. 90 si 92 din Statutul PUR - social democrat).

La Congresul din 2004, se revine la o formula initiala, in care "Biroul Politic reprezinta nivelul de strategie, analiza si decizie politica al Partidului, Birou care se intruneste, de regula, saptamanal" (art 85 din Statutul PC).

Deasupra Biroului Politic se afla Biroul Permanent, format din 21 de membri, proveniti din membrii Biroului Politic, vicepresedintii partidului, secretarul general si Secretarii Generali Adjuncti, Liderii Filialelor Judetene, Parlamentari si Demnitari, presedinti si vicepresedinti ai consiliilor judetene, primari ai municipiilor resedinta de judet si membrii propusi de presedintele partidului.

In fine, Consiliul National al PC este organul central de conducere al partidului in intervalul dintre doua congrese ale partidului.

Atributiile Consiliului National (101 membri) sunt:

a.       actioneaza pentru indeplinirea hotararilor adoptate de Congres;

b.      reglementeaza si rezolva, intre congrese, problemele de interes general ale activitatii de partid, aproba programele partidului si modificari ale statutului;

c.       hotaraste cu privire la principiile infiintarii, organizarii si functionarii organismelor partidului;

d.      stabileste obiectivele anuale ale activitatii internationale si respectiv afilierea sau retragerea din organizatiile politice internationale;

e.       aproba instructiunile si normele pentru convocarea congresului, a conferintelor locale si pentru alegerea organelor de conducere la toate nivelurile structurii organizatorice a partidului;

f.        hotaraste asupra: fuziunilor cu partide politice sau alte forme de asociere si asupra aliantelor politice sau electorale, stabilind politica Partidului Conservator in cadrul acestora;

g.       alege, intre congrese, membri interimari in componenta sa, la propunerea Biroului Permanent si/sau a Presedintelui Partidului Conservator;

h.       analizeaza, valideaza si ia masuri cu privire la rapoartele de activitate ale Biroului Permanent;

i.         analizeaza activitatea desfasurata de catre Consiliile Judetene ale partidului, stadiul si modul de infaptuire a unor hotarari specifice atributiilor statutare ale Partidului Conservator;

j.        alege: - Biroul Politic (format din minimum 9 membri, propusi de Presedintele Partidului; Vicepresedintii Partidului - minimum 11 membri, alesi din randul candidatilor desemnati de filialele judetene; Membrii Biroului Permanent.

k.      stabileste candidatii pentru alegerile locale si parlamentare pe baza propunerilor facute de Consiliile Judetene si membrii Consiliului National;

l.         aproba propunerea de candidatura pentru alegerile prezidentiale;

m.     aproba platforma electorala si programul de guvernare;

n.       stabileste tactica si strategia participarii la guvernare, politica de coalitie guvernamentala si parlamentara;

o.      valideaza liderii grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator din cele doua Camere si celelalte functii eligibile din Parlament;

p.      stabileste linia activitatii parlamentare a grupurilor parlamentare din cele doua Camere ale Parlamentului;

q.      hotaraste modul de actiune politica a ministrilor si a celorlalti reprezentanti din administratia publica centrala, atunci cand partidul participa la guvernare sau formeaza Guvernul;

r.        aproba regulamentele de organizare si functionare ale structurilor instituite in cadrul partidului;

s.       aproba bugetul de venituri si cheltuieli, precum si modul de gestionare a fondurilor si patrimoniului partidului;

t.        aproba descarcarea de gestiune pentru executia bugetara;

u.       Consiliul National poate fi convocat in sesiuni extraordinare de Presedintele Partidului Conservator si/sau la cererea a cel putin o treime din membrii sai;

v.       Consiliul National al Partidului Conservator convoaca Congresul Partidului o data la patru ani - cu cel putin 30 de zile inainte de desfasurarea lucrarilor;

Consiliul National poate convoca si Congresul Extraordinar al Partidului Conservator, la initiativa Presedintelui partidului sau la cererea unei treimi din numarul membrilor Consiliului National, cu cel putin 15 zile inainte de desfasurarea lucrarilor.

Reforma partidelor politice din Romania

Reforma partidelor politice se confunda adesea cu cea a politicii in general si cu un proces de schimbare fundamentala a relatiei dintre partidele politice, pe de o parte si intre acestea si mediul politic din tara, pe de alta parte, in conditiile in care marile formatiuni politice, de-a lungul timpului, au dovedit capacitatea de a guverna o tara (mai jos, vom prezenta modelele de schimbare organizationala aplicate partidelor politice).

In tarile democratice cu un sistem bipartidist sau multipartidist, partidele politice au fost nevoite sa-si inoveze, perfectioneze si reformeze structurile organizationale, de alegere si de promovare a personalitatilor de partid, tehnicile electorale, activitatile dintre doua sau mai multe tururi de scrutin, pentru a se apropia cat mai mult de castigarea puterii prin mijloace democratice. Toate acestea au fost dobandite in bataliile cu alte partide, iar cu cat acestea erau mai puternice cu atat impuneau mai mult reformele.

"Democratia politica - spun analistii politici americani March si Olsen - depinde nu numai de conditiile economice si sociale, dar si de designul institutiilor politice. Agentia birocratica, comitetul legislativ si curtea de apel sunt arene in care se desfasoara fortele sociale, dar si colectii de proceduri de operare standard, care le definesc si le apara interesele. Ele sunt deci si actori politici" (March si Olsen, 1984 - The New Institutionalism: Organizational Factors in Political Life, p. 738).

Cu alte cuvinte, democratia si autonomia organizationala este necesara pentru a vedea in partidele politice, de exemplu, nu doar simple oglinzi ale fortelor sociale ci si actori politici fundamentali, care joaca rolul de motoare ale dezvoltarii societatii.

In acelasi timp, schimbarile profunde nu trebuie refuzate de managerii politici din Romania, chiar daca timpul scurs de la revolutia politica din 1989 ramane totusi scurt. Tranzitia insasi a presupus nevoia de experimente care sa conduca la succes pentru democratia din tara noastra.

Sunt deja celebre cazurile cand partide istorice si-au pierdut credibilitatea, deci implicit sansele de a guverna, devenind partide minuscule, tocmai pentru ca au refuzat reformele interne, cazul cel mai recent in Romania fiind cel al Partidului National Taranesc - Crestin si Democrat (PNTCD). Atata timp cat a fost condus de un om de mare tinuta morala si politica - il numim aici pe Corneliu Coposu -, PNT-CD a redevenit marele partid al lui Maniu si Mihalache. Cand insa a intrat pe "mainile" unor retrograzi care au refuzat reforma interna[6 757d33h ] si pe cea a unui sindicalist - il numim aici pe Victor Ciorbea -, pur si simplu a disparut din viata politica a tarii vreme de doua legislaturi.

Politologul Alexandru Radu va reface povestea traseului pierderii credibilitatii PNT-CD folosind sintagma "Istoria descresterii PNT-CD: De la putere in afara Parlamentului". Autorul arata ca acest partid a inregistrat initial cea mai lunga perioada de stabilitate, dar o stabilitate fragila, bazata pe centralism dus la extrem, noi vom spune ca si pe un soi de istoricism impins la granitele falimentului politic: "Explicatiile acestei performante (mentinerea unitatii formatiunii timp de 10 ani - n.a.) trebuie cautate in primul rand in structura piramidala a partidului si in centralismul sau excesiv, cele care, pe de o parte, au facut ca stabilitatea si continuitatea taranista sa se plaseze cel mai adesea in vecinatatea conservatorismului si imobilismului politic" (Alexandru Radu, 2003, p. 51).

Blocati in propriul proiect politic nereformist, curand conducerea PNTCD avea insa sa fie macinata de convulsii interne, din pacate rezolvate nefavorabil vietii democratice in care ar fi trebuit sa se desfasoare activitatea unui partid politic: este mai ales cazul interventiei ex-presedintelui Constantinescu, fost presedinte al coalitiei CDR pana la alegerile din 1996 757d33h , in care PNTCD avea un loc de frunte, "rostind un discurs in care i-a identificat pe reformatori cu oportunistii.PNTCD parea ca traieste, in 2000, intr-o lume politica virtuala, intr-un soi de basm crestin-democrat" - Op. cit. p. 57).

In iulie 2003, in conformitate cu noua legislatie, toate partidele politice au fost obligate sa se reinscrie, 27 dintre cele reinregistrate prezentand liste care dadeau publicitatii numele si prenumele membrilor fondatori[7]. Totalul numarului de membri inscrisi in bazele de date arata ca 10 % din totalul electoratului roman se declarau membri ai unui partid politic (a se vedea si Adrian Moraru si altii, 2003 - Intoleranta, discriminare, extremism: Romania 2003, p. 101, Lucian Gheorghiu, 2003 - 27 de partide au ramas 'in viata').

Un alt studiu, mai recent, arata insa ca la nivelul intregii tari existau doar 3 % persoane inscrise in partide din totalul cetatenilor romani cu drept de vot, ceea ce inseamna o pierdere de membri de partid cu circa sase procente in ultimii 3 ani (xxx, 2006 757d33h , autori Mircea Comsa, Andrei Gheorghita, Ovidiu Voicu - Profiluri electorale. Barometrul de Opinie Publica, oct. 2006 757d33h , p. 92).

Reforma partidelor din Romania ar trebui sa porneasca din mai multe "fronturi" concomitent, dar in primul rand de la modul in care are loc selectia cadrelor de partid, mai ales a celor care, dupa castigarea alegerilor, vor primi insarcinari de management public.

Daca pe parcursul campaniilor electorale, unii lideri isi dovedesc iscusinta de a-si prezenta o prezenta fizica atragatoare, dupa campanie aceasta nu poate inlocui competenta profesionala. "Reforma politica - spune Cristian Parvulescu referitor la situatia Romaniei anului 2003 - ar trebui sa fie, in primul rand, una a recrutarii cadrelor de partid si a reprezentarii politicii, pentru ca de capacitatea de a da substanta procesului de informare a selectiei reprezentantilor si decidentilor depinde legitimitatea si structura viitoare a sistemului de partide romanesc a carui importanta in definirea practicilor guvernamentale si institutionale este esentiala" (Cristian Parvulescu, 2003 - Clasa politica si exigentele democratizarii, p. 8).

Alte "tinte" ale reformei clasei politice romanesti in prezent, vizeaza:

Un parlament "curat", fara fosti activisti ai partidului comunist din perioada dictaturii si fara arivisti care profita de statul de parlamentar pentru a se imbogati;

Sfarsitul "turismului parlamentar";

Parlament unicameral;

Liste uninominale la alegerile locale si nationale.

Lavinia Stan analiza in 2003 "zece mituri" ale partidelor romanesti (aflate la acea vreme in opozitie), dintre care patru se refereau la imobilismul in organizarea si conducerea lor (Lavinia Stan, 2003 - Zece mituri ale opozitiei democrate):

Mitul 1: "Liderul este partidul": partidele inca se mai comporta ca niste clici ce promoveaza interesele liderilor, nu pe cele ale membrilor lor de rand;

Mitul 2:"Organizarea interna a partidului nu este importanta" - de aici deriva refuzul partidelor de a deveni partide programatice, cu obiective clar precizate, ceea ce a redus organizarea de partid la niveluri nesemnificative. In afara de transparenta partidele sufera si de o lipsa de strategii practice de intarire a structurilor locale si ca atare acestea raman simple masini de vot in slujba indivizilor pe care ii promoveaza in structurile de conducere de la nivel judetean sau national. Presedintii filialelor judetene domina nestingheriti viata politica locala a partidului, la fel cum presedintele partidului domina structurile centrale;

Mitul 3: "Centralismul mentine unitatea partidului" - Presedintii de partid sunt alesi de Delegatiile Permanente si nu de Congres, o procedura ce nu acorda structurilor locale o voce autentica in selectarea conducerii locale;

Mitul 4: "Succesul partidului se masoara in numarul de posturi obtinute" - Practica a dovedit ca un succes real este cel de durata, in care partidul continua sa creasca in imagine si mai ales in realizari recunoscute la guvernare.

Pornind de la aceste mituri, clasa politica romaneasca ar trebui sa-si propuna initierea unor forme noi de activizare a membrilor proprii, din partidele pe care le reprezinta, de recrutare de noi membri de valoare si de continua democratizare a structurilor interne de partid.

Intr-o lucrare vizand transformarile partidelor politice din tarile Europei Centrale si de Est, incluzand si cazul Romaniei, David Olson prezenta si "trendurile emergente" pentru viitorul acestor tari, pe calea reformelor (David Olson, 1998 - Party Consolidation in New Democracies, p. 46 757d33h 2-46 757d33h 3):

Reforma interna a partidelor va avea forme distincte fata de alte tari, chiar vecine, intre partidele istorice si cele nou aparute pe scena fiecarei tari in parte;

Dinamica in formarea coalitiilor se va accentua, dat fiind si faptul ca majoritatea liderilor de partid se gasesc in Parlament, acesta fiind si institutia in jurul careia gravizeaza leadershipul de partid;

Va continua procesul de fragmentare a partidelor, dar acestea vor fi urmate de consolidari continue ale sistemului de partide;

Unele tari, precum Cehia, Ungaria si Polonia, vor avea un sistem mai stabil de coalitii de partide decat celelalte;

Partidele parlamentare vor continua tendintele de tip catch-all, iar activitatile si conducerile lor vor continua sa se concentreze avand in vizorul lor Parlamentul, ca institutie centrala.

Cercetatorul Ionut Ciobanu va analiza caracteristice speciale ale principalelor partide romanesti, din punctul de vedere al centralizarii puterii, in conformitate cu Statutele lor (si dupa un model de analiza a acestui concept propus de Kenneth Janda, 1980 - Political Parties: A Cross-National Survey, vezi si Cap. precedent).

Caracteristici speciale ale partidelor politice romanesti

Tabel 22

Partid

Caracteristici speciale

PC

Pozitia hegemonica a presedintelui partidului

PD

Alegerea presedintelui prin alegerea unei motiuni; reglemtari speciale pentru militanti

UDMR

Articulare structurala excesiva; alegerea candidatilor la nivel local

PRM

Membrii partidului trebuie sa dea dovada de o loialitate absoluta

PNL

Selectia candidatului poate fi facuta la nivel local in cazul unui rezultat electoral superior

PSD

Organizarea dupa modelul celulelor de baza, caracteristic vechilor partide de masa

Sursa: Ionut Ciobanu, 2006 757d33h - Partidele politice romanesti -

partide moderne de cadre ?, p. 20 (vezi si Anexa 3).

1.3. Noile partide din Romania dupa noiembrie 2004

La alegerile din noiembrie 2004 au participat 24 de partide, aliante politice si electorale (pentru Camera Deputatilor si pentru Senat), precum si alte 28 formatiuni politice legal constituite (organizatii ale minoritatilor, numai UDMR pentru Senat, celelalte doar pentru Camera Deputatilor), plus 12 independenti (10 pentru Camera Deputatilor si 2 pentru Senat).

Din totalul celor 24 de partide inscrise in competitia electorala, doar 5 au devenit partide parlamentare: PSD (113 mandate in CD - Camera Deputatilor si 46 757d33h mandate in S - Senat), PNL (6 757d33h 4 mandate in CD si 28 mandate in S), PD (48 mandate in CD si 21 mandate in S) PRM (48 mandate in CD si 21 mandate in S), UDMR (22 mandate in CD si 10 mandate in S) si PUR (19 mandate in CD si 11 mandate in S).

Scorurile urmatoarelor 10 partide, care nu au trece pragul de 5 % fiecare, necesar intrarii in Parlamentul Romaniei, au fost urmatoarele:

Partide mici si rezultate la alegerile din noiembrie 2004

Tabel 23

126 757d33h .          Nr.

Partide

Nr. voturi

Partidul Noua Generatie

Partidul National Taranesc - C.D.

136 757d33h .            18826 757d33h 8

1,86 757d33h

Partidul Forta Democrata din Romania

79376 757d33h

Partidul Ecologist Roman

146 757d33h .           

Partida Romilor Social Democratica

56 757d33h 076 757d33h

6 757d33h .

Partidul Unitatii Natiunii Romane

Partidul Actiunea Populara

156 757d33h .           

Partidul Socialist Unit

16 757d33h 0.           

16 757d33h 1.           

16 757d33h 2.           

16 757d33h 3.          Forumul Democrat al Germanilor

16 757d33h 4.            36 757d33h 16 757d33h 6 757d33h

16 757d33h 5.            0,36 757d33h

16 757d33h 6 757d33h .           

16 757d33h 7.          Partidul Muncitoresc Roman

16 757d33h 8.           

16 757d33h 9.           

Total

Sursa: Biroul Electoral Central: Internet, website:

https://www.bec2004.ro/documente/Tvot_CD.pdf

Partidele noi care s-au evidentiat in Romania ultimilor ani, in sondajele de opinie, sunt:

A. Partidul Noua Generatie - Crestin Democrat

Presedinte al PNG - CD este George Becali, din data de 10 ianuarie 2004. Primvicepresedintii sunt: Pompiliu Manea (patron), Alexandru Mihai Stoenescu (filolog si istoric, presedinte filiala Prahova). Presedintele Senatului este Raul Volcinschi (Senatul este o structura consultativa, formata din persoane in varsta), iar Secretarul general - Dorin Ciulina (ziarist, presedinte filiala Bacau).

Vicepresedintii sunt: Helmuth Duckadam (ex-portar la echipa de fotbal Steaua Bucuresti si actual presedinte al filialei Arad), Vlad Gabriel Hogea (ex-lider PRM), Corneliu Ciontu (ex-lider PRM), Virgil Becali, Mariana Dimian, Nicolae Trache, presedinte al Consiliului National al PNG (fondator al PNG din martie 1999), Remus Vasiloiu, Anisoara Mircea, Gheorghe Alexa (ex- lider PNT-CD), Doru Borsan (presedinte filiala Mures), Daniel Fuciu (ex- lider PRM, ex- lider PNTCD, ex- lider PUNR), Ioan Codorean, Marian Oprea si Narcis Godeanu.

Toti cei de mai sus alcatuiesc Biroul Permanent Central.

La nivel local PNG-CD are urmatoarele organe de conducere:

Adunarea Generala;

Biroul Permanent.

Organismele de conducere la nivel national sunt

Congresul;

Consiliul National;

Biroul Permanent Central.

Acest partid se declara "organizatie politica de dreapta, crestina, nationalista, europeana, din familia europeana moderna a partidelor populare, crestin democrate, conservatoare. (fiind deci) un partid crestin-democrat din familia crestinismului rasaritean, predominant ortodox, care se integreaza natural in familia europeana mai mare a partidelor populare si crestin-democrate" (Doctrina PNG-CD, website: https://www.png.ro/ documente/png-cd/doctrina.doc).

Partidul este antisistem, declarand in "Doctrina" sa ca este "inamicul natural si de drept al tuturor actorilor politici care au impiedicat si impiedica realizarea acestor drepturi inalienabile ale cetatenilor tarii noastre si isi propune marginalizarea lor in viata politica" (se refera mai ales la dreptul la viata, libertate si bunastare, toate date de Dumnezeu). Acuzatiile care se aduc principalelor partide din Romania se refera la dominatia lor de catre grupurile oligarhice, la coruptie si la ateismul liderilor lor.

Partidul respinge categoric orice asimilare cu extrema dreapta, de tipul neofascist, neolegionar sau "peremist", respinge pana si comparatiile care se fac in tara sau in strainatate cu fortele de dreapta radicale - de tipul Uniunii Fortelor de Dreapta (partid intre timp absorbit de PNL) sau Partidul Romania Mare, dar si cu partidele de dreapta numite "anemice", in care inglobeaza PNL si PNT-CD.

Totusi, PNG-CD se declara ca promotor al unui "nationalism democratic", negand extremismele de orice fel (rasism, antisemitism, sovinism, actiunile discriminatorii).

In plan intern, ca o caracteristica pe care o vom gasi si la alte partide noi, isi propune o asumare a raspunderii celor care vor fi alesi si care ii vor reprezenta din partea PNG-CD in fata alegatorilor. Este vorba de "principiul" sau "regula reactiilor anticipate": intr-un cadru competitiv, oficialii (politicienii) alesi, care vor sa fie realesi, sunt conditionati, in toate actele lor decizionale, de anticiparea (asteptarea) asupra modului in care electoratul va reactiona la ceea ce ei vor decide.

Este evident ca PNG-CD este un partid personalist, avand ca "locomotiva" figura presedintelui sau, unul dintre primii 2-3 bogati ai Romaniei, patron de club de fotbal (Steaua Bucuresti) si cu un discurs populist.

Un studiu realizat in octombrie 2006 757d33h , sub egida Fundatiei pentru o Societate Deschisa, cercetatorii in stiinte politice au identificat "electoratul specific lui Gigi Becali", al doilea preferat in sondaje de opinia publica la finele lui 2006 757d33h si inceputul lui 2007, dupa presedintele Traian Basescu (Andrei Gheorghita, 2006 757d33h - Lideri politici si electorat, p. 52; Mircea Comsa, 2006 757d33h - De la "Statul Parinte" la "Parintele Becali", pp. 57-70

Este semnificativ mai popular in randul tinerilor (20,8 % dintre acestia i-ar acorda votul), al barbatilor (12,2 %), al celor care au lucrat in strainatate cel putin o data (24,2 %), sunt necasatoriti (19,5 %) si locuiesc in orase cu populatii cuprinse intre 100.000 si 200.000 de locuitori (16 757d33h ,7 %);

Becali ar obtine si 45 % din intentia de vot a respondentilor care s-au declarat de etnie roma, insa semnificatia acestei concluzii este umbrita de numarul mic de cazuri (respondenti) care o sustin;

Daca ar fi sa identificam o categorie sociala tipica pentru votantii liderului PNG, aceasta ar fi cea a barbatilor cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani, care i-ar acorda votul in proportie de 26 757d33h ,1 %;

De cealalta parte, Gigi Becali este nepopular in randul persoanelor cu varste de peste 55 de ani (doar 2,2 % i-ar acorda votul) si al femeilor (8,6 757d33h %);

Electoratul predilect al lui Becali este reprezentat de "noii veniti", adica cei care voteaza prima data sau trec de la categoria de non-votanti la cea de votanti, isi extrag informatiile de postul OTV (unde este supramediatizat Becali), au incredere putina sau deloc in armata si considera sexualitatea ca foarte importanta, sunt suporteri ai echipei Steaua (procente mari sunt inregistrate si in randul aderentilor la ideile lui Becali si care cred ca ar trebui sa existe un singur partid politic, cel mult doua);

Becali beneficiaza in prezent de aproximativ 10% din voturile lui Vadim, de 9% din voturile lui Nastase si de 7% din cele ale lui Basescu. Ca si marime absoluta, cei mai importanti "furnizori de voturi" sunt in ordine Basescu (40%), Nastase (20%) si Vadim (10%);

Cele mai frecvente atribute pozitive asociate lui Becali sunt "darnic, fire caritabila" (19% din total populatie), "sufletist, omenos" (7%) si "credincios" (3%). Toate trei se regasesc printre cele considerate de catre populatie ca necesare pentru a fi un bun presedinte;

Caracteristicile negative asociate imaginii lui Becali au o pondere ceva mai redusa dar concentrata pe cateva aspecte principale: lipsa studiilor (6 757d33h %), vulgaritatea laudarosenia aroganta vorbitul mult

In pofida unor diferente de accent (Iliescu competent si impaciuitor, Vadim justitiar si corect, Basescu popular si decis) prin imaginea unui "Becali darnic si omenos", acest personaj are mare succes in politica in Romania dupa 2006 757d33h si 2007, pentru ca indeplineste in mare masura conditia de a substitui un Stat slab cu un imaginar social ("resuscitarea Statului" sau personificarea Lui, eventual cu ajutorul lui Dumnezeu).

Evolutia unor indicatori politici in cazul lui G. Becali

Tabel 24

Indicatorul

Mai 2005

(FSD)

Oct. 2005

(CURS)

Mai 2006 757d33h

(FSD)

Oct. 2006 757d33h

(FSD)

Notorietate

Incredere (mare si f. mare)

26 757d33h

Intentii de vot

6 757d33h

Vot preferential (probabil si f. probabil)

Sursa: Mircea Comsa, 2006 757d33h - De la "Statul Parinte" la "Parintele

Becali", p. 58 (FSD - Fundatia pt. o Societate Deschisa).

Ca urmare a popularitatii lui George Becali, PNG-CD a crescut in sondaje, din iulie 2006 757d33h pana in februarie 2007 cu 10 % (ajungand la 16 757d33h %, cu un procent mai putin decat PSD, principalul partid de opozitie si fost partid de guvernamant din 2000 pana la alegerile din noiembrie 2005), devenind al treilea sau al patrulea partid ca pondere in intentiile de vot ale populatiei la inceputul anului 2007.

B. Partidul Liberal Democrat (PLD)

PLD a luat nastere in data de 7 decembrie 2006 757d33h , cand fostul presedinte al PNL (ulterior consilier prezidential la inceputul primului mandat al lui Traian Basescu la Presedintia Romaniei), a luat decizia de a infiinta acest partid, care astfel a scindat Partidul National Liberal. El a fost urmat de Valeriu Stoica, apoi de Gheorghe Fluture, ambii fosti ministri si fruntasi ai PNL (primul ex-presedinte al PNL, celalat fost ministru al agriculturii in Guvernul Tariceanu, ambii exclusi din PNL pentru ca au aderat la "Platforma- Program" initiata de Stolojan).

Printre cei mai cunoscuti initiatori ai noii formatiuni politice au fost ex-PNL-istii Raluca Turcan, Cristian Boureanu, Mircea Cinteza, Radu F. Alexandru si peste 20 de parlamentari si lideri de organizatii locale PNL.

Totusi, data nasterii efective a PLD, este cea inscrisa in avizul de legalitate, adica 1 martie 2007.

La data inregistrarii la Tribunal avea 6 757d33h 4.000 de membri.

Conform Statutului partidul se declara de centru-dreapta, "impartaseste valorile si principiile liberalismului de dreapta, iar in actiunea sa politica, PLD urmareste respectarea valorilor universale ale libertatii umane, respectarea valorilor traditionale ale poporului roman si infaptuirea justitiei. Misiunea sa este crearea unei societati capitaliste moderne in Romania, bazate pe dezvoltare economica si pe principiul solidaritatii" (https://www.platformaliberala.ro).

Organizatiile locale ale Partidului Liberal Democrat au urmatoarele organisme de conducere:

Adunarea Generala a membrilor organizatiei;

Biroul Executiv Local al comunei, orasului sau municipiului.

Organismele de conducere ale Partidului Liberal Democrat la nivelul judetelor si al sectoarelor municipiului Bucuresti sunt urmatoarele:

Conferinta Filialei Teritoriale;

Delegatia Permanenta a Filialei Teritoriale;

Biroul Executiv Teritorial.

La nivelul municipiului Bucuresti functioneaza Conferinta Municipala si Consiliul General.

Organismele de conducere ale PLD la nivel national sunt urmatoarele:

Congresul, care constituie Adunarea Generala a delegatilor membrilor de partid;

Delegatia Permanenta Nationala;

Biroul Executiv National;

Consiliul Reprezentantilor Nationali al PLD.

Delegatia Permanenta Nationala asigura conducerea partidului intre congrese si se constituie din:

a)           membrii Biroului Executiv National;

b)           presedintii filialelor teritoriale si presedintele Consiliului General al membrilor PLD din Bucuresti;

c)           parlamentarii partidului;

d)           ministrii in functie, membri ai partidului;

e)           presedintii consiliilor judetene, membri ai partidului;

f)     primarul general al capitalei, primarii si viceprimarii municipiilor resedinta de judet si de sectoare;

g)           presedintele TLD.

Biroul Executiv National al PLD este organul executiv care asigura conducerea operativa a partidului, fiind alcatuit din:

a)           presedintele partidului;

b)           presedintele executiv al partidului;

c)           presedintele Consiliului Reprezentantilor Nationali;

d)           20 de membri si 4 supleanti.

Consiliul Reprezentantilor Nationali se constituie din:

a)           membrii Delegatiei Permanente Nationale;

b)           presedintii, vicepresedintii si raportorii, precum si intre 4-7 membri ai fiecarei comisii de specialitate;

c)           vicepresedintii filialelor teritoriale, care conduc comisiile de politici publice;

d)           secretarii de stat, membri PLD;

e)           vicepresedintii consiliilor judetene;

f)     viceprimarii municipiilor resedinta de judet;

g)           membrii Comisiei de audit;

h)           1-3 membri ai fiecarui comitet de politici publice la nivel judetean.

Consiliul Reprezentantilor Nationali se organizeaza si functioneaza pe comisii de specialitate, care isi desfasoara activitatea conform Regulamentului de organizare si functionare a CRN.

In Programul sau politic, PLD isi propune sa asigure, pentru prima data dupa 17 ani, "coagularea fortelor politice de centru-dreapta intr-un pol capabil sa obtina victoria in alegeri". In acest sens, a intrat intr-o alianta informala (inca inainte de legalizare) cu Partidul Democrat (care, asa cum am aratat mai sus, a trecut la dreapta esichierului politic) si si-a declarat disponibilitatea de a adera la Partidul Popular European (fata de PNL, care era membru al liberalilor democrati europeni).

Valorile fundamentale ale noului partid sunt: 1. libertatea, 2. responsabilitatea, 3. egalitatea de sanse, 4. solidaritatea si 5. subsidiaritatea.

PLD se declara contra liberalismului oligarhic (constatat in cazul PNL, parazitat de "gruparea petro-liberala Patriciu"), pornind de la principiul ca "nimeni nu poate folosi institutiile politice pentru promovarea intereselor nelegitime ale unui grup economic sau ale altuia".

La nivel intern, PLD s-a organizat pe temeiul urmatoarelor principii:

imbinarea democratiei reprezentative cu democratia participativa, prin implicarea membrilor de la baza partidului in activitatea politica si programatica;

asumarea responsabilitatii politice a fiecarei structuri de conducere fata de electorat si fata de baza partidului;

recunoasterea curentelor interne si institutionalizarea dialogului dintre acestea pe temeiul distinctiei dintre mecanismele de decizie si cadrul de dezbatere pentru fundamentarea deciziei;

eliminarea conflictelor de interese si prevenirea aparitiei retelelor clientelare;

transparenta in activitatea operationala;

6 757d33h .           consolidarea comisiilor de specialitate;

formalizarea mecanismelor de selectie interna;

stabilirea unor criterii clare de evaluare a activitatii membrilor partidului.

Ca urmare a prestigiului si increderi de care s-a bucurat in opinia publica primul lui presedinte, acest partid, care si el poate fi numit personalist, a obtinut inca de la constituire un scor bun in sondajele de opinii, sperand ca la alegerile la termen sau anticipate, precum si la alegerile europarlamentare, un scor de peste 5 % (deja avea 4,1 % in sondajul IMAS din 2 martie 2007, la o zi de la oficializarea sa).



Liberalii, prin Ion I. Bratianu, au condus guvernul si in perioada 1907-1910, membrii Guvernului fiind: Ion I. Bratianu - prim ministru, Alex Constantinescu, Emil Costinescu, Gen. Crainiceanu, Alex Djuvara, Spiru Haret, Vasile Mortun, Mihail Orleanu, Mihai Pherekyde (presedintele Camerei Deputatilor) si Toma Stelian. In decembrie 1910 a aparut la putere un guvern al conservatorilor condus de P.P.Carp, iar din aprilie 1911 pana in ianuarie 1913 a guvernat echipa lui Titu Maiorescu, noul lider conservator (echipa fiind alcatuita, printre altii, din Th. Rossetti, C.C. Arion, M. Cantacuzino, Al. Marghiloman, Take Ionescu, N. Xenopol, Al. Badarau, gen. Harjeu, C.G. Dissescu), pe perioada caruia a aparut un nou partid, numit Partidul Conservator-National, factiune conservatoare condusa de N. Filipescu. La 14 ianuarie 1914, Regele a semnat decretul de numire a unui nou Guvern Ion I. Bratianu, in care revin trei ministri din 1907-1911 si chiar din perioade anterioare: Emil Costinescu, finante (a 3-a oara), Alex Constantinescu (domenii), Vasile Mortun, Interne (a 3-a oara, la interne), dar si cinci ministri noi: Em. Porumbaru (de profesie sociolog, la externe), I.G. Duca (instructie si culte), Alex Radovici (industrie si comert), Victor Antonescu (justitie), dr. Angelescu (lucrari publice). Dupa inceperea Razboiului de partea Aliantei si declararea mobilizarii generale a Armatei (14-15 august 1916 757d33h ), apar mai multe guverne conservatoare pe scena politica a Romaniei (Marghiloman, generalii Coanda si Averescu), pentru ca la 31 ianuarie 1918 sa revina la putere guvernul liberal Ion I. Bratianu. Guvernul liberal din 1922 (depune juramantul la 19 ianuarie): Gen. Vaitoianu (interne), I.G. Duca (a 2-a oara - externe), Vintila Bratianu (finante), Alex Constantinescu (a 3-a oara, domenii), dr. Angelescu (a 3-a oara, instructie), G.G. Marzescu (munca si ocrotiri sociale), Vasile Sasu (industrie si comert), C. Banu (culte si arte), J. Th. Florescu (justitie), Vasile Inculet (seful Partidului Taranesc Basarabean, ministru responsabil pentru Basarabia), I. Nista (seful Partiduluiu Democrat al Unirii, ministru responsabil pentru Bucovina) si dr. I. Zigrea - subsecretar de Stat la Interne (ziarul "Viitorul", colectia 1907-1928, pentru alte perioade vezi Ion Mamina si Ion Bulei, 1994).

Partidul Poporului s-a numit initial "Liga Poporului", aparuta in aprilie 1918. In mai 1920, pentru un an, guvernul a fost format din urmatorii lideri politici: Generalul Alexandru Averescu - presedintele Consiliului si ad-interim la finante, C. Argentoianu - interne, gen. Rascanu - razboi, Take Ionescu - externe, Petre Negulescu - instructie, Octavian Goga - arte si culte, gen. Valeanu - comunicatii, Nicolae Titulescu - finante, D.P. Cudalba - domenii, Trancu Iasi - munca, Matei Taslauanu - industrie si comert, Baron Starcea - ministrul Basarabiei, Mocsony - ministrul Transilvaniei, Nita Serghe - ministrul Basarabiei si I.C. Athanasiu - subsecretar de stat la aprovizionare. In decembrie 1918 un grup de profesori si preoti, sub conducerea lui Ion Mihalache, fondeaza Partidul Taranesc, acesta reusind ca in 1921 si 1922 sa-si creeze structuri proprii in toate judetele tarii, devenind in curand noua forta de opozitie contra liberalilor (mai ales dupa fuziunea lui, din 10 octombrie 1926 757d33h , cu Partidul National sub conducerea lui Iuliu Maniu), iar in noiembrie 1928 ajunge la putere.

Internationala Liberala a fost creata in 1947 si reuneste 75 de partide cu orientare liberala, de pe patru continente : Asia, America, Africa si Europa. Documentele constitutive ale organizatiei sunt: manifestul Liberal din 1947, Declaratia de la Oxford din 196 757d33h 7 si Apelul Liberal de la Roma din 1981.

PELDR a fost creat in 1976 757d33h , de catre noua partide liberale europene din Olanda, Belgia, Italia, Franta, Germania si Danemarca. Acestea au adoptat un document constitutiv (prima denumire a fost Federatia Partidelor Liberale si Democrate din Comunitatea Europeana), numit Declaratia de la Stuttgart, document fondator al noii organizatii.

Presedintele Dan Voiculescu si fiicele sale, Camelia si Corina, sunt proprietari ai Grupului GRIVCO (comert international, servicii financiar bancare, productie diversa, petrol), mostenitori ai companiei ciprioto-romane CRESCENT, sunt patronii posturilor de televiziune ANTENA 1 si ANTENA 3 si ai cotidianului Jurnalul National (precum si al tipografiei Intact, unde tipareste ziarul), dar si al unei fundatii care ii poarta numele. Averea estimata a familiei Voiculescu, in 2002 era de 250-300 milioane de dolari (revista "Capital" si ziarul "Libertatea", ambele din 6 757d33h noiembrie 2002, il aseaza pe locul V-VI in topul miliardarilor romani). Ziaristul Dan Badea l-a acuzat pe Dan Voiculescu de folosirea conturilor lui Ceasescu in edificarea marilor sale afaceri (Dan Badea, 1998 - Averea presedintelui. Conturile Ceausescu).

[6 757d33h ] Sa amintim aici ca cei mai multi lideri reformisti ai PNTCD, in frunte cu Andrei Marga, ex-presedinte al partidului, s-au retras din cauza refuzului altor lideri care nu erau de acord nici macar sa schimbe denumirea partidului (noile realitati, de dupa 1989, nu aratau ca taranimea mai putea fi in vreun chip baza electorala unica a partidului, ea fiind demult acaparata de formatiunea adversa, care propovaduise ca legislatia pe baza careia a fost retrocedat pamantul fagaduit le apartinuse si ca va continua sa sustina interesele celor saraci din mediul rural).

Pana in 25 aprilie 2004 erau reinscrise 26 757d33h , dar cu cateva modificari: patru erau declarate "absorbite" de alte partide (PSRN si PSM, comasate prin absorbtie de PSD, PNL-Campeanu, de catre PNL si Federatia Ecologista din Romania de catre Actiunea Populara), locul acestora fiind luat de alte trei partide noi (Partidul National Antitotalitar "Renasterea Romaniei", lider Eugen-Stefan Popa, Partidul Demnitatii Nationale, lider Manole Gheorghe Eduard si Partidul Solidaritatii Sociale).





Document Info


Accesari: 8578
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )