Intrebari licenta Navigatie

Īntrebari licenta 2003

Navigatie

1 Cercul mare ce trece prin doua puncte oarecare pe sfera terestra este determinat de un plan care contine intotdeauna:

a.      Polii terestrii

b.      Punctele cardinale Nord si Sud

c.       Zenitul si Nadirul

d.      Centrul sferei terestre

2 Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:

a.      Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd

b.      Diferentele de coordonate zero

c.       Diferenta de latitudine zero, diferenta 717v2113h de longitudine egala cu 180 grd

d.      Diferenta de latitudine egala cu 180 grd , diferenta de longitudine egala cu zero

3 Pentru aceeasi valoare in modul a diferentelor de coordonate intre punctul initial si cel final, diferenta intre distanta loxodromica si cea ortodromica este maxima cand:

a.      Punctul initial este in emisfera nordica, punctul final este in emisfera sudica

b.      Punctul initial este in emisfera sudica, punctul final este in emisfera nordica

c.       Ambele puncte sunt in aceeasi emisfera estica sau vestica

d.      Ambele puncte sunt in aceeasi emisfera (nordica sau sudica)

4 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?

a.      Intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite

b.      Pe harta gnomonica este o linie dreapta

c.       Este arc de cerc mic pe sfera terestra

d.      Pe harta Mercator este o curba cu concavitatea spre ecuator

5 Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea:

a.      Egala cu valoarea latitudinii paralelui limita

b.      Aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final

c.       Egala si de semn contrar

d.      Mai mica decat valoarea latitudinii paralelului limita

6 Intre doua puncte oarecare pe sfera terestra diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica este intotdeauna:

a.      Negativa

b.      Pozitiva

c.       Neglijabila

d.      Zero

7 Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:

a.      Mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta ortodromica

b.      Cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica

c.       Mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica

d.      Mai mare decat cea loxodromica, mai mica decat cea ortodromica

8 Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA?

a.      Metoda triunghiurilor asemenea

b.      Metoda locului de egala diferenta de relevment

c.       Metoda dreptei de inaltime adevarata

d.      Metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment

9 Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:

a.      Sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor

b.      Drumul navei sa fie mentinut riguros constant

c.       Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica

d.      Observatiile sa fie simultane

10 Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt comunicate initial prin:

a.      Avize radio catre navigatori

b.      Avize catre navigatori saptamanale

c.       Editiile corectate ale hartilor

d.      Editiile noi ale cartii farurilor

11 Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim sunt continute in:

a.      Ocean Passages for the World

b.      Ships' Routeing

c.       Sailing Directions

d.      Mariner's Handbook

12 La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:

a.      Sistem de inalta presiune

b.      Sistem de joasa presiune

c.       Maxim de temperatura

d.      Maxim al temperaturii punctului de roua

13 In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:

a.      Anticicloni

b.      Cicloni tropicali

c.       Sa barica

d.      Talveg depresionar

14 Higrometrele sunt instrumente de masura utlizate pentru a determina:

a.      Temperatura aerului

b.      Presiunea atmosferica

c.       Cantitatea precipitatiilor

d.      Umiditatea relativa

15 O maree este considerata diurna cand este formata din:

a.      singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore

b.      Doua ape inalte in 24 de ore

c.       Doua ape joase in 24 de ore

d.      apa inalta si o apa joasa la interval de 6 ore

16 Milibarul este unitatea de masura pentru:

a.      Temperatura aerului

b.      Umiditatea relativa

c.       Presiunea atmosferica

d.      Adancimea marii

17 Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:

a.      Scade ca si temperatura aerului

b.      Scade in timp ce temperatura aerului creste

c.       Creste ca si temperatura aerului

d.      Creste in timp ce temperatura aerului scade

18 La o nava in mars,cu anemometrul se masoara:

a.      Numai viteza vantului aparent

b.      Viteza si directia vantului real

c.       Numai viteza vantului real

d.      Directia vantului real si viteza vantului aparent

19 Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:

a.      NE

b.      WSW

c.       NW

d.      SSE

20 Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:

a.      Masurarea vitezei vantului

b.      Masurarea presiunii aerului

c.       Determinarea directiei de deplasare a furtunilor

d.      Determinarea inaltimii valurilor

21 Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:

a.      Vreme frumoasa si uscata

b.      Cer innorat si vanturi puternice

c.       Precipitatii continue si rafale de vant

d.      Cer complet acoperit si vant slab

22 Cand temperatura unei mase de aer scade:

a.      Temperatura punctului de roua variaza

b.      Umiditatea absoluta scade

c.       Umiditatea relativa creste

d.      Umiditatea relativa scade

23 Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:

a.      Trecerea unui front cald

b.      Trecerea unui front rece

c.       Sistem de inalta presiune

d.      Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica

24 Norii sunt clasificati tinand cont de:

a.      Dimensiune

b.      Viteza de deplasare

c.       Altitudine si mod de formare

d.      Pozitia lor in fronturile atmosferice

25 Curentii oceanici sunt definiti ca:

a.      Deplasari verticale ale maselor de apa

b.      Deplasari orizontale ale maselor de apa

c.       Modificari ale densitatii apei

d.      Variatii ale temperaturii apei

26 Ceata se formeaza cand:

a.      Umiditatea relativa este de 50%

b.      Presiunea atmosferica este de 1025mb

c.       Temperatura aerului este mai mare decat temperatura punctului de roua

d.      Temperatura aerului este egala sau mai mica decat temperatura punctului de roua

27 Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:

a.      Termograful

b.      Barograful

c.       Higrograful

d.      Termohigrograful

28 Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:

a.      Drept in fata sa

b.      Spre dreapta, usor in spatele sau

c.       Spre stanga, usor in spatele sau

d.      Spre stanga usor in fata sa

29 In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:

a.      Front oclus

b.      Zona de presiune inalta

c.       Front stationar

d.      Zona de presiune joasa

30 Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa, indica:

a.      vreme furtunoasa este iminenta

b.      Conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate

c.       defectiune a barometrului

d.      crestere a fortei vantului

31 In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:

a.      Este in trecere un front rece

b.      In apropiere este un centru de inalta presiune

c.       In apropiere exista un front stationar

d.      Se apropie un front oclus

32 Musonii sunt caracterizati ca:

a.      Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa

b.      Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului

c.       Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an

d.      Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in timpul zilei

33 Mareele de cuadratura se produc cand:

a.      Luna este la fazele de primul si al doilea patrar

b.      La Luna noua si Luna plina

c.       Soarele si Luna sunt la conjunctie

d.      Soarele si Luna sunt in opozitie

34 Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:

a.      Umiditatea atmosferica

b.      Banchizele de gheata

c.       Configuratia coastelor

d.      Variatia densitatii apei oceanice

35 Gradientul baric orizontal reprezinta:

a.      Variatia orizontala a temperaturii

b.      Diferenta de presiune pe unitatea de suprafata orizontala

c.       Diferenta de presiune in timp

d.      Variatia verticala a presiunii

36 Umiditatea relativa este definita ca:

a.      Raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la temperatura data si cantitatea maxima posibila

b.      Cantitatea maxima de vapori de apa pe care aerul este capabila sa-l contina

c.       Relatia dintre cantitatea de vapori de apa din aer si presiunea atmosferica

d.      Cantitatea minima de vapori de apa pe care o poate contine aerul

37 Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii:

a.      Precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa

b.      Cresterea presiunii atmosferice si vant puternic

c.       Vant in rafale si mare montata

d.      Furtuna cu descarcari electrice

38 Cea mai buna estimare a directiei vantului, la suprafata marii, unde sunt ape adanci, poate fi obtinuta prin observarea:

a.      Directiei de deplasare a norilor

b.      Directiei mansei de vant

c.       Directiei valurilor

d.      Deplasarii gheturilor

39 Directia vantului de suprafata este:

a.      De la presiunea inalta la presiunea joasa, fara modificari

b.      De la presiunea joasa la presiunea inalta, modificata de forta Coriolis

c.       De la presiunea inalta la presiunea joasa, modificata de forta Coriolis

d.      De la presiunea joasa la presiunea inalta, fara modificari

40 Expresia "aerul este saturat" inseamna:

a.      Umiditatea relativa este de 100%

b.      Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data

c.       Precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 de ore

d.      Norii acopera total bolta cereasca

41 Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:

a.      Ceata de radiatie

b.      Ceata de conductie

c.       Ceata frontala

d.      Ceata de advectie

42 Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatatii atmosferice este:

a.      Termometrul

b.      Barometrul

c.       Psihrometrul

d.      Anemometrul

43 Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii:

a.      Frontal

b.      In dreapta traiectoriei

c.       In spatele furtunii

d.      In stanga traiectoriei

44 Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde se modifica panta, spre cele mai mari adancimi se numeste:

a.      Campia abisala

b.      Zona de rift

c.       Self sau platou continental

d.      Terasa submarina

45 Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a instrumentului de masura numit:

a.      Barograf

b.      Termograf

c.       Anemograf

d.      Higrograf

46 Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se numeste:

a.      Maree

b.      Resaca

c.       Deferlare

d.      Hula

47 Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:

a.      NW

b.      SE

c.       S

d.      NE

48 Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:

a.      760 mb

b.      938,9 mb

c.       1000 mb

d.      1013,2 mb

49 Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:

a.      Umiditatea absoluta

b.      Punct de roua

c.       Punct de precipitatii

d.      Deficit de saturatie

50 Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la :

a.      Perioada valului

b.      Frecventa valului

c.       Inaltimea valului

d.      Lungimea valului

51 Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:

a.      Adancimea apei si topografia submarina

b.      Vanturile si diferenta de densitate a apei marii

c.       Configuratia costelor si a platoului continental

d.      Temperatura aerului si presiunea atmosferica

52 Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este:

a.      NW, W si S

b.      SW, S si SE

c.       N, NW si E

d.      W, NW si N

53 Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:

a.      Limita mareei

b.      Adancimea apei din harta

c.       Inaltimea mareei

d.      Perioada mareei

54 Vanturile care au cea mai mare influenta asupra directiei, derivei si adancimii curentilor ecuatoriali sunt:

a.      Vanturile locale

b.      Musonii

c.       Vanturile alizee

d.      Vanturile de W

55 Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:

a.      De E la W

b.      De W la E

c.       De N la S

d.      In orice directie

56 Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?

a.      10 la 12 Nd

b.      4 la 6 Nd

c.       15 la 20 Nd

d.      40 Nd

57 Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?

a.      10 la 15 Nd

b.      20 la 30 Nd

c.       5 la 10 Nd

d.      70 Nd

58 Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?

a.      Lungimea valului

b.      Adancimea valului

c.       Inaltimea valului

d.      Perioada valului

59 Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?

a.      Forta de furtuna a vantului dinspre Nord

b.      hula neobisnuit de lunga

c.       Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor

d.      Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala

60 Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?

a.      Altostratus si Fractostratus

b.      Altocumulus si Cirrus

c.       Cirrostratus si Cumulus

d.      Cumulonimbus si Cumulus

61 Cand exista conditii de risipire a cetii?

a.      Cand se produce amestecul aerului cald cu aerul rece

b.      Cand are loc advectia aerului cald peste suprafata rece

c.       La intensificarea la tare, a vantului

d.      Cand ploaia este mai calda decat aerul

62 Ce vanturi isi schimba periodic directia?

a.      Alizeele

b.      Musonii

c.       Sirocco

d.      Vanturile de West

63 Cand o masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplaseze, zona de separatie se numeste:

a.      Front rece

b.      Front oclus

c.       Front cvasistationar

d.      Front cald

64 Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri ,valul:

a.      Creste ca inaltime

b.      Creste ca lungime

c.       Creste ca viteza

d.      Lungimea este neschimbata

65 Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?

a.      4 Bf

b.      6 Bf

c.       12 Bf

d.      17 Bf

66 Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?

a.      Au loc numai la cuadratura

b.      Determina maree diurne

c.       Au o valoare mai scazuta decat in mod normal

d.      Au loc la sizigii

67 Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera nordica este ADEVARATA?

a.      Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii

b.      Depinde de declinatia Lunii

c.       Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici

d.      Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala

68 Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?

a.      Mistralul

b.      Briza de uscat

c.       Bora

d.      Briza de mare

69 Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de Nord?

a.      Tablele de maree

b.      Cartile pilot ale zonei

c.       Navtexul

d.      Atlasul geografic

70 Din cauza trecerii unui front oclus temperatura:

a.      Va creste rapid

b.      Ramane aproximativ aceeasi

c.       Va scadea brusc

d.      Depinde daca ocluzia este de tip cald sau rece

71 Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?

a.      Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontului

b.      Veti asptepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti schimba de drum

c.       Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata de frontul rece

d.      Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari electrice

72 Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?

a.      Averse de ploaie

b.      Ceata

c.       Ceata

d.      Vreme secetoasa

73 Arcul de orizont masurat de la punctul cardinal Nord in sens retrograd pana la cercul vertical al astrului se numeste:

a.      Azimut

b.      Amplitudine

c.       Unghi orar

d.      Inaltime

74 Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al astrului se numeste:

a.      Distanta zenitala

b.      Declinatie

c.       Distanta polara

d.      Inaltime

75 Cu ajutorul tablelor ABC se poate calcula:

a.      Inaltimea si unghiul sideral

b.      Unghiul la pol si declinatia

c.       Azimutul, unghiul la pol, drumul initial sau drumul final

d.      Distanta polara si inaltimea

76 Un astru la culminatie intersecteaza:

a.      Meridianul superior,meridianul inferior

b.      Primul vertical estic,primul vertical vestic

c.       Orizontul adevarat astronomic

d.      Ecuatorul ceresc

77 Pentru un observator situat pe ecuator:

a.      Toti astrii sunt circumpolari vizibili

b.      Toti astrii sunt circumpolari invizibili

c.       Toti astrii au rasarit si apus

d.      Numai astrii emisferei sudice sunt invizibili

78 Miscarea diurna este determinata de:

a.      Miscarea de rotatie a Pamantului in jurul Soarelui

b.      Miscarea de rotatie a Pamantului in jurul axei sale

c.       Miscarea de precesie

d.      Miscarea de nutatie

79 Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste:

a.      Digresiune minima

b.      Digresiune

c.       Elongatie minima

d.      Elongatie

80 Conform primei legi a lui Keppler, traiectoria descrisa de o planeta in miscarea sa de rotatie in jurul soarelui este:

a.      hiperbola avand Soarele in unul din focare

b.      elipsa avand Soarele in unul din focare

c.       parabola avand Soarele in focar

d.      Un cerc avand Soarele in centru

81 Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grd 27 min

a.      Solstitiu de iarna

b.      Echinoctiu de primavara

c.       Solstitiu de vara

d.      Echinoctiu de toamna

82 La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de intersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:

a.      20 martie, 22 iunie

b.      21 martie, 23 septembrie

c.       22 iunie, 23 septembrie

d.      22 iunie, 22 decembrie

83 Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:

a.      22 decembrie, 21 martie

b.      21 martie, 22 iunie

c.       21 martie, 23 septembrie

d.      22 iunie, 22 decembrie

84 Ecliptica reprezinta traiectoria descrisa pe sfera cereasca de:

a.      planeta inferioara

b.      Luna

c.       planeta superioara

d.      Soare

85 Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia astronomica sunt:

a.      Mercur, Venus Marte, Jupiter

b.      Venus, Marte, Jupiter, Saturn

c.       Venus, Marte, Jupiter, Uranus

d.      Marte, Jupiter, Saturn, Neptun

86 O planeta executa urmatoarea forma de miscare aparenta pe sfera cereasca:

a.      Nula in punctul de statie

b.      Intotdeauna in sens direct

c.       Intotdeauna in sens retrograd

d.      Este fixa pe sfera cereasca

87 Care din urmatorele planete se pot situa la un moment dat in conjunctie superioara:

a.      Marte, Jupiter

b.      Jupiter, Saturn

c.       Venus, Saturn

d.      Mercur, Venus

88 Originea timpului astronomic este:

a.      Meridianul inferior al observatorului

b.      Cercul orar al punctului vernal

c.       Meridianul superior al observatorului

d.      Meridianul central al fusului orar

89 Intre timpul locului t si timpul la Greenwich T al unui astru exista urmatoarea relatie:

a.      a120.mht

b.      b120.mht

c.       c120.mht

d.      d120.mht

90 Timpul sideral se defineste ca fiind:

a.      unghiul orar al punctului vernal

b.      unghiul orar al Soarelui mediu

c.       unghiul orar al unei stele oarecare

d.      unghiul orar al Soarelui adevarat

91 Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii locului observatorului la:

a.      10 grd

b.      7grd 30 min

c.      

d.     

92 Determinarea precisa a starii absolute cronometrului se face astfel:

a.      Prin comparatie cu ora bordului

b.      Prin comparatie cu un alt cronometru

c.       Cu observatii la Soare

d.      Cu semnale orare radio

93 Timpul mediu la Greenwich corespunzator momentului efectuarii unei observatii la un astru se determina cu relatia:

a.      Tm=A-(Tm-A)

b.      b300.mht

c.       Tm=A+(Tm-A)

d.      d300.mht

94 Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cu ajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:

a.      a125.mht

b.      b125.mht

c.       c125.mht

d.      d125.mht

95 Notatia "d" din tabla de interpolare si corectii cuprinsa in Efemerida nautica are urmatoarea semnificatie:

a.      Declinatie magnetica

b.      Semidimetrul Soarelui

c.       Variatia orara a declinatiei

d.      Variatia orara a unghiului orar

96 Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

a.      a128.mht

b.      b128.mht

c.       c128.mht

d.      d128.mht

97 In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in vederea determinarii punctului navei:

a.      Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optima de intersectie

b.      Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia de intersectie la limita

c.       Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima de intersectie

d.      Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditii favorabile de intersectie

98 Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:

a.      Cu ajutorul efemeridei nautice

b.      Prin calcul

c.       Cu ajutorul hartilor ceresti

d.      Cu ajutorul navisferei

99 Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

a.      Colatitudine si inaltime

b.      Latitudine si timpul sideral al locului

c.       Longitudine si timpul sideral al locului

d.      Longitudine si declinatie

100 Pregatirea observatiilor astronomice cu navisfera sau identificatorul stelar necesita efectuarea urmatoarelor operatii: 1.Alegerea astrilor in functie de conditia de inaltime si azimut; 2.Orientarea navisferei; 3.Calculul orei inceputului crepusculului nautic; 4.Calculul timpului sideral al locului. Algoritmul de operatii este:

a.     

b.     

c.      

d.     

101 Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

a.      Reflexiei

b.      Dublei reflexii

c.       Refractiei

d.      Dublei refractii

102 Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni: 1.Paralelismul oglinzilor; 2.Perpendicularitea oglinzii mari; 3.Paralelismul axului lunetei cu planul sextantului; 4.Perpendicularitatea oglinzii mici. Algoritmul de operatii este:

a.     

b.     

c.      

d.     

103 Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permite verificarea preciziei valorii obtinute este:

a.      Cu orizontul

b.      Cu o stea de magnitudine mica

c.       Cu Soarele

d.      Cu o stea de magnitudine mare

104 Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:

a.      a134.mht

b.      b134.mht

c.       c134.mht

d.      d134.mht

105 Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul soarelui este:

a.      a135.mht

b.      b135.mht

c.       c135.mht

d.      d135.mht

106 q301.mht

a.      Reface calculul de control

b.      Reface controlul si reglajul sextantului

c.       Verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor

d.      Determina din nou corectia sextantului

107 Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:

a.      Corectie de depresiune si refractie

b.      Corectia de depresiune si paralaxa

c.       Corectie de refractie si semidiametru

d.      Corectie de semidiametru si paralaxa

108 Calculul latitudinii adevarate din inaltimea meridiana superioara se face cu formula:

a.      a302.mht

b.      b302.mht

c.       c302.mht

d.      d302.mht

109 Formula corecta pentru calculul latitudinii din inaltimea Stelei Polare cu Efemerida Brown este:

a.      a141.mht

b.      b141.mht

c.       c141.mht

d.      d141.mht

110 Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:

a.      Cerc de egala distanta

b.      Dreapta de inaltime

c.       Izoazimutala

d.      Cerc de inaltime

111 Pe harta in proiectie Mercator linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:

a.      Dreapta de inaltime

b.      Dreapta de relevment

c.       Cerc de inaltime

d.      Cerc de egala distanta

112 Elementele dreptei de inaltime rezultata din observatia executata la un astru sunt:

a.      Azimutul si inaltimea estimata

b.      Azimutul si comparatia dintre inaltimea adevarata si cea estimata

c.       Azimutul si inaltimea adevarata

d.      Azimutul si distanta zenitala

113 Pentru determinarea punctului navei cu doua observatii simultane la astri diferenta de azimut optima este:

a.      a146.mht

b.      b146.mht

c.       c146.mht

d.      Orice valoare

114 Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare, observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care din variantele de mai jos este FALSA:

a.      Prima observatie a.m. a doua p.m.

b.      Prima observatie meridiana, a doua p.m.

c.       Prima observatie a.m., a doua meridiana

d.      Prima observatie meridiana, a doua a.m.

115 Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?

a.      Cu tablele A.B.C.

b.      Cu formula ctg Z

c.       Prin masurare cu alidada

d.      Cu formula sin Z

116 Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont la o inaltime negativa cuprinsa intre:

a.      0-18grd

b.      6-12 grd

c.       12-18 grd

d.      0-6 grd

117 Timpul mediu al locului tm se transforma in tipul fusului tf cu relatia:

a.      a155.mht

b.      b155.mht

c.       c155.mht

d.      d155.mht

118 Axa lumii imparte meridianul ceresc al locului observatorului in doua semimeridiane denumite:

a.      Meridian nordic, meridian sudic

b.      Primul vertical estic, primul vertical vestic

c.       Cerc orar , cerc vertical

d.      Meridian superior, meridian inferior

119 Verticala locului observatorului imparte meridianul ceresc al locului observatorului in doua semimeridiane denumite:

a.      Meridian superior, meridian inferior

b.      Meridian nordic, meridian sudic

c.       Primul meridian estic, primul meridian vestic

d.      Cerc vertical, cerc orar

120 Arcul de ecuator ceresc masurat de la punctul vernal in sens retrograd pana la cercul orar al astrului se numeste:

a.      Unghi sideral

b.      Ascensiune dreapta

c.       Unghi orar

d.      Unghi la zenit

121 Arcul de ecuator masurat de la punctul vernal in sens direct se numeste:

a.      Unghi sideral

b.      Unghi orar

c.       Ascensiune dreapta

d.      Azimut

122 Arcul de cerc orar masurat de la polul ridicat pana la paralelul de declinatie se numeste:

a.      Distanta zenitala

b.      Declinatie

c.       Distanta polara

d.      Inaltime

123 Arcul de cerc orar masurat de la ecuator pana la paralelul de declinatie se numeste:

a.      Declinatia

b.      Inaltimea

c.       Distanta polara

d.      Distanta zenitala

124 Unghiul la zenit semicircular al unui astru este:

a.      Arcul de orizont masurat de la punctul cardinal Est pana la cercul vertical al astrului

b.      Arcul de orizont masurat de la punctul cardinal corespunzator polului ridicat pana la cercul vertical al astrului:

c.       Arcul de ecuator masurat de la meridianul inferior pana la cercul vertical al astrului

d.      Arcul de orizont masurat de la punctul cardinal Sud pina la cercul orar al astrului:

125 Distanta polara ia valori cuprinse intre:

a.      0 grd -90 grd

b.      0 grd -300 grd

c.       0 grd -180 grd

d.      0 grd -270 grd

126 Ecliptica formeaza cu planul ecuatorului un unghi de:

a.      90 grd

b.      66 grd 33 min

c.       0 grd

d.      23 grd 27 min

127 Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:

a.      Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar

b.      Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar

c.       Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar

d.      Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina

128 La echinoctiul de toamna, Soarele trece din .....,in........:

a.      Emisfera nordica, emisfera sudica

b.      Emisfera sudica, emisfera nordica

c.       Emisfera estica, emisfera vestica

d.      Emisfera nordica, emisfera estica

129 Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:

a.      La zenit, paralactic, la pol

b.      La pol, sideral, distanta polara

c.       La zenit, declinatia, distanta zenitala

d.      La pol, colatitudinea, inaltimea

130 Cadranele de orizont sunt delimitate de:

a.      Axa lumii, verticala locului observatorului

b.      Linia Nord-Sud, axa lumii

c.       Axa lumii, linia Est-Vest

d.      Linia Nord-Sud, linia Est Vest

131 Punctul determinativ se afla la o distanta de punctul estimat egala cu:

a.      Diferenta intre inaltimea estimata si cea observata

b.      Diferenta intre inaltimea adevarata si cea estimata

c.       Diferenta intre distanta zenitala si cea polara

d.      Diferenta intre inaltimea adevarata si cea observata

132 Unui arc de meridian de 15 grd īi corespunde distanta de:

a.      600 Mm

b.      900 Mm

c.       1020 Mm

d.      1500 Mm

133 Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:

a.      parabola

b.      un cerc mic

c.       hiperbola

d.      un cerc mare

134 Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:

a.      7m

b.      9m

c.       11m

d.      13m

135 Lungimea milei marine exprimata in metri este de:

a.      1850 m

b.      1852 m

c.       1666 m

d.      1845 m

136 Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:

a.      longitudine

b.      diferenta de latitudine

c.       latitudine

d.      diferenta de longitudine

137 Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste:

a.      longitudine

b.      diferenta de longitudine

c.       latitudine

d.      diferenta de latitudine

138 Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste:

a.      longitudine

b.      diferenta de longitudine

c.       latitudine

d.      diferenta de latitudine

139 Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:

a.      diferenta de longitudine

b.      longitudine

c.       diferenta de latitudine

d.      latitudine

140 Diferenta de longitudine are domeniul de valori

a.      0grd -90 grd

b.      0 grd-180 grd

c.       0 grd -270 grd

d.      0 grd -360 grd

141 Relevmentul adevarat se masoara de la:

a.      axul longitudinal al navei

b.      meridianul giro

c.       meridianul magnetic

d.      meridianul adevarat

142 Deviatia compas este unghiul format intre:

a.      meridianul magnetic si meridianul compas

b.      meridianul adevarat si meridianul magnetic

c.       meridianul adevarat si meridianul compas

d.      meridianul giro si meridianul compas

143 Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:

a.      declinatiei magnetice

b.      deviatiei compas

c.       corectiei compas

d.      corectiei giro

144 Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grd 45 min W (6 min E) declinatia actualizata pentru anul 2002 este:

a.      2 grd 25 min W

b.      0 grd 39 min W

c.       2 grd 25 min E

d.      0 grd 39 min E

145 Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:

a.      zero

b.      egala cu declinatia magnetica

c.       constanta

d.      nu depinde de declinatia magnetica

146 Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:

a.      diminuarea influentei magnetismului terestru

b.      diminuarea influentei magnetismului navei

c.       anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru

d.      anularea influentei magnetismului navei

147 Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:

a.      declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric

b.      declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs

c.       deviatia compas scoasa din tabelul de deviatie

d.      declinatia magnetica si deviatia compas insumate in valoarea absoluta

148 Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava,factorul de corectie al lochului este:

a.      negativ

b.      supraunitar

c.       subunitar

d.      pozitiv

149 Sonda ultrason masoara:

a.      adancimea minima a apei

b.      adancimea apei la mareea joasa

c.       adancimea apei sub chila

d.      adancimea de la suprafata apei

150 Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:

a.      scara longitudinilor in partea superioara a hartii

b.      scara latitudinilor in partea de jos a hartii

c.       scara longitudinilor in partea de jos a hartii

d.      scara latitudinilor in dreptul punctelor

151 Harta Mercator este realizata in proiectie:

a.      centrala cilindrica dreapta

b.      centrala cilindrica dreapta conforma

c.       centrala cilindrica transversala

d.      centrala cilindrica transversala conforma

152 Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub aceleasi unghi se numeste:

a.      izoazimutala

b.      ortodroma

c.       loxodroma

d.      cerc de egala distanta

153 Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:

a.      elemente de topografia coastei

b.      pericolele de navigatie

c.       frecventa de lucru a radiofarurilor

d.      declinatia magnetica

154 Deplasarea est-vest este:

a.      lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele

b.      lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane

c.       lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane

d.      lungimea arcului de cerc mare ce trece prin doua puncte oarecare de pe sfera terestra

155 In proiectie Mercator ecuatorul este:

a.      curba cu concavitatea spre nord

b.      un segment de hiperbola

c.       un segment de elipsa

d.      un segment de dreapta

156 In proiectia Mercator paralele sunt:

a.      linii drepte perpendiculare pe meridian

b.      segmente de parabola

c.       linii dreptre echidistante

d.      segmente de hiperbola

157 La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:

a.      vantul adevarat

b.      vantul navei

c.       vantul aparent

d.      rezultanta dintre vantul real si vintul aparent

158 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

a.      cresterea vitezei si deriva de vant

b.      numai micsorarea vitezei

c.       numai cresterea vitezei

d.      micsorarea vitezei si deriva de vant

159 Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se numeste:

a.      cerc de egala distanta

b.      arc de cerc capabil de un unghi orizontal

c.       aliniament

d.      dreapta de relevment

160 Linia de pozitie este:

a.      locul geometric al punctelor determinate in functie de viteza navei

b.      locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant

c.       clocul geometric al punctelor determinate in functie de drumul navei

d.      locul geometric al punctelor de egala diferenta de latitudine

161 Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:

a.      estimat-observat

b.      observat

c.       estimat

d.      determinativ

162 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:

a.      estimat-observat

b.      observat

c.       estimat

d.      determinativ

163 Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct :

a.      estimat

b.      observat

c.       estimat-observat

d.      determinativ

164 Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:

a.      dreapta de relevment

b.      cerc de egala distanta

c.       aliniament

d.      izoazimutala

165 Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:

a.      perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina

b.      perioada de intuneric este egala cu cea de lumina

c.       perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina

d.      perioada de lumina alterneaza rapid sau foarte rapid cu cea de intuneric

166 Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grd, dupa trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

a.      in zona actioneaza un curent de West

b.      directia curentului este perpendiculara pe drumul navei

c.       viteza curentului este constanta

d.      in zona actioneza un curent de Est

167 Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:

a.      trei

b.      unu

c.       doua

d.      patru

168 Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane:

a.      patru

b.      doua

c.       trei

d.      una

169 Curentul care produce efect maxim de deriva este:

a.      curentul din prova

b.      curentul din pupa

c.       curentul din travers

d.      curentul dinaintea traversului

170 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie

a.      durata de lumina este egala cu durata de intuneric

b.      intensitatea luminii este constanta

c.       lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina

d.      lumina care se repeta cu regularitate

171 Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:

a.      durata luminii este mai mica decat cea de intuneric

b.      intensitatea luminii este variabila

c.       durata luminii este egala cu cea de intuneric

d.      durata luminii este mai mare decat cea de intuneric

172 Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:

a.      reperele sunt dispuse aproximativ colinear

b.      reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc

c.       reperul din mijloc este mai apropiat de nava

d.      nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere

173 Linia de egala adancime se mai numeste:

a.      izogona

b.      izobata

c.       izoclina

d.      izoazimutala

174 Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:

a.      depinde de valoarea corectiei compas

b.      depinde de valoarea drumului navei

c.       este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente

d.      este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas

175 Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:

a.      3 sclipiri

b.      9 sclipiri

c.       sclipiri in numar nelimitat

d.      6 sclipiri

176 Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:

a.      9 sclipiri

b.      6 sclipiri

c.       3 sclipiri

d.      numar nelimitat de sclipiri

177 Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:

a.      6 sclipiri

b.      9 sclipiri

c.       numar nelimitat de sclipiri

d.      3 sclipiri

178 Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:

a.      sclipiri rapide de culoare verde

b.      grup de doua sclipiri de culoare alba

c.       sclipiri foarte rapide de culoare rosie

d.      ocultatii de culoare alba

179 Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:

a.      doua conuri negre cu varful in sus

b.      doua sfere negre dispuse pe verticala

c.       un con verde cu varful in sus

d.      doua conuri negre unite la baza

180 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:

a.      marcajul de pericol izolat

b.      marcajul lateral

c.       marcajul cardinal

d.      marcajul special

181 Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf:

a.      doua conuri negre cu varful in sus

b.      doua conuri negre cu varful in jos

c.       doua conuri negre unite la varf

d.      doua conuri negre unite la baza

182 Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf:

a.      doua conuri negre cu varful in sus

b.      doua conuri negre cu varful in jos

c.       doua conuri negre unite la varf

d.      doua conuri negre unite la baza

183 In cazul stabilizarii imaginii radar fata de axul longitudinal al navei (H-UP), care din urmatoarele afirmatii de mai jos este FALSA?

a.      Relevmentele masurate pe cercul azimutal sunt relevmente adevarate

b.      Conturul coastei care apare pe imaginea radar are de regula o alta orientare decat pe harta de navigatie

c.       Linia prova apare ca o linie continua, cu originea in punctul in care se afla nava proprie si orientata intotdeauna pe gradatia zero a cercului azimutal al radarului

d.      La o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in sens contrar giratiei navei

184 Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?

a.      Un reper fix

b.      Spotul care reprezinta pozitia navei proprii

c.       nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie

d.      nava ajunsa din urma

185 Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?

a.      Masurarea unei distante si a unui relevment la un reper

b.      Masurarea a doua distante

c.       Masurarea a doua relevmente

d.      In sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei

186 Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?

a.      Nu are nici o infuenta

b.      Poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa a tintei respective

c.       Poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tinta respectiva

d.      Poate produce erori in calcularea CPA-ului

187 Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?

a.      Da

b.      Nu

c.       Numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata

d.      Numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentru tinta plotata

188 CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat:

a.      Imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului

b.      Numai daca imaginea radar este observata in mod constant

c.       Numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori

d.      Numai daca se cunoaste cu precizie viteza navei proprii

189 Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:

a.      Un reper fix

b.      nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie

c.       nava ajunsa din urma

d.      Un ecou fals

190 In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:

a.      Relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" nava proprie

b.      Relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede" nava proprie

c.       Relevmentul Prova in care nava proprie "vede" nava tinta

d.      Marimea si forma navei

191 Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?

a.      Distanta la nava tinta se mentine constanta

b.      Distanta scade iar valoarea relevmentului adevarat creste

c.       Relevmentul si distanta la tinta se modifica

d.      Tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica in mod evident

192 Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?

a.      Distanta la o nava tinta scade

b.      CPA-ul la o nava tinta este 0

c.       TCPA-ul la o nava tinta este mai mic de 12 minute

d.      CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta

193 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave ajunse din urma" este FALSA?

a.      Distanta la "nava ajunsa din urma" scade

b.      Directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii

c.       Viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica

d.      Drumul "navei ajunse din urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei

194. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?

a.      Distanta la nava respectiva se mentine constanta

b.      In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fi stationara pe ecranul radar

c.       Relevmentul la nava respectiva se mentine constant

d.      Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii

195 Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?

a.      schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca

b.      schimbare de drum la Babord, efectuata de nava proprie, va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa scada

c.       reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca

d.      Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modifica valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta

196 Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?

a.      Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe un anumit drum

b.      Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei schimbari de drum

c.       Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema de separare a traficului

d.      Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre de evitare

197 Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?

a.      Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie

b.      Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza nava proprie

c.       Unghiul total de deriva

d.      Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta

198 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:

a.      Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a contracara efectul derivei

b.      Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta

c.       Viteza curentului

d.      Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a trece de la o anumita distanta fata de reper

199 Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:

a.      Viteza navei deasupra fundului sau prin apa

b.      Distanta pana la urmatorul Way Point

c.       Valoarea corectiei giro

d.      Pozitia indicata de receptorul GPS

200 Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?

a.       Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata zonelor de veghe

b.       tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut

c.       tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setata de utilizator

d.       Plotarea unei tinte care a scapat de detectia primei zone de veghe, dar a fost detectata de catre cel de-al doilea Ring Guard

201 Ce inseamna ARPA?

a.      Un sistem automat de plotare a tintelor radar

b.      Un sistem manual de plotare a tintelor radar

c.       Un sistem automat anticoliziune

d.      Un sistem automat pentru pilotarea navei pe baza informatiei radar

202 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?

a.      Drumul deasupra fundului

b.      Drumul compas

c.       Drumul de urmat, trasat pe harta

d.      Drumul adevarat

203 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?

a.      Viteza deasupra fundului

b.      Viteza prin apa

c.       Viteza indicata de GPS

d.      Viteza indicata de lochul Doppler

204 Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?

a.    Miscare Reala/ N-UP/ vector real

b.   Miscare Reala/C-UP/ vector real

c.    Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ

d.   Miscare Relativa/ C-UP/vector real

205 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:

a.      TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea

b.      Viteza navei proprii

c.       Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare

d.      Drumul navei noastre

206 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:

a.      Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea

b.      Stabilirea distantei de siguranta optima

c.       Stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare

d.      Stabilirea parametrilor manevrei de evitare

207 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?

a.      PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte

b.      In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA-ului la o tinta mobila

c.       Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor de evitare prin variatia vitezei

d.      Drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geomteric al PAD-ului

208 Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of Radio Signals":

a.      Vol.3

b.      Vol.4

c.       Vol.2

d.      Vol.1

209 Efectul de noapte este generat de:

a.      Trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite

b.      Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate

c.       Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei

d.      Eroarea in corectia compasului

210 Deviatia radio este determinata de:

a.      Efectul de uscat

b.      Efectul de noapte

c.       Efectul de emisie secundara

d.      Efectul de antena

211 Corectia ortodromica se aplica in relatia de convertire a relevmentului radio cand diferenta de longitudine nava-radiofar este:

a.      a400.mht

b.      b400.mht

c.       c400.mht

d.      d400.mht

212 Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:

a.      Catargele

b.      Corpul navei

c.       Bigile

d.      Antenele navei

213 Semnul corectiei ortodromice depinde de:

a.      Distanta nava-radiofar

b.      Semnul declinatiei magnetice

c.       Pozitia nave in functie de pozitia radiofarului

d.      Pozitia antenei cadru

214 Care din afirmatiile enumerate mai jos cu privire la caracteristicile unui radiofar continute in Vol 2 ALRS este FALSA:

a.      Inaltimea antenei

b.      Tipul de modulatie

c.       Frecventa de emisie

d.      Bataia

215 Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:

a.      Locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta

b.      Locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe

c.       Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe

d.      Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe

216 O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:

a.      Frecventa de baza de repetitie a impulsurilor

b.      Frecventa de repetitie a impulsurilor

c.       Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor

d.      Frecventa purtatoare

217 Care este perioada de repetitie a impulsurilor pentru o pereche de statii LORAN-C, SL3:

a.      79.700 ms

b.      100.000 ms

c.       98.000 ms

d.      79.300 ms

218 O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:

a.      Diferentei de faza si amplitudine

b.      Diferentei de timp si frecventa

c.       Diferentei de frecventa si faza

d.      Diferentei de timp si faza

219 Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de:

a.      Frecventa de repetitie a impulsului

b.      Frecventa purtatoare

c.       Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor

d.      Frecventa de baza repetitie a impulsurilor

220 Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:

a.     

b.     

c.      

d.     

221 Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:

a.      In 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital

b.      In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital

c.       In 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital

d.      In 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital

222 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?

a.      a274.mht

b.      Inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i=55 grd

c.       Perioada de rotatie a satelitilor T=24 ore

d.      Decalajul intre orbite pe ecuator Dl=60°

223 Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

a.      Astrogeodezic

b.      WGS-84

c.       CLARKE

d.      WGS-72

224 In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:

a.      Sferei terestre

b.      Geoidului

c.       Elipsoidului de referinta

d.      Liniei de plutire

225 Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?

a.      Viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT

b.      Viteza deasupra fundului in functie de WAYPOINT-ul anterior

c.       Viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate

d.      Viteza in functie de numarul de numarul de rotatii

226 In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:

a.      Numarul de nave existente in rada

b.      Distanta la un reper fix la coasta

c.       Numarul de chei de lant la apa

d.      Adancimea apei

227 Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:

a.      Data la care a fost intocmita harta

b.      Data ultimei corectii a hartii

c.       Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta

d.      Data limita pina la care este valabila harta

228 Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:

Receptorul GPS

a.      Girocompasul

b.      Lochul

c.       Pilotul automat

__________ ______ ____ ___mh__________ ______ ____ _________________

229 Care este structura verticala a atmosferei pornind de la suprafata
terestra ?

a.      Troposfera, stratosfera, termosfera, mezosfera, exosfera.

b.      Troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera, exosfera.

c.       Troposfera, termosfera, stratosfera, mezosfera, exosfera.

230 Ce este temperatura aerului ?

a.      stare care exprima nivelul caldurii aerului.

b.      stare care caracterizeaza gradul de agitatie a moleculelor de aer.

c.       Cantitatea de energie primita de la soare de o masa de aer la un anumit moment.

231 Ce este gradientul termic vertical ?

a.      Diferenta de temperatura intre aerul de la suprafata marii si cel de la uscat la inaltimea de 300 m pentru un anumit moment.

b.      Diferenta de temperatura intre doua straturi de aer situate la o diferenta de nivel de 100 m.

c.       Viteza de modificare a temperaturii aerului in inaltime.

232 Ce este presiunea atmosferica ?

a.      Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei.

b.      Densitatea aerului atmosferic intr-un volum de 1 m cub la suprafata pamintului.

c.       Forta de respingere a moleculelor de aer la un anumit nivel altimetric si la o anumita temperatura.

233 Ce este depresiunea ?

a.      zona inconjurata de linii izobare inchise si caracterizata de un gradient baric orizontal cu sensul de la periferie spre centru.

b.      zona de joasa presiune in care vintul circula de la periferie spre centru rotindu-se in sens retrograd in emisfera "N" si in sens direct in emisfera "S".

c.       zona de joasa presiune in care vintul circula de la centru spre periferie rotindu-se in sens ciclonic atit in emisfera "N" cit si in cea "S"

234 Ce este anticiclonul ?

a.      zona de inalta presiune in care vintul circula de la centru spre periferie rotindu-se in sens direct in emisfera "N" si in sens retrograd in emisfera "S".

b.      zona de inalta presiune in care vintul circula de la periferie spre centru rotindu-se in sens anticiclonic in cele 2 emisfere.

c.       zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de un gradient baric orizontal cu sensul de la centru spre periferie.

235 Ce este teperatura punctului de roua ?

a.      Temperatura la care vaporii de apa sublimeaza.

b.      Temperatura la care vaporii de apa condenseaza.

c.       Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient pentru a trece in stare gazoasa.

236 Ce sint norii ?

a.      Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare aflate in suspensie la o anumita inaltime de la suprafata solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu este afecta.

b.      Sint formatiuni constituite din picaturi de apa sau acicule de gheata care iau nastere datorita procesului de inversiune termica in straturile atmosferei.

c.       Sint un fenomen meteorologic ce se deplaseaza in sensul general de deplasare a fenomenelor meteorologice (de la "W" la "E") si presupune colectarea de catre aer in deplasarea lui, a umiditatii ce se gaseste in atmosfera, sub forma de picaturi de apa sau a

237 Ce este gradientul baric orizontal ?

a.      Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o distanta care determina pe normala la izobare un segment de 60 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea mica.

b.      Raportul avind ca numarator diferenta de presiune dintre 2 puncte, si ca numitor distanta dintre ele, iar sensul fiind cel de la presiunea mica spre cea mare.

c.       Diferenta de presiune dintre doua puncte situate la distanta de 100 km avind sensul cel rezultat din calcul.

238 Ce este harta izobarica ?

a.      Harta intocmita pentru o anumita valoare a presiunii si reda repartitia in zona a valorii respective a presiunii atmosferice.

b.      harta pe care sint reprezentate liniile ce unesc punctele de egala tendinta barometrica.

c.       harta avind configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii izobare.

239 Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?

a.      Valorile extreme de temperatura din cursul unei zile se inregistreaza la orele culminatiilor inferioare si superioare ale soarelui la meridianul locului.

b.      Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa creasca pina la o ora dupa culminatie cind atinge valoarea maxima.

c.       Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, iar cea maxima la miezul zilei dupa care temperatura incepe sa scada, desi bilantul caloric continua sa fie pozitiv, datorita turbulentei care apare in straturile inferioare

240 Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?

a.      Se intelege situatia in care aerul din straturile superioare este mai rece, deci mai greu, decit aerul de la suprafata solului sau din stratul inferior, situatie care apare in timpul verii.

b.      Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare, creste pe masura ce se inainteaza in inaltime datorita pierderii rapide de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin radiatie.

c.       Se intelege situatia in care pe o inaltime de 300 picioare (100 m) de la suprafata solului sau a marii aerul este dispus in mai multe straturi cu temperaturi diferite si apare in zonele tropicale pe coastele estice ale oceanelor .

241 Ce este treapta barica ?

a.      Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in alta unitate de lungime pentru care presiunea atmosferica inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar.

b.      Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua puncte situate pe verticala la o diferenta de nivel de 10 m sau 30 picioare

c.       Treapta barica este viteza de scadere a presiunii atmosferice in cazul unei miscari ascendente a aerului atmosferic de la nivelul marii si pina la inaltimea de 100 m si se foloseste pentru reducerea presiunii la nivelul marii.

242 Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?

a.      In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza o evolutie sinusoidala completa : un maxim cu aproximativ 1 - 2 ore inainte de rasaritul soarelui si un minim la aproximativ 2 ore dupa culminatia superioara a soarelui.

b.      In timpul unei zile presiunea atmosferica variaza sub forma unei curbe sinusoidale neregulate inregistrind mai multe maxime si minime, variatie care poarta numele de maree barometrica.

c.       In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2 maxime in jurul orelor locale 10.00 si 22.00 si 2 minime in jurul orelor locale 04.00 si 16.00.

243 Ce este umiditatea relativa ?

a.      Umiditatea relativa este diferenta dintre cantitatea de apa continuta de aer la temperatura punctului de roua si umiditatea absoluta si se exprima in procente.

b.      Umiditatea relatieste raportul dintre cantitatea de apa continuta de atmosfera in regim de saturatie si umezeala absoluta si se exprima in cote parti.

c.       Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o anumita temperatura si umezeala absoluta si se exprima in procente.

244 Care sint norii etajului superior ?

a.      Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus.

b.      Nimbus, nimbostratus, cumulonimbus.

c.       Norii de formatie alto cu speciile castellanus si floccus.

245 Care sint norii etajului inferior ?

a.      Cumulus si cumulonimbus.

b.      Nimbostratus, stratocumulus si stratus.

c.       Norii din familiile cirrus, stratus si cumulus - specia stratiformis.

246 Care sint norii etajului mijlociu ?

a.      Altocumulus si altostratus.

b.      Cirrocumulus, altocumulus, cumulus si cumulonimbus.

c.       Norii din familiile cumulus si cirrus cu tipurile nebulosus si lenticularis.

247 Care sint norii cu dezvoltare verticala ?

a.      Cirrus, altocumulus si stratus - pe etaje de sus in jos.

b.      Cumulus si cumulonimbus.

c.       Stratocumulus, altocumulus si cirrocumulus pe etaje de jos in sus.

248 Ce se intelege prin nebulozitate ?

a.      Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori.

b.      Gradul de intunecare al norilor functie de grosimea si de pozitia norului fata de soare si se exprima in scara de la 0 la 10.

c.       Gradul de intunecare a atmosferei functie de cantitatea de nori si/sau intensitatea fenomenului de condensare a apei din atmosfera.

249 Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?

a.      De radiatie, arctica, tropicala, de advectie, frontala, ecuatoriala, de evaporare.

b.      De radiatie, absorbtie, evaporare, advectie, arctica, frontala.

c.       De radiatie, evaporare, advectie, arctica, frontala.

250 Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul s

a.      Ceata ecuatoriala.

b.      Ceata de advectie.

c.       Ceata de radiatie.

251 Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si iarna si este i

a.      Ceata de evaporare.

b.      Ceata de suprasaturatie.

c.       Ceata frontala.

252 Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii apare iarna, este foarte

a.      Ceata de contact.

b.      Ceata de advectie.

c.       Ceata de amestec.

253 Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la contactul a doua mase de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm.

a.      Ceata de contact.

b.      Ceata de advectie.

c.       Ceata frontala.

254 Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?

a.      Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata solului sau a marii ca urmare a caderii libere a produselor de condensare dupa ce au ati greutati ce nu le mai ingaduie sa pluteasca in masa noroasa.

b.      Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care ajung la suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei gravitationale.

c.       Totalitatea produselor de condensare chiar daca nu ating suprafata marii sau a solului si se reintorc in nori ca urmare a procesului de evaporare din straturile inferioare masei noroase.

255 Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea inaltimilor la astri cind este imperios necesar sa se determine punctul in astfel de conditii :

a.      Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit mai aproape de suprafata marii la miraj superior.

b.      Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai aproape de suprafata marii, cind mirajul este inferior.

c.       Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din table functie de latitudine si inaltimea astrului.

256 Indicati efectele trasnetului la bordul unei nave :

a.      Nu are nici un efect la bord datorita faptului ca nava se comporta ca o cusca Faraday, oferind impotriva trasnetului o protectie ce poate fi considerata totala.

b.      Modifica magnetismul permanent al navei introducind astfel erori in indicatiile compasului magnetic.

c.       Modifica magnetismul permanent al navei ca urmare a curentului de circa 25.000 A care se scurge prin paratrasnet.

257 Identificati tipul de halou dupa urmatoarele caracteristici : inel luminos in jurul soarelui sau, mai rar, al lunii, culoarea, de obicei alba, este, in cazul unui halou bine dezvoltat, rosie la interior si galbena la exterior, raza de curbura -46 grade.

a.      Halou Henelian.

b.      Halou ordinar.

c.       Halou extraordinar.

258 Ce indiciu da haloul ?

a.      Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului.

b.      Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare decit normal.

c.       Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in cazul pachetelor de ceata indica schimbarea directiei de deplasare a acestora spre dreapta in raport cu partea opusa astrului.

259 Ce este vintul ?

a.      Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase.

b.      Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a interactiilor care au loc la contactul dintre doua mase de aer cu caracteristici diferite.

c.       Componenta orizontala a deplasarii unei mase de aer ca urmare a actiunii combinate a fortei atractiei gravitationale si fortei Coriolis.

260 Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :

a.      Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi torentiale si descarcari electrice.

b.      Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada echinoctiilor.

c.       Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in perioada solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de calm intr-un an = cca. 3/4.

261 Ce sint alizeele ?

a.      Vinturi periodice caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara si iarna respective dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in perioadele de primavara si iarna,

b.      Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in emisfera sudica.

c.       Vinturi permanente de directie aproximativ stabila, functie de influenta centrilor de inalta si joasa presiune din zona ce bat intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.

262 Ce sint contraalizeele ?

a.      Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in emisfera nordica respectiv NW in cea sudica.

b.      Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in perioadele de primavara si toamna respective, avind directia SW in emisfera nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de alizee in per

c.       Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera nordica respectiv spre S in cea sudica batind spre NW in emisfera nordica si SW in cea sudica

263 Ce sint vinturile de vest ?

a.      Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta 6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi fiind folosite in traversadele ocenice spre W.

b.      Sint vinturi permanente situate in partea polara a alizeelor din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E si, din cauza duratei mai lungi a unui voiaj spre America in timpul caruia caii transportati mureau din cauza terminarii furajelor si apei, acest

c.       Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv sudica si care, in 74% dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW, avind functia si forta mai mari in timpul iernii decit vara.

264 Ce sint musonii ?

a.      Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si de S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Timor, generate de centrele de joasa si inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi orientate spre SW vara si spre NE i

b.      Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific, au luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se deplaseaza spre SW vara si NE iarna

c.       Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona.

265 Ce sint grenurile ?

a.      Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4 mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a umezelii vintul se roteste brusc in sens retrograd in e

b.      Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc, cu viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de schimbare a anotimpurilor (echinoctii si solstitii); din cauza vitezei si, mai ales , a rotirii bruste, continui produc mari pagube.

c.       Sint vinturi neregulate producindu-se in zone si anotimpuri imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa paralel cu izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta temperaturile joase si respectiv in stinga cele inalte.

266 Care sint elementele unei depresiuni ?

a.      zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front cald in fata, un front rece in spate si, evetual, un front oclus in zona centrala; sectorul cald din partea opusa a depresiunii.

b.      zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front rece in fata, un front cald in spate si, eventual, un front oclus in zona centrala; un sector cald in partea ecuatoriala a depresiunii.

c.       zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front cald in fata, un front rece in spate si, eventual, un front oclus in zona centrala; un sector cald in partea ecuatoriala a depresiunilor din emisfera nordica si in partea polara a depresiu

267 Pe unde va trece nava in raport cu o depresiune din emisfera nordica, daca elementele meteo inregistreaza urmatoarele evolutii : vintul ia directia S sau SW girind spre W si forta lui creste in timp, norii apar la orizont in W si plafonul lor coboara trep

a.      Pe la nord in raport cu depresiunea.

b.      Prin centrul depresiunii.

c.       Pe la sud in raport cu depresiunea.

268 Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?

a.      Oceanele Atlantic si Pacific.

b.      Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific.

c.       Oceanele Atlantic, Indian si Pacific.

269 Ce este ciclonul tropical ?

a.      Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zonele extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi un traseu specific si avi

b.      Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice.

c.       Este una din cca. 40% din depresiunile formate in apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita alimentarii cu aer cald se adinceste formind cicloane.

270 Indicati traiectoria ciclonului tropical :

a.      Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SW in cea sudica.

b.      Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.

c.       Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele 2 emisfere sint apro simetrice fata de ecuator).

271 Prin ce se caracterizeaza un ciclon tropical ?

a.      Izobarele sunt apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sunt mari; Zona de minima presiune a ciclonului are, spre deosebire de depresiune, un sector cald mult mai mare care alimenteaza depresiunea adincind-o si un sector rece mic; Centrul de

b.      Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mici; Zona de minima presiune este in mare parte calda; Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm; Zona exterioara centrului ciclonului, in care vintul atinge viteza

c.       Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mari; Zona de minima presiune este in intregime calda. Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm; Zona exterioara centrului ciclonului, in care vintul atinge viteza m

272 Ce intelegeti prin "directia vintului" ?

a.      Directia dinspre care bate vintul.

b.      Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre care se deplaseaza aerul.

c.       Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei.

273 Ce este vintul aparent ?

a.      Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc.

b.      Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.

c.       Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare care da aparenta unui vint.

274 Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?

a.      Este egala si de sens contr cu viteza navei.

b.      Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile anemometrului.

c.       Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.

275 Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?

a.      Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi dominante - cele care au frecventa cea mai mare intr-o regiune.

b.      Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile.

c.       Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile;

276 Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?

a.      Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din zile, iar ceata in 12%.

b.      S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.

c.       Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu vint variabil 12%.

277 Indicati posibilitatile de determinare a centrului ciclonului tropical la bord:

a.      Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizate prin h si L mari; Directia din care presiunea atmosferica scade cel mai repede; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de

b.      Directia din care se apropie de nava sau coasta(nava la ancora)valurile de hula caracterizate prin h si L mari; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori Ci care au ramificatii curbate spre drea

c.       Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizata prin h si L mari; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori Ci.

278 Traiectoria posibila a unui ciclon poate fi estimata prin :

a.      Masurarea a 2 relevmente succesive la centrul ciclonului la interval de 2 - 3 h; Introducerea corectiei ce ia in consideratie deplasarea navei si studiul traiectoriilor caracteristice ale cicloanelor in zona.Cu ajutorul radarului in cazul distantelor mici

b.      Masurarea a 2 relev(?) succesive la centrul ciclonului la interval 2-3 h fara a fi necesara vreo corectie avind in vedere faptul ca nava se afla in interiorul zonei de manifestare a ciclonului si studiul traiectoriilor caracteristice ale cicloanelor in zo

c.       Masurarea a 2 relev(?) succesive la centrul ciclonului la interval de cca. o ora pentru ca nava sa aiba timp sa-l evite si studiul traiectoriilor caracteristce ale cicloanelor in zona; Cu ajutor radarului, in cazul distantelor mici.

279 Descrieti trombele marine :

a.      Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale spre dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in orice anotimp cu exceptia iernii.

b.      Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale spre dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in orice anotimp cu exceptia iernii.

c.       Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale in sens direct in emisfera nordica si in sens retrograd in cea sudica. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte in perioada de var

280 Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?

a.      Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.

b.      Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica.

c.       Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in partea polara a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in cea sudica.

281 Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?

a.      Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in cea sudica.v

b.      Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a traiectoriei variabile si in partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in emisfera sudica.

c.       Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.

282 In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum constant vintul :

a.      Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.

b.      Se mentine constant.

c.       Gireaza in sens retrograd.

283 In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :

a.      Gireaza in sens direct.

b.      Gireaza in sensul acelor de ceasornic.

c.       Gireaza spre pupa.

284 In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :

a.      Gireaza in sens retrograd.

b.      Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.

c.       Gireaza spre prova.

285 In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :

a.      Gireaza in sensdirect.

b.      Gireaza in sens direct.

c.       Se mentine constant.

286 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :

a.      Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

b.      Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

c.       Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

287 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :

a.      Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

b.      Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

c.       Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

288 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :

a.      Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

b.      Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

c.       Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

289 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil :

a.      Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

b.      Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

c.       Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

290 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciconului :

a.      Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare.

b.      Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil va manevra ca atare.

c.       Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa, iar dupa ce intra bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.

291 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciclonului :

a.      Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.

b.      Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.

c.       Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.

292 Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ?

a.      Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor marine.

b.      Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus; Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula.

c.       Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea presiunii; Norii cirrus.

293 Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?

a.      Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Adincimea apei.

b.      Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei.

c.       Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a vintului; Latitudinea locului.

294 Ce este hula ?

a.      Prima faza a valului de vint, de unde si numele de precursor al furtunii.

b.      Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa mai bata.

c.       forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare cind sint intrunite anumite conditii, incomplet elucidate, de presiune si vint.