Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Invelitori

tehnica mecanica


nvelitori

5.4.1. Clasificarea īnvelitorilor




Avānd    īn vedere multiplele exigente pe care trebuie sa le īndeplineasca, īnvelitorile se pot clasifica dupa mai multe criterii:

B.    nvelitori din sindrila si sita.

Fig. 5.14. nvelitori din placi ondulate din azbociment.

1 - pana; 2 - surub;

3 - tija metalica;

4 - capac de protectie.



 










5.4.6. nvelitori ceramice


nvelitorile ceramice se realizeaza din argila arsa sub forma de tigla si olane. Sunt īnvelitori durabile, estetice, usor de īntretinut, cu o larga folosinta la constructii civile si agrozootehnice. Fac parte din īnvelitorile portante, cu o greutate proprie mare care necesita sarpante puternice, cu un consum mare de material lemons, avānd īn vedere faptul ca sunt indicate pentru pante mari. Se dispun pe sipci sau asteriala si sipci, cu sau fara carton asfaltat, functie de etanseitatea dorita.


5.4.6.1. nvelitori din tigle


tiglele se obtin din argila arsa, compacta, cu densitatea de 2000.2100 kg/m3. n anumite cazuri, tiglele pot fi smaltuite si colorate īn diverse nuante, cu persistenta mare īn timp. Īn acest sens se fac o serie de īncercari la actiunea vaporilor de acid clorhidric si de bioxid de sulf. Uneori se folosesc tigle de sticla pe zone limitate care asigura lumina necesara pentru anumite spatii.

Īn tara noastra se folosesc urmatoarele categorii de tigle:

tigle solzi, cu 1.2 ciocuri si dimensiunile 350x170 mm;

tigle cu jgheaburi, trase, prevazute cu un jgheab lat, avānd dimensiunile 390x220 mm;

tigle cu doua jgheaburi, presate, cu dimensiunile 405x240 mm.


P - panta jgheabului, īn cm/m;

p - perimetrul īnmuiat al jgheabului, īn cm.


Pe baza relatiei (5.5) normativele īn vigoare prezinta tabele cu valoarea suprafetei A pentru jgheaburi semicirculare si dreptunghiulare la o intensitate a ploii de 3 mm/m. O proiectare rationala se obtine atunci cānd la 0,8 cm2 suprafata de jgheab semirotund corespunde 1 m2 de suprafata īn proiectie orizontala a acoperisului si respectiv de 1 cm2 pentru cele cu sectiune dreptunghiulara.










































De asemenea, se recomanda ca jgheaburile semirotunde sa aiba diametrul minim de 12,5 cm.

Prinderea jgheaburilor de suport se face cu cārlige confectionate din otel lat, de forma semicirculara sau dreptunghiulara, cu lungimi variabile pentru a putea da panta jgheabului.

Consolidarea jgheaburilor se face prin īntarirea ciubucului exterior cu o vergea de otel sau cu otel profilat si prin legaturi transversale dispuse din loc īn loc (fig. 5.22,f,g,h). Pentru pante mari ale acoperisurilor (30.600), eventualele tendinte de deformare datorita alunecarii zapezii si ghetii cāt si pentru a evita accidentele, se prevad opritori dispusi īn apropierea jgheabului. Īnnadirea jgheaburilor la īncheieturi se face prin suprapunere de 20.25 mm, care apoi se cositoresc.

Pentru a nu pricinui degradari constructiei, la o eventuala īnfundare a burlanelor, buza exterioara a jgheabului se face cu circa 2 cm mai jos decāt vultul dinspre cladire.



Sectiunea burlanului trebuie sa corespunda debitului maxim pe care trebuie sa-l evacueze de pe suprafata aferenta de acoperis, masurata īn proiectie orizontala.





































Fig. 5.22. Jgheaburi si burlane.


Astfel, suprafata deservita de un burlan cu sectiune rotunda, poate fi determinata, īn functie de īnaltimea jgheabului si intensitatea ploii, cu relatia:


(5.6)

īn care:

a - reprezinta sectiunea burlanului, īn cm2;

I - intensitatea ploii ( 3mm/min);

g - acceleratia gravitationala;

h - īnaltimea jgheabului, īn cm.

STAS - ul 2389/77 permite determinarea suprafetei "A" pe baza de tabele, īntocmite conform relatiei (5.6).

Pentru o racordare corespunzatoare cu jgheabul, diametrul burlanului se ia 3/4 din cel al jgheabului.

Burlanele exterioare se executa īn general din tabla zincata de 0,5 mm grosime, iar cele interioare din tuburi de fonta sau mase plastice. Racordarea la jgheaburi se face cu piese de forma tronconica, numite stuturi, sudate de jgheab si neprinse de burlan. Prinderea burlanelor de suport se face cu bratari dispuse la 1,5.2 m distanta, avānd faltul de īmbinare longitudinal dispus spre exterior. Deversarea apei din burlan se face prin coturi (fig. 5.22.i) care se dispun la circa 25 cm deasupra trotuarului, luāndu-se masuri de protectie īmpotriva loviturilor. Alteori, la partea inferioara se dispun piese speciale din fonta cu īnaltimea de circa 1,5 m, care se descarca direct īn canalizare.

Pentru a feri burlanele de īnfundare, se recomanda folosirea unor site speciale la intrarea apei īn burlan, mai ales la cele racordate la canal.


5.6. Īnvelitori din produse moderne pentru constructii civile


Īn acest context cuvāntul "modern" īmbraca mai multe aspecte, care se refera la:

- natura materialelor folosite (produse din materiale noi, materiale clasice īmbunatatite, sisteme noi de asociere a acestor materiale etc.);

- aparitia unor sortimente mai performante din punct de vedere tehnologic;

- utilizarea unor accesorii care sa permita o executie rapida, o etanseitate si un grad de protectie ridicate;

- īmbinari eficiente de fixare, permitānd o anumita elasticitate la variatia factorilor de mediu;

- durabilitate īn timp privind conservarea proprietatilor fizice si mecanice etc.

Au aparut firme specializate care produc sau comercializeaza diferite tipuri de īnvelitori, cu performante ridicate, avānd īn vedere unul sau mai multe din aspectele mai sus mentionate. Fara a epuiza toate directiile de evolutie, se trec īn revista principalele sisteme de īnvelitori, īn care s-au facut progrese importante.

Membranele sau sindrilele hidroizolatoare pe baza de bitum modificat cu cauciucuri termoplastice, īn asociere cu īmpāslituri din fibra de sticla, fibre poliesterice, tesaturi bitumate etc. pun īn evidenta noi tehnici de impermeabilizare a produselor traditionale. Amintim īn acest sens produsele firmelor "MATIZOL" din Romānia si "TEGOLA" din Italia.

Ondulinele obtinute prin impregnarea fibrelor organice cu bitum, sub presiune la temperature īnalte, sunt ecologice, se executa usor, sunt impermeabile si anticorosive. Sunt produse de grupul ONDULINE din Franta si distribuite īn Romānia de societatea comerciala DEDEMAN.

Ţiglele din produse ceramice, din azbociment sau din beton au parcurs anumite transformari īn timp. Astfel, pentru cresterea impermeabilitatii si īmbunatatirii aspectului estetic, au fost smaltuite īn diferite culori, cu pelicule rezistente la actiunea acizilor; īn prezent sunt impermeabilizate īn baie cu siliconi.

Produsele BRAMAC din Austria sub forma de tigle din mortar, cu o durata garantata de circa 30 de ani, se livreaza īn mai multe modele si variante de culori, īmpreuna cu piese speciale si accesorii originale: sisteme de oprire a zapezii, scari de acces pe acoperis, piese de siguranta contra furtunilor, folii care protejeaza īmpotriva patrunderii vāntului si a umiditatii, sisteme de ventilare, etc.

De asemenea, exista si producatori interni, cum ar fi ELPRECO -

Craiova, care prezinta aceeasi durata de garantie pentru produsele

lor, alaturi de o etanseitate crescuta.

Montarea īnvelitorii bucata cu bucata, mareste durata de executie, dar si riscul de aparitie a unor neetanseitati. Īn acest sens au aparut o serie de produse din tabla tip tigla, fabricate prin profilarea tablei de otel, scoase pe piata romāneasca de firmele Rannila din Finlanda si respective LINDAB si KΔMI din Suedia.

Spre exemplu produsele LINDAB, au o etanseitate foarte ridicata si necesita o īntretinere redusa, datorita calitatii otelului suedez si a mijloacelor de protectie. Durata de viata, de peste 50 de ani, fiind testata īn conditiile aspre ale climei din Nord. Foaia de tabla, zincata la cald, se protejeaza pe ambele fete cu mai multe straturi anticorozive. Stratul de poliester de pe fata exterioara rezista la razele ultraviolete, la intemperii si la īmbatrānire, iar stratul de lac īmpreuna cu straturile intermediare rezista la conditii mediului interior, īn special la coroziune, (fig. 5.23).



















Pentru a preīntāmpina depunerea apei din condens pe fata interioara a acoperisurilor reci, se aplica un strat absorbant special si un sistem de ventilare corespunzator. Folia anticondens (LAP - fig. 5.24) se realizeaza dintr-o īmpāslitura de fibre sintetice impregnate, care īmpiedica patrunderea apei si formarea condensului. Aceasta este rezistenta la actiunea microorganismelor si a mucegaiului.   

Majoritatea produselor enumerate mai sus se pot folosi īn egala masura si la protectia peretilor exteriori.

Nu putem īncheia evolutia sistemelor de īnchidere, fara a aminti de produsele realizate din policarbonati, bune izolatoare termic, cu transparenta ridicata (peste 85%) si usor de montat. Datorita protectiei ridicate la razele ultraviolete, transparenta ramāne practic neschimbata pe parcursul exploatarii cladirii.

Panoul plan sau curb are o structura celulara cu 2,3, sau 4 straturi,

(fig. 25), cu grosimea de 10, 16, 25 mm. sunt livrate īn trei variante:

transparent, opal sau maro.


Panourile au o greutate mica (1,0.3,5 daN/m2) functie de grosimea placii si sunt practic incasabile. Au o rezistenta ridicata la conditiile de mediu si rezista la temperaturi cuprinse īntre - 400C si +1200C. Reprezinta un sistem excelent pentru realizarea acoperisurilor si a peretilor de īnchidere. Este produsul brevetat al firmei AKRAPLAST din Italia.


Document Info


Accesari: 19065
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )