Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Instrumente pentru masurarea parametrilor atmosferici p,t,e

tehnica mecanica











ALTE DOCUMENTE

Clasificarea bransamentelor
Instrumentele Optice
Metoda tensiunii între noduri
Torsorul unui sistem de forte in raport cu un punct
AMPLIFICATOARE OPERATIONALE INTEGRATE
PROIECT PENTRU CURSUL DE ECHIPAMENTE ELECTRICE « APARATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE »
CONVERTIZOR ELECTROGAZODINAMIC DE ENERGIE EOLIANA - OPTIMIZAREA PUTERII DEBITATE DE CONVERTIZORUL ELECTROGAZODINAMIC
Demand Side Management in conceptia cercetarii operationale
Manevra navei pentru rolul de "OM LA APA"
Compozite structurale tip 'sandwich' cu fete nemetalice


Instrumente pentru masurarea parametrilor atmosferici p,t,e

Memoriu tehnic

Instrumente pentru determinarea temperaturii aerului

Termometrul meteorologic simplu

            Temperatura aerului în masuratorile geodezice prin unde se determina cel mai simplu tot cu un termometru obisnuit, cu conditia ca domeniul scarii acestuia sa corespunda domeniului de varia 17517n137r 55;ie a temperaturii aerului. În acest scop se utilizeaza cu precadere termometrul, meteorologic sau psihrometric. Acesta ca orice termometru, este alcatuit dintr-un rezervor de mercur la care se afla racordat un tub capilar. Mercurul , frecvent folosit ca substanta termometrica sensibila, se afla atât în rezervor cât si în prima portiune a tubului capilar.

            Tubul capilar este aplicat pe o scara termometrica fiind confectionata din portelan alb (opal)

            Prinderea tubului de scara termometrica se face cu ajutorul a doua bucati de sârma subtire.

            Scara termometrului meteorologic obisnuit este gradata de la -350C la +600C, fiecare grad fiind împartit în cinci parti, cu ajutorul unei lupe se poate estima usor  0.10C.

            Masurarea temperaturii aerului cu termometrul meteorologic simplu se face numai la umbra, la înaltimea de cel putin doi metri deasupra solului, termometrul distantat la cel putin 40-50 cm de operatorul care efectueaza lucrarile.

            În afara de termometrul obisnuit de felul celui descris mai sus în meteorologie se mai folosesc termometre de maxima si minima, termografe de diferite tipuri, termometre cu rezistenta electrica si termistori. Dintre acestea un interes deosebit pentru masuratorile geodezice prin unde, îl reprezinta aparatul înregistrator de temperatura - termograful si termometrul cu rezistenta electrica, descrise pe scurt în cele ce urmeaza.

Termograful

 Este un aparat folosit pentru înregistrarea continua a temperaturii aerului atmosferic pe parcursul a 24 or sau chiar o saptamâna

În acest sens termograful comporta o piesa sensibila la variatia de temperatura, un sistem de pârghii de transmisie, si partea înregistratoare formata dintr-o rola de hârtie speciala antrenata de un mecanism de ceasornic.

Pe rola de hârtie, o penita cu cerneala speciala deseneaza în mod continuu curba variatiei de temperatura a aerului, care este apoi interpretata la birou.

Termograful aduce servicii masuratorilor geodezice prin unde în studiul variatiei diurne a indicelui de refractie atmosferica.

Termometrul cu rezistenta electrica

            Se bazeaza pe principiul variatiei rezistentei electrice a unui conductor în functie de temperatura. Constructia termometrului electric depinde de scopul în care acesta va fi întrebuintat. Astfel termometrul destinat masurarii temperaturii aerului, contine ca piesa receptoare, sensibila la temperatura, un fir de platina lung de 30 cm, cu diametrul de 0.0002 mm si rezistenta electrica de 80 Ohmi.

            Termometrele electrice sunt caracterizate printr-o mare sensibilitate si deci precizie ridicata în masuratori.

            Prezinta marele avantaj ca permite automatizarea ele putând fi instalate pe sonde meteorologice pentru masurarea cu continuitate a temperaturii în timpul ascensiunii. Asemenea masuratori sunt extrem de utile la ridicarea profilului termic al atmosferei pe directia distantei de masurat, în vederea stabiliri modelului atmosferic care aproximeaza câmpul scalar al indicelui de refractie.

             

Instrumente pentru determinarea umiditatii aerului

            Pentru determinarea umiditatii aerului, în functie de scopul urmarit, se folosesc doua categorii de instrumente si anume.

a -          Instrumente pentru masurarea vaporilor (e)

b -          Instrumente pentru masurarea umiditatii relative (r)

În prima categorie de instrumente denumite psihrometre de diferite tipuri si constructii, iar în a doua instrumentele numite higrometre, de asemenea de mai multe tipuri.

Psihrometrul Assmann

Teoria constructiei si folosirii psihrometrul Assmann

Este instrumentul cel mai folosit pentru masurarea cu precizie a presiunii actual a vaporilor de apa din atmosfera.

            Psihrometrul este format din doua termometre identice, unul dintre acestea având rezervorul înfasurat într-un tifon care se îmbiba cu apa distilata înaintea începerii masuratorii ( Fig. 1). Acesta poseda chiar denumirea de termometru umed pe când celalalt se numeste termometrul uscat. Functionarea psihrometrului se bazeaza acum pe urmatoarele: cu cât aerul este mai uscat, cu atât procesul evaporarii apei distilate de pe tifonul umezit, este mai intens; evaporarea facându-se cu absorbtie de caldura. Temperatura indicata de termometrul umed va fi mai joasa fata de a termometrului uscat, care este chiar temperatura aerului.

            Conform legii lui Dalton, cantitatea Q de caldura absorbita în timpul evaporarii este data de relatia:

 în care:

            K - un coeficient ce depinde de viteza curentului de aer din atmosfera ( sau de viteza curentului atmosferic creat pentru ventilarea rezervoarelor.

            l - caldura latenta de evaporare a apei

            S - suprafata rezervorului umezit al termometrului.       

            E1-tensiunea maxima a vaporilor de apa (saturati ) la temperatura suprafetei umede (t1)

            E - tensiunea actuala a vaporilor de apa din mediul atmosferic înconjurator în momentul determinarii.

            P -presiunea atmosferica.

            Deoarece între rezervorul termometrului umed si aerul înconjurator se creeaza o diferenta de temperatura, atunci, conform principiului lui Newton, spre rezervorul respectiv se dirijaza o cantitate de caldura Q1 data de relatia:

Q1 = CS( t - t1 )

în care:

            C - coeficientul de proportionalitate

            t - temperatura indicata de termometrul uscat  ( temperatura aerului)

            t1 - temperatura indicata de termometrul umed

            Citirea temperaturilor indicate de cele termometre se efectueaza în momentul când temperatura termometrului umed a devenit constanta. În acest moment, rezervorul umed primeste o cantitate de caldura egala cu cea consumata pentru evaporare, adica Q = Q1 s deci putem scrie:

de unde se va scoate valoarea e

Notând:

(constanta psihrometrica)

avem formula uzuala, numita înca si formula Sprung

e = E1-AP( t - t1)

în care E1 - tensiunea maxima a vaporilor saturati la temperatura rezervorului umed, se poate calcula de exemplu cu ajutorul formulei lui Tetens Magnus în varianta:

în care c este o constanta cu valoarea c = 0.6609, pentru exprimarea lui E1 în mm Hg, sau c = 0.7857 când se urmareste expresia lui E1 în milimetri.

Manipularea psihrometrului Assmann

            Pâna în prezent psihrometrul Assmann s-a dovedit a fi unul dintre cele mai practice si totodata mai precise instrumente pentru determinarea presiunii vaporilor de apa din atmosfera. Atingerea unei precizii de 1% cu acest instrument, este o operatiune relativ simpla daca se respecta urmatoarele reguli de manipulare:

*   Instrumentul trebuie sa fie periodic etalonat într-un laborator meteorologic autorizat, în privinta corectiei de zero a celor doua scari termometrice si a vitezei de curentului de ventilatie.

*   Tifonul rezervorului umed trebuie pastrat într-o perfecta stare de curatenie spalându-l cât mai des cu apa calda si sapun si apoi degresându-l cu alcool.

*   Umezirea tifonului trebuie facuta numai cu apa distilata  pura de farmacie; întrebuintând pentru aceasta o pipeta potrivita, care de asemenea trebuie mentinuta în stare de curatenie.

*   Masurarea urmeaza a se efectua numai la umbra ferind în special rezervoarele termometrice de actiunea directa a razelor solare.

*   Înaltimea instrumentului deasupra solului trebuie sa comporte cel putin 2 m, iar distanta sa fata de operatorul care efectueaza lucrarile este necesar sa fie de minim 40-50 cm.

*   Lecturile scarilor termometrice se recomanda sa fie efectuate cu o lupa potrivita si numai dupa ce coloana de mercur a rezervorului s-a stabilizat la o valoare minima de temperatura.

*   Daca masuratorile se efectueaza pe timp rece la temperaturi negative, trebuie acordata o atentie deosebita starii rezervorului umed consemnând în jurnalul de observatii starea de fapt a tifonului umezit " apa" sau "gheata".

*   Daca temperatura aerului este cu certitudine negativa si totusi tifonul umed nu se lasa înghetat atunci pentru evitarea unor eventuale confuzii, se recomanda tamponarea acestuia cu o mica bucata de gheata sau zapada, ori cu un cui brumat, pentru ai provoca înghetarea si a consemna în jurnalul de observatii starea "gheata" la rezervorul umed.

*   In permanenta trebuie avut în vedere faptul ca precizia determinarii presiunii vaporilor cu psihrometrul Assmann, depinde sensibil de precizia masurarii temperaturii rezervorului umedîn consecinta masurarii temperaturii acestui rezervor i se acorda o atentie sporita.

Concomitent cu observatii asupra temperaturii rezervorului uscat si umed la psihrometrul Assmann, trebuie efectuate observatii si asupra presiunii atmosferice P, aceasta intervenind si ea în formula Sprung a presiunii vaporilor. Jurnalul observatiilor psihrometricedeci, trebuie sa contina elementele ( P, t, t1 ).

Instrumente pentru masurarea presiunii atmosferice

În masuratorile prin unde, pentru determinarea presiunii atmosferice se întrebuinteaza mai multe tipuri de instrumente, cunoscute în general sub numele de barometru. În linii mari acestea sunt:

1.      Barometrul cu mercur, bazat pe principiul echilibrarii presiunii atmosferice prin greutatea unei coloane de mercur. Acest principiu elaborat de Torricellii în anul 1643 aste utilizat în constructia orcarui barometru cu mercur.

2.       Barometrul aneroid, functionând pe principul mecanic al deformatiilor unei capsule partial vidate, sub influenta presiunii atmosferice.

3.      Barometru electric, este în esenta un barometru aneroid perfectionat, ale carui indicatii de presiune sunt redate sub forma numerica de un dispozitiv digital cu citire directa de 0.1 mbar.

4.      Altimetrul, este de asemenea  un barometru aneroid, care pe lânga scara presiunilor gradate de regula în mm Hg, poseda si o scara suplimentara care indica valoarea altitudinii în metri deasupra nivelului mari.

5.      Hipsometrul, cunoscut si sub numele de termobarometru, acesta functionând pe principiul fizic al dependentei temperaturii de fierbere a apei distilate, de presiunea atmosferica a mediului în care se face experienta.

6.      Altimetru interferential, acesta fiind în esenta un barometru aneroid la care deformatiile capsulelor Vidi sub influenta variatiilor presiunii atmosferice, se masoara cu foarte mare precizie utilizând interferenta luminii în pana optica de aer.

Barometrul cu mercur

            Acesta poate fi de doua tipuri:

  1. cu rezervor fix asa numitul barometru de tip Füess
  2. cu rezervor mobil, cunoscut sub numele de barometru tip Fortin.

Din punct de vedere al principiului pe care se bazeaza, ambele tipuri sunt identice, ele functionând pe principiul tubului lui Torricelli.

  Barometru cu mercur cu rezervor fix.

Este format din urmatoarele parti:

T - tubul barometrului de sticla cu lungimea de circa 85 cm, având dimensiuni mai mari ( 7-8 mm) în dreptul scarii presiunilor. La partea inferioara  tubul barometric este prevazut cu o îngustare B ( o supapa special numita Bunten), care împiedica aerul sa patrunda în spatiul vid, de deasupra meniscului mercurului din tub. La partea inferioara, tubul poseda o garnitura metalica speciala g ,prin intermediul careia tubul barometric de sticla se racordeaza la partea superioara a rezervorului.

R- Rezervorul cu mercur al barometrului, acesta cuprinde trei piese si anume:

c - capacul rezervorului posedând un mic orificiu în care patrunde un surub special p, care prin desurubare cu 3-4 ganguri permite mercurului din rezervor sa comunice cu atmosfera. surubul  respectiv poarta denumirea de surub de presiune.

f - fundul rezervorului, prevazut cu un orificiu central în care patrunde surubul de statie. Acesta în timpul transportului se înlocuieste cu un cu un alt surub special cu arc si piston ( surub de transport), care acopera etans gura barometrului.

m - mijlocul rezervorului, care este un inel metalic, prevazut cu o diafragma avâmd practicata în ea un orificiu central ceva mai mare, prin care patrunde gura tubului barometric si altele cinci mai mici.

Sc - scara barometrica, sau scara presiunilor, aflata la partea superioara a tubului de protectie P care este însurubat în capacul rezervorului. Scara barometrului este divizata din mm în mm. Pentru aprecierea zecimii de milimetru scara poseda un Vernier V, care se manevreaza dintr-un surub cu cremaliera E.


Document Info


Accesari: 7305
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )