MONTAREA LAGARE DE ROSTOGOLIRE

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL

NICOLAE TECLU

BUCURESTI

Profil: mecanic, utilaje si instalatii in industrie

PROIECT

TEMA

MONTAREA LAGARE DE ROSTOGOLIRE

Coordonator    Elev

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL.I.GENERALITATI..2

1.1.Definitia rulmentilor.............................2

1.2. Avantaje si dezavantaje ale lagarelor cu rulmenti.2

1.3. Clasificarea rulmentilor..........................2

1.4. Simbolizarea rulmentilor..........................4

CAPITOLUL II. ALEGEREA RUMENTILOR...................6

2.1. Reguli pentru alegerea tipului de rulment..6

2.2. Tipuri de rulmenti..7

CAPITOLUL III. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII12

BIBLIOGRAFIE..13

ARGUMENT

Rulmentii sunt lagare care au in constructie un cuzinet de forma speciala.

Miscarea relativa dintre fus si lagar se realizea­za prin rostogolirea unor corpun interpuse intre aceste suprafete, care intra in compunerea rulmentului.

Avantajele lagarelor cu rulmenti sunt:

ALEGEREA RUMENTILOR

CAPITOLUL III. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

BIBLIOGRAFIE

Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ.

Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL.I.GENERALITATI

1.1.Definitia rulmentilor

Rulmentii sunt lagare care au in constructie un cuzinet de forma speciala.

Miscarea relativa dintre fus si lagar se realizea­za prin rostogolirea unor corpun interpuse intre aceste suprafete, care intra in compunerea rulmentului.

1.2. Avantaje si dezavantaje ale lagarelor cu rulmenti

Avantajele lagarelor cu rulmenti sunt:

1.3. Clasificarea rulmentilor

Clasificarea generala a rulmentilor se face dupa directia de actionare a sarcinilor, si anume:

1.4. Simbolizarea rulmentilor

Numarul mare al caracteristicilor constructive si dimensionale ce trebuie indicate pentru identifi­carea unui rulment a impus necesitatea adoptarii unei simbolizari. in Romania, aceasta simbolizare este reglementata de STAS 1679-75.

Dimensiunile au fost sistematizate in 'serii de diametre' si 'serii de latimi' astfel incat rulmentii dintr-o anumita serie de diametre, care au acelasi diametru interior, au si acelasi diametru exterior. In cadrul fiecarei serii de diametre se gasesc rulmenti de latimi diferite.

Dimensiunile unui rulment se stabilesc alegand atat seria de diametre cat si seria de latimi. Combi­natiile dintre aceste doua serii dau nastere seriilor de dimensiuni.

Seriile de dimensiuni cuprind rulmenti diferiti ca dimensiuni, care pentru aceeasi serie de latimi sunt geometric asemenea.

Stabilirea seriilor de diametre, de latimi si dimensiuni este prezentata in fig. 4.

Fig.4. Stabilrea seriilor de dimensiuni

Simbolul unui rulment cuprinde doua parti:

rulmenti si simbolul alezajului rulmentului;

de baza a rulmentului.

In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva tipuri de rulmenti si simbolizarile lor, conform STAS 1679:

CAPITOLUL II.

ALEGEREA RULMENTILOR

2.1. Reguli pentru alegerea tipului de rulment

Fiecare tip de rulment are o destinatie bine determi­nata, chiar daca de multe ori domeniile de utilizare se suprapun.

Pentru o buna alegere a tipului de rulment, trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli:

Ø      la sarcini relativ reduse si la viteze de rotatie mari se folosesc rulmenti cu bile, iar pentru sarcini mai mari se folosesc rulmenti cu role;

Ø      daca intre lagare poate exista o dezaxare sau daca arborii sau axele capata deformari prin incovoiere, se folosesc rulmentii oscilanti;

Ø      pentru solicitari pur axiale, de marime mijlocie, se recomanda folosirea rulmentilor axiali cu bile. Rulmentii axiali oscilanti cu role, in afara de sarcini axiale foarte mari, pot prelua si anumite solicitari radiale. La masinile unelte ce prelucreaza prin aschiere, pentru turatii mari se folosesc rulmenti axiali- radiali cu dublu efect.

Ø      pentru solicitari compuse se folosesc rul­menti radiali-axiali cu bile pe un rand, pe doua randuri sau cu role conice;

Ø      functionarea rulmentului este pertur­bata la temperaturi ce depasesc 120 °C. Pentru temperaturi ridicate este necesara utilizarea unor rulmenti speciali, avand elementele com­ponente executate din marci speciale de otel stabilizate prin tratamente termice. in aceasta situatie se are in vedere si adoptarea de solutii constructive pentru eliminarea caldurii, pentru a se putea asigura o ungere corespunzatoare;

Ø      pentru aparatele de uz casnic, aparatele de uz medical, ascensoare sau masini electrice de putere mica se utilizeaza rulmenti radiali cu bile care au prevazute conditii speciale pentru zgomot. Acesti rulmenti au in general diametrul interior pana la 50 mm.

Ø      solutia constructiva aleasa trebuie sa permita montajul si demontajul usor al ansamblului. Acolo unde este necesar, se poate adopta solutia folosirii rulmentilor demontabilisau a rulmentilor de alezaj conic.

2.2. Tipuri de rulmenti

Fig. 7. Rulmenti: a - rulment cu ambele inele de aceeasi latime; b - rulment cu inelul interior mai lat si plasat asimetric, permitand fixarea pe arbore cu un inel excentric; c - rulment cu inel de fixare cu doua suruburi.

Rulmentii de acest tip se livreaza etansati in ambele parti cu unsoarea necesara.

d) Rulmenti radiali oscilanti cu bile pe doua randuri (fig. 8).

Acest tip de rulmenti permite deplasari unghiu­lare ale arborelui sau carcasei de pana la 4°.

Fig. 8. Rulment radial oscilant cu bile pe doua randuri

Valoarea abaterilor unghiulare pe care le poate prelua rulmentul, si care apar datorita lipsei de alini­ere a lagarelor, cat si datorita incovoierii arborelui, este limitata de necesitatea ca bilele sa nu atinga calea de rulare.

Capacitatea de incarcare a rulmentilor radial-axiali cu doua randuri de bile este mai mica decat cea a rulmentilor cu un singur rand de bile, datorita contactului relativ mic dintre bile si calea de rulare a inelului exterior.

e) Rulmenti radiali-axiali cu bile. Pot fi cu unul sau doua randuri. Sunt construiti pentru preluarea sarcinilor axiale si radiale (fig. 9.).

Fig. 9. Rulment radial-axial cu bile

Rulmentii radiali-axiali (fig. 9.) sunt con­struiti in variantele:

2.2.2. Rulmenti axiali

Vom prezenta numai varianta:

i) Rulmenti axiali cu bile pe un rand cu simplu efect (fig. 13).

Rulmentul se compune din doua saibe plane prevazute cu cale de rulare si o colivie cu bile.

Se folosesc pentru preluarea sarcinilor axiale mari intr-un singur sens si nu pot prelua incarcari radiale.

Fig. 13. Rulment axial

CAPITOLUL III. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inla­turarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de ma­suri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.

Acestea sunt:

asigurarea iluminatului, incalzirii si ventila­tiei in atelier;

masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;

masinile sa fie echipate cu ecrane de pro­tectie conform normelor de protectie a muncii;

atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;

atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;

muncitorii sa poarte echipament bine ajus­tat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;

inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;

se va verifica inaintea lucrului daca atmos­fera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;

la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

muncitorii nu se vor spala pe maini cu emul­sie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai­
nilor a fost necesara utilizarea produselor usor infla­mabile se va folosi imediat apa si sapun;

ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,
sparturi sau deformari in forma de floare;

la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;

daca in timpul realizarii unei operatii meca­nice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;

BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991