Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






GAURIREA. MASINI DE GAURIT

tehnica mecanica











ALTE DOCUMENTE

Camere de stingere ale arcului electric
Convertor cu rap. de transformare supraunitar - BOOST (N>1)
Instruire gps - Stabilirea acuratetei (preciziei) unui punct pentru verificare
Sistem de calcul PC Manual
Masinile de spalat rufe cu uscator AMD 109 si AMD 129
PRELUCRAREA SUPRAFETELOR PLANE PRIN RRECTIFICARE
INSTALATIA DE BALAST - SANTINA
SKETCHER
STUDIUL PROCESULUI DE MATRITARE PRIN FOLOSIREA OPERATIILOR PREGATITOARE
Bilantul energetic al transformatorului monofazat


GRUP SCOLAR INDUSTRIAL

NICOLAE TECLU

BUCURESTI

Profil: mecanic, utilaje si instalatii in industrie

TEMA PROIECT

GAURIREA. MASINI DE GAURIT

Coordonator                                                                     Absolvent

2007

CUPRINS

ARGUMENT1

CAPITOLUL.I.GAURIREA2

1.1. Generalitati.................................2

1.2. Definitia burghierii. Miscarile la burghiere................2

1.3. Scule pentru burghiere..........................3

            1.3.1. Burghie elicoidale......................3

            1.3.2. Burghie late.........................5

1.4. Dispozitive utilizate la burghiere.....................5

CAPITOLUL II. MASINI DE BURGHIAT....................8

2.1. Clasificarea masinilor de burghiat...................8

2.2. Masina de burghiat portabila.......................9

2.3. Masina de burghiat cu actionare manuala................9

2.4. Masina de burghiat cu actionare electrica................10

2.5. Masina de burghiat cu actionare pneumatica.............11

2.6. Masini de gaurit de masa.........................11

2.7. Masini de gaurit cu coloana.......................12

2.8. Masini de gaurit cu montant......................14

2.9. Masini de gaurit radiale.........................16

CAPITOLUL III.  TEHNOLOGIA BURGHIERII................18

CAPITOLUL IV. CONTROLUL OPERATIILOR DE EXECUTARE

                    A ALEZAJELOR........................20

CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII........21

BIBLIOGRAFIE................................22

         

ARGUMENT

Intr-un ansamblu format din doua piese cilindrice care functioneaza impreuna, piesa cuprinzatoare poarta denumirea de alezaj. Alezajele se obtin prin burghiere, iar prelucrarea in continuare a acestora se poate realiza prin tesire, adincire, largire, alezare etc.

Burghierea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere cu aju­torul unor scule numite burghie, executata cu scopul de a se obtine un alezaj  intr-un material compact.

in timpul burghierii, in general, piesa care urmeaza a fi prelucrata este fixa, iar burghiul executa o miscare combinata  compusa dintr-o miscare de rotatie , care constituie miscarea principala de aschiere si o miscare de trans­latie, care constituie            miscarea de avans.

Burghierea se foloseste la multe lucrari de lacatusarie. Bur­ghiul poate fi antrenat manual, prin intermediul unor dispozitive speciale, sau mecanic, cu ajutorul masinilor de burghiat.

Lucrarea este structurata in 5 capito 141g69b le si bibliografie, dupa cum urmeaza:

CAPITOLUL.I.GAURIREA

CAPITOLUL II. MASINI DE BURGHIAT

CAPITOLUL III.  TEHNOLOGIA BURGHIERII

CAPITOLUL IV. CONTROLUL OPERATIILOR DE EXECUTARE A ALEZAJELOR

CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

BIBLIOGRAFIE

          Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ.

          Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL I.

                                              GAURIREA

1.1. Generalitati

Intr-un ansamblu format din doua piese cilindrice care functioneaza impreuna, piesa cuprinzatoare poarta denumirea de alezaj. Alezajele se obtin prin burghiere, iar prelucrarea in continuare a acestora se poate realiza prin tesire, adincire, largire, alezare etc.

  1.2. Definitia burghierii. Miscarile la burghiere

Burghierea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere cu aju­torul unor scule numite burghie, executata cu scopul de a se obtine un alezaj  intr-un material compact.

in timpul burghierii, in general, piesa care urmeaza a fi prelucrata este fixa, iar burghiul executa o miscare combinata (fig. 1), compusa dintr-o miscare de rotatie (dupa directia sagetii 1), care constituie miscarea principala de aschiere si o miscare de trans­latie (dupa directia sagetii 2), care constituie  miscarea de avans.

Burghierea se foloseste la multe lucrari de lacatusarie. Bur­ghiul poate fi antrenat manual, prin intermediul unor dispozitive speciale, sau mecanic, cu ajutorul masinilor de burghiat.

Fig.1 Miscarile burghiului la executarea

 operatiei de burghiere

   1.3. Scule pentru burghiere

In functie de forma pe care o au, burghiele pot fi elicoidale si late.

1.3.1. Burghie elicoidale

Burghiele elicoidale au cea mai larga utilizare in cadrul operatiei de burghiere. La executarea bur­ghierii cu'burghie elicoidale se tine seama de normele stabilite prinstandardele de stat in vigoare.

Constructiv, burghiul elicoidal (fig. 2) este format dintr-o tija cilindrica, pe care sint executate doua canale, elicoidale, care servesc la evacuarea as­chiilor metalice, precum si la formarea muchiilor aschietoare. Partea din burghiu pe care sint executate canalele elicoidale se numeste partea utila, terminata la capat cu un virf conic, ce formeaza partea aschietoare a bur­ghiului.

Fig. 2. Burghiu elicoidal

Coada burghiului serveste la fixarea lui in dispozitivul portscula. in func­tie de forma cozii, burghiele elicoidale pot fi cu coada cilindrica sau conica.

La burghiele cu coada conica se realizeaza o fixare mai buna in dispoziti­vele de prindere decit la cele cu coada cilindrica.

Antrenorul serveste la antrenarea burghiului si la scoaterea lui din dis­pozitivul portscula.

Pentru micsorarea frecarii dintre suprafata laterala a burghiului si pe­retele alezajului, precum si pentru centrarea burghiului, suprafata laterala este   prevazuta   cu   fatete.

Unghiul la virf dintre muchiile aschietoare (taisurile principale) se alege in functie  de felul  materialului  care se  prelucreaza,  dupa cum  urmeaza :

¾    la materiale moi 80 .. .90°;

¾    la otel 116118°;

¾    la materiale foarte dure 130 . ..140°.

   1.3.2. Burghie late

Burghiele late (fig. 3) au o constructie mai rezistenta si sint utilizate in general la burghierea tablelor subtiri suprapuse. Muchiile aschietoare ale burghiului lat sint dispuse simetric fata de axa burghiului, iar unghiul din­tre   ele   este   de   90116°.

                                                  Fig. 3. Burghie late

    1.4. Dispozitive utilizate la burghiere

La operatia de burghiere se folosesc urmatoarele   dispozitive :   dispozitive   pentru   prinderea   sculei,   dispozitive pentru fixarea piesei si dispozitive pentru ghidarea sculei.

Dispozitivele pentru prinderea sculei cele mai utilizate sint : bucsele de reductie pentru scule cu con Morse si mandrinele portburghiu cu trei falci.

Bucsele de reductie (fig. 4) fac legatura intre arborele principal al ma­sinii de burghiat si burghiu. Ele au forma conica atit in interior cit si in exterior si sint utilizate la prinderea burghielor cu coada conica.

Fig.4. Bucsa de reductie

Mandrinele (fig. 5) sint utilizate pentru prinderea burghielor cu coada cilindrica. Ele sint prevazute cu o coada conica ce se introduce in arborele principal al masinii, direct sau prin intermediul unei reductii. Cu ajutorul cheii 1 se roteste mansonul 2, care stringe cele trei falci (bacuri) 3, ale man-drinei intre care s-a introduc coada burghiului.

Fig.5. Mandrina

Dispozitivele pentru fixarea piesei pe masa masinii de burghiat sau pe placa de baza a acestora au rolul de a impiedica antrenarea de catre burghiu a piesei in miscarea de rotatie in timpul operatiei de burghiere, ceea ce ar duce la ruperea burghiului, la ovalizarea gaurii sau la accidentarea muncitorului, in acest scop, se utilizeaza menghine (fig. 6, a), prisme sau dispozitive cu placi de stringere (fig. 6, b).

Fig.6 Dispozitive pentru fixarea piesei

                          1- prisme; 2- eclisa; 3- suport

Dispozitivele pentru ghidarea sculei au rolul sa conduca scula in timpul burghierii. Folosirea acestor dispozitive asigura o precizie mai buna  a bur-ghierii, precum si evitarea bataii burghielor, in special a celor subtiri, permitind   astfel avan­suri mai mari la  burghiere,  deci  o  producti­vitate  mai  mare.

Dispozitivul pentru ghidarea sculei (fig. 7) este format dintr-o placa de ghidare 1, in care sint presate una sau mai multe bucse de ghidare 2. Bucsele de ghidare in general sint dernontabile, astfel incit dupa ce s-au uzat sa poata fi inlocuite.

Fig.7 Dispozitive pentru ghidarea sculei

CAPITOLUL II.

MASINI DE BURGHIAT

     2.1. Clasificarea masinilor de burghiat

Masinile de burghiat realizeaza  miscarea de   rotatie si miscarea de avans a sculei aschietoare, putind fi utilizate si la operatiile de prelucrare a alezajelor, dife­rite de cea de burghiere, de exemplu: tesire,     adincire,  largire,  alezare, filetare etc

Larga utilizare a acestor masini face ca ele sa reprezinte cel mai mare procentaj din totalul masinilor-unelte existente intr-un atelier de lacatusarie.

In functie de forma constructiva, de posibilitatile de utilizare la diverse lucrari, de modul de actionare a arborelui principal, masinile de burghiat se   clasifica   astfel :

                                         -cu actionare manuala;

Masini de burghiat portabile -cu  actionare mecanica ;

                                                  - electrice, pneumatice ;

 - de banc    

                                            - verticale

Masini de burghiat stabile - cu coloana

                                            - radiale

    2.2. Masina de burghiat portabila

Masinile de burghiat portabile se utilizeaza la executarea gaurilor dispuse in locuri greu accesibile sau la burghierea pieselor mari care nu pot fi depla­sate si fixate ,pe masinile de gaurit stabile.

   2.3. Masina de burghiat cu actionare manuala

Masinile de burghiat cu actionare manuala  (fig. 8) se utilizeaza la executarea gaurilor cu diametrul pina la 8 mm. Miscarea de rotatie este obtinuta prin intermediul unui angrenaj de roti dintate conice care realizeaza amplificarea turatiei pina la valori de 300 rot/min. Miscarea de avans se obtine apasindu-se cu pieptul pe suportul masinii.

                       

Fig.8. Masina de burghiat cu

actionare manuala

1-roti dintate conice; 2-manivela;

3-miner; 4-suport; 5-mandrina

  2.4. Masina de burghiat cu actionare electrica

Masina de burghiat cu actionare electrica (fig. 8.) are cea mai larga raspindire dintre masinile portabile utilizate in lacatusarie                                   

    Fig.8. Masina de burghiat

     portabila cu actionare manuala

    1-miner; 2- corpul masinii;

    3-mandrina; 4-burghiu; 5-cablu

Intrucit sursa de curent electric la ora actuals este la indemina oricarui ate­lier. Se pot realiza gauri cu diametrul de 2 pina la 25 mm. Turatia burghiu-lui este de 1 000 pina la 1 200 rot/rain. Masina se compune dintr-un micro­motor electric, pe axul caruia este fixata mandrina portscula.

Racordarea masinii la sursa de curent se face printr-un cablu fiexibil.

  2.5. Masina de burghiat cu actionare pneumatica

Masina de burghiat cu actionare pneumatica este construita dintr-un rotor care realizeaza miscarea de rotatie sub actiunea aerului comprimat. Se utilizeaza in atelierele care au sursa. de aer comprimat (pina la 5 MPa). Se pot realiza gauri cu diametre pina la 50 mm. Turatia bur-ghiului poate fi modificata intre 50 si 2 500 rot/min, prin variatia cantitatii de aer comprimat cu care este alimentata masina.

Masinile de burghiat stabile prezinta o serie de avantaje fata de cele manuale si anume pot lucra la turatii mai mari, ceea ce conduce la marirea productivitatii muncii la operatia de gaurire : avansul poate fi realizat me-canic, scutind muncitorul de efort; se pot obtine gauri cu diametre cuprinse intr-o gama mai larga de dimensiuni, calitatea gaurilor realizate este superi-oara datorita faptului ca burghiul lucreaza fara vibratii.

   2.6. Masini de gaurit de masa

Masinile de gaurit de masa au o constructie simpla si pot executa gauri cu diametru pina la 16 mm. In figura 9 este reprezentata. schema de principiu a masinii de gaurit G-12,5 fabricate la uzinele INFRATIREA Oradea.

  Caracteristicile principale sint:

¨ dimensiunea masei, in mm                                           300´300

¨ diametrul maxim de gaurire, in mm                               12,5

¨ adincimea maxima de gaurire, in mm                                       80

¨ inaltimea maxima a semifabricatului de gaurit,in mm                 200

¨ numarul de turafii (565, 1 550, 2 350, 3 850rot/min)                4

¨ puterea motorului de antrenare, in Kw                                      0,75

¨ gabaritul masinii, in mm                                              950x470x110

¨ greutatea totala, in kg                                                   180

Fig.9. Masini de gaurit de masa. de tip G 12,5 ,,lnfratirea' Oradea:

1 - masa ; 2 -  coloana; 3 - corpul ma$inei; 4 - elec­tromotor ;

5 - con in trepte; 6 - arbore principal; 7 - maneta pentru realizarea avansului ; 8 - maflivela pentru deplasarea pe verticala a corpului mainii; 9 - maneta de blocare; 10 - roata pentru deplasarea motorului si intinderea curelei trapezoidale.

   2.7. Masini de gaurit cu coloana

Masinile de gaurit cu coloana smt construite pentru executarea si prelucrarea gaurilor pina. la 40 mm, pe semifabricate de greutati si dimensiuni mici si mijlocii.

In figura 10 este reprezentata schema de principiu a unei masini de gaurit cu coloana. Ea se compune din placa de baza 1 in care este fixata coloana 2.

La partea superioara a coloanei se afla corpul 3 al masinii, in care se gaseste inglobata cutia de viteze si cea de avansuri. Arborele principal 4, a carui miscare principala I  deriva de la electromotorul 5, executa si miscarea de avans II in lungul axei sale. Avansul manual se realizeaza prin rotirea manetei 6. Masa 7 susfinuta de consola 8 are posibilitatea sa se roteasca in jurul axei sale (V) si impreuna cu consola in jurul axei coloanei (VI). In cazul pieselor voluminoase si grele, acest lucru permite ca prin combinarea celor doua miscari sa se aduca piesa astfel incit centrul gaurii de executat sau prelucrat sa se gaseasca pe axa arborelui principal. Deasemeni, rotirea consolei permite ca masa masinei sa fie adusa intr-o pozifie convenabila asezarii semifabricatului pe ea. Consola cu masa se deplaseaza pe verticala (VII) cu ajutorul unui angrenaj roata dintata cremaliera, actionat manual.

 Corpul se deplaseaza pe verticala (III) si se roteste in jurul axei coloanei (IV). Miscarile III  .. . VII sint de reglare.

Aceste masini se utilizeaza din ce in ce mai mult in atelierele de reparatii. Schema cinematica de principiu a unei masini de gaurit cu coloana, este reprezentata in figura 12, a.

                       Fig.10.    Schema   masinii de gaurit cu coloana

    2.8. Masini de gaurit cu montant

Masinile de gaurit cu montant sint construite pentru executarea gaurilor cu diametre de la 25 pina la 80 mm, pe semifabricate de dimensiuni mijlocii si mari. Partile componente ale acestei masini sint in general aceleasi ca la masinile de gaurit cu coloana, deo-sebindu-se de acestea printr-o robustete mai mare, data de montant si de deplasarea pe ghidajele acestuia a capului de gaurit. In figura 11 este repre­zentata schema de principiu a unei masini de gaurit cu montant.

Fig.11. Schema   masinii    de gaurit cu montant:

  1 - placa de baza;   2 - montant;    3 - cutia de viteze ; 4 - cutie de avans ; 5 - arborele principal; 6 - ghidaje;  7 - masa;  8 - piesa;

 M - motor ; I- miscare principala ; II - miscare de avans; III - deplasarea verticala a capului de gaurit;  IV - deplasarea verticala   a   masei.

Fig.12. Schemele cinematice de principiu a masinilor de gaurit:

a - cu   coloana; b - cu   montant

Masinile de acest tip sint inzestrate cu cutii de viteza cu 6 12 trepte de turatii si cu cutii de avansuri cu pma la 9 trepte. Schema cinematica de principiu este reprezentata in figura 12.b.

   2.9. Masini de gaurit radiale

Masinile de gaurit radiale (fig. 13.) sint destinate pentru executarea si prelucrarea gaurilor la semifabricate de dimensiuni mari si grele, a caror manevrare se face foarte anevoios. Arborele   principal   al acestor masini avind posibilitatea sa se deplaseze in toate sensurile in plan ori-zontal, precum si pe directia verticala, permite executarea oricaror gauri de pe suprafata semifabricatului, care poate fi asezat direct pe placa de baza sau pe masa masinii.

    

Fig.13. Masina de gaurit radiala

 Masina de gaurit radiala (fig. 13) se compune dintr-o placa de baza 7 pe care este montata coloana 2. Bratul 3 prevazut cu ghidajele 4 pe care culiseaza capul de gaurit, 5 este solidar cu mansonul spintecat 6, ce se poate deplasa pe verticala fiind actionat de motorul M2 si surubul 7. Masina este prevazuta cu o masa 8 montata pe placa de baza ce serveste la prinderea semifabricatelor de dimensiuni relativ mici. Arborele principal 10, primeste miscarea de la motorul M1 prin intermediul cutiei de viteze ce se afla in interiorul capului de gaurit impreuna cu cutia de avans. Lantul cinematic al miscarii de avans II deriva de la lantul cinematic principal. In figura 13, c este reprezentata schema cinematica de principiu a unei masini de gaurit radial la care se disting urmatoarele miscari de rotatie I si avans II a arborelui principal; de potrivire III realizata manual prin deplasarea in lungul bratului, a capului de gaurit, de potrivire IV prin deplasarea pe verticala a bratului, de potrivire V in plan  orizontal  prin rotirea manuala a bratului.

Masinile de gaurit radiale au obisnuit 12. . .36 trepte de turatii, cuprinse intre 20 si 2800 rot/min. si 4. . .24 trepte de avans cu limitele 0,03 3 mm/rot.

CAPITOLUL III.

  TEHNOLOGIA BURGHIERII

La realizarea burghierii trebuie sa se tina seama de o serie de recomandari. Atit burghiul cit si piesa vor fi bine fixate in dis-pozitivele respective in asa fel incit centrul gaurii sa corespunda evi virful burghiului. Pentru verificarea aceste conditii se poate executa burghierea la o adincime de 1 /4 din diametrul burghiului, urmind apoi sa se controleze pozitia  acesteia   inainte  de  continuarea  operatiei.

Una din problemele principale care se pune la operatia de burghiere este alegerea unui regim optim de aschiere, adica stabilirea imei concordante intre turatia si avansul burghiului, care sa asigure o productivitate maxima si o calitate superioara a gaurii.

Viteza de aschiere este direct proportionals cu diametrul burghiului si cu turatia, reprezentind spatiul parcurs de un punct al muchiei aschietoare a burghiului in unitatea de timp.

                                       

in care :

D este   diametrul burghiului,  in mm ;

n - turatia, in rot/min.

Viteza de aschiere aleasa depinde   de :

-  calitatea  materialului burghiului.  Burghiele  din  otel rapid lucreaza
cu viteze de aschiere mai mari decit cele din otel carbon de scule ;

-  caracteristicile mecanice ale materialului prelucrat. Cu cit materialul
piesei este mai dur sau are rezistenta la rupere mai mare cu atit viteza de as­chiere adoptata este mai mica ;                                                          -

-   diametrul   burghiului ;

-  adincimea gaurii. La gaurile adinci aschiile se   evacueaza  mai  greu
de aceea, se micsoreaza viteza de aschiere ;

-  avansul burghiului. Cu cit avansul este mai mare cu atit viteza   deaschiere va fi mai mica ;

-  modul de racire a burghiului.  In timpul aschierii scula se incalzeste
datorita frecarii, din care cauza caracteristicile ei mecanice se micsoreaza. Datorita acestui fapt in timpul burghierii este necesar sa se faca o racire aburghiului. Lichidele de racire nu trebuie sa provoace oxidarea piesei, asigu-rind in acelasi timp si o lubrifiere a burghiului.

Se utilizeaza urmatoarele lichide de racire :

-  petrol sau apa cu sapun (la oteluri);

-  solutie de soda (la metale moi);

-  petrol sau curent de aer (la fonte).

Alegindu-se viteza de aschiere se poate determina turatia la care trebuie reglata masina.

Avansul la burghiere depinde de aceiasi factori ca si viteza de aschiere

CAPITOLUL IV.

 CONTROLUL OPERATIILOR DE EXECUTARE A ALEZAJELOR

In cazul in care nu se respecta procesul tehnologic, la operatiile de as­chiere pentru executarea alezajeior se pot inregistra rebuturi care provin din urmatoarele cauze : prinderea gresita a sculei sau a semifabricatului, uzarea sau ascutirea incorecta a sculei si adoptarea unui regim de aschiere necorespunzator.

In toate aceste cazuri, sculele aschietoare se pot rupe. Un burghiu rupt, de exemplu, poate duce la rebutarea piesei, intrucit scoaterea lui este dificila. La controlul unei gauri se urmareste respectarea cotelor indicate pe desen, pentru diametrul gaurii si pentru pozitia pe care trebuie sa o aiba aceasta fata de anumite suprafete de referinta ale piesei, precum si calitatea supra­fetei realizate.

Controlul gaurilor executate la productia in serie mare se mai face cu aju­torul calibrelor netede (calibre tampon). in cazul productiei de unicate sau de serie mica se utilizeaza mijloace universale de masurat si controlat, ca : sublere,  micrometre  de  interior,  comparatoare  de  interior.

La productia in serie mare si in masa este necesar a se efectua un control preventiv al primelor piese, iar in cazul in care acestea corespund documen­tatiei tehice se vor poansona de controlor.

CAPITOLUL V.

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

La operatiile de burghiere si de prelucrare a gaurilor se vor respecta nor­mele de tehnica a securitatii muncii indicate mai jos :

-  echipamentele  de  protectie   (salopetele)  trebuie   incheiate,  iar  parul
trebuie strins sau acoperit, pentru a nu fi prins de arborele principal al masinii sau de scula aschietoare ;

-  atit sculele cit si piesele trebuie fixate bine in dispozitive. Fixarea se
va face in timp ce masina este oprita ;

-  nu este permisa formarea aschiilor lungi.  Aschiile se vor indeparta
numai cu cirligul, nu cu mina libera ;

-  la burghierea materialelor fragile (bronz si fonta) se vor folosi oche­
lari de protectie, iar aschiile metalice se vor indeparta cu o pensula sau cu aer comprimat;

-  curelele trapezoidale se vor schimba numai cind masina este oprita ;

- piesele vor fi stivuite cu atentie, lasindu-se spatiu suficient in zona de
lucru.

BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991


Document Info


Accesari: 10858
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )