SECŢIUNEA I

DATE GENERALE PRIVIND INSTALAŢIA GASCON - MEROX

CAP. 1 OBIECTIVUL REGULAMENTULUI

- asigurarea disciplinei tehnologice;

- folosirea completa a capacitatii de productie;

- utilizarea eficienta a materiilor prime materialelor si resurselor energetice;

- asigurarea calitatii productiei;

- respectarea normelor de securitate a muncii si exploatarea corespunzatoare a utilajelor;

- functionarea în conditii de siguranta si prevenirea avariilor tehnice;

Instalatia Gascon-Merox face parte integranta din complexul Cracare Catalitica si este destinata prelucrari gazelor si benzinei rezultate în procesul de cracare catalitica a distilatelor de vid. Scopul instalatiei este obtinerea gazelor petroliere lichefiate (GPL) si de benzina pentru autoturisme, cu un continut redus de sulf (câteva zeci de miligrame la un kilogram).

CAP. 2 INTRODUCERE

Capacitatea instalatiei

Instalatia a fost proiectata pentru prelucrarea anuala a 274000 tone de gaze bogate, 480000 tone de benzina nestabilizata si 31300 tone de gaze lichefiate din rafinarie.

Prin montarea a unui nou compresor de gaze GC-2 (în anul 2000), acesta poate sa preia la capacitatea maxima 640000 tone gaze / an. Instalatia este în curs de retehnolgizare, putându-se prelucra si 750000 tone de benzina nestabilizata pe an.

Profilul de productie

Instalatia Gascon-Merox (Gascon=concentrare gaze, Merox=oxidare mercaptani) a fost proiectata de I.C.I.T.P.R. Ploiesti dupa licenta firmei UNIVERSAL OIL PRODUCTS COMPANY din ILLINOIS S.U.A.

Gazele bogate din vasul FV-9 sunt aspirate de unul din compresoarele GC-1 sau GC-2 si refulate prin racitoarele GE-1 A,B spre vasul separator GV-2, amestecându-se cu absorbantul bogat de la coloana GV-3 si vaporii stripati de la coloana GV-5.

Gazele din vasul GV-2, sunt dirijate la coloana de absorbtie primara GV-3, dupa care trec prin absorberul secundar GV-4 spre reteaua de gaze combustibile.

Benzina nestabilizata din vasul FV-9 este trasa cu una din pompele FP-9AB si refulata în coloana de absorbtie GV-3. De la baza coloanei GV-3 absorbantul bogat este pompat în GV-2 si de aici în coloana de stripare GV-5 pentru eliminarea gazelor usoare si a hidrogenului sulfurat. Din baza coloanei absorbantul stripat trece în coloana de fractionare GV-6 unde, pe la baza, se elimina benzina stabilizata spre vasele de retinere a compusilor cu sulf. Pentru aceasta se foloseste soda caustica care se poate regenera în prezenta de aer si catalizator merox de unde si denumirea de "Merox" a instalatiei. Benzina stabilizata si tratata este dirijata la parcul de rezervoare.

Fractia de gaze lichefiate, dupa ce este tratata cu monoetanolamina (MEA) si soda caustica pentru retinerea compusilor cu sulf, este pompata în coloana de fractionare GV-9 care separa la vârf fractia propan-propilena iar la baza fractia butan-butene.

Amestecul de butan-butene este supus procesului de fractionare în coloana GV-11 unde se obtine la vârf fractia izobutan-izobutene iar la baza fractia normal butan-butene care sunt dirijate la parcul de rezervoare sferice.

Amestecul de propan-propilena se fractioneaza în coloana GV-13, obtinându-se propan la baza coloanei si propilena pe la vârf, care de asemenea sunt dirijate ca produse finite la parcul de rezervoare sferice.

Instalatia este alimentata cu energie electrica de 6000 V pentru compresoare, 380 V pentru pompe si 220 V pentru iluminat.

Aparatura de automatizare este în cea mai mare parte de la pornirea instalatiei (anul 1967) completata ulterior cu câteva regulatoare numerice mai noi care afiseaza electronic parametri reglati, aparate furnizate de firma FOXBORO.

În cadrul proiectului de retehnologizare a instalatiei, a fost pus în functiune calculatorul de proces Intercolor (IBM) pentru compresorul GC-2.

CAP. 4 PLANUL DE AMPLASARE

Instalatia Gascon-Merox este amplasata în caroul 2, împreuna cu instalatia Cracare Catalitica. Caroul 2 este amplasat în partea de est a Sucursalei PETROBRAZI, fiind delimitat la est de Caroul 1 (Cazangeria), la sud de drumul 1, la vest de drumul 4 si la nord de drumul 2.

Accesul în interiorul instalatiei se face cel mai rapid pe la poarta numarul 2.

În cadrul platformei de Cracare Catalitica, instalatia Gascon-Merox este construita pe latura de nord-est învecinându-se la vest cu Cracarea Catalitica si Hydrobon-ul, la sud cu drumul 1, la est cu caroul 1 si la nord cu drumul 2. Între drumurile principale 1 si 2, în partea de est a instalatiei, este un drum de legatura (XIV B) ce poate fi folosit la interventii.

În Anexa 1 (Fig. 1) se prezinta planul de amplasare a platformei Cracare Catalitica si a Instalatiei Gascon.

CAP. 5 BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI PE FAZE TEHNOLOGICE

Nr. crt.

Component

Gaze bogate

Gaze sarace

Hidrogen

Azot

Oxigen

Monoxid de carbon

Bioxid de carbon

Hidrogen sulfurat

Mercaptan

Metan

Etan

Etilena

Propan

Propilena

Normal butan

Izobutan

Izobutena

Butena 1

Cis butena

Trans butena

Butadiena 1,3

Izopentan

Normal pentan

Hexan

Total

Metan:

- formula chimica: CH₄;

- masa moleculara: 16,0 kg/kmol;

- punctul normal de fierbere: -165,5 ^o C;

- densitate faza gaz 0,7 kg/m³;

- densitate relativa în raport cu aerul: 0,5;

- puterea calorica inferioara: 50060 kJ/kg

Etan:

- formula chimica: C₂H₄ (CH₃-CH₃);

- masa moleculara: 30,0 kg/kmol;

- punct normal de fierbere: -89 ^oC^;

- densitate faza gaz: 1,3 kg/m³;

- densitate relativa în raport cu aerul: 1,0;

- puterea calorica inferioara: 47530 kJ/kg

Etilena:

- formula chimica: C₂H₄ (CH₂ CH₂);

- masa moleculara: 28,0 kg/kmol;

- punct normal de fierbere: -104 ^o C

- densitate faza gaz: 1,2 kg/m³;

- densitate relativa în raport cu aerul: 0,9;

- puterea calorica inferioara: 47230 kJ/kg

Propan:

- formula chimica: C₃H₈ (CH₃-CH₂-CH₃)

- masa moleculara: 44,1 kg/kmol;

- punct normal de fierbere: -42,1 ^o C

- densitate faza gaz: 2 kg/m³;

- densitate faza lichid: 510 kg/m³ (15 ^o C);

- densitate relativa în raport cu aerul: 1,5;

- puterea calorica inferioara: 46410 kJ/kg

Propilena:

- formula chimica: C₃H₆ (CH₂ CH-CH₃)

- masa moleculara: 42,1 kg/kmol;

- punct normal de fierbere: -47,6 ^o C

- densitate faza gaz: 1,8 kg/m³;

- densitate faza lichid: 526 kg/m³ (15 ^o C);

- densitate relativa în raport cu aerul: 1,5;

- puterea calorica inferioara: 45640 kJ/kg

Normal-butan:

- formula chimica: C₄H₁₀ (CH₃ -CH₂-CH₂-CH₃)

- masa moleculara: 58,1 kg/kmol;

- punct normal de fierbere: -0,5^o C

- densitate faza gaz: 2,6 kg/m³;

- densitate faza lichid: 582 kg/m³ (15 ^o C);

- densitate relativa în raport cu aerul: 2;

- puterea calorica inferioara: 45790 kJ/kg

CH₃

Izo-butan:

- formula chimica: C₄H₁₀ (CH₃ - CH₂ - CH₃)

- masa moleculara: 58,1 kg/kmol;

- punct normal de fierbere: -11,7^o C

- densitate faza gaz: 2,6 kg/m³;

- densitate faza lichid: 567 kg/m³ (15 ^o C);

- densitate relativa în raport cu aerul: 2;

- puterea calorica inferioara: 45670 kJ/kg

Izo-butena:

Faza de spalare cu apa a gazelor lichefiate

CAP. 2   DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC sI DE AUTOMATIZARE

Faza de compresie a gazelor

Gazele bogate din vasul de reflux FV-9 cu temperatura de 38^oC si o presiune de 0,5 bar, sunt dirijate în vasul de aspiratie al compresorului GC-1 sau GC-2. Din vasul separator de picaturi GV-1, gazele sunt aspirate de compresorul GC-1 si refulate spre racitoarele GE-1 A,B cu o presiune de 16,5 bar si o temperatura de 165 ^oC. Lichidul acumulat în vas este scurs la facla dupa indicatia aparatului GLIAH-2. Debitul de gaze la compresor poate fi reglat cu ventilul fluture GHC-11, montat pe linia de aspiratie care poate fi actionat de la panoul compresorului sau prin intermediul regulatorului de debit GFRCAL-8. Debitul minim al compresorului GC-1 este de 15000 Nm³/h si cel maxim de 28000 Nm³/h. Compresorul este prevazut pe refulare cu o alarma de temperatura depasita GTAH-6 la valoarea de 177 ^oC si protectie de oprire automata când temperatura gazelor ajunge la190^oC. Carcasa compresorului este racita prin circulatie de condens de abur (racit) cu pompele GP-1A,B.

Din linia de refulare a compresorului GC-1 un flux de gaze reglat cu F PRC-140 se întoarce înapoi în instalatia de cracare catalitica pentru a mentine presiunea la valoarea prescrisa pe FV-9.

Fluxul de gaze comprimat înainte de-a intra în racitorul GE-1 A,B se uneste la "nodul de amestec" cu vaporii fierbinti de la vârful coloanei GV-5, cu absorbantul bogat de la baza coloanei GV-3 si apa de spalare de la YE-1.

Toate aceste produse se racesc pâna la temperatura de 38^oC în racitorul GE-1A,B dupa care intra în vasul separator GV-2.

Deoarece s-a pus în functiune un compresor nou GC-2. compresorul GC-1 a ramas în conservare, de rezerva. Compresorul GC-2 lucreaza în doua trepte. Treapta I-a aspira gazele bogate din vasul GV-20la presiunea de 0,4 bar si le comprima la 3,7 bar. Vasul este prevazut cu sistem de încalzire cu abur la baza pentru a evita înghetarea vaporilor de apa condensati pe timp de iarna iar la partea superioara demister pentru separarea picaturilor de lichid. În vas se strânge lichidul format pe traseu, care este evacuat printr-un racord situat la partea inferioara a acestuia cu pompa dozatoare GP-21 spre GV-21. Gazele comprimate în treapta I-a a compresorului se încalzeste la 119^o C si sunt refulate spre racitoarele GE-22 ce functioneaza în paralel pe circuite simetrice calculate fiecare pentru 50 % din debitul compresorului. Se da si o injectie de apa de spalare(condens racit) la aceste racitoare pentru a purifica gazele care circula prin manta.

Racitoarele care functioneaza cu apa de la turn coboara temperatura gazelor pâna la 38 ^oC.

Tot din linia de refulare, se ramifica o linie de recirculare care dirijeaza o parte din gaze înapoi în aspiratie, înainte de racitorul cu aer FE-9, pentru a fi racite din nou. Recircularea asigura o presiune constanta pe FV-9, debitul pe aspiratie si implicit antipompajul prin comanda asupra ventilului regulator GXV-506.

La iesirea gazelor din GE-22 datorita compresiei si racirii hidrocarburile relativ grele sunt condensate.

Amestecul de gaze si lichid este dirijat în separatorul intermediar GV-21. Vasul separator colecteaza lichidul (benzina usoara + apa) la partea inferioara de unde este evacuat cu una din pompele GP-20 A,B spre nodul de amestec iar la partea superioara este prevazut cu demister pe unde sunt evacuate gazele aspirate de treapta a II-a a compresorului. Pe linia de aspiratie treapta a II-a este montata si supapa de siguranta GSS-701 care descarca în linia de facla la suprapresiune.

Dupa comprimare în treapta a II-a, gazele sunt refulate cu presiunea de 15,5 bar si temperatura de 121 ^oC spre nodul de amestec la racitoarele GE-1 A,B. Din linia de refulare, se ramifica o linie de recirculare a gazelor înapoi la racitoarele GE-22. recircularea este necesara pentru antipompaj când debitul de gaze preluat de compresor este mic. Reglajul se face cu ajutorul ventilului regulator GXV-523.

Se va retine ca fiecare treapta a compresorului este prevazuta cu ventile de închidere manuala pe aspiratie si refulare, cu filtre pentru impuritati pe aspiratie si clapete de retinere pe refulare care previne învârtirea inversa a rotorului când motorul electric se opreste.

Pe conductele de aspiratie ale treptelor compresorului sunt interconectate linii de injectie cu azot, pentru inertizare, iar pe conductele de refulare linii de purjare în atmosfera, la înaltime, a compresorului când nu functioneaza.

Cele doua vase separatoare GV-20 si GV-21 care colecteaza lichid sunt ptrvazute la partea inferioara si cu scurgeri la canal în caz ca pompele respective nu functioneaza corespunzator.

Pentru protejarea mediului ambiant se va evita scurgerea produselor petroliere la canal si în atmosfera, ansamblu compresor fiind prevazut cu linii de golire la facla.

Functionarea compresorului GC-2 este comandata de un calculator industrial, Intecolor (IBM).

Tabel cu parametrii tehnologici de lucru (temperaturi, presiuni, debite) masurati, reglati, supravegheati în alarma, protectie interblocare, emergenta în faza de compresie a gazelor.

Faza de absorbtie a gazelor

Dupa racirea în schimbatorul GE-1 A,B amestecul de gaze bogate comprimate, produsul din baza coloanei GV-3, vapori de la vârful coloanei GV-5 si apa de spalare ajung în vasul separator GV-2. În acest vas apa se separa în doma vasului si este trimisa la striparea apelor prin proprie presiune. Nivelul este mentinut constant în doma vasului cu GLC-14.

Absorbantul bogat din vas este pompat cu una din pompele GP-2 A,B la coloana de stripare GV-5. Nivelul din vas este mentinut constant cu GLC-17 iar debitul de absorbant bogat este masurat cu GFR-21.

Din vasul GV-2 gazele sunt dirijate prin proprie presiune la baza coloanei de absorbtie primara GV-3.

Benzina nestabilizata sau absorbantul sarac este tras cu pompele FP-9 A,B din vasul FV-9 si refulata la vârful coloanei de absorbtie GV-3 cu temperatura de 38 ^oC.

În coloana GV-3 are loc procesul de absorbtie a gazelor.

Deoarece absorbtia are loc cu degajare de caldura, pentru mentinerea temperaturii în limite normale se recircula si raceste o parte din absorbant în exteriorul coloanei. Absorbantul se preia de pe talerul 17 cu pompa GP-4 si se introduce sub talerul 16, dupa ce este racit la 38^o C în racitorul GE-2.În acest mod temperatura la baza coloanei se mentine la 53 ^oC iar presiunea la 14 bar.

Dupa absorbtia primara gazele intra la baza absorberului secundar, coloana GV-4, unde pe la vârf se introduce o parte din fractia usoara folosita la reboilerul GE-4 si apoi racita în GE-3 A,B.

Coloana GV-3 are de 30 de talere iar coloana GV-4 are de 20 de talere.

temperatura pe coloana GV-4 este de 38^oC iar presiunea se mentine între 12 si 14 bar.

Debitul de alimentare a coloanei GV-4 cu fractie usoara reciclu este de 25 m³/h reglat cu G FRC-34.

Presiunea pe faza de absorbtie se regleaza cu G PRC-39 debitul de gaze sarace se masoara cu G FR-43. Deoarece alimentarea cu materie prima a instalatiei CC variaza, implicit debitele de gaze si benzina din instalatia Gascon-Merox nu sunt constante.

Pe schema tehnologica si de automatizare sunt reprezentate debitele volumice de proiect la care ar trebui sa functioneze optim instalatia.

Gazele sarace parasesc coloana GV-4 pe la vârf si sunt dirijate în reteaua de gaze combustibile a rafinariei prin vasul YV-7. Fractia usoara de reciclu folosita la absorbtia secundara se reîntoarce în coloana FV-8 ca reflux lateral.

Benzina utilizata la absorbtia primara în GV-3 este pompata cu pompa GP-3 A,B la nodul de amestec si apoi în vasul GV-2 unde se continua procesul de absorbtie si separare.

Nivelul din baza coloanei GV-3este reglat cu G LIC-27.

Absorbantul bogat (benzina + gaze absorbite) din GV-2 este pompat cu GP-2 A,B în coloana de stripare GV-5 prin preîncalzitorul GE-6 unde preia caldura de la benzina stabilizata ce paraseste coloana GV-6.

Nivelul de benzina în vasul GV-2este reglat cu G LIC -17.

debitul de pe refularea pompelor GP-2 A,B este masurat cu G FR-21.

În mod normal acolo unde sunt doua pompe cu acelasi scop una este de rezerva.

Tabel cu parametrii tehnologici de lucru faza de absorbtie a gazelor

Faza de fractionare a absorbantului bogat si de obtinere a benzinei stabilizate

Alimentarea coloanei de fractionare GV-6 se face pe talerul 18 la o temperatura de cca. 100^oC. Aportul de caldura necesar functionarii este dat de refierbatorul GE-7 prin tevile caruia circula fractia grea de reciclu din CC. Coloana este echipata cu 32 de talere si lucreaza la presiunea de 10,5 bar. Temperatura în baza coloanei este de 180^oC iar la vârf de 60^oC.

Benzina stabilizata (fara hidrocarburi usoare C3 - C4) paraseste baza coloanei prin proprie presiune spre faza de tratare cu soda caustica dupa ce în prealabil cedeaza caldura în GE-6 si se raceste cu apa în GE-5 A,B la 35 ^oC.

Pe la vârful coloanei distila vaporii fractiei C3 - C4 care condenseaza în GE-8. Pompele Gp-6 A,B trag produsul acumulat în vasul GV-7 si-l refuleaza ca reflux iar surplusul este dirijat spre tratare cu soda caustica.

Debitul de reflux masurat cu G FRC-72 este de circa 100 m³/h la temperatura de 50^oC si lucreaza în cascada cu G TRC-65 (temperatura de pe talerul 7 al coloanei).

Mentinerea nivelului în vasul de reflux GV-7 se face cu G LIC-78, iar presiunea pe coloana se regleaza cu G PRC-75.

Faza de fractionare a absorbantului bogat si de obtinere a benzinei stabilizate

Faza de stripare a absorbantului bogat

Nr. crt.

Parametru si mediu masurat

Starea de agregare a mediului

Pozitie montaj

Denu-

mire tip aparat

Domeniul

min.

norm.

max.

UM

Limita si semn.

Actionare

Debit absorbant bogat

Lichid

Intrare

GV-5

(refulare GP-2 A,B)

G FR-21

min. 105

norm. -

max. 240

m³/h

m³/h

m³/h

LL

L

H

HH

Debit vapori

Gaz

Vârf GV-5

G FR-52

min. 7500

norm. -

max. 20000

m³/h

m³/h

m³/h

LL

L

H

HH

Presiune vapori

Gaz

Baza GV-5

G PI-45

min. 14

norm. -

max. 15,8

bar

bar

bar

LL

L

H

HH

Temperatura vapori

Gaz

Iesire GE-4

G TI-5-2

min. 116

norm. -

max. 150

^oC

^oC

^oC

LL

L

H

HH

Temperatura vapori

Gaz

Vârf GV-5

min. 71

norm. -

max. 90

^oC

^oC

^oC

LL

L

H

HH

Faza de tratare Merox - Benzina

Benzina stabilizata (debutanizata) de la GV-6 si racita (în GE-5 A,B) intra la baza vasului MeV-1 . Debitul de benzina este masurat de Me FR-3, cuprins între limitele de 60 - 118 m³/h.

Înainte de intrare în vas, benzina se amesteca cu solutia de NaOH de 10^oBe, refulata de pompele MeP-1 A;B si aerul tehnic presurizat la 6-8 bar de compresorul MeC-1. Debitul de soda este cuprins între 15 -21,6 m³/h si este reglat de Me FRCAL-8.

Benzina, solutia de soda cu catalizator si aerul tehnic intra printr-un distribuitor la baza coloanei MeV-1 urmând un flux ascendent prin cele noua talere perforate spre vârf. Talerele au rolul de a îmbunatatii contactul dintre produse si implicit ajuta la procesul de îndulcire (transformare)a compusilor cu sulf.

Vasul lucreaza la presiunea de 5 bar si la temperatura de 35 ^oC. De la vârful vasului MeV-1 amestecul de produse ajunge în vasul decantorMeV-2 unde se separa cele doua faze principale. Solutia de hidroxid de sodiu se separa la fund fiind mai grea si este recirculata înapoi la MeV-1 cu pompele MeP-1 A,B. Benzina cu ceva urme de soda antrenate si aerul rezidual paraseste pe la partea superioara decantorul si intra pe la partea de sus în vasul MeV-3. Vasul are în interior un pat cu sârma pe care se gaseste un strat de nisip ce are rolul de a retine picaturile de soda antrenate cu benzina.

La baza vasului se acumuleaza soda care va fi eliminata periodic iar la vârf aerul rezidual ce trebuie purjat manual.

Benzina stabilizata si fara mercaptani este dirijata prin proprie presiune de la jumatatea vasului MeV-3 la parcul de rezervoare.

Presiunea pe aceste vase se regleaza cu Me PRC-14 la o valoare cuprinsa între minim2,5 si maxim 5 bar.

Tot în trasul pompelor Me P-1 A,B se introduce zilnic o "sarja" de catalizator MEROX proaspat din vasul MeV-4 cu ajutorul aerului tehnic.

Din vasul MeV-1, MeV-2 se scoate periodic solutia de soda uzata si se introduce o noua cantitate de soda caustica proaspata (de 10^o Be).

Tabel cu parametrii tehnologici de lucru faza de tratare Merox - Benzina

Faza de tratare cu amine a gazelor lichefiate

Din refularea pompelor GP-6 A,B gazele lichefiate sunt dirijate la baza coloanei MeV-20 unde are loc o prespalare cu o solutie de monoetanol amina (MEA) pentru retinerea compusilor cu sulf. Coloana este echipata cu 25 talere tip sita. Monoetanol amina circula descendent prin coloana iar gazele lichefiate ascendent, din baza spre vârf.

Coloana lucreaza la presiunea de 14,5 bar si temperatura de 45 ^oC. Nivelul de MEA este reglat cu MLIC-100.

Solutia epuizata de MEA paraseste baza coloanei prin proprie presiune spre regenerare la DGRS (vasul 185B V4, p=5 bar) dupa care este recirculata în vasul MeV-21. Din acest vas trag pompele MeP-8 A,B si introduce MEA la vârful coloanei MeV-20. Nivelul în acest vas este reglat cu MeLIC-103 iar alarmarea la nivel minim este data de MeLAL-103. Presiunea pe vasul MeV-21 este reglata cu MePIC-102.

Gazele lichefiate de la varful coloanei MeV-20 sunt dirijate în coloana MeV-5 A.

Faza de tratare MEROX - gaze lichefiate

În coloana MeV-5 A gazele lichefiate circula ascendent de la baza coloanei spre vârf dupa care intra în coloana MeV-5 B.

Coloana este echipata cu 5 talere sita unde se contacteaza amestecul de gaze lichefiate cu o solutie de hidroxid de sodiu pentru retinerea în principal a hidrogenului sulfurat. Solutia de soda (10^oBe) este recirculata cu pompa MeP-9 A. Fluxul de gaze lichefiate urmeaza acelasi traseu în coloana si în coloana MeV-5 B echipata cu 15 talere tip sita. Solutia de soda este recirculata cu pompa MeP-9 B. Nivelul de soda în MeV-5 A este indicat de meLI-104 iar alarmarea la valoarea minima de MeAL-2. De asemenea nivelul de soda la vasul MeV-5 B este indicat de MeLI-105 iar alarmarea la valoarea minima deMeAL-3.

Dupa un anumit timp solutia de soda caustica epuizata este înlocuita cu alta proaspata la concentratia de 10 ^o Be.

De la vârful coloanei MeV-5 B gazele lichefiate intra în baza coloanei MeV-6 echipata cu 25 de talere tip sita. Pe la partea superioara a coloanei se introduce soda caustica care se recircula.

În vasele MeV-5 A si MeV-5 B se retine în special hidrogen sulfurat deoarece se foloseste o solutie de concentratie mai mica (10^o Be) pe când în MeV-6 se retin mercaptanii deoarece soda utilizata are concentratia maxima (20^o Be).

Solutia de hidroxid de sodiu si mercaptanii extrasi trec din baza coloanei MeV-6 prin schimbatorul de caldura Me-1 în coloana de oxidare MeV-7 prevazuta cu inele Rashing.

Aerul tehnic necesar oxidarii se introduce dupa MeVE-1 iar catalizatorul Merox înainte de MeE-1 de laMeV-4.

Dupa decantare în MeV-8 soda regenerata este aspirata de pompele MeP-3 A;B si recirculata în coloana MeV-6. Dupa o anumita perioada de timp solutia epuizata de soda se înlocuieste cu alta proaspata.

Nivelul de soda în coloana MeV-6 este indicat de MeLI-106 si alarmarea la o valoare minima de MeAL-6. Debitul de soda recirculata este reglat cu MeFRC-107.

Presiunea pe vasul MeV-8 este reglata cu MePIC-37 iar nivelul de soda de MeLICAL-35. Nivelul maxim în separatorul de disulfide este alarmat de MeAL-4.

Tabel cu parametrii tehnologici de lucru faza de tratare Merox- Gaze lichefiate

Faza de spalare cu apa a gazelor lichefiate

Fractia C₃+C₄ de la vârful coloanei MeV-6 patrunde în vasul orizontal MeV-9 apoi în coloana cu talere perforate MeV-10. În vasul MeV-9 se gaseste o anumita cantitate de apa care se recircula cu pompele MeP-4 A,B. La partea superioara a coloanei MeV-10 se introduce apa tratata (condens racit) în vederea spalarii de impuritati (urme de MEA si NaOH) a gazelor lichefiate.

Nivelul interfata apa - gaze lichefiate este reglat cu MeLIAL-45. Apa recircula din taler în taler iar gazele prin orificiile talerelor de jos în sus.

Nivelul minim de apa în coloana MeV-10este prevazut cu alarmare declansata de MeAL-5.

Apa utilizata la spalare este luata de la YE-1din CC si se reîntoarce în fluxul de gaze de la FE-6 A,B,C,D.

Fluxul de gaze lichefiate trece din MeV-10 în MeV-12 unde se separa picaturile de apa ascendente ce sunt scurse periodic la canal. În interiorul vasului orizontal MeV-12 sunt montate materiale ce ajuta la formarea picaturilor de apa.

Presiunea pe aceste vase este de cca. 12 bar iar temperatura de 40^oC. la intrare în vasul MeV-9se afla ventilul regulator de la GLRC-78 (nivel GV-7).

Din vasul MeV-12 trag pompele MeP-6 A,B si refuleaza produsul în coloana GV-9 pentru prima faza de fractionare a gazelor lichefiate.

Tabel cu parametrii tehnologici de lucru faza

de spalare cu apa a gazelor lichefiate

Faza de separare a fractiei propan - propilena de fractia butan - butene

Coloana GV-9 separa pe la vârf vapori de propan si propilena care sunt condensati în GE-11 A,B iar la baza fractia de hidrocarburi C₄. Coloana este echipata cu 36 de talere iar alimentarea se face pe talerul 20.

Aportul de caldura în baza este dat de refierbatorul cu abur GE-10. Presiunea pe coloana este de 18 bar iar temperatura la vârf este de 52 ^oC si în baza 110^oC.

Nivelul în baza este reglat cu GLIC-86 iar debitul de abur (condens) cu GFRC-91.

Vapori condensati în GE-11 A,B sunt colectati în vasul de reflux GV-10 de unde trag pompele GP-8 A,B care refuleaza produsul ca reflux si alimentare a coloanei de uscare GV-8.

Temperatura la vârful coloanei se mentine constanta cu ajutorul aparatului DTRC-9 care lucreaza în cascada cu GFRC-91.

Presiunea pe coloana se regleaza cu GPRC-97 iar nivelul în vasul de reflux cu GLIC-102.

Din vasul de reflux apa se strânge în doma dupa care se scurge manual la canal sau se dirijeaza în instalatia CC prin proprie presiune.

Tabel cu parametrii tehnologici de lucru faza de separare

propan - propilena de butan butene

Faza de separare a izobutanului de normal butene

Produsul din baza coloanei GV-9 alimenteaza prin proprie presiune coloana GV-11 pe una din cele trei prize laterale aflate deasupra talerelor 36; 44; 52.

Pe la vârf se separa vaporii de izobutan împreuna cu izobutena si butena 1 deoarece au punctele de fierbere mai mici iar la baza normal butenele împreuna cu butena 2 (cis + trans)

Dupa racire cu apa în GE-12 produsul din baza este dirijat prin proprie presiune la parcul de rezervoare sferice, ca produs finit (fractie normal butan - butena 2).

Dupa ce sunt condensati în GE-14 vapori de la vârf ajung în vasul de reflux GV-12.

Din vas trag pompele GP-9 A,B care refuleaza lichidul ca reflux la coloana iar surplusul laparcul de rezervoare sferice ca produs finit (fracsie izobutan - izobutena).

Coloana este echipata cu 100 de talere.

Presiunea pe coloana este de 2 bar iar temperatura la baza de 85 ^oC si la vârf de 68 ^oC.

Nivelul în baza se regleaza cu GLIC-107 la vasul de reflux GV-12 cu GLIC-123.

Presiunea pe coloana se regleaza cu GPRC-120 iar debitul de reflux cu GFRC-111.

Aportul de caldura în baza coloanei este adus de reboilerul cu abur GE-13. Debitul de abur (condens) este reglat cu GFRC-111 care poate lucra în cascada cu GLIC-107.

Tabel cu parametrii tehnologici de lucru faza de separare a

izobutanului de normal butene

Faza de uscare a fractiei propan - propilena

Apa continuta în fractia C₃ este îndepartata prin distilare azeotropa în coloana de uscare GV-8. Coloana este echipata cu 60 de talere iar alimentarea se face pe primul taler de la vârf .

Aportul de caldura este dat în baza coloanei de refierbatorul cu abur de 3,5 bar, GE-9, debitul de condens reglându-se cu G FRC-82.

Vaporii de apa împreuna cu cei de propilena formati ies pe la vârful coloanei si intra împreuna cu cei de la vârful coloanei GV-9 în condensatoarele GE-11 A,B.

În final apa se acumuleaza în doma vasul GV-10 de unde este eliminata prin proprie presiune în linia de la racitoarele FE-6 din CC sau la canal.

Coloana lucreaza la o presiune de 18 bar si la o temperatura de vârf de 52 ^oC.

Din baza coloanei trag pompele GP-7 A,B.C si refuleaza produsul la coloana GV-13.

Nivelul în baza coloanei este reglat cu G LIC-79.

Tabel cu parametrii tehnologici de lucru faza de uscare a fractiei propan - propilena

Pe la vârful coloanei distila vaporii de propilena care sunt condensati în GE-17 A,B iar din baza este eliminat propanul prin racitorul GE-15 la parcul de rezervoare sfere ca produs finit.

Propilena se acumuleaza în vasul de reflux GV-14.

Pompele GP-10 A,B trag produsul din vas si-l refuleaza va reflux la coloana. Surplusul de propilena este dirijat din refularea pompelor la parcul de rezervoare sferice, ca produs finit.

Coloana este echipata cu 90 de talere si lucreaza la o presiune de 18 bar reglata cu G PRC-141.

Debitul de reflux este reglat este reglat cu GFRC-136 iar temperatura la vârf este de 45 ^oC.

Aportul de caldura în coloana este adus de reboilerul GE-16 reglând debitul de abur (condens) cu GFRC-131.

Debitul de propan la parc este reglat cu GFRC-126.

Nivelul în vasul de reflux se regleaza cu GLIC-144 iar debitul de propilena la parc este masurat cu GFR-133.

Când propilena este neconforma ea este dirijata direct din linia de vapori în reteaua de gaze combustibile a rafinariei sau pe linia de neconform prin vaporizatorul GE-20 ca gaz combustibil.

De asemenea si propanul neconform se dirijeaza din vaporizatorul GE-20 în reteaua de gaze combustibile.

Ca agent de încalzire se foloseste aburul de 3,5 bar cu o temperatura de 150 ^oC. Propanul lichid intra în vaporizatorul GE-20 pe la baza, primeste caldura de la aburul ce circula prin manta, se vaporizeaza si este dirijat în magistrala de gaze combustibile.

Tabel cu parametrii tehnologici de lucru faza de separare a fractiei propan - propilena

CAP. 5 BILANŢ MATERIAL, ENERGETIC sI CONSUMURI SPECIFICE

5.1 Bilant de materiale pe instalatie si faze tehnologice

Faza de compresie a gazelor si faza de absorbtie

Intrare - gaze bogate: 40 t/h ; 960 t/zi

- absorbant sarac: 68 t/h ; 1632 t/zi

Iesire - gaze sarace: 10,3 t/h , 247,2 t/zi

- absorbant bogat: 97,7 t/h ; 2344,8 t/zi.

Intrare - absorbant bogat. 97,7 t/h ; 2344,8 t/zi

Iesire - absorbant stripat: 97,5 t/h , 2340,4 t/zi

- vapori stripati: 0,2 t/h ; 4,4 t/zi.

Faza de stabilizare a benzinei

Intrare - absorbant stripat: 97,5 t/h ; 2340 t/zi

Iesire - benzina stabilizata: 67,7 t/h , 1625 t/zi

- gaze lichefiate: 29,8 t/h ; 715 t/zi.

Faza de tratare Merox - benzina

Intrare - benzina stabilizata. 67,7 t/h ; 1625 t/zi

Iesire - benzina stabilizata. 67,7 t/h ; 1625 t/zi

Faza de tratare cu amina si soda caustica

Intrare - gaze lichefiate 29,6 t/h ; 710 t/zi.

Iesire - gaze lichefiate 29,5 t/h ; 708 t/zi.

Faza de separare C₃ de C₄

Intrare - fractie - C₃+C₄ : 29,5 t/h ; 708 t/zi

Iesire - fractie propan - propilena: 10 t/h , 240 t/zi

- fractie butan - butene: 19,8 t/h ; 468 t/zi

Faza de separare propan de propilena

Intrare - fractie propan - propilena: 10 t/h; 240 t/zi

Iesire - propan: 2,8 t/h ; 67 t/zi

- propilena: 7,2 t/h ; 173 t/zi.

Faza de separare a fractiei iC₄ de nC₄

Intrare - fractie butan- butene: 19,5 t/h; 468 t/zi

Iesire - fractie izobutan - izobutena: 11,7 t/h ; 281 t/zi

- propilena: 7,8 t/h ; 189 t/zi.

Total instalatie

Intrare

Benzina nestabilizata:   1632 t/zi

Gaze bogate: 961t/zi

Total intrare 2593 t/zi

Iesire

Benzina stabilizata 1625 t/zi

Gaze combustibile 247 t/zi

Propan 67 t/zi

Propilena 174 t/zi

Izobutan - Izobutena 281 t/zi

Normal butan - butena II 189 t/zi

Total iesire 2583 t/zi

Consum tehnologic aprox. 10 t/zi <

Consumul tehnologic apare ca o pierdere de materie prima datorita elimonarii unor compusi cu sulf purjari de utilizare, probe laborator etc.

5.2.Bilant energetic pe instalatii

5.2.1. Bilant energetic pe instalatia concentrare gaze

Intrari kcal/h

Gaze de la FV-9   5.886.000

Benzina de la FV-9 1.134.000

Motorina I 6.681.500

Motorina II 22.500.000

Total: 36.201.500

Iesiri kcal/h

Gaze combustibile 976.500

Fractia C₃+C₄ la Merox 504.000

Benzina la Merox 1.258.400

Motorina I la FV-8 2.140.000

Motorina II la FV-8 15.064.600

Q racire la GE-1 7.463.268

Q racire la GE-2 598.022

Q racire la GE-3 685.000

Q racire la GE-5 1.569.100

Q racire la GE-8 5.372.000

Total: 35.630.890

Q intrari = 36.201.500 = 100,00 %

Q iesire prod. = 19.943.500   = 55,09 %

Q racire prod. = 15.687.390   = 43,33 %

Q pierderi = 5.372.000 = 1,58 %

5.2.2. Bilant energetic pe instalatia fractionare gaze

Intrari t/h kcal/kg kcal/h

Fractie C₃+C₄ de la Merox 21,02 17,5 367.675

Refierbator GE-9   - 141.792

Refierbator GE-10   2.229.600

Refierbator GE-13   7.600.933

Refierbator GE-16   5.554.000

Total:   15.894.000

Iesiri t/h kcal/kg kcal/h

i C₄ la parc 11 165.000

n C₄ la parc 3 37.500

C " la parc 4,71 84.798

C₃ la parc 2,3 33.350

Q racire la GE-11 1.995.864

Q racire la GE-12 97.500

Q racire la GE-14 8.064.000

Q racire la GE-15 37.950

Q racire la GE-17 5.092.080

Q racire la GE-18 132.000

Q racire la GE-19 14.133

Total:   15.754.175

Q piederi = 15.894.000 - 15.754.175 = 139.825

Q intrari = 15.894.000 = 100 %

Q iesiri = 15.754.175 = 98,42 %

Q pierderi = 139.825 = 1,58 %

CAP. 6 UTILAJELE TEHNOLOGICE sI ECHIPAMENTELE DE AUTOMATIZARE

Nr.

crt.

Denumire

Nr. pozitie în schema

Functia tehnologica

Nr. buc. identice

Caracteristici tehnice dimens.

Material constructie

Obs.

Coloana

GV-3

Absorbtie gaze

Di =2286

H =21336

Nr. talere =30

A-212-B

Coloana

GV-4

Absorbtie gaze

Di =1524

H =15240

Nr. talere =20

A-212-B

Coloana

GV-5

Stripare benzina

Di =2440

H =26060

Nr. talere =36

A-212-B

Coloana

GV-6

Coloana fractionare

Di =2743

H =22707

Nr. talere =32

A-212-B

Coloana

GV-8

Coloana uscare

Di =915/1830

H =22403

Nr. talere =60

A-212-B

Coloana

GV-9

Coloana fractionare

Di =2135

H =26060

Nr. talere =36

A-212-B

Coloana

GV-11

Coloana fractionare

Di =3505

H =48768

Nr. talere =100

A-212-B

Coloana

GV-13

Coloana fractionare

Di =2440

H =44348

Nr. talere =90

A-212-B

Coloana

MeV-1

Coloana de contact

Di =1370

H =6100

Nr. talere =9

A-212-B

Coloana

MeV-6

Coloana de extractie

Di =

H =

Nr. talere =8

A-212-B

Coloana

MeV-10

Coloana de spalare

Di =

H =

Nr. talere =6

A-212-B

Vase

Pompe centrifugale

Schimbatoare de caldura, reboilere si racitoare

Lista echipamentelor de automatizare si a echipamentelor electrice

Indicatoare si regulatoare de debit

6.1.2. Termomanometre, termocuple si regulatoare de temperatura

6.1.3 Indicatoare, înregistratoare si regulatoare de presiune

6.1.3 Indicatoare, înregistratoare si regulatoare de nivel

CAP. 7 INSPECŢIA CALITĂŢII PRODUSELOR

2.1. Principiile inspectiei calitatii (modul de organizare)

Controlul tehnic de calitate se organizeaza în scopul asigurarii conditiilor de calitate cerute pentru produsele finite si analizele interfazice.

Controlul tehnic de calitate se executa la :

a. benzina stabilizata;

b. gaze lichefiate;

c. gaze sarace;

d.