Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





DEPARTAMENTUL CAILOR FERATE

tehnica mecanica

loading...









ALTE DOCUMENTE

MOD DE SETARE AL PARAMETRILOR
Receptoare 2nd Hand (folosite) (Garantie 6 luni)
ELABORAREA OTELULUI
Modelele Bourgogne
3D
TIRISTOARE
Structura retelei telefonice
CERCETRI PRIVIND UTILIZAREA CONCEPTULUI DE ENERGIE LA EVALUAREA TEHNOLOGIILOR DE FABRICARE A COMPONENTELOR ECHIPAMENTELOR DE PROCES sI LA DETERM
Lucrator n electrotehnica tema 8
Redresor

M.T.Tc

DEPARTAMENTUL CĂILOR FERATE

Ord. 733./1975.

ndrumari pentru prevenirea ruperilor de tren.

Cauzele care provoaca ruperile de tren (a aparatelor de trectiune si legare) sunt datorate:

-manipularii necorespunzatoare a frnelor;

-functionarii defectuase a frnelor;

-repartizarii neinstructional a frnelor active n trenurile de marfa;

-compunerii neinstructionale a trenurilor;

-starii necorespunzatoare a aparatelor de legare;

Pentru a prentmpina ruperea trenurilor este absolut necesar, n primul rnd, a se respecta cu strictete, prevederile instructiilor de serviciu. n plus, sunt necesare masuri luate direct de cunoasterea meseriei practicate n conducerea trenurilor, care se vor aplica conditiilor corespunzatoare situatilor de pe teren.

n acest scop trebuiesc cunoscute si respectate urmatoarele:

A.ndrumari pentru mecanicii de locomotiva

Ruperile de tren din vina mec. de loc. se produc n urmatoarele mprejurari:

a. La pornirea trenului n cazul manipularii bruste a controlerului la LE si Diesel, respectiv regulatorul la LA.

b. La pornirea trenului cnd nu s-a asteptat slabirea frnelor, respectiv timpii de asteptare pentru trenul remorcat.

c. La pornirea trenului cnd nu s-a sincronizat solicitarea loc. n cazul remorcarii n multipla tractiune.

d. n timpul mersului cnd n conducerea trenului nu se tine seama de profilul liniei, ceea ce face ca din cauza variatilor bruste a fortei de tractiune, respectiv a fortei de frnare, sa se produca smucituri puternice.

e. n timpul mersului n rampe cnd trenul este remorcat cu o loc. n cap si cu loc. mpingatoare si cnd aceasta din urma nceteaza brusc mpingerea, iar loc. din cap continua sa traga.

f. Cnd se face o noua frnare nainte ca frnarea anterioara sa-si fi facut efectul.

g. La oprirea trenului, ca urmare a frnarii si defrnarii defectoase sau din cauza nemanipularii n pozitie corespunzatoare a schimbatoarelor de regim de la loc.

Pentru a prentmpina ruperea trenului mecanicul trebuie sa mai respecte urmatoarele:

1. La atasarea locomotivei la tren: se vor presa usor tampoanele de la primele vagoane pentru a fi nlesnita luarea din loc a trenului si se va nisipa linia. La locomotivele cu abur, dupa atasarea la tren, trebuie evacuat aburul din cilindri prin deschiderea robinetilor de scurgere, pentru a nu se produce smucituri n corpul trenului, la manipularea schimbatorului de mers n pozitia nainte.

2. La pornirea trenului: este necesar ca n conducta generala sa fie asigurata presiunea de 5 atm., frnele trebuind sa fie complet slabite.

La loc. echipate cu instalatii INDUSI trebuie ca lampile de control sa fie aprinse.

n panta pornirea trenului trebuie facuta cu deosebita atentie, mai ales n cazul garniturilor lungi, deoarece ultimele vag. pot fi nca frnate. Dupa slabirea frnelor se va astepta ca loc. sa fie mpinsa usor de garnitura trenului, dupa care se va manipula treptat controlerul, respectiv regulatorul. Cnd trenul este n rampa, la pornirea din loc se va mentine strnsa putin frna automata a trenului presndu-se usor prima parte a garniturii, dupa care se slabeste complet frna automata manipulnd concomitent controlerul, respectiv regulatorul. Totodata se va manipula nisiparul pentru a mbunatatii aderenta.

n timpul demararii, controlerul la locomotivele electrice si Diesel se va trece treptat de pe o pozitie pe alta pna la poz. max., astfel ca toate cuplele trenului sa se ntinda, dupa care se poate reduce treptat controlerul n functie de tonajul trenului si de profilul liniei. La LA se duce schimbatorul de mers la fund de cursa, se deschid robinetii de scurgere a cilindrilor si se manipuleaza treptat regulatorul, pna cuplele din tren se vor ntinde. Dupa aceia regulatorul se deschide complet, reducnd treptat admisia corespunzator cu tonajul trenului si profilul liniei.

n cazul remorcarii trenului cu LE, la verificarea eficacitatii frnei automate, se va reduce pozitia graduatorului.

Remorcarea trenurilor cu locomotive legate prin comanda multipla se va face cu deosebita atentie, cunoscnd ca n acest caz, la aceiasi poz. de controler, forta de tractiune este dubla.

3. n timpul mersului: trebuie evitata deschiderea si nchiderea brusca a controlerului, respectiv a regulatorului, cu exceptia cazurilor de pericol. O atentie deosebita se va da conducerii trenului pe sectii cu profil variabil, astfel:

a. n cazul unui profil variabil, panta-palier-rampa.

Portiunea de panta trebuie coborta n asa fel nct la piciorul rampei garnitura sa fie ntinsa.

Pentru aceasta este necesar ca mecanicul sa cunoasca n ce loc al pantei si va produce efectul slabirea frnelor, pentru a proceda n consecinta. La piciorul pantei, n toate cazurile, frnele trebuie sa fie complet slabite.

La coborrea trenului pe o panta dupa care urmeaza o rampa sau palier, si apoi rampa pe care se gaseste semnalul de intrare, n cazul cnd acesta ordona "opreste" si semnalul respectiv este vizibil de pe portiunea de linie n panta, mecanicul va opri trenul n panta sau n palier, dupa caz, naintea rampei. Trenul oprit nu trebuie sa se gaseasca cu o parte n panta sau palier si cu cealalta n rampa, deoarece n acest caz la pornire exista pericolul de rupere a trenului.

b. La circulatia trenului pe un profil panta-palier-panta.

Pentru nu a depasi viteza max. admisa, trenul se va frna din timp, astfel ca la piciorul pantei frnele sa fie slabite complet, utilizndu-se n continuare pe palier numai frna directa a loc. n momentul trecerii loc. de pe prima panta pe palier, actiunea acceleratoare a pantei nceteaza iar rezistenta liniei creste astfel nct ncep sa se comprime puternic arcurile tampoanelor loc. si ale primelor vag. Dupa ce loc. a trecut de palier si parcurge a doua panta reapare actiunea de destindere a arcurilor tampoanelor exercitnd o actiune de mpingere asupra partii din fata a trenului, la care se adauga actiunea acceleratoare a celei de a doua parte. O asemenea crestere a fortei care lucreaza n sensul de mers are drept consecinta o accelerare a miscarii din fata a trenului, comparativ cu miscarea partii aflata pe palier.

c. n cazul unui profil n fierastrau, n care alterneaza pantele, palierele si rampele.

Conducerea trenului trebuie sa se faca cu mare atentie, astfel nct garnitura sa fie n continu ntinsa. Ca regula generala se va evita strngerea si slabirea frnei n puncte de schimbare a profilului liniei. Deosebit de periculoasa este slabirea frnelor cnd numai o mica parte din tren este angajata pe o panta restul trenului fiind n palier sau pe un profil variabil.

d. n cazul cnd portiunea de palier dintre doua pante are lungimea mai mare dect lungimea trenului.




nainte de atingerea portiunii n palier frnele trenului trebuie complet slabite. Dupa parcurgerea portiunii de palier, la angajarea primei parti a trenului pe panta, reducerea vitezei se va face utiliznd la nceput frna directa a loc. si numai dupa ce mai mult de jumatatea trenului s-a angajat pe panta se va actiona si frna automata a trenului.

4. Conducerea trenului pe linii cu panta continua.

Frnarea trebuie sa se faca ncontinuu, prin strngerea usoara a frnelor, evitndu-se frnarile puternice urmate de slabirea completa. Efectul de frnare necesar se realizeaza prin ducerea robinetului mecanicului ntr-o pozitie corespunzatoare din domeniul de frnare respectiv. Trebuie avut n vedere ca n toate cazurile frna automata este frna de baza pentru oprirea trenului. Frna electrica se va folosi suplimentar pentru mentinerea vitezei sau pentru scurtarea drumului de frnare n cazurile de urgenta, n combinatie cu frna automata, respectndu-se prevederile instructiei de remorcare si frnare.

5. Conducerea trenurilor pe linii n rampa.

n timpul mersului n rampa, controlerul, respectiv regulatorul nu trebuie manipulat brusc deoarece se produc smucituri care pot provoca ruperea trenului. La tendinta de patinare a rotilor loc. se va actiona instalatia de nisipare, iar la nevoie se va reduce poz. controlerului, respectiv a regulatorului. Nisiparea sinei se va face nainte ca loc. sa patineze, nefiind permisa nisiparea n timpul patinarii. La LE si Diesel se va actiona dupa caz si dispozitivul antipatinaj.

6. La oprirea trenului.

Frnarea trenului se va ncepe din timp ca trenul sa poata fi oprit sigur n fata semnalelor care ordona "opreste", ntre marcile de siguranta sau la peron n cazul trenurilor de calatori. Defrnarea se va face numai dupa oprirea completa n cazul trenurilor de marfa, iar la trenurile de calatori astfel ca dupa slabirea frnelor rotile loc. sa se mai roteasca de nca 1.2 ori, cu exceptia statiilor nfundate unde slabirea frnei se face numai dupa oprirea trenului.

7. Cunoasterea sectiei de remorcare.

Mecanicul are obligatia sa cunoasca bine toate punctele de pe linie n care exista pericol de rupere a trenurilor si sa tina seama de ele n remorcarea trenurilor.

Daca mecanicul nu cunoaste modul n care trebuie remorcat trenul n anumite puncte periculoase, el are obligatia sa ceara din timp lamuriri mecanicului instructor, sau sa solicite sa fie nsotit pentru perfectionarea instruirii practice.

8. Mecanicul este dator sa previna patinarea loc. care provoaca adesea ruperi de trenuri, n care scop trebuie sa urmareasca cu cea mai mare atentie functionarea nisiparului, care trebuie sa fie alimentat cu nisip uscat, bine cernut si de calitate.

9. Toate neregulile privitoare la compunerea sau legarea trenurilor constatate de catre mec. se vor raporta de catre acesta la depou, prin raport de eveniment, chiar daca acestea nu au provocat ruperea trenului.

B. ndrumari pentru lacatusii de revizie.

n scopul prevenirii ruperilor de tren, lacatusii de revizie nu trebuie sa permita introducerea n trenuri a vag. care au defecte sau nereguli la aparatele de tractiune, de legare, ciocnire si la frnele automate si de mna, neadmise prin instructii.

De asemenea lacatusii de revizie sunt obligati sa revizuiasca cu deosebita atentie si sa nlature pe loc defectele constatate la aparate de rulare, legare si ciocnire.

Nu vor permite ndrumarea trenului la care legarea vag. s-a facut nereglementar.

La executarea reviziei tehnice a trenurilor, lacatusii de revizie vor avea n vedere ca pentru prevenirea ruperilor de trenuri, vag. nu trebuie sa prezinte urmatoarele defecte:

1. La aparate de tractiune si legare.

a. Cursa aparatului de tractiune, masurata ntre umarul crligului de tractiune si traversa frontala mai mare de 75mm sau mai mica de 50mm.

b. Crapaturi, fisuri sau rupturi la crligul de tractiune, la patratul barei sau la bara.

c. Crligele de tractiune cu deschidere mai mare de 45mm.

d. Mansonul scoica crapat, cu buloane sau piulite lipsa ori slabite.

e. Bulonul de fixare al crligului de tractiune neasigurat fiind expus caderii.

f. Resoartele aparatului de tractiune rupte sau deformate.

g. Piesele aparatului de tractiune subdimensionate.

h. Aparate de legare cu piese rupte, crapate, cu rondelele surubului cuplei lipsa.

i. Urechile si eclisele cuplei neasigurate cu rondele si cuie spintecate.

j. Filetul de la surubul aparatului de legare uzat ruginit, nbcsit sau neegal mpartit, cu latul aparatului de legare ntepenit sau desfacut.

2.La aparatele de ciocnire.

a. Doua tampoane plane la acelasi capat al vagonului. Tampoane neasigurate contra caderii.

b. Diferenta de naltime ntre centrele tampoanelor la doua vag. fata n fata mai mare de 100mm sau 90mm ntre ultimul vag. si locomotiva mpingatoare.

c. Cutia de tampon cilindric crapata sau rupta, iar la cele cu brate, doua brate alaturate rupte.

d. Resort de tampon rupt, cu mai putin de 4 spire bune, numarate de la baza.

e. Resort de tampon turtit care permite tamponului joc liber mai mult de 50mm, la vag. de marfa si mai mult de 25mm la vag. de calatori.

3. La proba frnelor, lacatusii de revizie sunt obligati

a. Sa lase n actiune numai frnele care sunt n buna stare de functionare.

b. Sa nu admita asezarea nereglementara a frnelor n corpul tr.

c. Sa execute probele de frna corespunzator reglementarilor din instructia de remorcare si frnare.

d. Sa verifice etanseitatea instalatiei de aer si sa remedieze pierderile de aer, pentru a nu depasi limitele admise.

e. Sa ajusteze timoneria frnelor si cursa pistoanelor n limitele admise si sa nlocuiasca sabotii uzati.

f. Sa remedieze n ntregime defectele constatate cu ocazia probelor de frna.

g. Sa nu permita ndrumarea vag. de manipulatie cu manometrul de aer defect sau dereglat.

h. Schimbatorul G-P si ses-munte sa fie asezate n pozitii corespunzatoare.

i. Sa semneze foaia de parcurs a trenului numai dupa ce a efectuat complet si n bune conditiuni revizia tehnica si proba frnelor la trenul respectiv.

Directia tractiune vagoane Revizoratul SC

Director Revizor general

Ing. I. Tudosie O. Udriste




Document Info


Accesari: 1532
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )