Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















Masina de frezat NovaMill CNC - Manual de programare

tehnica mecanica



loading...








ALTE DOCUMENTE

camp magnetic
ADVANCED CONVERTERS FOR FUEL CELL POWER SYSTEMS
Zidaria
Setarea receptorului GPS si colectarea punctelor
Proiect Pentru obtinerea certificatului de competente profesionale niv. 2 - Senzor de miscare pentru iluminarea unui hol a unei incinte
Rezervorul hidraulic
CORPURI GEOMETRICE SIMPLE REGULATE
Arhitecturi de interconectare intre retelele mobile
PLANUL INTERN DE URGENTA PENTRU INCARCARE, DESCARCARE SI DEPOZITARE PRODUSE PETROLIERE
CURENTUL ELECTRIC CONTINUU


Masina de frezat NovaMill CNC

Manual de programare


CUPRINS

1. NTRODUCERE_____________________________________________________________ 5

2. CE ESTE CNC?_____________________________________________________________ 6

3. EXEMPLU DE PROCES DE PRELUCRARE PE MUCN__________________________ 6

4. STRUCTURA PROGRAMULUI PRINCIPAL CNC_______________________________ 8

5. STRUCTURA SUBPROGRAMELOR__________________________________________ 10

6. COMENZI PENTRU OPERAREA CU SUBPROGRAME_________________________ 11

7. COMANDA PENTRU REPETAREA SUBROGRAMULUI APELAT________________ 11

8. DEFINIREA SEMIFABRICATULUI__________________________________________ 12

9. DENUMIREA SI SALVAREA PROGRAMELOR________________________________ 12

10. NUMEROTAREA BLOCURILOR (LINIILOR) DINTR-UN PROGRAM_____________ 13

11. STRUCTURA BLOCURILOR________________________________________________ 14

12. FUNCTII PREGATITOARE_________________________________________________ 14

13. FUNCTIA AVANS_________________________________________________________ 15

14. FUNCTII DIVERSE________________________________________________________ 15

15. TURATIA ARBORELUI PRINCIPAL_________________________________________ 15

16. GESTIONAREA SCULELOR________________________________________________ 16

17. CORECTIA DE SCULA_____________________________________________________ 17

18. COORDONATE ABSOLUTE SI RELATIVE___________________________________ 17

19. Ignorarea optionala a blocurilor__________________________________ 18

20. Comentarii si mesaje in interiorul programelor__________________ 18

21. Functii pregatitoare G_______________________________________________ 18

21.1. Functii G modale si nemodale______________________________________________ 19

22. FUNCTII G (FUNCTII PREGATITOARE). INTRODUCERE_____________________ 19

22.1. G00 - pozitionare rapida__________________________________________________ 21

22.2. G01 - interpolare liniara__________________________________________________ 22

22.3. G02 si G03 - interpolare circulara___________________________________________ 23

22.4. G04 - temporizare_______________________________________________________ 26

22.5. G20 si G21 - setarea sistemului de unitati de masura___________________________ 27

22.6. G28 - revenire in punctul de referinta_______________________________________ 27

22.7. G40, G41, G42 - compensarea sculei________________________________________ 28

22.7.1. Pozitia de lucru si comanda miscarilor____________________________________________________ 29

22.7.2. Initierea compensarii sculei___________________________________________________________ 30

22.7.3. Anularea compensarii sculei__________________________________________________________ 30

22.8. G73 .. G89 - cicluri de gaurire______________________________________________ 32

22.8.1. Programarea ciclurilor in coordonate absolute/relative_______________________________________ 33

22.8.2. Programarea pozitiei (nivelului) de revenire dupa prelucrarea gaurii______________________________ 33

22.8.3. G73 - gaurire rapida_________________________________________________________________ 35

22.8.4. G74 - filetare______________________________________________________________________ 35

22.8.5. G76 - alezare de finisare___________________________________________________________ 36

22.8.6. G80 - anularea ciclului de gaurire____________________________________________________ 37

22.8.7. G81 - gaurire___________________________________________________________________ 37

22.8.8. G82 - gaurire cu temporizare___________________________________________________________ 37

22.8.9. G83 - gaurire adanca_____________________________________________________________ 38

22.8.10. G84 - filetare cu tarodul_____________________________________________________________ 38

22.8.11. G85 - alezare______________________________________________________________________ 38

22.8.12. G86 - alezare______________________________________________________________________ 39

22.8.13. G87- alezare de jos in sus____________________________________________________________ 39

22.8.14. G89 - gaurire_____________________________________________________________________ 40

22.9. Exemplu de utilizare a ciclurilor de gaurire_____________________________________ 41

22.10. G90 - programare in coordonate absolute____________________________________ 41

22.11. G91- programare in coordonate relative_____________________________________ 42

22.12. G94 - avansul exprimat in mm/min__________________________________________ 42

22.13. G95 - avans exprimat in mm/rot____________________________________________ 42

22.14. G98 - revenire la nivelul initial_____________________________________________ 42

22.15. G99 - revenire la nivelul R________________________________________________ 42

22.16. G170-G173 - comenzi pentru frezarea buzunarelor circulare si dreptunghiulare______ 43

22.16.1. G170 si G171 - prelucrarea unui buzunar circular - degrosare__________________________________ 43

22.16.2. G170 si G171 - prelucrarea unui buzunar circular - degrosare si finisare__________________________ 45

22.16.3. G170 si G171 - prelucrarea unui buzunar circular - finisare printr-o singura trecere_________________ 46

22.16.4. G172 si G173 - prelucrarea unui buzunare dreptunghiular - degrosare___________________________ 48

22.16.5. G172 si G173 - prelucrarea unui buzunar dreptunghiular - degrosare si finisare____________________ 50

22.16.6. G172 si G173 - preluarea unui buzunar dreptunghiular - finisare printr-o singura trecere_____________ 51

23. FUNCTII DE TIP M________________________________________________________ 53

23.1. Functii de tip M recunoscute de echipamentul CNC Denford_____________________ 53

23.2. M00 - oprirea programului________________________________________________ 55

23.3. M01 - oprirea optionala a programului_______________________________________ 55

23.4. M02 - resetarea programului______________________________________________ 55

23.5. M03 - pornirea turatiei cu rotirea axului principal in sens orar____________________ 55

23.6. M04 - pornirea turatiei cu rotirea axului principal in sens trigonometric____________ 55

23.7. M05 - oprirea turatiei____________________________________________________ 56

23.8. M06 - schimbarea automata a sculelor_______________________________________ 56

23.9. M08 - pornirea lichidului de racire-ungere___________________________________ 56

23.10. M09 - oprirea lichidului de racire-ungere____________________________________ 56

23.11. M10 - deschiderea sistemului de fixare a semifabricatului_______________________ 56

23.12. M11 - inchiderea sistemului de fixare a semifabricatului_________________________ 56

23.13. M13 - pornirea a turatiei in sens orar si a lichidului de racire-ungere______________ 57

23.14. M14 - pornirea turatiei in sens trigonometric si a lichidului de racire-ungere________ 57

23.15. M19 - orientarea arborelui principal_________________________________________ 57

23.16. M20 - deplasarea MASS (Magazinul Automat de Schimbare a Sculelor) sub arborele principal 57

23.17. M21 - deplasarea MASS de sub arborele principal_____________________________ 57

23.18. M22 - deplasarea MASS in jos_____________________________________________ 57

23.19. M23 - deplasarea MASS in sus_____________________________________________ 57

23.20. M24 - deschiderea sistemului de fixare a sculei_______________________________ 57

23.21. M25 - inchiderea sistemului de fixare a sculei_________________________________ 58

23.22. M27 - resetarea pozitiei magazinului de scule_________________________________ 58

23.23. M30 - oprirea programului si pozitionare la inceputul lui________________________ 58

23.24. M32 - rotirea magazinului de scule in sens orar_______________________________ 58

23.25. M32 - rotirea magazinului de scule in sens antiorar____________________________ 58

23.26. M38 - deschiderea usii de protectie_________________________________________ 58

23.27. M39 - inchiderea usii de protectie__________________________________________ 59

23.28. M6267, M76, M77_____________________________________________________ 59

23.29. M70 - schimbarea semnului pe directia X - activat_____________________________ 59

23.30. M71 - schimbarea semnului pe directia Y - activat_____________________________ 59

23.31. M80 - schimbarea semnului pe directia X - dezactivat__________________________ 59

23.32. M81 - schimbarea semnului pe directia Y - dezactivat__________________________ 59

23.33. M98 - apelare subprogram________________________________________________ 59

23.34. M99 - incheierea subprogramului si revenirea in programul apelant_______________ 60

1.    NTRODUCERE

Echipamentul CNC (Conducere Numerica cu Calculatorul) Denford cu care opereaza intreaga gama de masini unelte Denford este un sistem compatibil FANUC care utilizeaza codul de programare ISO

Manualul acopera toate etapele implicate in elaborarea instructiunilor codificate, necesare echipamentului CNC pentru prelucrarea unui reper. Secventa de instructiuni codificate necesara prelucrarii unui reper poarta numele de program piesa.

Fiecare segment al programului este alcatuit dintr-un numar oarecare de coduri, numite si functii, cele mai importante fiind seturile de coduri G si M. Acestea sunt cele care alcatuiesc limbajul de baza utilizat pentru descrierea modului in care va fi prelucrata o piesa: ce miscari trebuie efectuate, in ce ordine, cand trebuie inlocuita scula, etc.

Primele capitole ale acestui manual acopera aspectele principale ale programarii MUCN si ofera indicatii asupra utilizarii comenzilor. Fiecare capitol se dezvolta progresiv, utilizand un limbaj comun, usor de urmarit, ghidand utilizatorul in realizarea programelor de conducere numerica. Dupa parcurgerea primei parti, operatorul va fi avea cunostintele de baza necesare abordarii programarii sub aspectele ei esentiale.

Fara indoiala, acest manual nu poate (nici nu isi propune) sa ofere toate cunostintele necesare programarii. Subiectul este pur si simplu prea vast pentru ca asa ceva sa fie posibil. Totusi, acest manual formeaza baza necesara pe care sa se cladeasca noi cunostinte prin consultarea unor documentatii mai pretentioase.

Capitolele dedicate codurilor G si M prezinta detaliat functiile utilizate in programarea CNC. Aceste capitole sunt concepute mai degraba ca ghiduri de utilizare si se adreseaza celor care dispun de cunostintele de baza in domeniul programarii CNC.

Partea I

2.    CE ESTE CNC?

CNC (Conducere Numerica cu Calculatorul) este sintagma generala utilizata pentru un sistem care controleaza functionarea unei masini unelte utilizand instructiuni codificate prelucrate de catre un calculator.

3.    EXEMPLU DE PROCES DE PRELUCRARE PE MUCN

Mentionam de la inceput, ca in acest exemplu sunt incluse toate etapele procesului, deci si pregatirea programului, nu numai prelucrarea efectiva a piesei pe masina unealta (Fig. 1):

1.      Scrierea programului CNC utilizand coduri G si M. Programul descrie secventa de operatii care se efectueaza pe MUCN in scopul prelucrarii piesei. Programul poate fi scris off-line, adica fara implicarea masinii, fie manual, fie cu asistenta unui calculator, utilizand un sistem CAD/CAM.

2.      Programul este incarcat in calculatorul masinii, numit controler. In acest stadiu, programul inca mai poate fi modificat si este posibila simularea functionarii sale utilizand facilitatile interactive ale calculatorului.

3.      Controlerul proceseaza programul piesa si transmite semnale masinii unelte, semnale care dau informatii diverselor componente ale acesteia asupra operatiilor necesare in vederea prelucrarii piesei.

Prin aplicarea conducerii numerice la o masina unealta clasica, lucrul cu aceasta poate fi complet automatizat.


4.    STRUCTURA PROGRAMULUI PRINCIPAL CNC

Programul piesa poate sa contina un numar oarecare de programe individuale, care impreuna descriu toate operatiile care trebuie efectuate pentru a prelucra o piesa.

Programul principal este programul care detine controlul tuturor actiunilor. El este primul citit si incarcat in memorie cand este rulat tot programul piesa. Programul principal poate apela un numar oarecare de programe mai mici. Aceste programe se mai numesc subprograme, si sunt utilizate pentru a realiza sarcini care se repeta. Dupa rularea unui astfel de subprogram, controlul revine programului principal.

Bineinteles, controlerul (calculatorul masinii) functioneaza dupa un program, care in acest caz este chiar programul principal.

Programele principale, ca si subprogramele de altfel, sunt scrise utilizand codurile ISO prezent 636i87g ate mai jos.

ADRESE

N- indica numarul frazei;

G - face trimitere la codurile G (functii pregatitoare);

X - Indica distanta care trebuie parcursa de sanie de-a lungul axei X;

Y - Indica distanta care trebuie parcursa de sanie de-a lungul axei Y;

Z - Indica distanta care trebuie parcursa de capul masinii de-a lungul axei Z;

F - Indica viteza de avans;

M - apeleaza functii diverse (care de obicei se adreseaza direct masinii unelte pentru a stabili conditiile de prelucrare);

S - Indica turatia arborelui principal;

T - se refera la gestionarea sculelor.

Fiecare bloc, sau linie a programului, contine adrese care trebuie plasate in ordinea:

N, G, X, Y, Z, F, M, S, T;

Aceasta ordine trebuie respectata in orice fraza. Cu toate acestea, nu fiecare fraza va contine toate adresele mentionate mai sus, adica dintr-o fraza pot sa lipseasca unele adrese, daca nu sunt necesare.

Organizarea blocurilor de date intr-un program respecta urmatorul sablon. Este esential ca structura de mai jos sa fie respectata, pentru a asigura corectitudinea atat a prelucrarii, cat si a simularii (Fig. 2).


Lista de instructiuni de mai sus reprezinta un program scris in sistemul de programare Denford. Pentru ca un astfel de program sa opereze corect si pe un echipament original FANUC, informatiile despre sistemul CAD/CAM utilizat si dimensiunile semifabricatului trebuie eliminate din program.

5.    STRUCTURA SUBPROGRAMELOR

Un program care contine secvente care se repeta poate fi memorat ca si subprogram pentru a simplifica programul principal.

Un subprogram este introdus in memoria controlerului in modul Edit, ca si un program principal.

Diferentele dintre un subprogram si un program principal sunt urmatoarele:

1)     Subprogramele nu contin informatiile despre marimea semifabricatului la inceputul programului.

2)     Un subprogram se termina cu codul M99

Un subprogram poate fi apelat cand masina se afla in modul de lucru automat (Auto Mode). Subprogramele pot la randul lor sa apeleze alte subprograme. Se spune despre un program principal care apeleaza un subprogram ca este un program cu o bucla. Nivelul maxim admis pentru un program principal este cu patru bucle. Aceasta inseamna ca nivelul maxim de imbricare al apelurilor de subprograme este patru. In Fig. 3 se prezinta un program principal cu doua bucle.

Programul principal Subprogramul 1 Subprogramul 2


Primul nivel de imbricare Al doilea nivel de imbricare

Fig. 3. Imbricarea apelurilor de subprograme

 
a buclei a buclei

6.    COMENZI PENTRU OPERAREA CU SUBPROGRAME

OBSERVATII GENERALE

Observatia 1:

Subprogramele sunt memorate sub numere de program formate din patru cifre.

Observatia 2:

Daca pentru o scula sunt necesare corectii de raza/lungime si acea scula este utilizata in subprogram, corectiile trebuie apelate si apoi anulate in interiorul subprogramului.

Observatia 3:

Pentru a apela un subprogram se utilizeaza codul M98 urmat de Pxxxx unde xxxx este numarul programului apelat (spre exemplu, M98 P2000).

Aceasta comanda se citeste 'apelul programului numarul 2000'.

Observatia 4:

Un apel de subprogram (M98 P2000) poate fi plasat intr-o fraza in care se comanda si o miscare. Spre exemplu,

N1130 G01 X50 M98 P2000

Observatia 5:

Un subprogram se incheie cu codul M99. Acesta returneaza controlul programului principal (sau mai corect programului apelant, deoarece acesta, la randul lui, poate fi un subprogram).

Codul M99 va returna controlul la blocul urmator celui in care s-a facut apelul din programul apelant.

In cazul in care codul M99 este urmat de Pxxxx, controlul va fi predat in programul apelant la linia (blocul) xxxx. Spre exemplu, linia de program

N3450 M99 P160

va fi interpretata 'intoarcere la linia 160 in programul apelant'.

7.    COMANDA PENTRU REPETAREA SUBROGRAMULUI APELAT

Este posibil apelul unui subprogram in care sa se specifice si numarul de repetari ale acestuia. Formatul unui astfel de apel este urmatorul:

M98 P2000 xxxx

si va fi interpretat 'efectueaza programul 2000 de xxxx ori'. Daca numarul de repetari este omis, subprogramul va fi efectuat o singura data.

8.    DEFINIREA SEMIFABRICATULUI

Definirea/descrierea semifabricatului (BILLET DEFINITION) este o caracteristica a sistemului de programare Denford.

Ea indica dimensiunile semifabricatului care vor fi utilizate de catre modulul de simulare al pachetului software. Precizarea dimensiunilor semifabricatului nu are nici un rezultat in (nu influenteaza in nici un fel) prelucrarea efectiva.

Descrierea semifabricatului se face la inceputul programului principal. De obicei, in blocul care precede descrierea se indica unitatile de masura in care sunt exprimate dimensiunile semifabricatului: G21 pentru sistemul metric si G20 pentru unitati britanice.

Spre exemplu, liniile de program

N0010 G21;

[BILLET X100 Y150 Z20

vor fi interpretate:

-         toate dimensiunile sunt masurate in milimetri;

-         semifabricatul este o prisma cu dimensiunile 100x150x20 mm.

Observatie: un program scris pentru o masina Denford, sau utilizand postprocesorul Denford nu va putea opera direct pe o masina FANUC originala. Modulul de simulare al programului este incompatibil cu echipamentul FANUC. Pentru ca programul sa ruleze cu succes pe o masina FANUC, orice referire la sistemul CAD/CAM Denford, precum si descrierea semifabricatului trebuie inlaturate din program.

9.    DENUMIREA SI SALVAREA PROGRAMELOR

Salvarea pe disc a programelor este posibila numai dupa ce acestora li s-a atribuit un numar sau nume.

Daca se salveaza un program editat cu consola Denford numarul programului poate fi cuprins intre 1 si 999999999 (in acest context numarul programului joaca rolul de nume al acestuia).

Daca programul este editat in afara sistemului MUCN cu o tastatura QWERTY numele programului poate fi alcatuit din litere si/sau cifre.

Observatia 1:

Subprogramele trebuie sa fie numerotate in domeniul 0001 .. 9999, deci utilizand patru cifre. De altfel, se recomanda ca orice program sa fie numerotat in domeniul mai sus mentionat.

Observatia 2:

Inainte de a salva un program pe disc, verificati daca numele fisierului curent nu a fost deja folosit la salvarea altuia. In acest caz, acel fisier de pe disc va fi inlocuit cu cel curent, deci va fi distrus.

Observatia 3:

Programele care urmeaza sa fie rulate ulterior pe o masina FANUC trebuie sa aiba inscris numarul de program pe prima lor linie. Formatul pentru inscrierea numarului de program compatibil FANUC este Oxxxx, unde xxxx este numarul programului, de exemplu

O20

10.            NUMEROTAREA BLOCURILOR (LINIILOR) DINTR-UN PROGRAM

Un program este alcatuit din mai multe comenzi, fiecare comunicand masinii instructiuni pentru rezolvarea unei anumite sarcini sau operatii.

Fiecare comanda este o linie separata in cadrul programului. Vom mai numi o astfel de linie din program, bloc. Fiecare bloc este separat de urmatorul printr-un caracter special, care indica sfarsitul de linie. Sistemul de programare Denford utilizeaza ca marcator al sfarsitului de bloc caracterul punct si virgula (;).

La inceputul blocului poate fi specificata o valoare numerica (cuprinsa intre 0001 si 9999) ca si continut al adresei N. Pot fi numerotate toate liniile unui program, sau doar cele care necesita asa ceva.

Observatia 1:

Atunci cand este utilizata, adresa Numar de bloc (linie) - N, trebuie sa fie plasata prima in blocul din care face parte.

Observatia 2:

Se recomanda numerotarea cu valori alcatuite din patru cifre, dar care sa nu fie consecutive, ci crescatoare din 10 in 10. In acest mod este posibila in orice moment inserarea de noi linii intr-un program.

Observatia 3:

Chiar daca numerotarea blocurilor nu este o prioritate in scrierea programelor este important sa se numeroteze cel putin anumite linii ale programului; astfel de linii ar putea fi acelea in care se comanda schimbarea sculei. De altfel, unele linii trebuie obligatoriu numerotate: este vorba de liniile la cere se doreste revenirea din subprograme, atunci cand revenirea nu urmeaza sa se faca in pozitia implicita (la linia consecutiva apelului de subprogram) - vezi observatia 5 de la COMENZI PENTRU OPERAREA CU SUBPROGRAME.

11.            STRUCTURA BLOCURILOR

Ordinea in care apar adresele intr-un bloc este bine stabilita si trebuie respectata intocmai. Aceasta ordine este prezentata mai jos.


N0000 G00 X00 Y00 Z00 F0000 M00 S0000 T00;

Observatie: Din orice bloc pot lipsi una sau mai multe adrese.

12.            FUNCTII PREGATITOARE

Functiile pregatitoare, numite si functii G sunt utilizate pentru a descrie traiectoria sculei sau pentru a activa/dezactiva anumite functii ale masinii. Functiile G sunt utilizate pentru indicarea tipului de interpolare utilizat, pentru controlul operatiilor de gaurire, specificarea unitatilor de masura, activarea corectiilor de scula, etc,

O functie G este invocata prin caracterul G care desemneaza adresa si o valoare numerica de doua cifre, continutul adresei.

Traiectoria sculei

Traiectoria sculei este determinata de miscari de-a lungul unor segmente de dreapta si sau arce de cerc care descriu profilul piesei de prelucrat.

A)    Deplasarea de-a lungul unui segment de dreapta

Acest tip de miscare se mai numeste si interpolare liniara. Interpolarea liniara este activata cu functia G01. Formatul comenzii este:

G01 Y.; (P1 - P2)

X. Y.; (P2 - P3)

X.; (P3 - P4)


B)    Deplasarea de-a lungul unui arc de cerc

Acest tip de miscare se numeste interpolare circulara. Interpolarea circulara este activata cu functiile G02 (in sens orar) si cu G03 (in sens trigonometric).

Formatul comenzii este: G03 X. Y. R.; X si Y sunt coordonatele punctului final al arcului, iar R raza arcului parcurs. Nu este necesara specificarea coordonatelor centrului miscarii.

13.            FUNCTIA AVANS

Deplasarea sculei cu o anumita viteza in vederea aschierii se numeste AVANS. Avansul se regleaza utilizand adresa F urmata de o valoare numerica, aceasta reprezentand continutul adresei.

Dupa cum la inceputul programului a fost invocata functia G20 sau G21, marimea avansului este exprimata in inch/min., respectiv in mm/min.

14.            FUNCTII DIVERSE

Functiile diverse, numite si Functii M, dupa adresa care le introduce, sunt utilizate in special pentru a actiona sau opri diverse componente ale masinii (exemplu, M03 - pornirea axului principal, M05 - oprirea axului principal).

In general functiile invocate prin valori mici ale continutului au aceeasi semnificatie pe majoritatea echipamentelor de conducere numerica. Functiile invocate prin valori mari ale continutului sunt in general specifice anumitor echipamente.

Functiile M sunt apelate prin adresa M cu un continut format din doua caractere numerice.

15.            TURATIA ARBORELUI PRINCIPAL

Viteza de rotatie a sculei in raport cu piesa de prelucrat se numeste viteza de aschiere. Aceasta nu poate fi reglata in mod direct, deoarece este influentata de doi parametri: turatia sculei (arborelui principal) si diametrul sculei. Diametrul fiind o marime care se alege independent de masina, rezulta ca viteza de aschiere poate fi reglata (din punctul de vedere al conducerii numerice) prin intermediul turatiei. Turatia este comandata prin intermediul adresei S. Continutul acesteia este o valoare numerica care exprima turatia in rot/min. Pentru a putea fi aplicata turatia solicitata, aceasta trebuie sa se incadreze in domeniul de turatii al masinii.

Observatia 1:

Cand in aceeasi fraza sunt apelate impreuna comenzi de miscare si de reglare a turatiei, acestea sunt executate cvasisimultan. In orice caz, in momentul inceperii miscarii, turatia efectiva este cea reglata in fraza curenta.

Observatia 2:

Intr-o fraza este acceptat un singur apel al functiei S.

16.            GESTIONAREA SCULELOR

Sculele pot fi inlocuite pe parcursul rularii unui program de prelucrare utilizand functia T. Fiecarei scule care va lucra intr-un program ii este asociat un numar. Daca masina de frezat este echipata cu un dispozitiv automat de schimbare a sculelor, numarul asociat unei scule coincide cu numarul locasului in care ea este stocata in dispozitiv. Numarul sculei este invocat prin adresa T si continutul ei. Acesta desemneaza numarul asociat sculei vizate. Pentru a comanda schimbarea sculei, trebuie invocata functia M6 inaintea mentionarii sculei care urmeaza sa o inlocuiasca pe cea in lucru.

Un exemplu de apel al schimbarii sculei este urmatorul:

M06 T3

Aceasta se va citi 'inlocuieste scula curenta cu scula numarul 3'.

Observatia 1:

Functia M06 trebuie sa fie plasata imediat inaintea functiei T care indica numarul noii scule.

Observatia 2:

Intr-o fraza este acceptat un singur apel al functiei T.

Observatia 3:

In momentul citirii secventei M06 T. masina va comanda deplasarea dupa cele trei axe in punctul de schimbare a sculei, va opri turatia arborelui principal si se va efectua inlocuirea sculei. Aceasta secventa de actiuni are loc indiferent de pozitia sculei in momentul citirii comenzii de schimbare a sculei din program. Din acest motiv se recomanda urmarirea cu atentie a pozitiei sculei inaintea apelului inlocuirii, si daca e cazul, dirijarea retragerii ei pentru evitarea eventualelor coliziuni cu piesa.

17.            CORECTIA DE SCULA

In general, pentru a prelucra o piesa de o anumita complexitate sunt necesare mai multe tipuri de scule, unele din ele de diametre diferite. Scrierea unui program care sa tina seama de dimensiunile sculei ar fi foarte dificila. Pentru a putea lua in calcul dimensiunile sculei intr-un program generalizat, se masoara diametrul si lungimea fiecarei scule in afara programului (inaintea rularii sale) si se salveaza intr-un fisier special, numit fisier de corectii. In esenta, aceasta face ca programul scris, traiectoriile sculei pe care el le descrie, sa fie independente de dimensiunile sculei. Dimensiunile salvate sunt numite offset sau corectii de scula.

Observatie: cand echipamentul de conducere numerica citeste din program o functie T, el preia din fisierul de corectii si dimensiunile corespunzatoare noii scule. Pentru a lua in calcul diametrul frezei la comanda traiectoriei sculei, trebuie invocata in prealabil functia G41 sau G42 (compensarea sculei pe partea stanga, respectiv pe partea dreapta).

18.            COORDONATE ABSOLUTE SI RELATIVE

Cand este activa functia G90 coordonatele X, Y si Z dintr-un program sunt masurate fata de un punct fix, raportat la piesa de prelucrat, numit nulul piesei. Se spune in acest caz ca programarea s-a facut in coordonate absolute. Dimpotriva, daca activ este G91, coordonatele sunt raportate la ultimul punct invocat (atins de scula), ceea ce corespunde programarii in coordonate relative.

Pentru programarea traseului P1-P2-P3-P4 din Fig. 6 se poate proceda in doua moduri:

A)    In coordonate absolute:

G90; selectarea modului de lucru in coordonate absolute

G01 Y60 F150; deplasare pe segmentul P1-P2 cu avansul 150 mm/min.

G03 X60 Y100 R40; deplasare pe arcul P2-P3 cu raza de 40 mm

G01 X0; deplasare pe segmentul P3-P4

B)    In coordonate relative:

G91; selectarea modului de lucru in coordonate relative

G01 Y60 F150; deplasare pe segmentul P1-P2 cu avansul 150 mm/min.

G03 X-40 Y40 R40; deplasare pe arcul P2-P3 cu raza de 40 mm

G01 X-60; deplasare pe segmentul P3-P4

19.            Ignorarea optionala a blocurilor

Liniile de program numerotate vor fi ignorate (sarite) la rularea programului daca sunt precedate de caracterul slash si daca comutatorul Block skip de pe panoul de control al masinii este in pozitia On. Cand comutatorul Block skip este in pozitia Off liniile marcate cu '/' sunt tratate ca orice alta linie din program.

Observatie: caracterul slash poate fi plasat oriunde intr-o fraza, nu numai la inceputul ei. In acest caz comenzile aflate inaintea lui se vor comporta normal, vor fi executate, iar cele care ii urmeaza, vor fi ignorate.

20.            Comentarii si mesaje in interiorul programelor

Daca programul este scris off-line, adica in afara masinii unelte, de exemplu pe un calculator, in interiorul sau pot fi plasate comentarii si/sau mesaje, adica secvente de text ignorate de echipamentul de conducere numerica.

Comentariile sunt utile pentru a introduce anumite explicatii asupra programului. Astfel, pot fi indicate dimensiunile si tipul sculelor atunci cand ele intra in lucru.

Mesajele au aceeasi utilitate ca si comentariile, dar sunt si afisate pe panoul de control al masinii. Spre exemplu, poate fi inserat in program mesajul 'incepe prelucrarea buzunarului circular cu raza de 20 mm si adancimea de 3'. In momentul parcurgerii liniei de program care contine mesajul, acesta va fi afisat si pe consola echipamentului (panoul de control).

21.            Functii pregatitoare G

Functiile pregatitoare, G, se utilizeaza pentru descrierea traiectoriei sculei sau setarea modurilor de lucru ale masinii. Astfel de functii permit controlul miscarilor, al operatiilor de gaurire, alegerea unitatilor de masura, etc.

In mod normal, functiile G sunt plasate la inceputul frazelor, imediat dupa numarul de linie, daca acesta exista.

Este permisa prezenta mai multor functii G intr-o fraza, cu conditia sa nu se nege reciproc.

O functie G este alcatuita din caracterul G (adresa) si o valoare numerica de doua cifre (continutul).

G00

Adresa Continutul

21.1.       Functii G modale si nemodale

Functiile G se clasifica, din punctul de vedere al ariei de influenta in:

        Functii modale. Acestea sunt efective in linia in care sunt invocate, dar si in liniile urmatoare, atata timp cat nu sunt negate de functii din aceeasi categorie. Cu alte cuvinte, odata activata o functie modala, ea are efect si in urmatoarele linii de program, fara a fi necesara repetarea apelului ei. Functiile modale, la randul lor, se clasifica in grupuri, dupa cum vizeaza o anumita sarcina sau alta. O functie G modala ramane activa pana in fraza in care o functie din acelasi grup este apelata. Un exemplu de grup este cel al functiilor de pozitionare si interpolare.

In exemplul de mai jos, echipamentul de conducere numerica asuma faptul ca in frazele N60 .. N80 se efectueaza interpolare liniara, desi acest lucru nu este programat in mod explicit in acele fraze. In frazele mentionate, este efectiva functia G1 apelata in fraza N50.

N20 G21;

N30 G90;

N40 G00 X50 Y50;

N50 G01 Z-5;

N60 X100;

N70 Y120;

N80 X130 Y160;

N90 G03 X150 Y 180 R20;

In fraza N90 interpolarea liniara G01 este negata de functia G03, interpolare circulara. Functiile G01 si G03 fac parte din acelasi grup de functii.

Partea a II-a

22.            FUNCTII G (FUNCTII PREGATITOARE). INTRODUCERE

Retineti ca exista doua tipuri de functii G. O functie modala este memorata si este efectiva pana cand este apelata o alta functie G din acelasi grup modal. Functiile nemodale (non-modale) sunt efective doar in frazele in care sunt apelate.

Nu este necesar apelul aceleiasi functii modale in fraze consecutive; totusi, apelarea repetata in fraze consecutive a unei functii modale nu constituie eroare. Spre exemplu, in cazul prelucrarii unui contur alcatuit numai din segmente de dreapta, este suficienta apelarea lui G1 doar in fraza in care incepe conturarea. G01 va ramane activ pana la apelul unui alt tip de interpolare (G00, G02 sau G03).

Intr-o fraza pot fi apelate cel mult patru functii G. Acestea trebuie sa faca parte din grupuri modale diferite; daca in aceeasi fraza se apeleaza doua sau mai multe functii G din acelasi grup, efectiva va deveni doar ultima din grupul respectiv.

Lista functiilor G

Tabelul 1

Functia

Grupul

Semnificatia

Observatii

G00

1

Pozitionare punct cu punct

Se efectueaza cu avans rapid

G01

1

Interpolare liniara

Se efectueaza cu avans de lucru

G02

1

Interpolare circulara in sens orar

G03

1

Interpolare circulara in sens trigonometric

G04

0

Oprire precisa

G20

6

Sistemul de unitati britanic

inch, inch/min

G21

6

Sistemul international de unitati

mm, mm/min

G28

0

Revenire in punctul de referinta

G40

7

Anularea compensarii sculei

G41

7

Compensarea sculei pe stanga

G42

7

Compensarea sculei pe dreapta

G73

9

Gaurire rapida

G74

9

Filetare cu cutit

G76

9

Alezare de finisare

G80*

9

Anularea ciclului de gaurire

G81

9

Gaurire

G82

9

Gaurire cu temporizare

G83

9

Gaurire adanca

G84

9

Filetare cu tarod

G85

9

Alezare

G86

9

Alezare

G87

9

Alezare de jos in sus

G89

9

Gaurire

G90*

3

Programare in coordonate absolute

G91

3

Programare in coordonate relative

G94*

5

Avans pe minut

G95

5

Avans pe rotatie

G98*

10

Revenire la nivelul initial al buzunarului

Utilizate la ciclurile de gaurire

G99

10

Revenire la nivelul R al buzunarului

G170

0

Prelucrarea buzunarului circular

G171

0

Prelucrarea buzunarului circular

G172

0

Prelucrarea buzunarului dreptunghiular

G173

0

Prelucrarea buzunarului dreptunghiular

* Stari implicite, cele active la pornirea masinii sau la resetarea masinii dupa oprirea ei cu butonul de urgenta.

Functiile din grupul 0 sunt nemodale. Ele trebuie apelate in toate frazele in care sunt necesare, chiar daca frazele respective sunt consecutive in program. Toate celelalte functii G sunt modale.

22.1.       G00 - pozitionare rapida

Functia G00 provoaca o miscare de pozitionare cu avans rapid (fara aschiere) pana in pozitia indicata prin adresele geometrice X, Y, Z. Formatul comenzii este urmatorul:

G00 X Y Z

Punctul de pozitionare introdus prin adresele geometrice X, Y si Z poate fi exprimat in coordonate absolute (reportat la un reper fix - nulul piesei) sau in coordonate relative (raportat la ultima pozitie programata). Operarea in coordonate absolute este invocata prin functia G90, iar cea in coordonate relative prin functia G91.

Observatia 1:

Valoarea avansului rapid este setata de producatorul echipamentului. Aceasta valoare poate fi redusa de la 100% la 0% dar numai in trepte de 10% utilizand facilitatile de suprascriere a avansului, facilitati specifice masinii unelte. (pentru aceasta consultati manualul de operare al masinii).

Observatia 2:

Functia G00 blocheaza compensarea sculei impusa prin una din functiile G41 sau G42. Daca in momentul apelului lui G00 este activ G41 sau G42, compensarea sculei este reactivata numai cand este apelata din nou o functie de interpolare (G01, G02 sau G03).

Observatia 3:

Functia G00 este modala si deci, incompatibila cu celelalte functii de interpolare in aceeasi fraza.

Observatia 4:

Functia G00 poate fi invocata in doua moduri: G00 sau G0.

Observatia 5:


In urma apelului functiei G00 miscarea dupa cele trei axe se efectueaza complet independent, cu avansul rapid. In exemplul alaturat, G00 comanda deplasarea saniilor simultan dupa axele X si Y cu acelasi avans. Aceasta face ca scula sa para ca se deplaseaza diagonal (Fig. 7).

Cand dupa una din axe s-a atins coordonata programata, deplasarea va continua numai dupa cealalta axa pana la atingerea punctului programat. Consecinta este ca scula isi modifica directia relativa de deplasare in raport cu piesa. Deoarece traiectoria efectiva este greu de estimat de catre programator, trebuie acordata o atentie deosebita evitarii eventualelor coliziuni dintre scula si piesa sau dispozitivul de fixare a semifabricatului.

22.2.       G01 - interpolare liniara

Functia G01 - interpolare liniara provoaca o miscare de aschiere de-a lungul unui segment de dreapta cu o viteza de avans prestabilita.

Formatul comenzii este urmatorul:

G01 X. Y. Z.

Avansul programat va fi efectiv de-a lungul traiectoriei, deci cel rezultat din combinarea miscarilor dupa axele de coordonate ale celor doua sanii. Valoarea programata a avansului nu se refera la miscarile descompuse de-a lungul axelor (nu se aplica fiecarei sanii).

Doar in cazurile particulare ale miscarilor programate in directie paralela cu a unei axe sania se va deplasa chiar cu avansul programat.

In cazul miscarilor care rezulta prin combinarea translatiilor dupa diverse axe, toate saniile implicate trebuie sa opereze in acelasi interval de timp. Pentru aceasta controlerul va calcula avansul individual pentru fiecare sanie, astfel incat prin combinarea miscarilor sa rezulte pentru deplasarea programata, avansul solicitat.

Punctul de destinatie poate fi programat in coordonate absolute sau relative.

Exemplu de programare a functiei G01:

N130 G90 G01 X100 Y50 F115;

Observatia 1:

In exemplul de mai sus G90 G01 si F115 sunt modale, deci pot fi utilizate si in urmatorul bloc, fara sa fie apelate din nou.

Observatia 2:

Avansul F115 poate fi modificat in Modul Automat de la 0 la 150% utilizand functiile de suprascriere a avansului (vezi manualul masinii). 100% este chiar avansul programat.

Observatia 3:

Daca nu se programeaza avansul in fraza cu miscare sau in una care sa o preceada, echipamentul de conducere numerica va lua in considerare un avans de 10 mm/min. pentru programare in unitati internationale (G21), sau 0.4 in/min. pentru programare in unitati britanice (G20).

Observatia 4:

Functia G01 este modala, si prin urmare, incompatibila cu G00, G02 sau G03 in aceeasi fraza.

Observatia 5:

Functia de interpolare liniara poate fi apelata in doua moduri: G01 sau G1.

22.3.       G02 si G03 - interpolare circulara

G02 si G03 provoaca miscari de aschiere (cu avansul de lucru programat) de-a lungul unui arc de cerc in sens orar, respectiv trigonometric (Fig. 9), intr-un sistem de coordonate cartezian drept, asa cum sunt cel al masinii si al piesei la echipamentul Denford.

Sensul orar si cel trigonometric sunt definite conform figurii alaturate.

Cand se programeaza in coordonate absolute, punctul programat este raportat la punctul curent de nul si desemneaza pozitia finala (in urma miscarii descrise) a sculei. Capatul arcului descris, sau pozitia finala, mai este numit si punctul tinta al miscarii.

Cand se programeaza in coordonate relative, X si Y sunt raportate la punctul de inceput al miscarii (pozitia actuala a sculei). Semnul coordonatelor X si Y este dat de sensul in care se face deplasarea (pozitia relativa a punctului final fata de cel initial).

I si J


Pentru a programa un arc cand nu se cunoaste raza, ci doar centrul miscarii, se vor utiliza adresele I si J. I reprezinta pozitia centrului pe axa X in coordonate relative fata de punctul de start. J reprezinta pozitia centrului pe axa Y in coordonate relative fata de punctul de start, conform (Fig. 10):

Observatia 1:

I si J pot fi afectate de semnul '-' pentru a indica pozitia centrului fata de punctul de start.

Observatia 2:

I si J nu pot fi programate in coordonate absolute, chiar daca se incearca fortarea acestui lucru prin apelarea lui G90.

Pot fi utilizate cate patru moduri de a apela functiile de interpolare circulara.

Pentru interpolare in sens orar:

G90 G02 X. Y. R. F.;

G90 G02 X. Y. I. J. F.;

G91 G02 X. Y. R. F.;

G91 G02 X. Y. I. J. F.;

si pentru sens trigonometric:

G90 G03 X. Y. R. F.;

G90 G03 X. Y. I. J. F.;

G91 G03 X. Y. R. F.;

G91 G03 X. Y. I. J. F.;

unde:

G02 si G03 sunt apelurile functiilor de interpolare circulara.

G90 si G91 indica tipul de coordonate utilizate. Atentie G90 nu influenteaza pe I si J! acestea vor fi interpretate intotdeauna in coordonate relative.

X, Y sunt coordonatele punctului final al miscarii.

I, J sunt coordonatele centrului miscarii, relativ la punctul de inceput al miscarii.

R indica marimea razei arcului.

F - avansul cu care se efectueaza miscarea.


Pentru exemplul din Fig. 11, traiectoria sculei poate fi programata dupa cum urmeaza:

Coord. absolute si I,J

Coord absolute si R

Coord. relative si I,J

Coord relative si R

G01 X175 Y40 F125;

G03 X135 Y80 I-40;

G01 X95;

G02 X55 Y40 I-40;

G01 X175 Y40 F125;

G03 X135 Y80 R40;

G01 X95;

G02 X55 Y40 R40;

G01 X175 Y40 F125;

G03 X-40 Y40 I-40;

G01 X-40;

G02 X-40 Y-20 I-40;

G01 X175 Y40 F125;

G03 X-40 Y40 R40;

G01 X-40;

G02 X-40 Y-40 R40;

Cand se utilizeaza raza pentru descrierea arcului trebuie avute in vedere doua situatii:

A)    arc cu deschiderea mai mica de 180o

B)    arc cu deschiderea mai mare de 180o. In acest caz, conventional, raza va fi indicata ca avand valoare negativa.


In exemplul din Fig. 12 arcul trasat cu linie continua corespunde situatiei B, iar cel cu linie intrerupta, variantei A.

Programarea celor doua arce se face in modul urmator:

G02 X80 Y40 R39 F125; /cercul A

respectiv

G02 X80 Y40 R-39 F125; /cercul B

Observatia 1:

Cand se programeaza arce utilizand raza, valoarea lui R trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu jumatate din deplasarea cea mai lunga de-a lungul axelor. Spre exemplu, daca punctul curent (pozitia actuala a sculei) este (50,50), iar capatul programat al arcului este in (120,90), deplasarile sunt DX=70 si DY=40; raza minima va fi 35, sau

R>max (DX/2, DY/2)

Observatia 2:

I0 si J0 pot fi omise din program. Daca centrul arcului se afla pe aceeasi verticala sau orizontala cu punctul de start, adresa I, respectiv J poate sa lipseasca din fraza.

Observatia 3:

Daca una din adresele X sau Y este omisa, se considera ca punctul final al arcului coincide cu cel de start. In acest caz, Pot fi luate in considerare doua situatii:

A)    centrul este impus prin adresele I si/sau J; se va genera un arc de 360o, adica un cerc intreg.

B)    raza este impusa prin adresa R; se va genera un arc de 0o, deci scula nu va executa nici o miscare.

Observatia 4:

Daca in aceeasi fraza vor fi specificate atat adresele I si/sau J cat si R, va fi luata in considerare doar R, celelalte fiind ignorate.

Observatia 5:

Functiile de interpolare circulara pot fi invocate in program in cate doua moduri: G02 sau G2, respectiv G03 sau G3.

22.4.       G04 - temporizare

Functia G04 provoaca o oprire, o intrerupere a rularii programului. Durata intreruperii este indicata de catre programator prin intermediul adreselor X sau P. Dupa cum se utilizeaza adresa X sau P, durata intreruperii este exprimata in secunde, respectiv in miimi de secunda. Functia poate fi folosita in formatul:

G04 X. durata temporizarii in secunde

sau

G04 P. durata temporizarii in 1/1000 s

Exemple de utilizare a functiei G04:

G04 X1.5 produce o temporizare de 1,5 sec

G04 P2500 produce o temporizare de 2,5 sec

Observatia 1:

In temporizarea de tip P nu este permisa utilizarea punctului zecimal.

Observatia 2:

Functia G04 se utilizeaza la inceputul frazei.

Observatia 3:

Temporizarea se produce atunci cand avansul F, din fraza anterioara devine zero.

Observatia 4:

Valoarea maxima a temporizarii 999 sec.

Observatia 5:

G04 este activa doar in fraza curenta (este functie nemodala).

Observatia 6:

Functia de temporizare poate fi invocata in programe in doua moduri: G04 sau G4

22.5.       G20 si G21 - setarea sistemului de unitati de masura

G20 selecteaza sistemul britanic de unitati de masura (inch), iar G21 pe cel international, sau metric (mm).

Deplasarile minime care pot fi programate sunt 0,0001 inch,sau 0,001mm.

De sistemul de unitati de masura selectat sunt afectate urmatoarele categorii:

1.      Adresele geometrice X, Y si Z.

2.      Deplasarile programate in coordonate relative.

3.      Avansul programat cu adresa F.

4.      Valorile corectiilor de scula.

Observatia 1:

In cadrul unui program nu se va comuta intre G20 si G21.

Observatia 2:

La comutarea de la un sistem de unitati la altul (bineinteles in programe diferite) trebuie refacute fisierele de corectii de scula.

Observatia 3:

Functiile G20 si G21 fac parte din acelasi grup si sunt modale.

22.6.       G28 - revenire in punctul de referinta

Punctul de referinta (Home position, sau punctul de nul al masinii) este un punct fix al masinii unde poate fi deplasata automat scula. Pe echipamentele Denford nulul masinii este reperul fata de care sunt masurate deplasarile si este plasat la extremitatile curselor elementelor mobile. Altfel spus, nulul masinii este originea sistemului de coordonate al masinii. Functia G28 comanda deplasarea sculei in punctul de nul (referinta). Sintaxa functiei este:

G90 G28 X. Y. Z.

sau

G91 G28 X. Y. Z.

unde X, Y si Z pot fi folosite pentru a indica un punct intermediar, prin care va trece scula, inainte de a ajunge in punctul de referinta.


Acest punct intermediar permite deplasarea sculei pe o cale impusa, pentru a evita coliziunea sculei cu piesa sau cu dispozitivul de fixare a piesei.

Exemple de invocare a punctului intermediar:

G90 G28 X60 Z60 sau G91 G28 X0 Z40

22.7.       G40, G41, G42 - compensarea sculei

Setul de functii G40, G41 si G42 permite generarea foarte precisa a arcelor si unghiurilor utilizand compensarea sculei. Piesele complexe sunt generate aproape exclusiv, in cazul frezarilor de conturare, exploatand compensarile de scula.

Raza sculei (corectia de raza) este masurata si apoi memorata in fisierul de corectii. Odata descris conturul de prelucrat, echipamentul de conducere numerica poate genera orice echidistanta la acesta (traseul pe care trebuie sa il parcurga centrul sculei) tinand seama de raza sculei, fara alte interventii speciale in program.

Pentru a intelege mai bine compensarea sculei in cazul frezarii de conturare trebuie avute in vedere urmatoarele:

1.      In mod implicit, traiectoria programata este parcursa de centrul frezei.

2.      Cu datele preluate din desenul de executie se poate descrie in mod direct doar conturul piesei, nu si traiectoria sculei.

3.      Profilul de prelucrat este independent de diametrul frezei.

Tinand seama de cele de mai sus, se poate trage concluzia ca traiectoria centrului sculei, trebuie determinata luand in calcul datele profilului de prelucrat si raza frezei. Acest lucru poate fi efectuat prin prelucrarea externa a informatiilor, deci in afara masinii, sau intern: de catre controler sau de catre echipamentul de conducere numerica. Prima varianta este anevoioasa, sau impune utilizarea unui sistem CAM. A doua este cea mai convenabila, cu atat mai mult, cu cat limbajul conducerii numerice dispune de mijloacele necesare efectuarii calculelor si gestionarii comenzilor pentru controlul deplasarii sculei in raport cu piesa.

In contextul conducerii numerice vom intelege prin compensarea sculei, determinarea de catre echipamentul de conducere numerica a echidistantei la profilul de prelucrat, echidistanta pe care urmeaza sa se deplaseze centrul frezei in vederea prelucrarii profilului respectiv. Conturul programat, va fi in acest caz, chiar conturul de frezat.

Prin corectie de scula vom intelege raza frezei. Aceasta valoare este cea luata in calcul pentru determinarea echidistantei; corectia de scula trebuie sa fi fost inregistrata inaintea rularii programului pentru fiecare scula implicata in prelucrare si salvata in fisierul de corectii (offset file).

22.7.1. Pozitia de lucru si comanda miscarilor

Cand intr-un program CNC trebuie luata in considerare raza frezei, trebuie specificata pozitia sculei fata de semifabricat utilizand functiile prezentate in tabelul urmator:

Functia

Partea pe care lucreaza freza

Miscarea sculei

G40

Anularea compensarii sculei

De-a lungul traiectoriei programate

G41

Stanga

Pe partea stanga a traiectoriei programate, privind in sensul avansului

G42

Dreapta

Pe partea dreapta a traiectoriei programate, privind in sensul avansului


In Fig. 14 este ilustrat modul de deplasare a sculei sub efectul functiilor G41 si G42.

22.7.2. Initierea compensarii sculei

Fraza prin care se comanda echipamentului de conducere numerica comutarea in modul de lucru cu compensare a sculei se numeste initiere a compensarii sculei.

Initierea compensarii sculei este necesara pe de o parte specificarii partii pe care se va deplasa scula in raport cu traiectoria programata, iar pe de alta parte pentru a asigura timpul necesar comutarii la noul mod de lucru.

Pentru ca o fraza sa poata fi considerata initiere a compensarii sculei, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1)     Sa contina apelul uneia din functiile G41 sau G42, sau sa urmeze unei fraze cu G41/G42;

2)     Sa contina o comanda de miscare G01 in planul XOY, iar deplasarea comandata sa fie mai mare decat raza sculei;

3)     Raza sculei, R, deci corectia corespunzatoare sculei care lucreaza, trebuie sa fie strict pozitiva.

Observatia 1:

Nu poate fi apelata interpolarea circulara in fraza de initiere a compensarii sculei.

Observatia 2:

In timpul lucrului cu compensare a sculei sunt citite si memorate intotdeauna cate doua fraze din program; in acest mod, la un moment dat, in memorie sunt prezente fraza curenta si urmatoarele doua. Aceasta, deoarece pentru a putea determina echidistanta la traiectoria programata, echipamentul trebuie sa 'stie' tipul si orientarea miscarii care urmeaza dupa cea curenta. Numai avand la dispozitie aceste date poate fi calculat punctul in care se termina miscarea curenta si incepe urmatoarea (se intelege ca aceste doua puncte trebuie sa coincida).

Observatia 3:

Functiile G40, G41 si G42 sunt modale si apartin aceluiasi grup, prin urmare nu pot coexista in aceeasi fraza.

22.7.3. Anularea compensarii sculei

Pentru anularea compensarii sculei se utilizeaza functia G40.

Functia G40 poate fi apelata numai in fraze in care sunt comandate deplasari liniare (G00, G01, G28).

Observatia 1:

Dupa prelucrarea unui buzunar interior se recomanda retragerea sculei dupa axa Z pana intr-o pozitie sigura (care sa excluda orice coliziune cu piesa) inainte de anularea compensarii sculei cu G40.

Observatia 2:

Controlerul efectueaza automat anularea compensarii sculei in urmatoarele situatii:

1.      Imediat dupa pornirea masinii.

2.      La apasarea butonului CRT/MDI de pe panoul de control al masinii.

3.      La terminarea (fortata) a programului prin apelul direct al functiei M02 sau M30.

Exemplu de utilizare a compensarii sculei (initierea si anularea compensarii):


Pentru prelucrarea conturului din Fig. 15 se va utiliza secventa de program prezentata mai jos.

O0010

N0010 G00 X-15 Z-15;

N0020 G41 G01 X0 Y0 F100; /(Initierea compensarii)

N0030 Y40;

N0040 X30 Y80;

N0050 X60;

N0060 G02 X100 Y40 R40;

N0070 G01 Y30;

N0080 G03 X70 Y0 R30;

N0090 G01 X0;

N0100 G40 X-15 Y-15; (Anularea compensarii sculei)

22.8.       G73 .. G89 - cicluri de gaurire

Un ciclu de gaurire simplifica programul de conducere numerica prin inlocuirea unei secvente de blocuri cu unul, sau cel mult doua blocuri.


In general, un ciclu de gaurire este alcatuit din sase operatii, conform Fig. 16:

Operatia 1 Pozitionarea sculei deasupra gaurii pe X si Y

Operatia 2 Apropierea rapida a sculei de punctul in care incepe miscarea de prelucrare (nivelul R)

Operatia 3 Executarea gauririi (avans de lucru)

Operatia 4 Prelucrarea fundului gaurii

Operatia 5 Retragerea sculei pana la nivelul R

Operatia 6 Retragerea rapida a sculei pana in punctul initial

Pozitionarea sculei se face in planul XOY, iar prelucrarea efectiva a gaurii, dupa axa Z.

Exista trei categorii de comenzi pentru descrierea unui ciclu de gaurire:

1.      Comenzi pentru programare in coordonate absolute/relative (G90 / G91)

2.      Comenzi pentru retragerea sculei G98 (retragerea sculei la nivelul initial) si G99 (retragere scula la nivelul R)

3.      G73 .. G89 pentru indicarea tipului de ciclu vizat.

22.8.1.

Programarea ciclurilor in coordonate absolute/relative

22.8.2. Programarea pozitiei (nivelului) de revenire dupa prelucrarea gaurii


Programarea pozitiei in care sa revina scula in urma gauririi se face cu functiile G98 - revenire in punctul initial, sau cu G99 - revenire in punctul (la nivelul) R, asa cum este exemplificat in figura urmatoare.

Sintaxa frazei care contine apelul unui ciclu de gaurire este urmatoarea

G90 G98

sau sau G. X. Y. Z. R. P. Q. K. F.;

G91 G99

unde:

G. invoca un anumit ciclu de gaurire (G73 .. G89).

X. Y. pozitia gaurii, punctul in care trebuie pozitionata scula in vederea gauririi.

Z. distanta de la fundul gaurii la nivelul R (pentru G91 - coordonate relative) sau pozitia fundului gaurii (pentru G90 coordonate absolute).

R. distanta dintre nivelul initial si punctul R (pentru G91 - coordonate relative) sau cota punctului r fata de nul (pentru G90 coordonate absolute).

P. temporizare pentru schimbarea sensului avansului la fundul gaurii (vezi G04 temporizare).

Q. adancimea patrunderilor succesive la gaurire. Atentie! Aceasta valoare este indicata intotdeauna in coordonate relative.

K. numarul de repetari ale ciclului de gaurire. Daca nu este prezent in fraza, se considera a avea valoarea 1.

F. avansul de lucru.

Observatia 1:

Adresele P si Q nu sunt utilizate la unele cicluri de gaurire.

Observatia 2:

Odata introduse, datele necesare gauririi sunt retinute de controlerul masinii pana in momentul in care sunt modificate sau ciclul de gaurire este oprit. La parcurgerea repetata a unui ciclu, nu trebuie introduse de fiecare data toate informatiile, ci doar cele care se modifica de la o gaura la alta.

Exemplul 1: ciclu de gaurire pentru 4 gauri, cea de a treia gaura fiind cu 10 mm mai adanca.

G90 G99 G81 X10 Y10 Z-15 R2 F100;

X20;

X30 Z-25;

X40 Z-15;

G80;

Exemplul 2: ciclu de gaurire care se repeta de 4 ori.

G91 G99 G81 X10 Y6 Z-10 R-8 K4 F100

22.8.3. G73 - gaurire rapida

Sintaxa frazei care contine G73 este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G73 X. Y. Z. Q. F.;

G91 G99


Burghiul se pozitioneaza deasupra primei gauri, la nivelul initial, apoi comanda G73 este citita de controler si incepe ciclul. Burghiul se apropie rapid pana in punctul R, de unde incepe sa se deplaseze cu avans de lucru pana cand va fi ajuns la adancimea Q fata de acest punct. Urmeaza o retragere pe o anumita distanta. Aceasta distanta, mica, nu poate fi controlata de programator, ea fiind o constanta a masinii. Urmeaza o noua faza de gaurire pe adancimea Q si o scurta retragere. Aceasta secventa se repeta pana la atingerea fundului gaurii (planul Z). Retragerea burghiului dupa prelucrarea gaurii se face pana in punctul initial daca a fost programata functia G98, sau pana in punctul R daca activ este G99. Se citeste un nou bloc si daca acesta contine adresele X si/sau Y se pozitioneaza burghiul in punctul indicat si se reia ciclul de gaurire rapida.

22.8.4. G74 - filetare

Sintaxa frazei care contine G74 este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G74 X. Y. Z. P. R. F.;

G91 G99

Secventa de miscari este urmatoarea:

Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial).

Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R.

Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z.

Op. 4 Temporizare si schimbarea sensului de rotatie a brosei port-scula.

Op. 5 Retragere cu avans de lucru pana in punctul R.

Op.6 Temporizare si revenirea la sensul normal de rotatie a brosei port-scula.

Dupa cum in fraza care a declansat filetarea a fost programat G98 sau G99 se va face retragere rapida pana la nivelul initial sau scula va ramane in punctul R pana la urmatoarea miscare.

Observatie: trebuie respectata relatia F=S*P unde F=avansul, S=turatia, P= pasul filetului.

22.8.5. G76 - alezare de finisare

Sintaxa frazei care contine G74 este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G76 X. Y. Z. R. P. Q. F.;


G91 G99

Secventa de miscari este urmatoarea:

Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial).

Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R.

Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z.

Op. 4 Temporizare, oprirea turatiei arborelui principal si retragerea sculei catre centrul gaurii cu distanta Q.

Op. 5 Retragere cu avans de lucru pana la nivelul R.

Op.6 Revenirea sculei in punctul R (deplasare pe distanta -Q).

Miscarea urmatoare depinde de functia care a fost apelata in fraza alezare: G98 sau G99.

Observatie: Acest ciclu poate fi utilizat doar pe masinile la care este posibila orientarea brosei port-scula, adica oprirea ei precisa astfel incat varful sculei de alezat sa fie plasat pe o anumita generatoare a gaurii (planul median vertical al sculei trebuie sa fie paralel cu planul XOZ al masinii, pentru ca retragerea Q a sculei sa se efectueze intr-adevar catre centrul gaurii).

22.8.6. G80 - anularea ciclului de gaurire

Unele din adresele utilizate la programarea ciclurilor de gaurire sunt modale (Z, P, Q si R), astfel incat raman memorate si dupa efectuarea ciclului pentru care au fost programate. Ciclul trebuie anulat, astfel eliminandu-se automat din memorie valorile adreselor Z, P, Q si R, inainte de a programa un alt ciclu. Anularea unui ciclu se face cu functia G80. Aceasta trebuie plasata in fraza consecutiva programarii ciclului.

Observatie:

G80 este activat automat la:

1)     pornirea masinii;

2)     actionarea butonului Reset de pe panoul de control;

3)     la apasarea butonului Oprire de urgenta.

22.8.7. G81 - gaurire

Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de gaurire G81 este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G81 X. Y. Z. R. F.;

G91 G99

Secventa de miscari este urmatoarea:

Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial).

Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R.

Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z.

Op. 4 Retragere rapida pana la nivelul initial (G98) sau pana in punctul R (G99).

22.8.8. G82 - gaurire cu temporizare

Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de gaurire G81 este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G82 X. Y. Z. P. R. F.;

G91 G99

Secventa de miscari este urmatoarea:

Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial).

Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R.

Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z.

Op. 4 Temporizare.

Op. 5 Retragere rapida pana la nivelul initial (G98) sau pana in punctul R (G99).

22.8.9. G83 - gaurire adanca

Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de gaurire adanca G83 este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G83 X. Y. Z. Q. R. F.;

G91 G99

Secventa de miscari este urmatoarea:

Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial).

Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R.

Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Q.

Op. 4 retragere rapida pana in punctul R. Apropiere rapida pana la 1 mm de fundul tronsonului de gaura prelucrat la operatia precedenta. Miscarile 3 si 4 sunt repetate pana la atingerea adancimii Z a gaurii.

Op. 5 Retragere rapida pana la nivelul initial (G98) sau pana in punctul R (G99).

Acest ciclu se deosebeste de gaurirea rapida doar prin faptul ca retragerile intermediare se fac pana in punctul R si nu doar pe o mica distanta.

22.8.10. G84 - filetare cu tarodul

Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de filetare cu tarodul G84 este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G84 X. Y. Z. R. P. F.;

G91 G99

Acest ciclu nu se deosebeste de cel de filetare cu cutitul, G74, decat prin ordinea adreselor in fraza: Z, P, R la G74 si Z, R, P la G84.

22.8.11. G85 - alezare

Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de alezare G85 este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G85 X. Y. Z. R. F.;

G91 G99

Secventa de miscari este urmatoarea:

Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial).

Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R.

Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z.

Op. 4 Retragere cu avans de lucru pana la nivelul initial (G98) sau pana in punctul R (G99).

Fata de ciclul G76, alezare de finisare, exista o serie de diferente, dupa cum urmeaza: revenirea in planul initial sau cel de referinta nu se mai face cu retragerea sculei catre centrul gaurii si nu se mai opereaza temporizare la atingerea fundului gaurii. Aceasta implica omiterea din fraza cu G85 a parametrilor P si Q. In plus, deoarece scula se deplaseaza la revenire pe aceeasi traiectorie ca si in faza de prelucrare, ciclul G85 poate fi efectuat pe orice masina de frezat, fara restrictia impusa de oprirea precisa, ca in cazul alezarii de finisare.

22.8.12. G86 - alezare

Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de alezare G86 este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G86 X. Y. Z. R. F.;

G91 G99

Secventa de miscari este urmatoarea:

Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial).

Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R.

Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z.

Op. 4 Retragere rapida pana la nivelul initial (G98) sau pana in punctul R (G99).

Fata de ciclul G85, diferenta consta in faptul ca retragerea din gaura a sculei se face cu avans rapid

22.8.13. G87- alezare de jos in sus

Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de alezare de jos in sus, G87, este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G87 X. Y. Z. P. Q. R. F.;

G91 G99

Secventa de miscari este urmatoarea:

Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial).

Op. 2 Oprirea axului principal si orientarea sa. Deplasare in planul XOY catre centrul gaurii cu distanta Q.

Op. 3 Apropiere rapida pana in punctul R.

Op. 4 Pornirea rotatiei axului principal in sens orar, si efectuarea deplasarii -Q

Op. 5 Prelucrare pana la nivelul Z (cu deplasare Z pozitiv) si temporizare.

Op. 6 Oprirea axului principal si orientarea sa.

Op. 7 Deplasare Q.

Op. 8 Retragere rapida pana la nivelul initial.

Op. 9 Deplasare -Q si pornirea rotatiei axului principal in sens orar.


22.8.14. G89 - gaurire

Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de Gaurire, G89, este urmatoarea:

G90 G98

sau sau G89 X. Y. Z. P. R. F.;

G91 G99

Secventa de miscari este urmatoarea:

Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial).

Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R.

Op. 3 Prelucrare pana la nivelul Zsi temporizare.

Op. 4 Retragere rapida pana la nivelul initial (G98) sau la nivelul R (G99).

22.9.      

Exemplu de utilizare a ciclurilor de gaurire

Pentru prelucrarea gaurilor in reperul din Fig. 21 se utilizeaza secventa de program prezentata in continuare.

N0040 M06 T01; Schimbarea sculei

N0050 G90 G00 X10 Y30 Z12 S1000 M03; Pozitionarea sculei la nivelul initial

N0060 G99 G81 X10 Z30 -17 R2 F75; Gaura 1, retragere la nivelul R

N0070 Y10; Gaura 2 , retragere la nivelul R

N0080 X30; Gaura 3 , retragere la nivelul R

N0090 G98 Z30; Gaura 4 , retragere la nivelul initial

N0100 G99 X90; Gaura 5 , retragere la nivelul R

N0110 Y10; Gaura 6 , retragere la nivelul R

N0120 X110; Gaura 7 , retragere la nivelul R

N0130 G98 Y30; Gaura 8 , retragere la nivelul initial

N0140 G91 G80 G28 X0 Y0 Z0 M05; Masina acasa, oprirea axului principal

N0150 M06 T02; Schimbarea sculei

N0160 G90 G00 X60 Y28 Z12 S 750 M03; Pozitionarea sculei la nivelul initial

N170 G99 G83 Y28 Z-17 Q6 R2 F60; Gaura 9 , retragere la nivelul R

N180 G98 Y12; Gaura 10 , retragere la nivelul initial

N190 G91 G80 G28 X0 Y0 Z0 M05; Masina acasa, oprirea axului principal

N0200 M30; Terminarea programului

22.10.  G90 - programare in coordonate absolute

Functia G90 activeaza modul de lucru cu programarea punctelor in coordonate absolute (raportate la nulul piesei). Programarea in coordonate absolute este modul implicit de lucru; daca intr-un program nu este apelata nici una din functiile din grupul 3 (vezi tabelul 1), deci nu este precizat tipul de coordonate utilizat pentru programarea punctelor, se considera ca toate coordonatele utilizate sunt absolute (tinand seama de exceptiile prezentate deja, exemplu, adresele I si J).

Observatie:

G90 este activ in mod implicit la pornirea masinii, dupa resetarea de la panoul de control al masini si dupa oprirea masinii cu butonul oprire de urgenta.

22.11.  G91- programare in coordonate relative

Functia G91 activeaza modul de lucru cu programarea punctelor in coordonate relative. Din momentul apelarii ei coordonatele utilizate pentru programarea punctelor sunt masurate fata de pozitia curenta a sculei.

Functiile G90 si G91 apartin aceluiasi grup, deci nu pot coexista in aceeasi fraza.

22.12.  G94 - avansul exprimat in mm/min

Cand este activ G94 avansul programat este exprimat in ul/min, unde ul este unitatea de masura pentru lungime: inch sau mm dupa cum este activ G20, respectiv G21.

22.13.  G95 - avans exprimat in mm/rot

Cand este activ G95 avansul programat este exprimat in ul/rot, unde ul este unitatea de masura pentru lungime: inch sau mm dupa cum este activ G20, respectiv G21.

22.14.  G98 - revenire la nivelul initial

Functia G98 este utilizata conjugat cu functiile pentru programarea ciclurilor de gaurire. Daca este activ G98, retragerea sculei dupa prelucrarea gaurii se face pana la nivelul initial (planul orizontal in care s-a facut pozitionarea sculei).

22.15.  G99 - revenire la nivelul R

Functia G99 este utilizata conjugat cu functiile pentru programarea ciclurilor de gaurire. Daca este activ G99, retragerea sculei dupa prelucrarea gaurii se face pana la nivelul R (planul orizontal pana la care s-a efectuat apropierea rapida a sculei). Reamintim ca nivelul (cota Z) a planului respectiv se programeaza cu adresa R in cadrul ciclurilor de gaurire.

22.16.  G170-G173 - comenzi pentru frezarea buzunarelor circulare si dreptunghiulare


Prin utilizarea functiilor G170 .. G173 se poate programa prelucrarea buzunarelor circulare sau dreptunghiulare (Fig. 22).

Observatie: Trebuie acordata o atentie deosebita programarii ciclurilor pentru prelucrarea buzunarelor, deoarece fiecare ciclu poate fi descris in trei moduri. Diferentierea modurilor de descriere se face prin valorile care urmeaza adreselor P, I si J in cazul buzunarelor circulare (G170, G171) sau adreselor P, I si K in cazul buzunarelor dreptunghiulare (G172, G173). Desi rezultatul final (forma si dimensiunile buzunarului) este acelasi, de modul in care sunt utilizate adresele mai sus mentionate depinde traiectoria pe care o parcurge scula in timpul prelucrarii.

In continuare se prezinta sase exemple de programe in care se utilizeaza functiile pentru prelucrarea buzunarelor interioare, cate trei pentru fiecare tip de buzunar. Pentru fiecare tip de buzunar sunt prezentate toate variantele de programare a ciclului de prelucrare.

22.16.1. G170 si G171 - prelucrarea unui buzunar circular - degrosare

 

Observatie: punctul de 0 absolut este memorat in fisierul de corectii

Programul nr. 2 - Program de degrosare pentru prelucrarea unui buzunar circular folosind functiile G170 si G171

[BILLET X75 Y90 Z30;

Dimensiunile semifabricatului

[EDDGEMOVE X - 37,5 Y- 45;

Pozitia punctului de zero relativ la coltul din stanga jos al semifabricatului

[TOOLDEF T1 D6 Z0;

Nr. sculei, diametrul si pozitia acesteia

O0005;

Nr. de program

N0040 G91 G21 G28 X0 Z0;

Coordonatele punctului de referinta

N0050 M06 T01;

Nr. sculei

N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 S3000 M03;

Coordonate absolute, deplasare rapida a sculei de 10 mm deasupra suprafetei de prelucrat, pornire turatie arbore principal

N0070 G01 Z0 F300;

Aproprierea sculei de suprafata piesei si setarea avansului

N0080 G170 R0 P0 Q3 X0 Y0 Z-6 I0 J0 K-24;

Ciclu de prelucrare a buzunarului circular

N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200;

Ciclu de prelucrare a buzunarului circular

N0100 G00 Z25 M05;

Deplasare rapida a sculei la 25 mm deasupra suprafetei prelucrate si oprirea turatiei

N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0;

Intoarcere la punctul de nul


N0120 M30;

Resetare program

 

Explicarea pe larg a liniilor de program in care sunt implicate functiile G170 si G171

Pentru functia G170: N0080 G170 R0 P0 Q0 X0 Y0 Z6 I0 J0 K-24

R- defineste pozitia sculei pe axa Z la inceputul ciclului

P- cand P este 0 ciclul este destinat degrosarii

Q - defineste incrementarea pe Z in vederea prelucrarii buzunarului. In programul de mai sus patrunderea sculei in adancimea piesei se face in pasi de cate 3 mm.

X - defineste coordonata in X a centrului buzunarului

Y - defineste coordonata in Y a centrului buzunarului

Z - defineste baza buzunarului (- 6 mm) fata de suprafata piesei.

I - defineste adaosul de prelucrare pe suprafata laterala (0 doar la degrosare)

J - defineste adaosul de prelucrare la baza buzunarului (0 doar la degrosare)

K - raza buzunarului (-24 deoarece prelucrarea se va face in sens trigonometric)

Pentru functia G171: N0090 G171 P75 S300 R75 F250 B3500 J200

P -adancimea de aschiere, ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei)

S - turatia la degrosare (S3000) 3000 rot/min

R - avansul la degrosare de-a lungul axei Z (75 mm/min)

F - avansul la degrosare in planul XY (250) (250 mm/min)

B - turatia la finisare (3500 rot/min); neaplicabila in cazul degrosarii

J - avansul la finisare (200 mm/rot); neaplicabila in cazul degrosarii

La stabilirea corectiilor de scula trebuie specificata raza frezei cu care se va prelucra buzunarul. Sensul parcurgerii traseului de prelucrare este controlat de K. K<0 (K-24) sugereaza o parcurgere in sens trigonometric iar K>0 in sens orar; valoarea lui Q este totdeauna pozitiva (Q+3).

Cand s-a incheiat prelucrarea, scula aschietoare se retrage 1 mm de-a lungul axei Z, se deplaseaza apoi rapid pana in centrul buzunarului iar apoi continua sa se retraga de-a lungul axei Z. Programul de mai sus este conceput pentru o prelucrare de degrosare in doua treceri.

22.16.2. G170 si G171 - prelucrarea unui buzunar circular - degrosare si finisare

 

Diferenta dintre programul anterior (0002) si acesta (0003) este aceea ca acest program lasa un adaos si pentru finisare pe peretii buzunarului si la baza acestuia.

[BILLET X75 Y90 Z30;

[EDDGEMOVE X - 37,5 Y- 45;

[TOOLDEF T1 D6 Z0;

O0003

N0040 G91 G21 G28 X0 Z0;

N0050 M06 T01;

N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 S3000 M03;

N0070 G01 Z0 F300;

N0080 G170 R0 P0 Q3 X0 Y0 Z-6 I0 J0 K-24;

N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200;

N0100 G00 Z25 M05;

N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0;

N0120 M30;

Explicarea pe larg a liniilor de program in care sunt implicate functiile G170 si G171

Pentru functia G170: N0080 G170 R0 P0 Q3 X0 Y0 Z-6 I0.5 J0.1 K-24

R- se defineste pozitia sculei pe axa Z la inceputul ciclului

P- cand P este 0 ciclul este destinat degrosarii

Q - defineste incrementarea pe Z in vederea prelucrarii buzunarului. In programul de mai sus incrementarea se face de doua ori, cu cate 3 mm de fiecare data, rezultand astfel adancimea buzunarului de 6 mm.

X - defineste coordonata in X a centrului buzunarului

Y - defineste coordonata in Y a centrului buzunarului

Z - defineste baza buzunarului (- 6 mm) fata de suprafata piesei

I - indica marimea adaosului de prelucrare lasat pe peretele buzunarului pentru finisare

J - indica marimea adaosului de prelucrare lasat pe fundul buzunarului pentru finisare

K - raza buzunarului (-24 deoarece prelucrarea se va face in sens trigonometric)

Pentru functia G171: N0090 G171 P75 S300 R75 F250 B3500 J200

P -adancimea de aschiere, ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei)

S - turatia la degrosare (S3000) 3000 rot / min

R - avansul la degrosare de-a lungul axei Z (75 mm/min)

F - avansul la degrosare in planul XY (250) (250 mm/min)

B - turatia la finisare (3500 rot/min)

J - avansul la finisare (200 mm/rot)

22.16.3. G170 si G171 - prelucrarea unui buzunar circular - finisare printr-o singura trecere

 

Diferenta dintre programul anterior si cel prezent mai jos consta in aceea ca in acest caz scula aschietoare se deplaseaza pana la adancimea finala a buzunarului, realizand doar operatia de finisare.

[BILLET X75 Y90 Z30;

[EDDGEMOVE X - 37,5 Y- 45;

[TOOLDEF T1 D6 Z0;

O0004;

N0040 G91 G21 G28 X0 Z0;

N0050 M06 T01;

N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 S3000 M03;

N0070 G01 Z0 F300;

N0080 G170 R0 P1 Q3 X0 Y0 Z-6 I0.5 J0.1 K-24;

N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200 ;

N0100 G00 Z25 M05;

N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0;

N0120 M30;

Explicarea pe larg a liniilor de program in care sunt implicate functiile G170 si G171

Pentru functia G170: N0040 G170 R0 P1 Q3 X0 Y0 Z6 I0.5 J0.1 K-24

R- se defineste pozitia sculei pe axa Z la inceputul ciclului

P- cand P=1 este programat un ciclu exclusiv de finisare

Q - este ignorat daca P=1

X - defineste coordonata in X a centrului buzunarului

Y - defineste coordonata in Y a centrului buzunarului

Z - defineste baza buzunarului (- 6 mm) fata de suprafata piesei.

I - este ignorat daca P=0

J - este ignorat daca P=0

K - raza buzunarului (-24 deoarece prelucrarea se va face in sens trigonometric)

Pentru functia 171: N0040 G171 P75 S300 R75 F250 B3500 J200

P - adancimea de aschiere, ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei)

S - turatia la degrosare (S3000). Trebuie introdusa o valoare pentru S, insa aceasta va fi ignorata in cazul unei prelucrari exclusiv de finisare

R - avansul la degrosare de-a lungul axei Z (75). Trebuie introdusa o valoare, insa aceasta va fi ignorata in cazul unei prelucrari exclusiv de finisare

F - avansul la degrosare in planul XY (250). Trebuie introdusa o valoare, insa aceasta va fi ignorata in cazul unei prelucrari exclusiv de finisare

B - turatia la operatia de finisare (3500 rot/min)

J - avansul operatia de finisare (200 mm/rot)

Observatie: desi o serie de adrese sunt ignorate in timpul rularii programului, acestea trebuie sa existe (inclusiv valoarea lor numerica) pentru ca fraza sa fie interpretata corect si in acest mod evitate eventualele erori.

 

 

 

 

22.16.4. G172 si G173 - prelucrarea unui buzunar dreptunghiular - degrosare


Observatie: punctul de 0 absolut este memorat in fisierul de corectii

Programul nr. 5. Program pentru degrosarea unui buzunar dreptunghiular

[BILLET X75 Y90 Z30;

Dimensiunile semifabricatului

[EDDGEMOVE X - 37.5 Y- 45;

Pozitia punctului de 0 relativ la coltul din stanga - jos a semifabricatului

[TOOLDEF T1 D6 Z0;

Nr. sculei, diametrul si pozitia acesteia

00005;

Nr. de program

N0040 G91 G21 G28 X0 Z0;

Coordonatele punctului de referinta

N0050 M06 T01;

Nr. sculei

N0060 G00 X0 Y0 Z0 S3000 M03;

Coordonate absolute, deplasare rapida a sculei la 10 mm deasupra suprafetei de prelucrat, pornire turatie arbore principal

N0070 G01 Z0 F300;

Deplasarea sculei pana la suprafata de prelucrat, setarea avansului

N0080 G172 I-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X -25 Z-6;

Ciclu de prelucrare a buzunarului dreptunghiular

N0090 G173 I0 K0 P75 T1 S300 R75 F250 B3500 J200 Z5;

Ciclu de prelucrare a buzunarului dreptunghiular

N0100 G00 Z25 M05;

Deplasare rapida a sculei la 25 m deasupra suprafetei prelucrate si oprirea turatiei

N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0;

Intoarcere la punctul de nul

N0120 M30;

Resetare program

Explicarea in amanunt a liniilor de program in care sunt implicate functiile G172 si G173

Pentru functia G172: N0080 G172 I-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X-25 Y-25 Z-6;

I - lungimea de-a lungul axei X a buzunarului de prelucrat (-50);

J - lungimea de-a lungul axei Y a buzunarului de prelucrat (-50);

K - raza la colturile dreptunghiului (inactiva la acest software);

P - stabileste tipul prelucrarii 0 = degrosare

Q - stabileste incrementarea pe Z in vederea prelucrarii buzunarului. In programul de mai sus, incrementarea pe Z se face de doua ori cu cate 3 mm de fiecare data, rezultand astfel adancimea de 6 mm a buzunarului;

R - punctul (planul) "R" fata de Z absolut

X - defineste coltul "X" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei

Y - defineste coltul "Y" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei

Z - defineste cota Z a fundului buzunarului (-6 fata de suprafata piesei, deci adancimea de 6 mm a buzunarului)

Pentru functia G173 : N0090 G173 I0 K0 P75 T1 S300 R75 F250 B3500 J200 Z5

I -adaosul de finisare pe peretii buzunarului (in acest caz este 0, nefiind implicata si o finisare);

K - adaosul de finisare la baza buzunarului (in acest caz este 0);

P -adancimea de aschiere ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei);

T - codificarea sculei destinate realizarii buzunarului (scula nr. 1);

S - turatia arborelui principal la degrosare (3000 rot/min);

R- avansul la degrosare de-a lungul axei Z (75 mm/min);

F - avansul la degrosare in planul XY (250 mm/min);

B - turatia arborelui principal la finisare (3500 rot/min), nu e utilizata in acest caz;

J - avansul la finisare (200 mm/min), nu este utilizat in acest caz;

Z -planul de retragere a sculei dupa prelucrare (5 mm deasupra planului "R");

Programul de mai sus este realizat pentru degrosare din doua treceri.

Observatii pentru functia G172:

        Semnul lui I si J impun sensul de parcurgere al traseului frezei ('+' pentru parcurgerea in sens orar si '-' pentru parcurgerea in sens trigonometric);

        K - trebuie programat la valoarea 0 deoarece la sotfware-ul curent (DENFORD) raza colturilor este raza sculei aschietoare (frezei);

        X si Y - coordonate relative fata de punctul de zero (nulul) al piesei (fig. 24), in exemplu, centrul buzunarului. Distanta de la punctul de nul pana la coltul din stanga jos al buzunarului este X-25 Y-25.

Observatii pentru functia GI173:

        daca I si K sunt setate la valoarea 0, programul va realiza doar ciclurile de degrosare (in exemplu 2 cicluri), la fel ca si in cazul prelucrarii buzunarelor circulare;

        T - numarul sculei (T1) trebuie programat.

22.16.5. G172 si G173 - prelucrarea unui buzunar dreptunghiular - degrosare si finisare

Programul 006

[BILLET X75 Y90 Z30;

[EDGEMOVE X-37.5 Y-45;

[TOOLDEF T1 D6 Z0;

00006;

N0040 G91 G21 G28 X0 Y0 Z0;

N0050 M06 T01;

N0060 G90 G00 X0 Z10 S3000 03;

N0070 G01 Z0 F300;

N0080 G172 1-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X-25 Z-25 Z-6;

N0090 G173 I0.5 K0.1 P75 T1 S3000 R75 F250 B3500 J200 Z5;

N0100 G00 Z25 0M5;

N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0;

N0120 M30;

Explicarea in amanunt a liniilor de program in care sunt implicate functiile G172 si G173

Pentru functia G172: N0080 G172 I-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X-25 Z-6

I - lungimea de-a lungul axei X a buzunarului de prelucrat (-50);

J - lungimea de-a lungul axei Y a buzunarului de prelucrat (-50);

K - raza de curbura de la colturile dreptunghiului (inactiva la acest software);

P - stabileste tipul prelucrarii 0 = degrosare

Q - stabileste incrementarea pe Z in vederea prelucrarii buzunarului. In programul de mai sus, incrementarea pe Z se face cu cate 3 mm, rezultand astfel adancimea de 6 mm a buzunarului;

R - punctul (planul) "R" fata de Z absolut

X - defineste coltul "X" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei

Y - defineste coltul "Y" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei

Z - defineste cota Z a fundului buzunarului (-6 fata de suprafata piesei, deci adancimea de 6 mm a buzunarului)

Pentru functia G173 : N0090 G173 I0.5 K0.1 P75 T1 S300 R75 F250 B3500 J200 Z5

I - adaosul de finisare pe peretii buzunarului (0,5 mm);

K - adaosul de finisare la fundul buzunarului (0,1 mm)

P - adancimea de aschiere ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei);

T - codificarea sculei destinate realizarii buzunarului (scula nr. 1);

S - turatia arborelui principal la degrosare (3000 rot/min);

R- avansul la degrosare de-a lungul axei z (75 mm/min);

F - avansul la degrosare in planul XY (250 mm/min);

B - turatia arborelui principal la finisare (3500 rot/min);

J - avansul la finisare (200 mm/min);

Z -planul de retragere a sculei dupa prelucrare (5 mm deasupra planului "R");

Observatie: cand I si K sunt urmate de valori nenule programul va realiza ciclul de finisare dupa incheierea completa a ciclurilor de degrosare.

22.16.6. G172 si G173 - preluarea unui buzunar dreptunghiular - finisare printr-o singura trecere

Programul 007

[BILLET X75 Y90 Z30;

[EDGEMOVE X-37.5 Y-45;

[TOOLDEF T1 D6 Z0;

00007;

N0010 G91 G21 G28 X0 Y0 Z0;

N00220 M06 T01;

N0043 G90 G00 X0 Y0 Z10 S3000 M03;

N0040 G01 Z0 F300;

M0050 G172 I-50 K0 P1 Q3 R0 X-25 Y-25 Z-6;

N0060 G173 IO.5 K0.1 P75 T1 S3000 R75 F250 B3500 J200 Z5;

N0070 G00 Z25 M05;

N0080 G91 G28 X0 Y0 Z0;

N0090 M30;

Explicarea in amanunt a liniilor de program in care sunt implicate functiile G172 si G173

Pentru functia G172: N0040 G172 I-50 J-50 K0 P1 Q3 R0 X-25 Y-25 Z-6;

I - lungimea de-a lungul axei X a buzunarului de prelucrat (-50);

J - lungimea de-a lungul axei Y a buzunarului de prelucrat (-50);

K - raza de curbura de la colturile dreptunghiului (inactiva la acest software);

P -stabileste tipul prelucrarii: finisare dintr-o singura trecere (P1);

Q - defineste incrementarea pe Z in vederea prelucrarii buzunarului. In acest caz este ignorat deoarece avem doar un singur ciclu de finisare.

R - punctul (planul) "R" fata de Z absolut

X - defineste coltul "X" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei

Y - defineste coltul "Y" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei

Z - defineste cota Z a fundului buzunarului (-6 fata de suprafata piesei, deci adancimea de 6 mm a buzunarului)

Pentru functia G173 : N0040 G173 I0.5 K0.1 P75 T1 S3000 R75 F250 B3500 J200 Z5

I - adaosul de prelucrare la finisare pentru suprafata laterala - se ignora pentru finisare;

K - adaosul de prelucrare pentru baza buzunarului - se ignora pentru finisare

P -adancimea de aschiere ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei);

T - codificarea sculei destinate realizarii buzunarului (scula nr. 1);

S - turatia arborelui principal la degrosare. Se va introduce o valoare care va fi ignorata in acest caz. (un ciclu de finisare);

R- avansul de-a lungul axei Z la degrosare. Se va introduce o valoare care va fi ignorata in acest caz. (un ciclu de finisare);

F - avansul la degrosare in planul XY la degrosare. Se va introduce o valoare care va fi ignorata in acest caz. (un ciclu de finisare);

B - turatia arborelui principal la finisare (3500 rot/min);

J - avansul la finisare (200 mm/min);

Z -planul de retragere a sculei dupa prelucrare (5 mm deasupra planului "R");

Observatie: Toate datele specifice degrosarii vor fi ignorate de program in timpul rularii. Este insa necesara introducerea unor valori si pentru aceste date deoarece, in caz contrar, la compilarea secventiala a programului s-ar semnala erori.

23.            FUNCTII DE TIP M

 

Introducere

 

Functiile de tip M sunt functii auxiliare pentru transmiterea unor comenzi de tipul "pornit - oprit" unor componente ale masinii unelte (pornirea turatiei M05, etc). Functiile al caror continut este reprezentat prin valori mici sunt in general comune unui numar mare de echipamente de conducere numerica, in timp ce valorile mari ale functiilor se adreseaza unor trasaturi specifice cate unui echipament.

O functie de tip M poate fi definita folosind o adresa de tip M si un numar format din doua cifre ca in figura de mai jos:

M 00

Adresa nr. din doua cifre

23.1.       Functii de tip M recunoscute de echipamentul CNC Denford

Lista functiilor M

Tabelul 2

Functia M

Descriere

M00*

Oprirea programului

M01*

Oprirea optionala a programului

M02*

Resetarea programului

M03

Pornirea turatiei cu rotirea axului principal in sens orar

M04

Pornirea turatiei cu rotirea axului principal in sens trigonometric

M05

Oprirea turatiei

M06

Schimbarea automata a sculelor

M08

Pornirea lichidului de racire - ungere

M09

Oprirea lichidului de racire - ungere

M10

Deschiderea sistemului de fixare a semifabricatului

M11

Inchiderea sistemului de fixare a semifabricatului

M13

Pornirea turatiei in sens orar si a lichidului de racire-ungere

M14

Pornirea turatiei in sens trigonometric si a lichidului de racire-ungere

M19

Orientarea arborelui principal

M20

Deplasarea MASS (magazinul automat de schimbare a sculelor) sub arborele principal

M21

Deplasarea MASS de sub arborele principal

M22

Deplasarea MASS in jos

M23

Deplasarea MASS in sus

M24

Deschiderea sistemului de fixare a portsculei in arborele masinii

M25

Inchiderea sistemului de fixare a portsculei in arborele masinii

M27

Resetarea pozitiei magazinului de scule

M30

Oprirea programului si pozitionare la inceputul lui

M32

Rotirea magazinului de scule in sens orar

M33

Rotirea magazinului de scule in sens trigonometric

M38

Deschiderea usii de protectie

M39

Inchiderea usii de protectie

M62

Iesire auxiliara 1 - activa

M63

Iesire auxiliara 2 - activa

M64

Iesire auxiliara 1 - dezactivata

M65

Iesire auxiliara 2 - dezactivata

M66

Asteptare pentru iesirea auxiliara 1 - activata

M67

Asteptare pentru iesirea auxiliara 2 - activata

M70

Schimbarea semnului pe directia X - activat (oglindire pe axa X)

M71

Schimbarea semnului pe directia Y - activat (oglindire pe axa Y)

M76

Asteptare pentru iesirea auxiliara 1 - dezactivata

M77

Asteptare pentru iesirea auxiliara 2 - dezactivata

M80

Schimbarea semnului pe directia X - dezactivat

M81

Schimbarea semnului pe directia Y - dezactivat

M98

Apelare subprogram (subrutina)

M99

Incheierea subprogramului si revenire in programul apelant

Observatia 1:

Functiile M marcate cu * vor fi executate la incheierea unui bloc (ex.: dupa efectuarea miscarilor).

Observatia 2:

Intr-un bloc nu poate exista decat o singura functie de tip M. In cazul cand exista mai multe astfel de functii echipamentul CNC va executa doar ultima functie de tip M din cadrul blocului.

Observatia 3:

Functiile de tip M de la M19 pana la M27 inclusiv, precum si functiile M32 si M33 sunt folosite doar in cazul executarii unor operatii de intretinere. Aceste functii pot fi introduse panoului de control al masinii si nu vor aparea in cadrul programelor.

23.2.       M00 - oprirea programului

 

Cand echipamentul CNC va citi aceasta functie in interiorul unui bloc va opri derularea programului. Repornirea (continuarea) acestuia din punctul in care a fost oprit se poate face prin apasarea tastei [CYCLE START].

23.3.       M01 - oprirea optionala a programului

 

Are acelasi efect ca si functia anterioara M00, cu diferenta ca in acest caz echipamentul CNC nu va opri programul decat daca este actionata tasta optionala [STOP].

23.4.       M02 - resetarea programului

Aceasta functie sesizeaza sfarsitul programului si realizeaza o resetare generala a MUCN, iar echipamentul CNC va aduce toate setarile masinii la starea lor initiala. Functia se aseamana cu M05.

23.5.       M03 - pornirea turatiei cu rotirea axului principal in sens orar

Rotirea arborelui principal in sens orar este determinata de vizualizarea arborelui principal de sus in jos, privind din spatele acestuia catre scula aschietoare de-a lungul axei Z. Pornirea turatiei este activata la inceputul blocului de program in care este prezenta functia M03, inaintea realizarii celorlalte miscari ale elementelor mobile.

23.6.       M04 - pornirea turatiei cu rotirea axului principal in sens trigonometric

 

Functia este asemanatoare cu functia precedenta (M03) cu deosebirea ca rotirea arborelui principal se face in sens trigonometric.

23.7.       M05 - oprirea turatiei

 

Functia M05, de oprire a turatiei, este activata la incheierea blocului din care face parte (de exemplu dupa incheierea deplasarilor).

23.8.       M06 - schimbarea automata a sculelor

 

Activeaza deplasarea magazinului de scule in pozitia arborelui principal in vederea schimbarii sculei. Ex: M06 T03: Aceasta linie de comanda va realiza schimbarea sculei curente (fixate pe masina) cu scula numarul 3. De fapt, M06 apeleaza un subprogram care presupune efectuarea mai multor actiuni:

        oprirea turatiei;

        deplasarea organelor mobile la capatul de cursa care asigura spatiul necesar manevrelor de schimbare a sculei;

        aducerea magazinului de scule sub arborele principal;

        coborarea axului principal pana la nivelul corespunzator eliberarii sculei;

        eliberarea sculei;

        ridicarea la capat de cursa a axului principal;

        indexarea magazinului de scule;

        coborarea axului principal pana la nivelul corespunzator preluarii sculei;

        preluarea ti fixarea sculei;

        ridicarea la capat de cursa a axului principal;

        aducerea magazinului de scule in pozitia 'retras'

        pornirea turatiei.

23.9.       M08 - pornirea lichidului de racire-ungere

 

Porneste pompa circuitului de racire-ungere.

23.10.  M09 - oprirea lichidului de racire-ungere

 

Opreste pompa circuitului de racire - ungere.

23.11.  M10 - deschiderea sistemului de fixare a semifabricatului

 

 

Deschide sistemul de fixare in vederea eliberarii semifabricatului.

23.12.  M11 - inchiderea sistemului de fixare a semifabricatului

 

Inchide sistemul de fixare in vederea prinderii semifabricatului.

23.13.  M13 - pornirea a turatiei in sens orar si a lichidului de racire-ungere

 

Aceasta functie combina functiile M03 si M08 prezentate anterior. Functia M05 va opri simultan turatia si lichidul de racire-ungere .

23.14.  M14 - pornirea turatiei in sens trigonometric si a lichidului de racire-ungere

Realizeaza pornirea concomitenta a turatiei (in sens invers fata de M13) si a lichidului de racire-ungere.

23.15.  M19 - orientarea arborelui principal

 

Aceasta functie va realiza o orientare a arborelui principal

23.16.  M20 - deplasarea MASS (Magazinul Automat de Schimbare a Sculelor) sub arborele principal

Aceasta functie realizeaza deplasarea magazinului de scule din pozitia sa initiala sub arborele principal al MUCN.

23.17.  M21 - deplasarea MASS de sub arborele principal

 

Realizeaza deplasarea MASS in pozitia sa initiala (langa arborele principal)

23.18.  M22 - deplasarea MASS in jos

 

Realizeaza deplasarea MASS de-a lungul axei Z in jos.

23.19.  M23 - deplasarea MASS in sus

 

Realizeaza deplasarea MASS de-a lungul axei Z in sus.

23.20.  M24 - deschiderea sistemului de fixare a sculei

 

Deschide mecanismul de prindere al sculelor in axul masinii.

23.21.  M25 - inchiderea sistemului de fixare a sculei

 

Inchide mecanismul de prindere al sculelor in axul masinii.

23.22.  M27 - resetarea pozitiei magazinului de scule

 

Restabileste pozitia initiala a magazinului de scule. Este mai de graba o actiune logica, in urma acesteia locasul din fata al magazinului de scule va fi interpretat ca fiind primul locas. Aceasta functie nu produce rotirea magazinului de scule; de regula functia M27 se utilizeaza conjugat cu M32 sau M33.

23.23.  M30 - oprirea programului si pozitionare la inceputul lui

 

Aceasta functie opreste rularea programului in momentul cand s-a ajuns la sfarsitul lui. Dupa aceasta ECN realizeaza si un "reset" revenind la prima linie a programului. Daca functia M30 este urmata de un numar de bloc, programul se va intoarce la inceputul acelui bloc de program. Ex: M30 P0140 - Programul este oprit si revine la blocul cu numarul 140.

23.24.  M32 - rotirea magazinului de scule in sens orar

 

Realizeaza indexarea in sens orar a magazinului de scule (sensul orar se stabileste privind magazinul de scule de sus in jos).

23.25.  M32 - rotirea magazinului de scule in sens antiorar

 

Realizeaza indexarea in sens antiorar a magazinului de scule (sensul orar se stabileste privind magazinul de scule de sus in jos).

23.26.  M38 - deschiderea usii de protectie

 

Deschide ecranul protector al masinii. Concomitent cu aceasta se opreste turatia daca este pornita. Cata vreme capacul de protectie este deschis nu pot fi lansate comenzi masinii nici in mod direct, nici din program.

23.27.  M39 - inchiderea usii de protectie

 

Inchide ecranul protector al masinii. Aceasta nu presupune si repornirea automata a turatiei oprite cu M38.

23.28.  M6267, M76, M77

Aceste functii sunt destinate transmiterii de informatii de la MUCN catre un echipament auxiliar al acesteia (spre exemplu, robotul). Aceste functii transmit informatia catre echipamentul auxiliar si asteapta un raspuns de la acesta, care confirma realizarea operatiei. In afara de semnificatia acestor functii, prezentata in tabelul de la paragraful 23.1, nu sunt necesare alte explicatii.

23.29.  M70 - schimbarea semnului pe directia X - activat

 

In timpul rularii programului, aparitia functiei M70 va avea ca efect schimbarea semnului coordonatei pe directia X..

Ex.: G0 X25,5

M70

G01 X 25.5 - scula se va deplasa catre coordonata X - 25.5

23.30.  M71 - schimbarea semnului pe directia Y - activat

 

Are acelasi efect ca si M70, insa pe directia Y

23.31.  M80 - schimbarea semnului pe directia X - dezactivat

Anuleaza schimbarea semnului pentru urmatoarele coordonate in X

23.32.  M81 - schimbarea semnului pe directia Y - dezactivat

Anuleaza schimbarea semnului pentru urmatoarele coordonate in Y

23.33.  M98 - apelare subprogram

 

Va genera realizarea unui salt din programul principal la un subprogram existent in memorie. Acesta este identificat prin intermediul numarului sau. Numarul subprogramului apelat se introduce prin adresa P, ca in exemplul urmator, care se traduce prin 'Apelul subprogramul numarul 1003'

N0560 M98 P1003

23.34.  M99 - incheierea subprogramului si revenirea in programul apelant

 

Pe ultima linie a unui subprogram functia M99 incheie rularea subprogramului predand controlul programului apelant. Daca M99 este prezenta pe ultima linie a programului principal, aceasta va genera un ciclu infinit in care programul principal este mereu reluat.

Daca functia M99 este urmata de adresa P care indica un numar de bloc, revenirea in programul apelant se va face la blocul respectiv, si nu la cel consecutiv apelului de subprogram.


Document Info


Accesari: 10066
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )