GAURIREA. MASINI DE GAURIT

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL

NICOLAE TECLU

BUCURESTI

Profil: mecanic, utilaje si instalatii in industrie

TEMA PROIECT

GAURIREA. MASINI DE GAURIT

Coordonator    Absolvent

CUPRINS

ARGUMENT1

CAPITOLUL.I.GAURIREA2

Generalitati.......... ..... ...... ..2

1.2. Definitia burghierii. Miscarile la burghiere................2

1.3. Scule pentru burghiere..........................3

1.4. Dispozitive utilizate la burghiere.....................5

CAPITOLUL II. MASINI DE BURGHIAT....................8

2.1. Clasificarea masinilor de burghiat...................8

2.2. Masina de burghiat portabila.......................9

2.3. Masina de burghiat cu actionare manuala................9

2.4. Masina de burghiat cu actionare electrica................10

2.5. Masina de burghiat cu actionare pneumatica.............11

2.6. Masini de gaurit de masa.........................11

2.7. Masini de gaurit cu coloana.......................12

2.8. Masini de gaurit cu montant......................14

2.9. Masini de gaurit radiale.........................16

CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA BURGHIERII................18

CAPITOLUL IV. CONTROLUL OPERATIILOR DE EXECUTARE

CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII........21

BIBLIOGRAFIE.......... ..... ...... .22

ARGUMENT

Intr-un ansamblu format din doua piese cilindrice care functioneaza impreuna, piesa cuprinzatoare poarta denumirea de alezaj. Alezajele se obtin prin burghiere, iar prelucrarea in continuare a acestora se poate realiza prin tesire, adincire, largire, alezare etc.

Burghierea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere cu aju­torul unor scule numite burghie, executata cu scopul de a se obtine un alezaj intr-un material compact.

in timpul burghierii, in general, piesa care urmeaza a fi prelucrata este fixa, iar burghiul executa o miscare combinata compusa dintr-o miscare de rotatie , care constituie miscarea principala de aschiere si o miscare de trans­latie, care constituie     miscarea de avans.

Burghierea se foloseste la multe lucrari de lacatusarie. Bur­ghiul poate fi antrenat manual, prin intermediul unor dispozitive speciale, sau mecanic, cu ajutorul masinilor de burghiat.

Lucrarea este structurata in 5 capito 141g69b le si bibliografie, dupa cum urmeaza:

CAPITOLUL.I.GAURIREA

CAPITOLUL II. MASINI DE BURGHIAT

CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA BURGHIERII

CAPITOLUL IV. CONTROLUL OPERATIILOR DE EXECUTARE A ALEZAJELOR

CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

BIBLIOGRAFIE

Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ.

Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL I.

GAURIREA

Generalitati

Intr-un ansamblu format din doua piese cilindrice care functioneaza impreuna, piesa cuprinzatoare poarta denumirea de alezaj. Alezajele se obtin prin burghiere, iar prelucrarea in continuare a acestora se poate realiza prin tesire, adincire, largire, alezare etc.

Burghierea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere cu aju­torul unor scule numite burghie, executata cu scopul de a se obtine un alezaj intr-un material compact.

in timpul burghierii, in general, piesa care urmeaza a fi prelucrata este fixa, iar burghiul executa o miscare combinata (fig. 1), compusa dintr-o miscare de rotatie (dupa directia sagetii 1), care constituie miscarea principala de aschiere si o miscare de trans­latie (dupa directia sagetii 2), care constituie miscarea de avans.

Burghierea se foloseste la multe lucrari de lacatusarie. Bur­ghiul poate fi antrenat manual, prin intermediul unor dispozitive speciale, sau mecanic, cu ajutorul masinilor de burghiat.

In functie de forma pe care o au, burghiele pot fi elicoidale si late.

1.3.1. Burghie elicoidale

Burghiele elicoidale au cea mai larga utilizare in cadrul operatiei de burghiere. La executarea bur­ghierii cu'burghie elicoidale se tine seama de normele stabilite prinstandardele de stat in vigoare

Constructiv, burghiul elicoidal (fig. 2) este format dintr-o tija cilindrica, pe care sint executate doua canale, elicoidale, care servesc la evacuarea as­chiilor metalice, precum si la formarea muchiilor aschietoare. Partea din burghiu pe care sint executate canalele elicoidale se numeste partea utila, terminata la capat cu un virf conic, ce formeaza partea aschietoare a bur­ghiului.

La burghiele cu coada conica se realizeaza o fixare mai buna in dispoziti­vele de prindere decit la cele cu coada cilindrica

la otel 116118°;

¾    la materiale foarte dure 130 . ..140°.

Burghiele late (fig. 3) au o constructie mai rezistenta si sint utilizate in general la burghierea tablelor subtiri suprapuse. Muchiile aschietoare ale burghiului lat sint dispuse simetric fata de axa burghiului, iar unghiul din­tre ele este de 90116°.

Fig. 3. Burghie late

CAPITOLUL II.

MASINI DE BURGHIAT

2.1. Clasificarea masinilor de burghiat

2.2. Masina de burghiat portabila

Masinile de burghiat portabile se utilizeaza la executarea gaurilor dispuse in locuri greu accesibile sau la burghierea pieselor mari care nu pot fi depla­sate si fixate ,pe masinile de gaurit stabile.

Masinile de burghiat cu actionare manuala (fig. 8) se utilizeaza la executarea gaurilor cu diametrul pina la 8 mm. Miscarea de rotatie este obtinuta prin intermediul unui angrenaj de roti dintate conice care realizeaza amplificarea turatiei pina la valori de 300 rot/min. Miscarea de avans se obtine apasindu-se cu pieptul pe suportul masinii.

Fig.8. Masina de burghiat cu

actionare manuala

1-roti dintate conice; 2-manivela;

3-miner; 4-suport; 5-mandrina

lier. Se pot realiza gauri cu diametrul de 2 pina la 25 mm. Turatia burghiu-lui este de 1 000 pina la 1 200 rot/rain. Masina se compune dintr-un micro­motor electric, pe axul caruia este fixata mandrina portscula.

Racordarea masinii la sursa de curent se face printr-un cablu fiexibil.

2.5. Masina de burghiat cu actionare pneumatica

Masina de burghiat cu actionare pneumatica este construita dintr-un rotor care realizeaza miscarea de rotatie sub actiunea aerului comprimat. Se utilizeaza in atelierele care au sursa. de aer comprimat (pina la 5 MPa). Se pot realiza gauri cu diametre pina la 50 mm. Turatia bur-ghiului poate fi modificata intre 50 si 2 500 rot/min, prin variatia cantitatii de aer comprimat cu care este alimentata masina.

Masinile de burghiat stabile prezinta o serie de avantaje fata de cele manuale si anume pot lucra la turatii mai mari, ceea ce conduce la marirea productivitatii muncii la operatia de gaurire : avansul poate fi realizat me-canic, scutind muncitorul de efort; se pot obtine gauri cu diametre cuprinse intr-o gama mai larga de dimensiuni, calitatea gaurilor realizate este superi-oara datorita faptului ca burghiul lucreaza fara vibratii.

Masinile de gaurit de masa au o constructie simpla si pot executa gauri cu diametru pina la 16 mm. In figura 9 este reprezentata. schema de principiu a masinii de gaurit G-12,5 fabricate la uzinele INFRATIREA Oradea.

Caracteristicile principale sint:

dimensiunea masei, in mm 300 300

diametrul maxim de gaurire, in mm

adincimea maxima de gaurire, in mm

inaltimea maxima a semifabricatului de gaurit,in mm

numarul de turafii (565, 1 550, 2 350, 3 850rot/min)    4

puterea motorului de antrenare, in Kw

gabaritul masinii, in mm 950x470x110

greutatea totala, in kg

Fig.9. Masini de gaurit de masa. de tip G 12,5 ,,lnfratirea' Oradea:

1 - masa ; 2 - coloana; 3 - corpul ma$inei; 4 - elec­tromotor ;

5 - con in trepte; 6 - arbore principal; 7 - maneta pentru realizarea avansului ; 8 - maflivela pentru deplasarea pe verticala a corpului mainii; 9 - maneta de blocare; 10 - roata pentru deplasarea motorului si intinderea curelei trapezoidale.

Masinile de gaurit cu coloana smt construite pentru executarea si prelucrarea gaurilor pina. la 40 mm, pe semifabricate de greutati si dimensiuni mici si mijlocii.

In figura 10 este reprezentata schema de principiu a unei masini de gaurit cu coloana. Ea se compune din placa de baza 1 in care este fixata coloana 2.

La partea superioara a coloanei se afla corpul 3 al masinii, in care se gaseste inglobata cutia de viteze si cea de avansuri. Arborele principal 4, a carui miscare principala I deriva de la electromotorul 5, executa si miscarea de avans II in lungul axei sale. Avansul manual se realizeaza prin rotirea manetei 6. Masa 7 susfinuta de consola 8 are posibilitatea sa se roteasca in jurul axei sale (V) si impreuna cu consola in jurul axei coloanei (VI). In cazul pieselor voluminoase si grele, acest lucru permite ca prin combinarea celor doua miscari sa se aduca piesa astfel incit centrul gaurii de executat sau prelucrat sa se gaseasca pe axa arborelui principal. Deasemeni, rotirea consolei permite ca masa masinei sa fie adusa intr-o pozifie convenabila asezarii semifabricatului pe ea. Consola cu masa se deplaseaza pe verticala (VII) cu ajutorul unui angrenaj roata dintata cremaliera, actionat manual.

Corpul se deplaseaza pe verticala (III) si se roteste in jurul axei coloanei (IV). Miscarile III .. . VII sint de reglare.

Aceste masini se utilizeaza din ce in ce mai mult in atelierele de reparatii. Schema cinematica de principiu a unei masini de gaurit cu coloana, este reprezentata in figura 12, a.

Fig.10. Schema masinii de gaurit cu coloana

Masinile de gaurit cu montant sint construite pentru executarea gaurilor cu diametre de la 25 pina la 80 mm, pe semifabricate de dimensiuni mijlocii si mari. Partile componente ale acestei masini sint in general aceleasi ca la masinile de gaurit cu coloana, deo-sebindu-se de acestea printr-o robustete mai mare, data de montant si de deplasarea pe ghidajele acestuia a capului de gaurit. In figura 11 este repre­zentata schema de principiu a unei masini de gaurit cu montant.

Fig.11. Schema masinii de gaurit cu montant:

1 - placa de baza; 2 - montant; 3 - cutia de viteze ; 4 - cutie de avans ; 5 - arborele principal; 6 - ghidaje; 7 - masa; 8 - piesa;

M - motor ; I- miscare principala ; II - miscare de avans; III - deplasarea verticala a capului de gaurit; IV - deplasarea verticala a masei.

Fig.12. Schemele cinematice de principiu a masinilor de gaurit:

a - cu coloana; b - cu montant

Masinile de gaurit radiale (fig. 13.) sint destinate pentru executarea si prelucrarea gaurilor la semifabricate de dimensiuni mari si grele, a caror manevrare se face foarte anevoios. Arborele principal al acestor masini avind posibilitatea sa se deplaseze in toate sensurile in plan ori-zontal, precum si pe directia verticala, permite executarea oricaror gauri de pe suprafata semifabricatului, care poate fi asezat direct pe placa de baza sau pe masa masinii.

Masina de gaurit radiala (fig. 13) se compune dintr-o placa de baza 7 pe care este montata coloana 2. Bratul 3 prevazut cu ghidajele 4 pe care culiseaza capul de gaurit, 5 este solidar cu mansonul spintecat 6, ce se poate deplasa pe verticala fiind actionat de motorul M₂ si surubul 7. Masina este prevazuta cu o masa 8 montata pe placa de baza ce serveste la prinderea semifabricatelor de dimensiuni relativ mici. Arborele principal 10, primeste miscarea de la motorul M₁ prin intermediul cutiei de viteze ce se afla in interiorul capului de gaurit impreuna cu cutia de avans. Lantul cinematic al miscarii de avans II deriva de la lantul cinematic principal. In figura 13, c este reprezentata schema cinematica de principiu a unei masini de gaurit radial la care se disting urmatoarele miscari de rotatie I si avans II a arborelui principal; de potrivire III realizata manual prin deplasarea in lungul bratului, a capului de gaurit, de potrivire IV prin deplasarea pe verticala a bratului, de potrivire V in plan orizontal prin rotirea manuala a bratului.

Masinile de gaurit radiale au obisnuit 12. . .36 trepte de turatii, cuprinse intre 20 si 2800 rot/min. si 4. . .24 trepte de avans cu limitele 0,03 3 mm/rot.

CAPITOLUL III.

TEHNOLOGIA BURGHIERII

La realizarea burghierii trebuie sa se tina seama de o serie de recomandari. Atit burghiul cit si piesa vor fi bine fixate in dis-pozitivele respective in asa fel incit centrul gaurii sa corespunda evi virful burghiului. Pentru verificarea aceste conditii se poate executa burghierea la o adincime de 1 /4 din diametrul burghiului, urmind apoi sa se controleze pozitia acesteia inainte de continuarea operatiei.

Una din problemele principale care se pune la operatia de burghiere este alegerea unui regim optim de aschiere, adica stabilirea imei concordante intre turatia si avansul burghiului, care sa asigure o productivitate maxima si o calitate superioara a gaurii.

Viteza de aschiere este direct proportionals cu diametrul burghiului si cu turatia, reprezentind spatiul parcurs de un punct al muchiei aschietoare a burghiului in unitatea de timp.

in care :

D este diametrul burghiului, in mm ;

n - turatia, in rot/min.

Viteza de aschiere aleasa depinde de :

calitatea materialului burghiului. Burghiele din otel rapid lucreaza
cu viteze de aschiere mai mari decit cele din otel carbon de scule ;

caracteristicile mecanice ale materialului prelucrat. Cu cit materialul
piesei este mai dur sau are rezistenta la rupere mai mare cu atit viteza de as­chiere adoptata este mai mica ; -

diametrul burghiului ;

adincimea gaurii. La gaurile adinci aschiile se evacueaza mai greu
de aceea, se micsoreaza viteza de aschiere ;

avansul burghiului. Cu cit avansul este mai mare cu atit viteza deaschiere va fi mai mica ;

modul de racire a burghiului. In timpul aschierii scula se incalzeste
datorita frecarii, din care cauza caracteristicile ei mecanice se micsoreaza. Datorita acestui fapt in timpul burghierii este necesar sa se faca o racire aburghiului. Lichidele de racire nu trebuie sa provoace oxidarea piesei, asigu-rind in acelasi timp si o lubrifiere a burghiului.

Se utilizeaza urmatoarele lichide de racire :

petrol sau apa cu sapun (la oteluri);

solutie de soda (la metale moi);

petrol sau curent de aer (la fonte).

Alegindu-se viteza de aschiere se poate determina turatia la care trebuie reglata masina.

CAPITOLUL IV.

CONTROLUL OPERATIILOR DE EXECUTARE A ALEZAJELOR

In cazul in care nu se respecta procesul tehnologic, la operatiile de as­chiere pentru executarea alezajeior se pot inregistra rebuturi care provin din urmatoarele cauze : prinderea gresita a sculei sau a semifabricatului, uzarea sau ascutirea incorecta a sculei si adoptarea unui regim de aschiere necorespunzator.

In toate aceste cazuri, sculele aschietoare se pot rupe. Un burghiu rupt, de exemplu, poate duce la rebutarea piesei, intrucit scoaterea lui este dificila. La controlul unei gauri se urmareste respectarea cotelor indicate pe desen, pentru diametrul gaurii si pentru pozitia pe care trebuie sa o aiba aceasta fata de anumite suprafete de referinta ale piesei, precum si calitatea supra­fetei realizate.

Controlul gaurilor executate la productia in serie mare se mai face cu aju­torul calibrelor netede (calibre tampon). in cazul productiei de unicate sau de serie mica se utilizeaza mijloace universale de masurat si controlat, ca : sublere, micrometre de interior, comparatoare de interior.

La productia in serie mare si in masa este necesar a se efectua un control preventiv al primelor piese, iar in cazul in care acestea corespund documen­tatiei tehice se vor poansona de controlor.

CAPITOLUL V.

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

La operatiile de burghiere si de prelucrare a gaurilor se vor respecta nor­mele de tehnica a securitatii muncii indicate mai jos :

echipamentele de protectie (salopetele) trebuie incheiate, iar parul
trebuie strins sau acoperit, pentru a nu fi prins de arborele principal al masinii sau de scula aschietoare ;

atit sculele cit si piesele trebuie fixate bine in dispozitive. Fixarea se
va face in timp ce masina este oprita ;

nu este permisa formarea aschiilor lungi. Aschiile se vor indeparta
numai cu cirligul, nu cu mina libera ;

la burghierea materialelor fragile (bronz si fonta) se vor folosi oche­
lari de protectie, iar aschiile metalice se vor indeparta cu o pensula sau cu aer comprimat;

curelele trapezoidale se vor schimba numai cind masina este oprita ;

- piesele vor fi stivuite cu atentie, lasindu-se spatiu suficient in zona de
lucru.

BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991