Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






DIAGNOSTICAREA, REPARAREA, REGLAREA SI INTRETINEREA SISTEMULUI DE DIRECTIE CU CREMALIERA

tehnica mecanica











ALTE DOCUMENTE

Camere de stingere ale arcului electric
Managementul sistemelor logistice
Motoare asincrone
Curs este destinat studentilor de anul I, specializarea navigatie
Reactia negativa
Demand Side Management in conceptia cercetarii operationale
MASURAREA FACTORULUI DE UNDA STATIONARA
Instructiuni de utilizare si intretinere Cazane ecologice pentru incalzire centrala, bazate pe principiul gazeificarii lemnului ATMOS
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA REPARATIILOR IMBRACAMINTILOR RUTIERE PRIN TEHNOLOGIA LA RECE
APARATE PENTRU COMANDA AUTOMATA Domeniul Electric Clasificare (nivel2) Electrician in instalatii energetice


DIAGNOSTICAREA, REPARAREA, REGLAREA SI INTRETINEREA SISTEMULUI DE DIRECTIE CU CREMALIERA

INTRODUCeRE

Automobilele este un vehicul rutier,carosat si suspendat elastic pe cel putin 3 roti - care se poate deplasa prin mijloace de propulsie propie in diferite coditii de teren - destinat transportului direct sau prin tractarea al unor incarcaturi ce pot fii bunuri,personae etc.

Primele automobile au aparut pe la mijlocul secolului trecut si erau echipate cu motor cu abur incepe sa fie inlocuit cu ardere interna. Primele automobile au fost utilizate in special pentru transportul persoanelor. Dupa al doilea razboi mondialse produce un salt calitativ important in perfectionarea. Se introduce transmisile hidraulice si electrice,servomecanismele,se acorda o atentie deosebita problemelor economicitati si sigurantei circulatiei,se reduce considerabil masa propie in istoria automobilului romanesc,se remarca incercarile de a se realize automobile originale cu contributei la dezvoltarea si perfectionarea automobilului modern.

Desi realizarile nu au fost prea multe,in faza de portotip ele demonstreaza capacitatea tehnicienilor romani,care prin realizarile lor,s-au situat cel putin la nivelul tehnici existente in epaca respective. Conditile tehnice de exploatoare stau la baza exploatari rationale a automobilului si permit alegerea celui mai indicat tip,in raport cu conditile specifice de utilizare.

Principalele calitati tehnice de exploatoare ale autoturismlului sunt:performantele de tractiune,performantele de franare,viteza medie tehnica,economicitatea,meniabilitatea,stabilitate,confort,capacitate de tractare,durubilitatea,fiabilitatea si adaptarea la intretinerea tehnica si reparatii.

Constructia este in general asemanatoare cuprizand ansamblele si subansamblele commune. Din punct de vedere functional ansamblele unui autoturism sunt:

- 1 -

motorul,transmisia,cadrul,caroseria,suspensia,directia,frana si echipamentul electric.

Motorul este ansamblul in care energia chimica a unui combustibil este transformata,prin ardere interna in energie mecanica necesara punerii in miscare a automobilului.

CAPITOLUL .II.

DESCRIERE.FUNCTIONARE.PARTII COMPONENTE

2.1. GENERALITATI

Sistemul de directie serveste la modificarea directiei de deplasare a automobilului. Schimbarea de mers se obtine prin schimbarea planului,rotilor de directie in raport in raport cu planul longitudinal al autovehicolului

Principalele conditii impuse sistemului de directie sunt:

-sa permita stabilizarea miscarii rectilinii(rotile de directie,dup ace virajul s-a efectuat ,sa aiba tendinta de a reveni la pozitia mersului in linie dreapta)

-efortul necesar pentru manevrarea directiei sa fie cit mai redus

-randamentul sa fie cit mai ridicat

-socurile provenite din neregularitatile caii san u fie transmise prin volan

-sa permita reglarea si intretinerea usoara

-sa aiba o constructie simpla si sa prezinte o durabilitate cit mai mare

- 2 -

Virajul automobilului este corect,adica rotile ruleaza fara alunecare cind toate descriu cercuri concentrice in centru de viraj 0 (fig.1.) Aceste centre trebuie sa se gaseasca la intersectia dintre prelungirea axei rotilor din spate si a axelor fuzetelor ce 525d35f lor doua roti de directie. Acasta inseamna ca in viraj rotile de directie nu mai sunt paralele ci inclinate(bracate) cu unghiuri diferite. Astfel ungiul de bracare i al al rotii interioare este mai mare decit unghiul de bracare e al rotii exterioare.

Dintre masurile constructive care dau nastere la momente de stabilizare,unghiurile de asezare a rotilor si pivotilor au rolul cel mai important. In acest scop,rotile de directie si pivotii rotilor fuzetelor de directie prezinta anumite ungiuri in raport cu planul longitudinal si transversal al automobilului (fig.2).

La pivotii fuzetelor se deosebeste doua unghiuri:unghiul de inclinare longitudinala β si unghiul de inclinare transversala .

Rotile de directie cu si pivoti ,prezinta doua unghiuri:unghiul de cadere sau carosaj si unghiul de convergenta þ.

UNGHIUL DE INCLINARE LONGITUDINALA A PIVOTULUI β(SAU UNGHIUL DE FUGA) (fig.2.a) reprezinta inclinarea longitudinala o pivotului si se obtine prin inclinarea pivotului in asa fel incit prelungirea axei lui sa intilneasca calea intr-un punct A,situate inaintea punctului B de contact al rotii. Unghiul β face ca dupa bracare,rotile de directie sa aiba tendinta de revenire la pozitia de mers in linie dreapta.

In timpul virajului automobilului (fig. 3) forta centrifuga Fc ,aplicata in centrul de masa ,provoaca aparitia intre roti sic ale a reactiunilor Y¹ si Y², care se considera ca actioneaza in centrul suprafetei de contact a pneului.

Prezenta unghiului β face ca manevrarea automobilului sa fie mai grea,deoarece la bracarea rotilor,trebuie sa se invinga momentul stabilizator.

Momentul stabilizator creste cu cit pneurile sunt mai elastice,deoarece reactiunea laterala se deplaseaza mai mult,in spate,fata de centrul suprafetei de contact.

UNGHIUL DE INCLINARE TRANSVERSALA(LATERALA)A PIVOTULUI (fig.2.b) da nastere la un moment stabilizator ce actioneaza asupra rotilor bracate.

- 3 -

La bracare , datorita unghiului de inclinare transversala,rotile tind sa se deplaseze mai jos,dar deoarece acest lucru nu este posibil intru cit roata se sprijina pe drum , rezulta o ridicare a pivotului, respective a puntii din fata a cadrului(caroseriei).

Deci la bracarea rotilor de directie,trebuie invins momentul de stabilizare ce apare datorita unghiului ,necesita pentru aceasta o crestare a efortului la volan,si respectiv o inrautatire a manevrabilitatii automobilului.

Momentul de stabilizare depinde de greutatea ce revine rotilor de directie si de aceea se intalneste sub denumirea de momentul de stabilizare a greutatii. Unghiul de inclinare transversala a pivotului conduce la micasorarea distantei C intre punctul de contact al rotii cu solul si punctul de intersectie a axei pivotului cu suprafata de rulare (distanta denumita deport).

Unghiul de cadere sau carosaj reprezinta inclinarea rotii fata de planul vertical (fig.2.b.). acest unghi contribuie la stabilizarea directiei, impiedicand tendinta rotilor de a oscila datorita jocului rulmentilor. Prin inclinarea rotii cu unghiul ,greutatea ce revine ei Gr vada o compententa Gr si o compententa orizontala H,care va impinge tot timpul rulmentii catre centru,facand sa dispara jocul lor si reducand solicitarile piulitei fuzetei.

La automobilele cu puntii rigide,unghiul de cadere variaza la trecerea rotilor peste denivelarile caii de rulare,iar la unele automobile cu punti articulate,unghiul de cadere variaza cu sarcina.

De aceea,la unele automobile,unghiul de cadere trebuie masurat cu automobilul incarcat cu o anumita sarcina,precizata in cartea tehnica a acestuia.

Unghiul de convergenta sau inclinare a rotilor din fata ρ (fig.4.a.) este unghiul de inclinare in plan orizontal a rotii fata de planul longitudinal al automobilului.

In practica,convergenta rotilor este exprimata prin diferenta C = A- B,in care A si B reprezinta distantele intre anvelope sau jantele celor doua roti,masurate in fata si in spatele rotilor,la nivelul fuzetelor sau la cel indicat in cartea tehnica.

Covergenta rotilor este necesara pentru a compesa tendinta de rulare divergenta a lor,cauzata de unghiul de cadere. Convergenta se allege astfel incat,in conditiile normale de deplasare,rotile sa aiba tendinta sa rileze paralel.

Convergenta este de 0-5 mm la autoturisme ajungand la autocamioane si autobuze pana la 8-10 mm.

La automobilele cu puntea motoare in spate mai exista o tendinta de rulare divergenta a rotilor,datorita faptului ca pivotii nu sunt asezati in planul rotii ci sunt deplasati spre interior cu distanta l (fig.4.c.). In timpul deplasarii automobilului,fuzetele sunt impinse cu fortele Fı care vor actiona in punctele p de aticulatie cu osia,iar rezistentele de inaitare vor actiona in punctele C,care se gasesc in planul median al rotilor. Din aceasta dispunere rezulta la fiecare roata un moment

M = R · L , care va cauta sa imprime rotilor o rulare divergenta.

La autoturismele care au puntea motoare in fata,tendinta se petrece tocmai invers,adica rotile cauta sa se inchida in fata. Din aceasta cauza la unele din aceste automobile,covergenta este negativa.

Tendinta de rulare divergenta,cauzata de unghiul cadere,se explica prin deformarea

- 4 -

pneurilor in contact cu calea. In acest caz,ele au tendinta de a rula la fel ca doua trunchiuri de con (fig.4.b.). cu varfuri in O1 si O2. Prin inclinarea rotilor spre fata,varfurile trunchiului de con imaginare se deplaseaza in punctele O1 si O2 , anuland tendinta de rulare divergenta a rotilor.

2.2. TIPURI CONSTRUCTIVE DE SISTEME DE

DIRECTIE.

Sistemul de directie al unui autoturism cuprinde o serie de mecanisme cu ajutorul carora soferul poate schimba directia de miscare a acestuia.

Sistemul de directie sa asigure o rostologire fara alunecare a rotilor in viraj,san u influenteze pozitia rotilor,sa functionze corect chiar sub influenta rotilor suspensiei,sa nu transmita la volan socurile primate de roti sis a asigure schimbarea directiei de mers cu un efort minim din partea soferului.

Orice sistem de directie cuprinde:

-         un mecanism de comanda prin care se actioneaza intregul system cuprizand: volanul cu arboreal de transmisie si caseta de directie.

-         Un mechanism de transmitere a miscarii de la levierul de directie al casetei la fuzetele pentru virarea rotilor,cuprizand:bara de directie;bara trnsversala de directie dintr-o bucata,cand osia din fata este rigida si din mai multe bare articulate elastic in cazul rotilor de directie cu suspensie independenta;levierul de directie;levierele de directie articulate cu bara trnsversala pentru a se transmite miscarea de bracare de la fuzeta conducatoare la fuzeta condusa.

Sistemul de directie9li se atribuie in mod curent denumiri dupa tipul constructiv al casetei de directie,respective dupa tipul angrenajului acesteia.

Sistemele de directie cu pondere,folosite la autoturisme sunt:

-         sistemul de directie cu melc globoidal si rola,simplu sau actionat cu servomecanism

-         sistem de directie cu circuit de bile sau cu servomechanism

-         sistem de directie cu pinion si cremaliera

Sunt de asemenea folosite intr-o masura mai mica si:

-         sistemul de directie cu surub si deget

-         sistemul de directie cu surub si piulita

-         sistemul de directie cu surub si sector dintat

2.2.1. SISTEMUL DE DIRECTIE CU MELC GLOBOIDAL SI ROLA

Sistemul de directie cu melc globoidal si rola are o larga raspandire si se foloseste la autoturismele cu roti directoare cu suspensie independenta

- 5 -

Sistemul cuprinde (fig.5)

-         mecanismulde comanda, format din volanul 3, arboreal de transmisie 2 si caseta de directie 1

-         mecanismulde transmitere al miscarii de la caseta de directie la roti format din:levierul de directie 4 montat pe axul rolei casetei, bara de directie 6 parghia de comanda 7, barele de conexiune 8 cu capetele de articulare 9 si levierele de fuzeta 10.

De la volanul3 actionat de sofer, miscarea se transmite prin arboreal 2 la caseta de directie 1, care prin levierul de directie 4 si elementele amintite mai sus roteste fuzetele, efectuand virarea autoturismului.

Arborele de directie in capatul caruia se fixeaza volanul, se sprijina in suportii consolei fixate de caroserie.Este prevazut cu 1-2 articulatii cardanice, fiind in alt plan de cat arborele conducator al casetei.La unele autoturisme, arborele volanului prezinta un foarte mare grad de siguranta de oarece la o eventuala coliziune frontala, tevile din care este format intra una in alta.

Caseta de directie (fig.8) serveste la amplificarea efortului dezvoltat de sofer asupra volanului si la transmiterea acestuia mecanismul de directie.De fapt, casetade directie este un amplificator de cuplu si de multiplicator al unghiurilor de rotatie ale volanului.Angrenajul casetei cuprinde: un melc globoidal si o rola simpla sau dubla. Melcul globoidal 1 este montat de la capatul arborelui de transmisie al volanului ce se sprijina in carcasa casetei pe doi rulmenti. Rola este montata intre bratele furcii 3 printr-o bucata cu axul 4, pe care se fixeaza levierul de directie. Rola este montata excentric fata de melc, se reduce frecarile si uzura. La unele casete melcul globoidal este prelucrat cu pas variabil pentru a se realiza de multiplicari mai mari la viraje mici. Aceste casete se numesc cu raport cu transmisie variabil.

2.2.2. SISTEMUL DE DIRECTIE CU PINION SI CREMALIERA

Sistemul de directie cu pinion si cremaliera prezentat schematic in fig.7 ofera demultiplicari bune la randamente mari si fiind extreme de simpla, se foloseste pe scara larga la autoturisme usoare si rapide, cu rotile directoare cu suspensie independenta. Se compune din arborele volanului 1, pinionul 2 de actionare a cremalierei, cremaliera 3, bara de conexiune 4 (3 bucati) levierele de fuzeta 5 si fuzetele 6.

Cand volanul este rotit in sensul acelor de ceasornic (la stanga) cremaliera este deplasata catre dreapta, iar fuzetele efectueaza o miscare de rotatie in jurul pivotilor in sens contrar acelor de ceasornic, provocand virarea rotilor la stanga.

- 6 -

2.2.3. SERVO DIRECTIA

Servo-directia sau directia asistata este o directie obisnuita prevazuta cu un mecanism care produce o forta suplimentara ce se aplica mecanismul de comanda pentru reducerea fortei exercitate de catre sofer pentru rotirea volanului. Aceste mecanisme sunt actionate hydraulic, folosind din enrgia furnizata de motor.

Directia cu servomecanism in afara de reducerea efortului mai prezinta si avantajul ca socurile produse de denivelarea terenului nu se mai transmit la volan. Se deosebesc servo directii ale caror servomecanisme sunt construite separat de caseta de directie. Dintre sistemele de directii mentionate au si varianta cu servomecanism cu instalatiile: cu melc globoidal si rola; cu circuit de bile si instalatie cu pinion si cremaliera.

Servodirectia cu servomecanism separat de casete de directie (fig.8) se compune din directie propriu-zisa si din servo-mecanism, care cuprinde: sertarul de comanda 21 actionat de caseta de directie, servocilindrul hydraulic 1 si ciurcuitul de presinecu: rezervorul de ulei 15 pompa de presiune 13, supapa de siguranta 12 si filtrul 17. Sertarul de comanda este legat de servocilindrul hydraulic prin conductel;e 22-23.

Pompa de presiune cu palete sau pinioane este montata pe un support langa poma de apa, putand fi antrenate amandoua de aceeasi curea trapezoidala. Pompa de presoine aspira lichidul din rezervorul 15 prin conducta 14 si il impinge in servocilindrul hydraulic pe urmatoruil traseu: supapa de siguranta 12, filtrul 17 pentru curatirea de impuritati, conducta 19, sertarul de comanda si servocilindrul. Intoarcerea lichidului de la rezervor se face prin conductele 10 si 11. Cand nu se actioneaza volanul, pompa de presiune functioneaza la sarcina redusa.

Supapa de siguranta (fig.9) de tipul cu disc si arc nu permite depasirea presiunii de lucru a instalatiei.

Filtrul (fig.10) montat dupa supapa de siguranta, are un element din sita de sarma cu ochiuri de 0.06 mm.

La deplasarea in linie dreapta (fig.11.a) cand volanul se afla in pozitia "la mijloc" sertarul de comanda 12 se afla in pozitia neutral, iar pistonul 5 al servocilindrului hidraulic 4 se afla la jumatatea cursei; servomecanismul nu actioneaza. Lichidul sub presiune refulat de pompa de presiune 8 efectueaza numitul traseu "de golire" trecand prin supapa de siguranta 10, filtrul 11, conducta 13, canalul 14, sertarul de comanda 12, conducta 2 si rezervorul 6. La executarea virajului la dreapta (fig.11.b) sertarul este deplasat spre dreapta. Lichidul aspirat de pompa de presiune din rezervor prin conducta 7 este refulat, pe traseul amintit, prin canalul 14 al sertarului de comanda de unde iese prin conducta 3 si ajunge in spatele pistonului servo-cilindrului, pe care-l deplaseaza spre stanga. Tija pistonului 5 actioneaza mecanismul de directie care bracheaza rotile spre dreapta. Lichidul aflat in fata pistonului 5 este refulat de acesta in rezervor prin conductele 1 si 2. La executarea virajului la stanga (fig.11.c) volanul deplaseaza sertarul de copmanda spre stanga. Lichidul debitat de pompa ajunge in

- 7 -

canalele 14 si 15 iese prin conducta 1 si intra in servocilindru in fata pistonului pe care il impinge spre dreapta. Lichidul din spatele pistonului este refulat de acesta spre rezervor prin conductele 3 si 2. Tija pistonului actioneaza mecanismul de directie, care bracheaza rotile spre stanga. Pentru etansare corespunzatoare sertarul de comanda este prevazut cu garniture 17 iar corpul servocilindrului este optular cu capacul 18.

Cand presiunea lichidului refulat de pompa depaseste presiunea de lucru a instalatiei, supapa de siguranta se deschide si o parte din lichid se intoarce la rezervor prin conducta 9.

La defectarea servomecanismului autoturismul poate fi condus folosindu-se directia obisnuita, dar cu efort mai mare din partea soferului.

DIRECTIA CU CREMALIERA SI SERVOMECANISM cuprinde directia cu cremaliera prezantata anterior si servomecanismul incorporat acesteia (fig.12). Aceasta este comandat hidraulic si se compune din mecanismul de bracaj si mecanismul de blocare a directiei in pozitia stabilita de sofer.

Mecanismul de bracaj cuprinde:

-         Sertarul 6, de comanda a servocilindrului prin distribuirea uleiului sub presiune.

-         Servocilindrul 11, in care pistonul 9 articulat rigid cu cremaliera 7 formeaza doua camere: camera 10 din fata pistonului si camera 8 din spatele pistonului, ambele in legatura cu sertarul 6

Mecanismul de blocare a directiei in pozitia stabilita de sofer (in bracaj sau in linie dreapta) cuprinde:

-         Cilindrul hydraulic 15 care blocheaza cama cu profil special 17 prin intermediul pistonului 20 si guletului 16

-         Cama 17 care blocheaza arborele volanului prin intermediul pinionului 19 angrenat permanent cu pinionul 18 fixat pe arbore

-         Reglatorul centri fugal care mareste presiunea asupra pistonului 20 in vedere unui mai bun blocaj arborelui volanului; el se compune din arborele 13 contra greutatile 12 si sertarul 14; turatia arborelui regulatorului este in functie de viteza autoturismului

In afara de aceste mecanisme instalatia este prevazuta cu un rezervor de ulei si o pompa actionata de motor pentru mentinearea uleiului in rezervor sub presiune.

O foarte mica miscare de rotatie intre arborele volanului 2 si pinionul cremalierei 3 antreneaza sertarul 6 intr-o miscare in translatie care pune camera 10 in legatura fie cu conducta 5 de intrare a uleiului sub presiune fie conducta 4 de evacuare a uleiului in rezervor, corespunzator sensului de rotatie al volanului care se traduce printr-o variatie a volanului de ulei in camera 10. La deplasarea in linie dreapta (fig.12.a), respectiv pozitia neutral a servodirectiei, pistonul 9 sta nemiscat fiind supus la doua forte opuse si egale create in camerele 9 si 10, de catre sertarul 6 (inchide iesirea uleiului din camera 10 si deschide intrarea uleiului sub presiune in camera 8).

La cresterea vitezei autoturismului contragreutatile 12 ale regulatorului se desfac, sertarul 14 se deplaseaza spre stanga creand o sporire a presiunii pe pistonul 20 si

- 8 -

respectiv pe cama 17 si asigurand blocajul 19 si 18 (respectiv blocarea arborelui volanului).

La virarea la stanga (fig.12.b) sertarul 6 permite intrarea uleiului atat in camera 8 (printr-o sectiune de trecere mica), cat si in camera 10 (printr-o sectiune de trecere mare). Cantitatea de ulei din camera 10 exercita o presiune mai mare pe suprafata 9, care deplaseaza cremaliera spre stanga. Prin rotirea volanului la stanga cama 17 se roteste spre dreapta si datorita profilului sau, apasa pe pistonul hydraulic 20 facand ca efortul de rotire al volanului sa creasca cu unghiul de bracaj, ceea ce asigura soferului precizia in actionarea directiei.

2.2.4 MECANISMUL DE COMANDA A DIRECTIEI CU PINION SI CREMALIERA CE ECHIPEAZA AUTOTURISMUL DACIA 1300 (fig.13)

Aceste mecanisme se folosesc la unele autoturisme de mic si mediu litraj.

La aceste mecanisme angrenajul este compus dintr-o cremaliera (bara dintata) si un pinion. De la volanul 1 miscarea de transmitere prin intremediul axul volanului 2 (compus din 3 bucati legate intre ele prin cuplajul elastic 3 si o articulatie) la pinionul 4 ce se afla in angrenarea cu cremaliera 5.

Capetele cremalierei se ansambleaza cu barele oscilante 7 (bielete de directie) prin suruburi. Burduful de cauciuc 6 protejeaza angrenajul impotriva patrunderii murdariei. Aceste mecanisme au o reversibilitate mare. Pentru micsorarea ei unele mecanisme de acest tip sunt prevazute cu un arc de readucere care se opune rotirii volanului (DACIA 1100)

Principalele caracteristici tehnice ale directiei autoturismului DACIA 1300 sunt:

 

-         Raportul de multiplicare in caseta 20 : 1

-         Numarul de rotatii ale volanului, corespunzatoare trecerii de la un capat la altul la creamalierei, 3,5 rotatii

-         Diametrul de bracare : intre trotuare 10m si intre ziduri 10,75m

-         Cupluri de strangere :

- surubul de fixare a casetei pe traversa 2,5 daN · m

- piulita rotulei de directie 3,5 daN · m

- piulita cuplajului elastic 1,5 daN · m

- piulita axului bieletei de directie 3,5 daN · m

- piulita ax volan 4,5 daN · m

- piulita cardanului de la axul volan 3,5 daN · m

- 9 -

CAPITOLUL III

DIAGNOSTICARE SI INTRETINERE

3.1. VERIFICAREA POZITIEI RECTILINII A ROTILOR

DIRECTOARE SI CORECTAREA POZITIEI VOLANULUI

Pozitia rotilor directoare de la autoturismele DACIA corespunde cu punctul mijlociu al casetei de directie, care se determina cu ajutorul unei cale C=65mm (fig.14)

In aceasta pozitie nitul de pe cuplajul elastic trebuie sa fie plasat in dreptul semnului marcat de carcasa casetei de directie, iar volanul sa se gaseasca in pozitia mediana fata ddirectia de mers a autoturismului.

Daca volanul nu se gaseste in aceasta pozitie, se corecteaza efectuand operatiile: se demonteaza semicochiliile ornament ale volanului, capacul volanului si piulita de fixare; se scoate volanul folosind extractorul BIR 21 B, se repozitioneaza volanul, se strange piulita la un cuplu de 4,5 daN · m si se remonteaza semocochilele si capacul volanului.

3.3. VERIFICAREA SI CORECTAREA ORIZONTALITATII CASETEI DE DIRECTIE.

Orizantalitatea casetei de directie are influenta asupra unghiului de convergenta al rotilor directoare, de aceea este necesara verificarea si corectarea periodica.

Pentru verificarea si corectarea orizontalitatii casetei de directie se executa urmatoarele operatii:

-         se aseaza autoturismul pe platourile rotitoare de la postul de diagnosticare, blocandule pe pozitia zero

-         se monteaza cala C=65mm in vederea asigurarii pozitiei rectiliniei a rotilor directoare si se blocheaza volanul si pedala de frana pe pozitia actionat.

-         se comprima semipuntile fata pana se asigura pozitia incarcata automobilului (cota D=7mm - fig.15)

-         se fixeaza pe pragurile autoturismului cadranele T.Av.246 la o distanta de 1250mm de axa rotilor directoare

-         proiectoarele 2 din trusa directiei fiind montate si centrate pe rotile directoare, se orienteaza spotul luminos spre punctul B de pe cadranul T.Av.246 (fig.16)

-         se decomprima uniform semipuntile fata pana cand spotul luminos ajunge pe scara A, citinduse valorile. Normal caseta de directie orizontala cand valorile masurate se incadreaza intre limitele 6 si 7.75, in caz contrar se procedeaza la corectarea orizontalitatii casetei actionand excentricilor astfel: (fig.17)

- 10 -

se demonteaza bateria si suportul sau, se slabesc suruburile de fixare ale casetei de directie, se indreapta tabla de siguranta 1 a excentricului 3, se slabeste bulonul si se roteste excentricul, folosind o cheie speciala, pana cand spotul luminos revine intre valorile 6 si 7,75 (fig.16)

- se refixeaza caseta de directie, in pozitie orizontala astfel asigurata.

3.3 VERIFICAREA JOCULUI LIBER AL VOLANULUI

Pentru verificare se fac operatile:

-         se aduce automobilul pentru pozitia de mers in linie dreapta, respectiv se gaseste punctual mijlociu al directiei (pentru DACIA 1300 folosim cala de 65mm), rotile automobilului;

-         se fixeaza pe volan si coloana volanului (fig 18.b) dispozitivul din fig.18.a

-         sageata indicatoare 1 se aseaza in pozitia mijlocie a scalei 2 a dispozitivului 3

-         se roteste volanul 3 dreapta si stanga, pana la pozitiile maxime in care acesta se manevreaza usor (forta de apasare la volan max.1 DaN) se noteaza valorile in dreptul carora ajunge acul indicator, jocul volanului fiind egal cu diferanta valorilor la cele doua citiri

Efortul la volan poate fi determinat cu ajutorul unui dinamometru care se monteaza la spitele volanului si se trage de capatul liber al acestuia. Valorile citite se compara cu valorile constructive de fiecarui tip de automobile diagnosticat.

CAPITOLUL IV.

REPARARE

4.1. DEMONTAREA, REPARAREA SI MONTAREA CASETEI DE DIRECTIE TIP CREMALIERA

Pentru demontarea casetei de directie de la autoturism se fac operatiile (fig.19):

-         se scoate bateria de acumulatoare si suportul sau

-         se desfac piulitele 1 ale axelor bielelor de directie 2, dinspre capetele de cremaliera, si se ridica bieleta

-         se demonteaza: suruburile 3 ale cuplajului elastic si suruburile 4 ce fixeaza caseta de directie 5 de traversa 6

Dupa demontarea casetei de directie de la autoturism, se verifica si se inlocuiesc, daca este cazul rondelele elastice de la dispozitivul de preluarea jocului dintre pinion si cremaliera (fig.20)

Pentru verificarea dispozitivului de prealuarea jocului pinion si cremaliera, se procedeaza astfel:

- 11 -

- se prinde caseta de directie in menghina

- se demonteaza in ordine piesele dispozitivului de preluare a jocului (fig.20): capacul 1, rondelele de reglare 4, rondela elastica 2, arcul 3 si impingatorul 5

Dupa demontarea capacului nu se va roti pinioanele.

-         se sterg cu carpa curate locasul impingatorului si piesele demontate, apoi se ung cu unsoare speciala MoS2 si se remonteaza in locasul impingatorului in ordine inversa, mai putin rondelele elastice

-         dintr-un capac vechi se confectioneaza suportul comparator 1 la dimensiunile mentionate in (fig.21.a)

-         se verifica uzura cleremalierei, in zona centrala, prin diferenta intre cota maxima si minima procedandu-se astfel: se fixeaza palpatorul 3 in contact cu impingatorul 4 (fig.21.b), se repereaza punctual A si B din zona centrala a cremalierei pana in punctul unde cota este maxima; in aceasta pozitie se fixeaza comapratorul la zero si se roteste cremaliera cu o cheie fixa (fig.21.c) pana cand impingatorul vine in contact cu rondela elastica, se citeste valoarea masurata si se retine;

-         grosimea E a rondelei de reglare se determina cu relatia (fig.21.d) E=(D+0,06)-Hmm unde D este distanta dintre impingator si capac; H este inaltimea libera a rondelei elastice (fig.21.d); 0,06mm- precomprimarea rondelei elastice.

La remontarea dispozitivului, se aseaza rondela elastica 2 in contact cu impingatorul 5, iar rondela de reglare 4 in contact cu capacul 1 (fig.19). Se aseaza apoi setul de cale, determinat prin masurare, deasupra impingatorului si se controleaza nivelul jocului care trebuie sa fie cuprins intre 0,02 si 0,06mm. Se demonteaza suportul comparatorului si se remonteaza capacul original strangand suruburile de fixare la un cuplu de 1 daN·m.

4.2. INLOCUIREA BIELEI DE DIRECTIE

Inainte de inlocuirea bielei de directie este necesar sa identificam tipul acesteia, astfel: pe biela stanga exista fie un bosaj B care trebuie sa fie orientat spre partea din fata a automobilului, fie o gaura suplimentara A (fig.22).

Pentru demontarea bielei de directie, se procedeaza astfel: se desface piulita de fixare a rotulei de directie, se extrage rotula folosind extractorul T.Av.476, se desface piulita de fixare a bielei dinspre cremaliera si se scoate bila.

Bieleta de directie si articulatiile acesteia nu sunt reparabile. Este admisa numai inlocuirea burdufului de protectie a rotulei. Remontarea se face in ordine inverse demontarii, respactandu-se urmatoarele conditii tehnice:

-         se unge axul bielei cu unsoare LiCaPb tip.II;

-         inainte de strangerea contrapiulitei E, din capacul cremalierei C, se verifica daca bieleta de directie se afla in plan orizontal paralel cu axa bratului superior de suspensie (axele punctului din fig.22)

-         strangerea piulitei axului bieletei de directie la un cuplu de 3,5 daN · m

-         se verifica si corecteaza: aliniamentul rotilor directoare si unghiul de convergenta

- 12 -

4.3. INLOCUIREA PALIERULUI ANTIZGOMOT

La demontare (fig.23) se fac operatiile:

-         se aseaza partea din fata autoturismului pe capre sau punte elevatoare;

-         se demonteaza: roata fata din partea dreapta, bieleta de directie, capul de cremaliera si burduful de protectie;

-         se roteste volanul pana la iesire in exterior a cremalierei, scotandu-se in ordine: inelul de siguranta 5, rondela exterioara 4, inelele elastice 2 (folosind surubelnita) si palierul antizgomot 1 uzat.

La montarea palierul antizgomot nou se fac operatiile:

-         se curata cu atentie cremaliera si locasul palierului antizgomot

-         se unge cremaliera si locasul palierului antizgomot cu unsoare speciala MoS2;

-         se monteaza inelele elastice de cauciuc pe palierul antizgomot

-         se aseaza pe cremaliera in ordine: palierul antizgomot nou ansamblat cu bucsele elastice 2, rondela de sprijin 4 si palierul antizgomot vechi, strangand provizoriu capatul de cremaliera.

-         se roteste volanul pana se retrage complet cremaliera, dandu-se astfel posibilitatea asezarii noului palier in locasul sau;

-         se scoate: capatul de cremaliera si palierul antizgomot vechi (rondela de siguranta nu trebuie sa acopere canalul inelului de siguranta);

-         se remonteaza: inelul de siguranta, capatul de cremaliera, burduful de protectie si bieleteta de directie;

-         se verifica aliniamentul si pozitia rectilinie a rotilor directoare

4.4 INLOCUIREA BUCSELOR DE LA VOLANUL DIRECTIEI

Volanul directiei este fixat elastic din doua bucse confectionate din material plastic, pentru a permite manevrari usoare in timpul rotirii volanului.

Dupa un anumit rulaj (cca 40.50mii km) bucsele se pot uza creand astfel o frecare zgomotoasa la rotirea volanului. In aceasta situatie, bucsele trebuie inlocuite cu altele originale, efectuandu-se la demontare urmatoarele operatii:

-         dupa deconectarea bateriei de acumalatoare se scot: semicochilele, capacul volanului, piulita de fixare a volanului, volanul, comutatorul de lumini, cadranul coloanei directiei si inelul de siguranta al bucsei superioare

-         se impinge axul volanului cu un dorn din bronz si un ciocan cu cap din material plastic, pana cand iese bucsa interioara

-         se scoate bucsa superioara

Remontarea bucselor la volanul directiei se procedeaza astfel:

-         se greseaza cu vaselina LiCiPb tip.II bucsa originala

-         se aseaza bucsa inferioara 1, originala, pe axul volanului (fig.24) apoi sub aceasta se aseaza bucsa inferioara veche, avand diametrul exterior micsorat cu 2mm.

-         se impinge in sus axul 3 al volanului, pana cand bucsa inferioara 1 intra in locasul sau, apoi se impinge axul volanului in jos pana cand se recupereaza bucsa veche.

- 13 -

-   se monteaza bucsa superioara 2, noua, folosind o teava impingatoare si se monteaza pe inelul de siguranta 4, de la bucsa superioara;

-   se gaseste puntul mijlociu al directiei

-   se strange piulita A a cardanului si dupa cateva rotiri usoare ale axului volanului, se strange piulita D a cardanului (in pozitia punctului mijlociu al casetei de directiei, unul din capetele suruburilor cardanului trebuie sa fie orientat in sus si in dreptul marcajului de pe carcasa casetei de directie);

-   se remonteaza in ordine: comutatorul de lumini, volanul, semicochilele si se conecteaza bateria.

CAPITOLUL .V

S.D.V.-URI SI MATERIALE UTILIZATE

  1. Trusa scule T.S.L.
  2. Dispozitive extractoare
  3. Cale de masurat
  4. Dispozitive de suspendat
  5. Cheie dinamometrica
  6. Suble si rulete
  7. Trusa pentru directie
  8. Dinamometru
  9. Unsori si uleiuri
  10. Substante pentru degresare

NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

In tara noastra protectia muncii reprezinta o problema de stat si aplicarea normelor de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale, la toate locurile de munca reprezinta o obligatie consemnata prin lege - Legea 90/1996 a celor care proiecteaza, conduce, organizeaza si controleaza activitatea productiva. La posturile de demontare se vor folosi scule si dispozitive corespunzatoare in stare tehnica buna.

Ansamblele si subansamblele grele se vor manevra cu ajutorul instalatiilor de ridicat prevazute cu dispozitive de prindere.

Instalatiile pentru spalarea pieselor trebuie amplasata in incaperi prevazute cu ventilatie corespunzatoare. Echipamentul individual de protectie este obligatoriu purtat pentru lucrari mecanice, iar incaperile bine luminate. In jurul catilajelor se vor rezerva spatii necesare pentru circulatia, pentru depozitarea pieselor si pentru miscarile muncitorului.

Normele de paza contra incendiilor sunt asiguratii prin instruirea lucrarilor, instalarea mijloacelor de stingere (hidranti, bazine, extinctoare cu spuma si praf)

- 14 -

CUPRINS

Capitolul1. INTRODUCERE.........pg.1.

Capitolul 2. GENERALITATI..........pg.2.

Capitolul 3.DIAGNOSTICARE SI INTRETINEREpg.10.

Capitolul 4. REPARARE.............pg.11.

Capitolul 5. S.D.V - uri si materialr utilizate.......pg.14.

GRAFICA..............pg.15.


Document Info


Accesari: 6030
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

ady-61715
prea tare site-ul asta !!!!! tineti-o tot asa...

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )