Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































MANEVRA DE ANCORARE SI DE PLECARE DE LA ANCORA A NAVEI

tehnica mecanica


MANEVRA DE ANCORARE sI DE PLECARE DE LA ANCORĂ A NAVEI

 

5.1. Generalitati

Īn general o nava poate stationa la ancora fie īntr-un loc stabilit de autoritati, fie īntr-un loc recomandat de cartile pilot, fie īntr-un loc ales de comandant.

Locul de ancorare poate fi:

-          rada unui port (de operare, de tranzitare canal, de refugiu);

-          adapost la un tarm sub vāntul unei furtuni;

-          stationare fortuita pentru reparatii vitale pentru nava.

5.2. Conditiile ce trebuie īndeplinite de un loc bun de ancorare

Un loc bun de ancorare trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii:

-          sa aiba adāncimi suficient de mari īn raport cu pescajul maxim al navei;

-          fundul apei sa fie favorabil fixarii (smulgerii) ancorei;

-          panta fundului apei sa fie corespunzatoare pentru a nu se produce graparea ancorei (ancorelor);

-          sa permita o usoara aterizare la coasta si o plecare sigura īn conditiile existentei vāntului dominant si a agitatiei marii;

-          sa constituie un bun adapost īn conditiile de vreme rea;

-          sa existe spatiu suficient de deriva īn conditiile graparii ancorei;

-          sa dispuna de amenajari de navigatie.

5.2.1. ADĀNCIMEA APEI

 

Īn practica marinareasca s-au stabilit o serie de formule empirice pentru stabilirea adāncimii optime a apei.

a.      adāncimea minima

Hmin = Tmax + h + 3m

unde:

h - īnaltimea maxima a valului

Tmax - pescajul maxim

3m - rezerva sub chila

b.      adāncimea foarte buna

Hfb = Tmax + 20m

c.      adāncimea buna

Hb = Tmax + 75m

d.      adāncimea maxima

Hmax = (0,5 - 0,7)l <m>

unde: l - lungimea totala a lantului <m>

Se va ancora la Hmax numai īn cazuri deosebite, de forta majora.

5.2.2. NATURA FUNDULUI APEI

 

a.      funduri optime pentru ancorare

-          argila vāscoasa, namol vāscos, nisip dur, nisip cu alge, etc.

b.      funduri acceptabile ancorarii

-          nisip fin, prundis, scoici sfarāmate, namol moale.

c.      funduri nefavorabile

-          pietris marunt si mare, stānci, bolovani, corali.

5.2.3. PANTA FUNDULUI APEI

 

Panta fundului apei trebuie sa fie optima, fara denivelari si fara variatii mari de adāncime.

5.2.4. FACILITAREA ATERIZĂRII

 

Sa permita o aterizare usoara la locul de ancoraj pe orice vreme.

Fig. 5.1. Configuratie zona de ancoraj ce permite o aterizare usoara

5.2.5. CONSTITUIREA UNUI ADĂPOST BUN

 

Sa constituie un adapost bun pentru nava indiferent cāt timp aceasta va stationa īn raport cu vānturile dominante ce determina valuri puternice si curentii puternici.

5.2.6. ASIGURAREA SPAŢIULUI NECESAR MIsCĂRII NAVEI

 

Sa existe suficient spatiu pentru ca nava sa se poata roti īn jurul ancorei īn functie de directia vāntului fara a fi īn pericol de coliziune cu alte nave sau de esuare.

Astfel raza cercului de siguranta a navei la ancora se calculeaza empiric:

R = L + l + ΔS + f

unde:

L - lungimea maxima a navei

, h - adāncimea apei, a - lungimea lantului

ΔS - spatiul de siguranta īn caz de grapare a ancorei

f - spatiul legat de eroarea din determinarea pozitiei navei la ancora

5.2.7. AMENAJARE DE NAVIGAŢIE CORESPUNZĂTOARE

 

Sa existe o corespunzatoare amenajare de navigatie, atāt ziua cāt si noaptea, faruri, geamanduri, repere costiere marcate pe harta pentru a se verifica periodic pozitia navei īn punctul de stationare la ancora.

5.3. Pregatiri la bord pentru ancorare

1.                     Adunarea personalului desemnat prin rol, la postul de manevra, cu materialele necesare;

2.                     Verificarea mijloacelor de comunicatii post manevra - comanda de navigatie;

3.                     Balansarea instalatiei de forta īn gol (vinciul de manevra);

4.                     Pregatirea instalatiei de forta pentru manevra de ancorare;

Pregatirea instalatiei de ancorare se realizeaza astfel:

-          se verifica strāngerea frānelor vinciului;

-          se decupleaza barbotinul ancorei care nu se fundariseste;

-          se cupleaza barbotinul ancorei care se fundariseste;

-          se desface frāna barbotinului ancorei care se fundariseste, se desface stopa lantului de ancora prin virarea usoara a acesteia;

-          se īntinde lantul putin pentru a se putea scoate botul lantului respectiv;

-          cānd lantul este liber se scoate fusul ancorei din nara ancorei;

-          se strāng frānele si se decupleaza barbotinul de pe axul vinciului;

-          se elibereaza progresiv lantul din frāna la comanda "FUNDA";

-          se pregateste bula de ancorare pe timp de zi, iar pe timpul noptii se verifica luminile de ancorare conform regulamentului de prevenire a abordajelor pe mare COLREG.

5.4. Aterizarea pe punctul de ancorare si recomandari la ancorare

Ancorarea navei se poate face atāt īn locuri unde conditiile hidro-meteo sunt favorabile, dar de cele mai multe ori aceasta operatiune are loc īn urmatoarele conditii:

-          pe vānt intens care genereaza valuri de vānt;

-          īn zone cu curenti marini īnsemnati ca marime si īn conditii de vānt intens;

-          pe vānt īn rafale si precipitatii abundente.

Comandantul navei va tine neaparat cont de o serie de elemente ce influenteaza major ancorarea navei si anume:

-          directia si forta vāntului;

-          directia si viteza curentului;

-          pozitia centrului velic al navei;

-          orientarea generala a navelor īn rada.

Pe vānt si curent puternic, sosirea navei la punctul de ancorare se va face cu prova īn vānt sau cu prova pe rezultanta vectorilor vānt si curent.

Pentru usurinta manevrei de ancorare buna practica marinareasca spune:

-          se va fundarisi ancora din bordul opus sensului de rotire al elicei;

-          se va fundarisi ancora din vānt sau curent cānd īn punctul de ancoraj axul longitudinal al navei face un unghi cu directia vāntului (curentului);

La ancorare, viteza de cadere a ancorei se va regla din frāna vinciului, dar nu se va frāna brusc pentru ca exista pericolul ruperii lantului de ancora sau distrugerea ferodourilor frānei.

Ancorarea cānd adāncimea apei este mai mica de 20 metri (sub chila) se va face prin fundarisirea ancorei, dupa ce, īn prealabil, s-au filat la apa ce putin ¾ din adāncimea apei.

La o coasta necunoscuta (cānd sonda ultrason nu functioneaza si coasta nu poate fi precis vizualizata pe radar) aterizarea pe punctul se ancorare se va face astfel:

-          perpendicular pe liniile batimetrice sau pe linia coastei;

-          cu viteza minima;

-          avānd la apa filata o cheie de lant;

-          se va raporta la comanda de navigatie tendinta lantului de a īntinde spre pupa (semn ca ancora atinge fundul).

Se va face controlul distantei cu radarul īn mod continuu fata de:

-          navele din rada;

-          digurile si proeminentele coastei;

-          reperul fata de care se ancoreaza.

Se va masura continuu adāncimea apei sub chila.

La ancorarea navei la o coasta necunoscuta, aterizarea la locul de ancoraj se va face dimineata pe vizibilitate buna.

Se va ridica bula de ancora pe timp de zi si se vor aprinde luminile cerute de regulament pe timp de noapte.

Pe vizibilitate redusa se emit semnale sonore corespunzatoare cu lungimea navei īn conformitate cu regulamentul de prevenire a abordajelor pe mare COLREG.

Lungimea lantului ce trebuie filat la apa īn timpul manevrei de ancorare (īn conditiile īn care fundul apei este optim, iar vāntul forta 4-5 pe scara Beaufort), se calculeaza astfel:

-          h < 20 m , lungimea lantului l = 4 x h

-          21 m < h < 50 m - lungimea lantului l = 3 x h

-          51 m < h < 150 m - lungimea lantului l = 2,5 x h

-          151 m < h < 250 m - lungimea lantului l = 1,5 x h

unde: h - adāncimea apei

Nota: Se va fila lant cu lungime de 8 - 10 ori adāncimea apei h īn zone cu vreme des schimbatoare.

5.5. Efectuarea manevrei de ancorare

5.5.1. GENERALITĂŢI

 

Manevra de ancorare se poate executa folosind urmatoarele procedee:

-          cu o singura ancora;

-          cu doua ancore ("īn barba", "ambosare", "afurcare");

-          cu trei ancore ("īn laba de gāsca");

-          cu patru ancore (navele care efectueaza operatiuni de salvare);

-          cu sase ancore (navele care efectueaza dragaj).

Din punct de vedere al vitezei si directiei de deplasare a navei, ancorarea poate fi:

-          ancorare cu viteza īnainte;

-          ancorare cu viteza īnapoi.

5.5.2. ANCORAREA NAVEI CU VITEZĂ ĪNAINTE PE CALM sI FĂRĂ CURENT

 

Fig. 5.2. Ancorarea navei cu viteza ĪNAINTE pe calm si fara curent

-          poz. 7 - īn aceasta pozitie se volteaza lantul ancorei

-          poz. 8 - lantul cade īn banda

-          poz. 9 - nava īsi cauta pozitia de echilibru

5.5.3. ANCORAREA NAVEI CU VITEZĂ ĪNAPOI PE CALM sI FĂRĂ CURENT

 

            Fig. 5.3. Ancorarea navei cu viteza ĪNAPOI pe calm si fara curent

-          poz. 5 - se pune masina īnapoi

-          poz. 7 - se stopeaza masina

-          poz. 9 - se volteaza lantul de ancora

 

5.5.4. ANCORAREA NAVEI PRIN AFURCARE

 

Se executa:

-          īn rade mici unde este spatiu insuficient de manevra

-          īn spatii restrānse unde exista curenti de maree

-          īn rade cu adāncimi mici

KKKKK

-          pe fluvii, strāmtori, estuare cu maree.

Unghiurile dintre lanturile unei nave ancorate afurcat sunt īntre 600 si 1800.

Fig. 5.4. Ancorarea navei prin afurcare

Manevra de ancorare a navei prin afurcare se poate face īn 2 moduri:

1.      Cu viteza "īnainte" prin fundarisirea din zbor a primei ancore (fig. 5.5)

2.      Cu viteza "īnapoi" la fundarisirea primei ancore (fig. 5.6)

Ambele moduri de ancorare prin afurcare sunt prezentate pentru conditii de calm.

Fig. 5.5.

Fig. 5.6.

5.5.5. MANEVRA DE ANCORARE ĪN BARBĂ

 

La acest procedeu de ancorare unghiul dintre cele doua lanturi de ancora este mai mic de 600.

Ancorarea īn barba se foloseste cānd navele maritime trebuie ancorate pe fluvii sau īn zone cu vānt puternic si constant ca directie.

Manevra se poate efectua astfel:

-          cu prova īn vānt (curent), fundarisind prima ancora normal sau "din zbor";

-          cu vāntul (curentul) dintr-un bord, fundarisind prima ancora "din zbor".

Fig. 5.7. Manevra de ancorare īn barba

5.5.6. MANEVRA DE AMBOSARE A NAVEI

 

Mentinerea unei nave la ancora īn aliura dorita fata de vānt sau curent se numeste ambosare.

Scopurile ambosarii sunt:

-          ventilatia naturala la toate magaziile (īn zone calde);

-          operarea navei īn rade deschise prin facilitarea acostarii navelor mici īn vederea īncarcarii sau descarcarii navei;

-          executarea de lucrari la opera vie cu scafandrii sau a unor lucrari cu echipajul īn afara bordului;

-          lansarea la apa sau ridicarea la bord a ambarcatiunilor.

Procedee de ambosare:

-          prin ancorare cu spring;

-          prin darea unui spring la lantul ancorei fundarisite;

-          prin fundarisirea unui ancorot;

-          prin folosirea geamandurilor ca puncte de sprijin.

Fig. 5.8. Ambosare prin ancorare cu spring

La comanda "funda" se arunca mai īntāi colacul de sārma al springului.

Fig. 5.9. Ambosare prin ancorare cu spring

Fig. 5.10. Ambosare prin darea unui spring la ancora fundarisita

Fig. 5.11. Ambosare prin fundarisirea unui ancorot

5.6. Nava la ancora

5.6.1. FORŢELE CARE ACŢIONEAZĂ ASUPRA NAVEI LA ANCORĂ

 

Fig. 5.12. Fortele care actioneaza asupra navei la ancora

5.6.2. OBLIGAŢIILE PERSONALULUI DE CART (GARDĂ) DE PE NAVA AFLATĂ LA ANCORĂ

 

a - sa determine pozitia navei la intervale de 20 - 30 minute, cu reperele folosite la manevra de ancorare;

b - sa mentina o veghe permanenta, pe īntreg orizontul;

c - sa execute periodic inspectia pe nava;

d - sa execute observatii meteorologice;

e - sa execute observatii asupra variatiei adāncimii apei functie de maree si starea de agitatie a marii;

f - sa raporteze comandantului schimbarea pozitiei navei ca urmare a graparii ancorei si sa ia masurile care se impun īn aceasta situatie;

g - sa verifice īndeplinirea ordinelor date de comandant, cum ar fi: masina gata de mars, a doua ancora gata de fundarisit, nava gata de plecare;

h - la scaderea vizibilitatii sa ia masuri pentru emiterea semnalelor conform Regulamentului privind evitarea abordajelor pe mare COLREG;

i - sa ia masuri adecvate īmpotriva poluarii mediului īnconjurator.

5.6.3. STAŢIONAREA NAVEI LA ANCORĂ ĪN PREZENŢA CURENTULUI

 sI PE VREME REA

 

5.6.3.1. Stationarea navei la ancora īn prezenta curentului de maree

 

Fig. 5.13. Stationarea navei la ancora īn curent

5.6.3.2. Stationarea navei la ancora pe vreme rea

 

Este permisa stationarea la ancora pe vreme rea cu o singura ancora atunci cānd spatiul de evitare este SUFICIENT.

Normele de stationare la ancora nu sunt aceleasi pentru orice tip de nava, ci ele prezinta o serie de particularitati.

La stationarea navei la ancora trebuie sa se tina seama de urmatorii factori:

-          adāncimea apei din zona de ancoraj si natura fundului;

-          starea de īncarcare a navei, ambardeea si echilibrul ei sub vānt;

-          banda si asieta navei, precum si spatiul de siguranta oferit;

-          lungimea, elasticitatea si tensiunea lantului filat la apa si altele.

5.6.4. PRINCIPII DE RESPECTAT DE CĂTRE NAVELE CE STAŢIONEAZĂ LA ANCORĂ ĪN CAZ DE ĪNRĂUTĂŢIRE A VREMII

 

-          īntr-o rada sigura īn care distanta de evitare este mare, nava poate stationa prin fundarisirea unei ancore cu filarea unei lungimi de lant suficienta sau poate stationa afurcat sau "īn barba";

-          īntr-o rada nesigura, la īnrautatirea vremii, nava trebuie sa paraseasca punctele de stationare si sa se īndrepte spre largul marii, sa tina "drum de capa";

-          la īnrautatirea brusca a vremii este posibila chiar parasirea (largarea) ancorei - se va lega de capatul lantului o "gripie" cu flotor care sa marcheze pozitia ancorei īn vederea recuperarii acesteia; īn acelasi timp se īnchid usile etanse, hublourile, trombele de aerisire, spiraiurile, se etanseaza nava.

5.6.5. MANEVRA DE PLECARE A NAVEI DE LA ANCORĂ

 

5.6.5.1. Pregatirea navei de plecare

 

Īn activitatea de pregatire a navei pentru plecarea de la ancora se executa:

-          verificarea si balansarea motorului principal, a instalatiei de ancorare si a celei de guvernare;

-          verificarea aparaturii de navigatie;

-          verificarea mijloacelor de salvare, de vitalitate, de incendiu;

-          verificarea luminilor de navigatie, a mijloacelor de comunicare si de semnalizare acustica si optica;

-          īnchiderea portilor etanse si amararea obiectelor pe punte si īn compartimente.

5.6.5.2. Pregatirea instalatiei de ancorare

 

Pregatirea instalatiei de ancorare consta īn urmatoarele operatiuni:

-          controlul uleiului din vinciul de ancora;

-          conectarea tabloului vinciului la tabloul principal de distributie;

-          conectarea controlerului la tabloul vinciului;

-          decuplarea barbotinelor;

-          desfacerea frānelor si balansarea vinciului;

-          cuplarea barbotinului lantului ce urmeaza a fi virat;

-          desfacerea stopei lantului care se vireaza;

-          se deschide valvula instalatiei de spalare a lantului si se porneste pompa de coverta;

-          se verifica mijloacele de comunicatie cu comanda.

seful de manevra la prova verifica īnainte de īnceperea manevrei, daca:

-          personalul de la manevra este echipat corect din punct de vedere al protectiei muncii;

-          au fost aduse lanterne, fanionul de semnalizare a directiei īn care se īntinde lantul de ancora.

5.6.5.3. Manevra de virare a ancorei

 

Comunicarea POST DE MANEVRĂ - COMANDA DE NAVIGAŢIE se face prin statii VHF sau prin statia de convorbiri interioare.

Se indica permanent cu pavilionul īn māna, atāt ziua cāt si noaptea, directia si pozitia lantului si felul cum īntinde.

Se anunta la Comanda lungimea lantului ramas la apa prin "baterea cheilor".

Dupa ridicarea ancorei la post se executa urmatoarele operatiuni:

-          se verifica pozitiile STOPELOR, BOŢURILOR, FRĀNELOR, OBTURATOARELOR (narilor de put si de ancora);

-          se opreste pompa de coverta;

-          se deconecteaza controlerul vinciului;

-          se deconecteaza tabloul vinciului;

-          se face ordine pe teuga.

Etapele manevrei de ridicare a ancorei:

1 - apropierea navei de verticala ancorei

2 - smulgerea ancorei

3 - ridicarea la suprafata apei si punerea la post a ancorei


loading...




Document Info


Accesari: 923
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )