1.Incercari la presiune
Pentru efectuarea probelor partiale pe tronsoane e necesar sa se segmenteze conductele prin inchiderea lor cu capace metalice prevazute cu garniture de cauciuc ,la conductele din B.A ,precomprimatcapacele se executa cu cep. In piesa metalica de capat se prevad stuturi din teava cu robinete pentru circuitul de alimrntare si evacuare a apei ,aerului si pentru manometrul de presiune . La fiecare capat liber de tronson se construesc masive de rezemare in care se va impana f.bine capacul de inchidere. Aceste masive se dimensioneaza considerand presiunea de incercare iar sarcina pe care o trensmite pe taluzul vertical nu trebuie sa depaseasc 1 dan/cm2 . La conductele metalice nu e nevoie de masiv de rezemare deoarece masivul se sudeaza iar pe suprafata sa se fac ramforsari din profile metalice sudate. Probele partiale se fac fara armaturi si accesorii deoarece acestea nu sunt dimensionate la presiuni mai mari decat cele de regim . Se vor respecta si urmatoarele reguli specifice fiecariu tip de conducta.
Pt. cond din B.A. umplerea se poate face cu pompe centrifuge urmarindu-se san u se provoace socuri in conducta iar ridicarea presiunii pana la presiunea de incercare se face cu pistol .
Pt. conductele premo trebuie stabilit pt fiecare tronson presiunea de regim ce include si suprasarcina din lovitura de berbec precum si presiunea partiala si generala.
Pt. conductele metalice se face o proba cu aer la 70%din presiunea de regim , sudurilr pensulandu-se cu o solutie spumanta .
Probele se fac intr-o perioada cand temperatura e constanta pentru a se evita dilatarea sau contractarea conductelor. La probele cu aer trebuie acordata atentie deosebita normelor de protectie a muncii deoarece sudurile pot fi casante si bucati din sudura sau capace se pot desprinde . distanta la care sta personalul in timpul incercarilor e de minim 100 m. Sursa de aer sub presiune va fi asigurata de de catre motocompresor.
2.Remedierea defectiunilor
Aparitia unor defectiuni este relativ frecventadatorita presiunilor de proba lungimii traseelor nr. mare de imbinari . Procedeele de remediere cele mai frecvente sunt :
- la cond din asbest , defectiunile se pot produce prin spargerea tubului ,mufei sau expulzarea inelului de cauciuc . In cazul spargerii tubului el se inlocueste integral . iar legatura pieselor se face cu 2 piese de tip gibault . In cazurile spargerii mufei sau expulzarii inelului de cauciuc se pune tot o piesa de tip gibault , aceasta piesa trebuie protejata impotriva coroziunii. Materialele necesare remedierii trebuiesc pregatite din timp.
- la conductele premo defectiunile cele mai frecvente constau in expulzarea cond de cauciuc avand cauze principale alternarea sarcinilor din conducte . Montarea incorecta a inelului sau abaterii de toleranta la tub sau la inel . pentru remediere se foloseste o piesa speciala ce preseaza un nou inel de cauciuc in imbinare. Piesa metalica e alcatuita din 2 flanse taiate in 2 dupa diametru pt.a permite aplicarrea lor pe tub si dupa se sudeaza.
Prin avarierea tuburilor premo in camp sunt mult mai rare si se refac prin inlocuirea de mansoane metalice care se sudeaza . Sunt asemanatoare pieselor gibault dar la dimensiuni asemanatoare tuburilor premo.
Daca tuburile au avarii mari se sparg la mijloc iar in locul lor se introduc 2 piese metalice 1 cep si 1 mufa acestea se racordeaza la cele 2 tuburi premo se etanseaza iar in zona centrala se pastreaza un tronson de tub metalic de aceiasi dimensiune care se sudeaza la capatul celor 2 piese metalice montate anterior.
La tuburile din B.A. remedierile sunt f. dificile fiind nevoie de demontarea uniu intreg tronson .neetanseitatile de la mufe se fac prin stemuirea rosturilor cu franghie in mastic bituminos la cald sau masticuri aplicae la rece . Aceste operatiuni se fac la interiorul tubului. Neetanseitatile tubului se remediaza prin indepartarea betonului si aplicarea unui mortar rezistent si solutii.
3 Conducte din P.E.I.D
tehnologia executiei P.E.I.D are urmatoarele faze si operatiuni ;
a )faza premergatoare cuprinde ;
- pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului , eliberartea cailor de acces dealungul terenului)
- marcarea ternului si fixarea amprizei sapaturilor in vederea sapaturilor la cota de teren .
- receptia ,sortarea si transportul tuburilor si a conductelor.
b)faza de executie cuprinde ;
executarea sapaturii ,amplasarea si sudarea tuburilor lansate ,lansarea tuburilor, umplerea partiala a transeului.
c)fazele de probe si punere in functiune
- probarea conductelor pe tronsoane
-inlaturarea eventualelor defectiuni
-umplerea transeului si refacerea terenului conform destinatiei initiale
-proba generala si si completarea umputurilor.
- verificarea capacitatii de transport ,receptia generala a retelei.
Se vor incheia procese verbale intre beneficiar si executant in care se vor consemna modul in care s-au executat diferite operatiuni si rezultatele probei
Marcarea traseului si fixarea de reperi.
Montarea conductei pe tronsoane.
Dupa punerea in functiune la presiunea de regim si verificarea presiunii de transfer. Se vor respecta standardele normativele privind realizarea tuburilor de polietilina ,probele de presiune si securitatea punerii in vigoare la data executarii lucrarii.
Transportul si depozitarea tuburilor din polietilina se vor transporta cu mijloace de transport corespunzatoare ,incarcate si descarcate de niste persoane specializate.
Tuburile din polietilina sunt inflamabile si necesita atentie in timpul transportului. Trebuie evitat contactul tuburilor din polietilina cu diferiti solventi . tuburile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor.
Tuburile din polietilena nu se depoziteaza la soare si nu trebuie maontate cand sunt supuse unei temperaturi inalte pt. a se evita aparitia ulterioara de eforturi importante datorita contractiei.
4Amplasarea si montarea conductei
La primirea tuburilor pe santier se va examna certificatul de calitate .
Unele deteriorari mecanice cum ar fi amprente , zgarieturi taieturi care pot aparea in cazul manevrarii neatente sau in timpul imbinarii trebuesc depistate inaintea asamblarii.
Pt . evitarea propagarii in timp a defectiunilor dealungul conductelor se recomanda folosirea acelor tuburi ce corespund cerintelor de calitate.se recomanda ca grosimea peretilor san u fie mai mica de 5 mm . Capetele conductei si elementele de imbinare curatate inainte de maontaj ,partiale deteriorate trebuies taiate acasta facandu-se perpendicular pe axul conductei .Derularea conductei de pe tamburi se face mentinand tamburul in pozitie verticala derularea facandu-se manual iar la dimensiuni mari cu ajutorul unor mecanisme de derulare.
Conductele trebuesc derulate drept fara onduleuri . In cazul derularii la temperaturi sczute apropiate de 0 grade conductele se incalzesc cu apa sau cu aer cald.
Conductele din polietilina se pot asambla prin una din metodele ;
1)Strangere ,pt. conducte cu diametru mai mic de 110 mm se pot asambla folosind racorduri de strangere din metal sau material plastic mansoane teuri
racordarea cu flanse , se pot utiliza tronsoane provenite din fabrica cu flanse turnate sau se folosesc fglanse largi cu guler pt sudura . Imbinarea conductelor cu flansa trebuie sa se asigure fata de aparitia ef. de intindere sau incovoiere datorita variatiei de temperatura
2) Asamblarea prin sudura . Sudarea se face de persoane specializate care sa respecte recomandarile producatorului . Sudarea cu elemente de incalzire , extremitatea tubului si mansonului se aduc la temperatura de sudare cu ajutorul unui manson alcatuit din 2 parti . Sudura cap la cap pt. conducte cu dametru de peste 90 mm.
5 Exista 3 metode de forare cu circulatie inversa : - metoda prin aspiratie ,metoda cu ejector,metoda cu aerlift.
La adancimi reduse se foloseste metoda prin aspiratie . principiul acesteia consta in faptul ca princip de foraj care circula prin interiorul prajinilor de foraj e aspirat cu ajutorul pompelelor centrifuge si e refulat intr-un bazin . Sterilul provenit din actiunea sapei de forj e antrenat de curantul ascendent al fluidului de foraj si se sedimenteaza in acel batal in timp ce fluidul decantat alimenteaza printr-ub canal forajul.
In apropierea suprafetei ternului gaura de foraj se mentine cu un berbec de ghidajcu lungimea de 2-5m
La forajele cu circulatie inversa datorita diametrullui mare de forare sapele si garmiturile prajinilor au o forma particulara . Dupa executatarea forajului se trece la definitivarea sau la tubarea lui . Tubarea are urmatoarele functii principa le :-consolidarea peretilor impotriva prabusirii ,-protectia echipamentului de pompare ,-crearea unui filtru in cadrul stratului acvifer care se intentioneaa sa seexploateze
Izolarea statului care nu sunt exploatabile .
In cazul exploatarii hidrauice coloana finala cu carese echipeaza putul poate avea urmatoarele componente :1coloana de ghidaj ,2piesa de fund,3decantor,4filtru propriuzisa,5 coloana intermediara,6 centuri,7 coloana de prelungire,8 tub de protectie.
1 are lungimea de 2-5 m are rolul sa evite surparea in cazul de suprafata a peretilor si in final se recuperea. Elemental principal al 1 e filtrul propriuzis continuat pana la suprafata terenului prin7 .Deasupra stratului acvifer coloana de foraj este protejata de 8. La partea inferioara a filtrului se gases 2 continuate cu decantorul3pentru sedimentarea particuleleor solide .Tuburile neperforate intercalate intre tronsoanele de filtru sefolosesc coloane intermediare 5 iar piesele care asigura centrarea filtrelor se numesc centuri.
6 tehnologia de executie a retelelor de conducte ingropate
sunt utilizate pentru aductiunile de apa a retelelor de conducte ingropate in laocul solutiei cu canale deschise are o serie de avantaje printre care cele mai importante sunt :-se asigura reducerea pierderilor de apa din reteaua de aductiune ,-se diminueaza considerabil suprafata de teren scose din circuitul agricol sau din alte folosinte,- se elimina fragmentarea suprafetelor agricole.
Reteaua de conducte ingropate e constituita din totalitatea conductelorde masura si protectie amplasate de regula in subteran si care formeaza un sistem inchis asigurand transportul apei de la punctul de alimentare la punctul de folosire
Reteaua se compune din trasee de conducte distincte in ceea ce priveste functionalitatea si materialul din care se realizeaza :-conductele care pornesc de la statiea de pompare au diametru mare peste 400 mm sunt realizate din metal ,din tuburi prefabricate de beton armatprecomprimat sau metalice monolit.,- conducte de asbo care se racordeaza la cele de aductiune si care au diametru mai mic si care sunt realizate din metal , beto precomprimat monolit si polimeri.
Din considerente legate de costuri conductele metalice se folosesc in general in anumite situatii :-cand presiunea de lucru depaseste presiunea maxima pentru care se fabrica tuburiledin beton armat precomprimat polimeri ,- tuburi transparente debite care conduc la diametre mai mari decat cele maxime la care se fabica . In cazul terenurilor instabile cu pericol de miscare in timp sau cu exces de umiditate .
7 Tuburi din beton precomprimat
progresele realizate in domeniul betonului armat au permis sa se realizeze primele tuburi din beton armat foloste la executareade aductiuni de apa sub presiune . dupa 1920 s-au dezvoltat o serie de procede speciale ca vacuumarea ,vibropresarea si precomprimarea aceste procedee fiind folosite si la fabricarea tuburilor din beton armat . In prezent folosind efectul combinat al precomprimarii longitudinale si transversale se realizeaza tuburi care se folosesc la presiuni de lucru de 19 bari . La noi in tara tuburile din beton precomprimat au avut o evolutie rapida ,existand in prezent mii de Km de aductiunii pt alimentarea cu apa si irigarea realizate din astfel de tuburi cu diametrul de 100-150 mm. Procedeul cel mai folosit pt aceste tuburi este procedeul premo
Tuburile se fabrica prin procedeul premo , acest procedeu cuprinde urmatoarele faze principale :-armarea longitudinala ,- armarea transversala a mufei ,-cofrarea exterioara,-turnarea betonului si centrifugarea ,-formarea mufei,- tratarea terenului pentru accelerarea intariri,- decofrarea,- tratarea termica faza II,- sablarea miezului, - armarea transversala,- torcretarea exterioara a tubului,- tratarea termica faza III ,- finisarea exterioara a tuburilor,- incercarea la presiune a tubului .Procesul de fabricatie are un nivel tehnologic f. ridicat care asigura tubului rezistente ridicate . Se impune totusi manevrarea atenta a acestor tuburi si punerea lor evitandu-se lovirea cicnirea sau deteriorarea lor. Dozajul de cinent la realizarea tuburilor este de 600 Kg la m3, se folosesc agregate spalate cu cel putin 4 sorturi cudimensiuni maxme de 14 mm .Pt armare se folosesc sarme speciale pt beton precomprimat cu diametru de 1.2-1.6 mm. Dupa 28 de zile de la turnarea betonului diin tub si din stratul ; de protectie trebuie sa aibe cel putin 50 N/mm2
9 Imbinarea tuburilor si elementele lor componente
La imbinarea tuburilor prema trebuie sa se asigure etanseitatea corespunzatoare dar in acest caz problemele sunt mai dificile datorita dimensiunilor mari ala tuburilor.Imbinarea tuburilor premo se poate realiza de tije rigide sau de tije elastice.Pt majoritatea tipurilor de lucrari se utilizeaza imbinarea de tip elastic fiind mai avantajosa imbinarea se face cu mufe tip clapet , un tub avand la un capat mufa iar la celalalt cepul . Elementul de etansare propriuzis il constiue inelul de cauciuc . Acest tip de imbinare permite pentu fiecare imbinare o deviere de la aliniament decirca 20 si 30 minute .Pentru montarea pieselor speciale (ramificatii organe de inchidere ,piese de masura si protectie se folosescpiese speciale (inele metalice ) cu cep sau mufa dupa caz executate in concordanta cu dimensiuni tuburilor premo respective.
11 tuburi din beton vibrovacuumat
sunt folosite la realizarea aductiunilor de apa care nu functioneaza sub presiune .Se fabrica prin vibrovaccumare cu aggregate cu diametru max de 14 mm. Armarea se face din carcase sudate din otel PC52.
Dimensiunile principale diametru 2200mm L=5m si masa 16 tone
12Tuburi din polimeri
Aceste tuburi se utilizeaza pentru conductele de apa sub presiune .Este de data mai recenta si are o serie de avantaje. :- Greutate specifica mai redusa a materialului (0.945-0.960daN/dm3) fata de 2.5 daN/dm3la beton armat.- rezistente specifice mai ridicate la intindere cea ce permite confectionarea de tuburi cu pereti mai subtiri si longitudinali mari .- Imbinarea este mai simpla cu mufa clopot legata de tub iar etansarea se face cu inel de cauciuc .- elasticitate mai mare a tubului si a imbinarilor.
13 Conducte metalice
Au fost utilizate pe scara mare la realizarea retelelor ingropate iar apoi din considerente ec si tehnice utilizarea sa restrans . Au 2 mari dezavantaje -costa mult si nu rezista in timp. Ele sunt supuse coroziunii datorita sarurilor ,umiditatii solurilor curentilor din sol dar si coroziunii interioare datorita apei care circula .
Fara masuri de protectie durata de viata a unei asemenea conducte poate scadea cu 10 ani .cu toate aceste datorita celorlalte calitati metalul se foloseste in urmatoarele cazuri :- la conductele de aspiratie a statiilor de pompare la care apar presiuni importante. - la conductele de refulare ale acelor statii de pompare la care presiunile de regim sunt mari si apar si suprapresiuni importante datorita socurilor importante si loviturii de berbec . - la subtranversarea unor cai de circulatie publica unde apar sarcini alternante si vibratii,-in cazul traseelor cu conditii dificile (terenuri instabile sau stancoase , traversari aeriene sau subtranversari ale unor rauri mai mari )
10 Tuburi din beton centrifugat de joasa presiune
Acest tip de tuburi se utilizeaza la sifonarea canalelor irigate pentru trecerea pe sub unele cai de comunicatie , la realizarea de podete tubulare si in constructia unor stavilare. Se produc prin centrifugare in cofraj metalic in care in prealabil se introduce carcase de armat construit din armatura longitudinala si transversala .Formarea mufei si a cepului tubului se face cu mai puna precizie si de acceia cand aceste tububuri se folosesc pt. transportul apei sub presiune trebuie verificate cu atentie.diametrele cerute sunt 800-2200 . presiunile de expl sunt de 1.5daN/cm2
|
