Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






PREVENIREA INCENDIILOR ĪN INDUSTRIA PRELUCRĂRII LEMNULUI










ALTE DOCUMENTE

Calculul pierderii de tensiune pentru instalatia de lumina
Raport de Cercetare
TEHNOLOGIA SUDĂRII OŢELURILOR INOXIDABILE
Efecte termoelectrice
MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ
Determinarea unghiului de inclinare statica si dinamica a navei supuse actiunii unui moment exterior constant sau variabil
Tranzistoare bipolare
PREVENIREA INCENDIILOR ĪN AGRICULTURA
PROIECTAREA REDUCTORULUI
Instrumentele Optice


PREVENIREA INCENDIILOR ĪN INDUSTRIA PRELUCRĂRII LEMNULUI

 

GENERALITĂŢI

Lemnul si  produsele  din  lemn  sunt combustibile,  fiind necesare o serie de  masuri  pentru  prevenirea   incendiilor  īn toate sectoarele unde acesta se prelucreaza.

Existenta īn unitatile de profil, a unor mari cantitati de materiale lemnoase sub forma bruta sau semifabricate, sub forma finita sau deseuri, favorizeaza aparitia si propagarea incendiilor.

Lemnul sub actiunea caldurii degajate pe timpul arderii componentilor combustibili, sufera, īn partile necuprinse de flacari, diferite modificari fizice si chimice,īn imediata apropiere a zonei de ardere. Aceste modificari se produc īn toata   masa materialului combustibil.

Īn urma īncalzirii lemnului pāna la temperatura de 1100C, se produce eliminarea treptata a apei si a substantelor volatile. Īntre 110 si 1500C, intensitatea degajarii substantelor volatile creste, īncepe descompunerea lemnului si schimbarea culorii.

Descompunerea se accentueaza la peste 2300C, producāndu-se degajari puternice de gaze combustibile. Īntre 230 si 2700C, la suprafata lemnului se formeaza un strat de carbune piroforic, foarte avid de oxigen, contribuind la aparitia starii de incandescenta. Dupa depasirea temperaturii de 2700C, la suprafata lemnului se formeaza un strat de carbune piroforic, foarte avid de oxigen, contribuind la aparitia starii de incandescenta. Dupa depasirea temperaturii de 270­­0C, adsorbtia de oxigen de catre stratul de carbune piroforic este tot mai mare, astfel īncāt la circa 290-3000C se produce arderea cu flacara. 15415e45p

 2. FABRICI DE CHERESTEA

Depozitul de  busteni  ocupa mari  suprafete de teren; īn incinta  lui, īn afara de  lemn rotund,  se mai gasesc  si deseuri de lemn (scānduri,  aschii,  rumegus etc),  de multe  ori depozitate  īn dezordine, precum si ierburile uscate  īn perioada de   primavara, toamna si  veri secetoase; exista de asemenea  o mare  circulatie de  oameni  si mijloace de transport  si manipulare. Toate acestea, favorizeaza declansarea unui incendiu, īn special cānd se fac focuri deschise, cānd se arunca tigari si chibrituri aprinse, cānd cad scāntei de la locomotive sau de   la cosurile cazanelor de abur.

Cea mai eficace masura de prevenire, care  īn acelasi timp asigura si o buna interventie īn cazul declansarii unui eventual incendiu, este respectarea organizarii rationale a depozitului dupa prevederile  normative, īn ceea  ce priveste  capacitatea admisa de  depozi­tare, precum si asigurarea spatiilor   libere  de  siguranta.

Depozitul de  busteni  se  organizeaza pe  stive,   sectii   si sectoare. O stiva de  busteni  la care  se folosesc mijloace de  manipulare nu trebuie sa aiba lungime mai mare de 150 m latimea de  30 m  si  īnaltimea de 14 m.

Suprafata depozitului va fi curatita de deseuri lemnoase, iar iarba din  jurul stivelor va fi īnlaturata. Focurile deschise si fumatul īn incinta depozitului sunt interzise.

Pentru īnlaturarea formarii scānteilor  la gater,  din cauza existentei pietrisului si a  nisipului pe busteni, acestia se spala cu trei  jeturi de apa,  din trei directii.

Depozitele de  busteni  trebuie   prevazute  cu retea de apa pentru  indendiu; debitul se stabileste īn functie de volumul stivelor.

Īn hala de gatere, pe lānga busteni  se  gaseste  rumegus, praf de  lemn  si deseuri  lemnoase  (aschii).  Praful de   lemn  īn hala de gatere  se   produce   īn  special  la  viteze  mai  mari ale  ferastraielor cu pas mai  mic   īntre  dinti   si  cānd  lemnul este   uscat.  Praful de   lemn  īn amestec cu aerul,   īntr-o anumita proportie   si  īn anumite  conditii,   poate forma amestecuri explozive.

Limita  inferioara de  explozie a amestecului de   praf-aer este  de   12 g/m3, iar cea  superioara este apreciata la 60 g/m3. Cu cāt particulele de praf de lemn sunt mai fine, cu atāt  pericolul de   incendiu si explozie este  mai mare,   si  īn special daca se gasesc  īn  stare de suspensie  īn aer.

Pentru determinarea pericolului de explozie a prafului, de o mare importanta este cunoasterea continutului īn substante volatile. Pentru anumite prafuri de lemn, procentul ridicat de substante volatile, exercita influenta asupra limitei inferioare de explozie.

Dintre toate prafurile de lemn, cel mai exploziv este cel cu dimensiunea particulelor sub 100μ. La aceasta dimensiune, limita inferioara de explozie este de aproximativ 40 g/m3.

Presiunea maxima de exlozie se manifesta la densitatea norului de prafde circa 300 g/m3. pentru particule cu dimensiunea pāna la 100 mμ, presiunea de explozie este de 4,10-4,80 kgf/cm2. la o asemenea concentratie, praful de lemn prezinta cea mai mare capacitate de explozie. Forta explozieie dezvoltata īn acest caz, poate sa distruga utilajul si elementele de constructie.  

Oxigenul din aer este absorbit cu   usurinta de  catre praful de  lemn,  accelerānd īn acest fel  procesul  de  ardere. 

Procesul de aprindere   si de ardere  este   influentat de  continutul de  rasini,   de umiditate   si de  cenusa din   praful de   lemn,   de   umiditatea din atmosfera si de  capacitatea  termica a  surselor de aprindere.

Particulele  de   praf de   lemn  īn  suspensie   se  freaca īntre ele  sau cu aerul,  formāndu-se  sarcini electrostatice,   localizate la  suprafata, cu atāt mai mari cu cāt  praful este  mai  fin,   tensiunea particulelor  putānd ajunge pāna la  6.000 V.

La echilibrarea acestor potentiale se poate produce asa numitul "trasnet de praf", care aprinde amestecul de praf-aer, producānd o explozie. Un asemenea pericol apare mai des la formarea unor vārtejuri de praf īn timpul curateniei prin sectie sau la folosirea unor jeturi puternice de apa īn timpul stingerii unui incendiu si aceasta din cauza dispersiei prafului īn aer si a formarii de amestecuri explozive.

Praful de lemn īncalzit timp īndelungat, la temperatura de   loo°C,   se  carbonizeaza,  formānd asa-zisul carbune   pirofor,   care  īn contact  cu aerul se  aprinde.

Rumegusul de lemn,   avānd o structura  mai  compacta,   cu anumite distante  īntre   particule,   se aprinde  mai  greu,   mai ales daca este depozitat  īn  vrac.  Aerul circula cu mai  multa greutate  si  nu poate asigura o ardere completa.  Rumegusul de  rasinoase, īn anumite conditii de depozi­tare, ca de  exemplu,   īn gramezi mari, cu un anumit procent de umiditate, se poate autoaprinde.

Praful si rumegusul de lemn  se  depun pe lagarele  supraīncalzite, iar īn subsolul halei  gaterelor   supravegherea   si   īntretinerea acestora  este  destul de  greoaie   si  din aceste  cauze  declansarea   unui incendiu este   posibila cu  usurinta.  De  multe   ori,   īn  busteni  se  gasesc cuie,   scoabe,   sārme   (de   la   plutarit)  sau se   poate   produce  o deviere a pānzelor de fierastrau, si īn asemenea  situatii formarea scānteilor mecanice  este  aproape  de  neīnlaturat.

Folosirea motoareloe  electrice  neprotejate,  a  cabluri­lor  electrice deteriorate si instalate necorespunzator, trecute pe sub pardoseli sau gramezi de material lemnos, pot produce pe timpul exploa­tarii  scāntei electrice si circuitele electrice pot fi  si ele deranjate(lovite, izbite cu corpuri tari etc.) si suprasolicitate, facānd  posibila aparitia  unor scurtcircuite. Cele mai frecvente cauze ale incendiilor le constituie īnsa focul deschis, manifestat prin flacara de la lampa de benzina, de la sudura, de   la  corpurile   incandescente aruncate  sau  lasate din neglijenta la locul de munca (tigari si chibrituri aprinse,   scorii de la sudura etc.).

Incendiile dintr-o hala de gatere se pot evita prin īnlaturarea surselor de aprindere, prin exploatarea normala a tuturor instalatiilor si respectarea regulilor de paza contra  incendiilor.  Īn acest scop, nu este admisa folosirea lampilor cu benzina pentru  īncalzirea diferitelor   piese,   sudarea   īn   interior,  fara a  se respecta  regulile ara­tate anterior  si  nici fumatul.

Bustenii  se  verifica atent  īnainte  de  a  se introduce īn gatere, pentru a se īnlatura eventualele corpuri  metalice, piatra etc.

Gaterele de prevad cu dispozitive care  sa asigure scoaterea  lor din functiune, īn cazul producerii scānteilor sau a supraīncalzirii diferitelor parti ale instalatiei.  Pentru a  se  evita aprinderea prafului de lemn sau a rumegusului ce vine īn contact  cu  lagarele sau cu alte mecanisme care se īncalzesc din cauza  frecarii, este necesar sa se exercite o supraveghere si un  control  permanent asupra  temperaturii acestora.

Scurgerile   uleiului de   ungere a lagarelor si a altor utilaje mecanice trebuie īnlaturate, folosindu-se pentru aceasta dispozitive speciale sau īn cel mai rau caz vase colectoare. Unsorile amestecate cu   praf se   īnlatura cu regularitate. Utilajul electric   (motoare  electrice, īntrerupatoare etc.)  trebuie protejat īmpotriva prafului. Trebuie respectate cu cea  mai mare strictete regulile de montare si exploatare a   instalatiei electrice de forta si iluminat, īn special īn constructiile  de   gradul IV si V rezistenta la foc.

Canalele de cabluri si  conductoare,  racordarile   si conectarile,   protectia tablourilor  de  distributie,   corpurile  de   iluminat etanse  trebuie  sa constituie   puncte  de  control pentru electricianul de serviciu,  remediind fara īntārziere  deficientele  constatate.

Īn fabricile  de  cherestea, evacuarea rumegusului si a deseurilor constituie  o  problema importanta pentru    asigurarea  pazei contra  incendiilor. Īn majoritatea fabricilor, evacuarea   integrala a rumegusului si deseurilor se face  pe cale mecanica (transportoare  cu banca sau pneumatice).

Transportoarele pneumatice se  confectioneaza din materiale   incombustibile si se prevad cu dispozitive de īnchidere automa­ta a conductelor, īn cazul declansarii   incendiului.

La transportoarele cu banda de cauciuc sau cu raclete, montate pe banda textila, se controleaza cu atentie ungerea rolelor si traseul, pentru a se īnlatura eventualele frecari sau blocari.

La folosirea unei transmisii centrale pentru actionarea gaterelor, trecerile prin pereti se etanseaza pentru a se evita patrundereaprafului īn sala masinilor.

La construirea si exploatarea instalatiei de alimentare a cazanelor cu abur, cu rumegus si deseuri de lemn, este necesar sa se ia toate masurile īn scopul īnlaturarii rabufnirilor, a formarii focarelor de incendiu si propagarii acestora. La alimentarea manuala a focarelor de incendiu se recomanda ca rumegusul sa se īncarce īn lazi si apoi sa se rastoarne īn gura de alimentare. Īn fata gurii de alimentare trebuie pastrata īn permanenta curatenia, iar rumegusul sa fie depozitat īntr-un buncar sau īntr-o īncapere īn afara salii cazanelor.

Conductele de  transportat abur sau apa supraīncal­zita peste   114°C se   izoleaza termic atunci cānd trec   prin sau īn apropierea elementelor   si  obiectelor  combustibile.  Sistemele de īncalzire improvizate (sobe metalice) pentru arderea rumegusului  sunt  interzise.

Īn sectiile de prelucrare a lemnului īn care se degajeaza praf, electele fenomenelor electrostatice  dispar  prin   umezirea aerului cu vapori de apa si prin mentinerea  umiditatii relative a aerului de  80-85%.

Depozitul de  cherestea. Cheresteaua  se  depoziteaza sub  cerul  liber  sau sub soproane. Deoarece īntre scānduri se lasa spatii libere   pentru a favoriza  uscarea,  aceasta contribuie   la marirea   perico­lului de   incendiu  si   īn special  la dezvoltarea  si  transmiterea   lui.

Forma cea mai adecvata de depozitare este asezarea cherestelei īn stive. Suprafata de depozitare a unui grup de stive, inclusiv intervalele de siguranta dintre stive, nu trebuie sa depaseasca 7oom2, suprafata utila fiind īn acest caz de 46o m2.  Īntre  grupele de stive  se lasa un interval de siguranta de 6m,  atāt transversal cāt si longitudinal.

soproanele   īn  care  se  depoziteaza cheresteaua  nu trebuie  sa aiba suprafata  mai  mare  decāt a unui grup de  stive.  Intervalul de  siguranta masurat la cornisa nu trebuie sa fie mai  mic  ca  6 m.

Regulile  de   prevenire  a   incendiilor,   care  trebuie respectate   pe  timpul exploatarii   unui depozit de  cherestea,   sunt asemana­toare cu cele de la un depozit de busteni.

Depozitele de cherestea se prevad cu retea de apa pentru  incendiu,  al carui debit se stabileste īn functie de volumul stivelor.

3.SECŢII DE PRELUCRARE MECANICĂ A LEMNULUI

Īn sectiile īn care se prelucreaza lemnul prin taiere cu ferestraie, prin rindeluire si rectificare, se produc cantitati mari de praf, care este cu atāt mai fin, cu cāt masinile folosite au turatia mai mare.

a. Praful. Acesta rezulta de la prelucrarea mecanica a lemnu­lui īn atelierele de tāmplarie, croit etc, fata de cel produs la fabricile de cherestea, este mult mai uscat si aceasta contribuie la marirea pericolului de incendiu, aprinderea lui facāndu-se la tem­peraturi mai scazute. Datorita finetei si unei eventuale turbionari, praful se mentine un timp mai īndelungat īn aer, depunāndu-se la īnceput numai particule de o greutate mai mare.

Īn cazul instalatiilor de ventilatie defecte, insuficient dimen­sionate, sau datorita lipsei acestora, praful de lemn se depune pe grinzi, pereti, masini si īn special īn locuri inaccesibile (colturi) marind astfel pericolul de incendiu si de propagare a acestuia.

Īn sectiile de prelucrare a lemnului, īn afara prafului si rume­gusului de lemn, mai rezulta si talas.

b. Talasul. Acesta se aprinde cu multa usurinta de la orice sursa de foc deschis, corp incandescent si chiar de la scānteile electrice.

La talasul afinat, arderea se propaga cu repeziciune.

Sursele de aprindere cele mai frecvente īn sectiile de prelu­crare a lemnului sunt: scurtcircuitul, radiatiile termice, caldura ra­diata de lampile electrice (becuri) neprotejate (energie termica pro­venita din energie electrica), focul deschis, scāntei electrice, scāntei de natura electrostatica, foc deschis de la sudura, tigari sau chibri­turi aprinse aruncate.

Īn īntreprinderile de prelucrare a lemnului īn care functio­neaza si instalatii de cazane alimentate cu rumegus si talas, īn afara de explozii se pot produce si rabufniri. Acestea se produc datorita turbionarii īn focar a amestecului (norului) de praf, rume­gus si talas si contactului cu peretii foarte īncalziti (incandescenti) ai acestora. Norul de praf se produce la alimentarea manuala a cazanului cu rumegus si talas sau la folosirea unor instalatii meca­nice de alimentare necorespunzatoare.

La alimentarea manuala a cazanelor, prin aruncarea cu lopata din buncar īn focar a combustibilului, se poate transmite focul datorita particulelor incandescente vehiculate prin manipularile repe­tate ale lopetii.

Din cauza ruperii paletelor de la ventilatoare sau a patrun­derii īn carcasa a cuielor, piulitelor sau a altor obiecte metalice, se pot produce scāntei. De asemenea, scāntei se pot produce pe timpul slefuirii diferitelor materiale care contin cuie, precum si la con­tactul benzii de slefuit cu capacul de protectie de la masina sau de la capotele de aspiratie.

Īn interiorul sectiilor pot lua nastere turbionari ale prafului de lemn depus pe grinzi, pereti, ferestre, masini, datorita curentilor de aer, care se formeaza. Din aceasta cauza se produc amestecuri care se pot aprinde ia contactul norilor de praf cu corpuri īncal­zite (lagare, sobe de topit cleiul, conducte de abur insuficient izolate, lampi electrice ne protejate etc).

Praful de lemn si rumegusul cu urme de ulei si rasina si cu o anumita umiditate, depozitate timp īndelungat, se pot autoaprinde.

Scānteile si flamele electrice produse ia contactoare. la īntre­rupatoare, la motoarele electrice, la prize etc, pot aprinde praful de lemn, pericolul fiind mult mai mare la formarea arcurilor elec­trice si a scurtcircuitelor.

Sarcinile electrostatice care se formeaza la frecarea particu­lelor de praf cu aerul sau īntre ele, produc aprinderea, fenomen explicat la hala gaterelor. Pericolul de incendiu īntr-o sectie de prelucrare a lemnului este marit si din cauza stocurilor prea mari de material lemnos, de deseuri rezultate de la masini, īn special de la cele de productivitate mare.

Depozitarea deseurilor lemnoase īn apropierea lagarelor calde, a corpurilor de īncalzire, a motoarelor electrice (īn cazul unor scurtcircuite) creeaza pericol de aprindere.

Pentru īnlaturarea pericolului de incendiu, īn primul rānd este necesar sa se restrānga posibilitatile de propagare a incendiului prin masuri constructive, fapt ce se asigura īnca din faza de proiectare.

Cea mai recomandabila solutie pentru evacuarea prafului, a talasului si rumegusului o constituie instalatiile de transport pneu­matic, dimensionate corespunzator. Daca acest lucru nu se realizeaza pe deplin, deseurile de material lemnos se aglomereaza īn locurile de munca, masinile se "sufoca", avānd drept urmare si o marire a pericolului de incendiu. De fapt, aceasta constituie una dintre cele mai mari dificultati īntālnite astazi īn īntreprinderile indus­triale de prelucrare a lemnului.

Pentru evacuarea prafului si rumegusului din īntreprinderile mai mici de prelucrare a lemnului, cum ar fi de exemplu tāmplariile mecanice, este recomandabil sa se foloseasca instalatii indivi­duale de aspiratie pentru fiecare masina, iar refularea sa se faca printr-un ciclon asezat īn exterior. Conducta de aspiratie racordata la exhaustor, se prevede cu un subar pentru reglarea debitului, eventual pentru a fi folosit la oprirea propagarii incendiului.

La construirea si exploatarea unei instalatii de aspiratie, tre­buie sa se tina seama de tipurile si de felul de montare a masinilor-unelte, de durata de functionare, precum si de alti factori.

Instalatia de aspiratie din sectiile īn care se produc rumegus, talas, praf, se prevede cu un separator.

La masinile de slefuit se recomanda o instalatie de aspiratie individuala, prevazuta eu dispozitive de retinere a prafului (ciclon, filtru de praf, sac etc).

La instalatia de aspiratie este admisa racordarea unui numar limitat de masini, īn raport cu capacitatea pentru care a fost cal­culata.

Verificarea instalatiei se face ori de cāte ori se introduce sau se scoate o masina din functiune. Pentru ca instalatia sa functio­neze īn bune conditii trebuie sa nu primeasca aer fals, fiind nece­sara deci o buna etanseitate, īn special la īmbinarea tronsoanelor detasabile.

Īn cazul īnfundarii conductelor cu talas, nu este admisa des­fundarea cu bare de fier, deoarece se produc scāntei, care pot aprinde praful de lemn. Se folosesc prajini (bare) de lemn sau se demonteaza portiunea īnfundata.

Pentru functionarea instalatiei de aspiratie, se folosesc venti­latoare centrifuge, de o constructie speciala pentru talas si care nu trebuie sa aiba un numar prea mare de palete, deoarece se pot īnfunda. Īn caz de incendiu sau explozie, prima si cea mai de seama masura este oprirea imediata a ventilatorului.

Īn unele īntreprinderi, deseurile lemnoase se depoziteaza īntr-un buncar, din care se alimenteaza focarele cazanelor.

Pentru functionare sigura, praful de lemn este transportat pneumatic, cu ajutorul unei instalatii speciale, care separa praful de talas, folosindu-se si dispozitive de umplere.

Conductele care duc de la ventilator la arzator, trebuie sa aiba peretele interior fara asperitati pentru a nu favoriza īnfundarea.

Pentru a preveni producerea unor rabufniri si trecerea flaca­rilor īn conductele instalatiei pneumatice sau īn buncar, viteza de insuflare trebuie sa fie superioara vitezei de ardere a prafului de lemn. Viteza de ardere este de aproximativ 14 m/s si deci cea de insuflare trebuie sa fie superioara, ea variind īntre 15 si 30 m/s.

Īn scopul īnlaturarii propagarii flacarilor prin conducte, de la focar spre buncar, se intercaleaza o clapeta de retinere care se deschide sub actiunea curentului de aer si se īnchide automat la īncetarea acestuia.

Dupa terminarea lucrului, conductele de transport si separa­torul se golesc, clapetele si registrele de la masini si conducte se īnchid, iar separatorul de rumegus se izoleaza de buncar. Este re­comandabil ca traseul conductelor de transport din instalatia de aspiratie sa fie ales numai prin sectiile de la care se face aspiratie.

Instalatia de aspiratie se confectioneaza din materiale incombustibile si se leaga la pamānt, pentru scurgerea electricitatii statice.

Buncarele pentru depozitarea deseurilor lemnoase (praf, ru­megus, aschii, talas) asezate īn ateliere sau cele alipite de cladiri, trebuie sa fie rezistente la foc.

Deschiderile folosite la scoaterea deseurilor, care dau īn sala cazanelor sau īn alte īncaperi, īn care se gaseste o instalatie de ar­dere, se prevad cu usi rezistente la foc.

Datorita pericolului pe care-l prezinta scānteile, masinile de ascutit pānzele si cutitele se aseaza īn īncaperi separate de cele de prelucrare a materialului lemnos. Īn casa scarilor, pe coridoare, īn ganguri, īn curtile de lumina, nu este admisa depozitarea scāndu­rilor si obiectelor din lemn.

Īncalzirea cu sobe metalice improvizate, alimentate cu ru­megus, nu este admisa. Cel mai bun sistem de īncalzire este cel central, cu apa calda sau abur de joasa presiune.

Uscarea si asezarea obiectelor deasupra sobelor, a corpurilor de īncalzire, sunt interzise. Este necesar ca īntreaga retea de con­ducte a sistemului de īncalzire centrala, inclusiv corpurile de īn­calzire sa fie curatate de praf.

Īncalzirea cleiului la foc direct se admite numai īn atelierele mici si numai daca se protejeaza cu un paravan de tabla de otel sau din imateriale rezistente la foc. Fierberea si īncalzirea cleiului īn sectiile mai mari trebuie sa se faca īntr-o īncapere separata prin pereti rezistenti la foc, de sectia de prelucrare a lemnului. Pentru fierberea si īncalzirea cleiului este recomandabil sa se foloseasca recipiente cu abur, īn care caz fierberea se poate efectua si īn sec­tiile de productie.

Instalatiile electrice de iluminat si forta trebuie sa corespunda prevederilor normativului pentru īncaperi cu pericol de incendiu si explozie.

O atentie deosebita se va acorda conectarii motoarelor elec­trice la circuitele de cabluri, traseului cablurilor pāna la motor, functionarii normale a īntreruptoarelor si a altor aparate si dispozi­tive electrice.

Īn principiu, īn sectiile de prelucrare a lemnului nu sunt ad­mise sudurile, lipiturile cu flacari sau cu corpuri supraīncalzite; aceste operatii se pot executa īnsa dupa ce se opreste productia si se īndeparteaza materialele combustibile si praful pe o raza de cel putin 5 m de la punctul de lucru. Īn cazuri deosebite, aceste ope­ratii se pot executa respectāndu-se regulile aratate la sudura.

Avāndu-se īn vedere pericolul deosebit de explozie a prafului de lemn, depunerea lui pe plansee, pereti, grinzi si masini, pe per­vazurile ferestrelor, pe instalatiile de īncalzire si pe corpurile de iluminat, aceasta trebuie īndepartata cu regularitate, evitāndu-se formarea vārtejurilor de praf (a norilor de praf), din cauza curentilor de aer si asa zisul "trasnet de praf".

Este recomandabil ca buncarele pentru alimentarea cu deseuri a cazanelor de abur, sa fie prevazute cu instalatii drencer, apa pulverizata sau abur.

4. FABRICI DE FĂINĂ DE LEMN

Faina de lemn este un produs cu multiple īntrebuintari īn in­dustrie. Ea este solicitata īn industria materialelor plastice, ca in­gredient, la fabricarea articolelor de cauciuc sintetic, a linoleumului, a xiloletului, a dinamitei etc. Cantitati īnsemnate de faina de lemn de calitate inferioara sunt consumate la realizarea formelor de tur­natorie, la turnarea cruda a fontei si ca material de protectie la calire īn industria metalurgica.

Faina de lemn se obtine prin macinarea rumegusului de lemn sau a altor deseuri lemnoase, īn instalatii speciale. Procedeul teh­nologic consta īn pregatirea rumegusului, uscarea si transportul lui īn siloz, macinarea cu ajutorul morilor cu ciocane, cernerea fainii de lemn pe sorturi, umplerea īn saci si depozitarea īn magazie.

Pe timpul desfasurarii procesului tehnologic de fabricare a fainii de lemn, exista pericol de incendiu si explozie, īncepānd de la transportul (rumegusului pāna la depozitarea fainii īn magazie, aceasta datorāndu-se usoarei ei combustibilitati, posibilitatii formarii amestecurilor explozive.

Limita inferioara a concentratiei critice este de 30,2 g/m3, iar cea superioara de 60 g/m3.

Pericolul de incendiu si de explozie a fainii de lemn depinde si de gradul de finete, deoarece cu cāt este macinata mai fin, cu atāt este mai mare suprafata de contact cu oxigenul din aer, avānd deci o activitate chimica marita; pentru aprindere este suficienta o sursa cu temperatura de aproximativ 250°C.

Gradul de umiditate joaca un rol īn aprinderea fainii de lemn, la o umiditate accentuata, aprinderea nu poate avea loc; propa­garea flacarii la faina de lemn putin umezita, se face cu multa greutate.

Faina de lemn (praful de lemn) se depune pe elementele de con­structie, pe diferite instalatii si obiecte, putānd trece īn stare de suspensie, īn cazul unei mici turbionari, marind concentratia pāna la limita de explozie.

Explozia amestecului de faina de lemn-aer produce un exces de presiune, care poate distruge instalatiile de transport, propagānd unda exploziva īn īntreaga sectie.

Īn  īncaperile īn  care se afla depus  praf combustibil,  exista pericol de explozie daca :

C=Sdpγp/V≤Cmps;

C        = concentratia de praf īn īntregime īn stare  de sus­pensie, īn g/m3 ;

S  = suprafata totala a stratului de praf, īn m2;

dp = grosimea medie a stratului de praf, īn m ;

γp = densitatea volumica a prafului, īn g/m3 ;

V = volumul īncaperii sau a unei zone din aceasta, īn m3;

Cmps = concentratia minima a prafului īn stare de suspen­sie, la care este posibila explozia, īn g/m3.

Praful de lemn nu poate exploda decāt daca se gaseste īn stare de suspensie, īntr-o concentratie de explozie, īn contact cu o sursa, de aprindere. Daca se produce o explozie locala, īn interiorul altui utilaj īn care s-a degajat praf sau īn jurul acestuia, undele de soc pot genera explozii la anumite distante. Īn calea lor ridica īn aer praful depus, care formeaza rapid amestecuri explozive, iar flaca­rile si caldura degajata de explozie le pot aprinde. De cele mai multe ori se aud doua sau trei explozii, una dupa alta.

Presiunea de explozie si viteza de crestere a ei depinde, īn mare masura de dimensiunile particulelor de praf. Majoritatea prafurilor cu dimensiuni ale particulelor sub 230μ, formeaza, amestecuri explozive. Cele mai puternice explozii se produc de catre particulele de praf a caror dimensiuni sunt cuprinse īntre 20-60μ. Asupra gradului de explozivitate influenteaza si umidi­tatea atmosferica. La o umiditate a prafului de faina de lemn de 17,5%, posibilitatea formarii unui amestec exploziv este de numai 5%.

Sursele de aprindere a fainii de lemn pot fi diferite:

se pot produce scāntei mecanice īn morile cu ciocane, datorita patrunderii, odata cu rumegusul, a cuielor, saibelor, spanurilor etc., īn special īn mersul īn gol;

se pot degaja cantitati īnsemnate de caldura la frecarile diferitelor piese de la transportoare, elevatoare cu cupe, la lagare etc.;

surse de natura celor descrise la procesele tehnologice anterioare.

Urmarind īnlaturarea surselor de aprindere, este absolut necesar ca toate motoarele si aparatajul electric sa fie de constructie etansa, legate la pamānt, pentru scurgerea electricitatii statice. De asemenea, transmisiile (capetele axelor de la transmisiile indivi­duale etc.) precum si actionarile individuale, trebuie sa fie de constructie capsulata. Corpurile de iluminat trebuie sa fie etanse la praf. Tabloul de distributie a curentului electric pentru iluminat si forta, se monteaza īntr-o īncapere separata de sectie.

Problemele principale care se impun a fi rezolvate īn sectiile de fabricare a fainii de lemn, īn scopul prevenirii incendiilor si ex­ploziilor, constau īn controlul periodic pentru asigurarea unei bune etansari a tuturor agregatelor, mecanismelor si instalatiilor de transport, precum si īn constructia si exploatarea īn bune conditii a instalatiilor de aspiratie. Etanseitatea agregatelor, a instalatiilor de transport trebuie controlata sistematic, īnlaturāndu-se īn timpul cei mai scurt posibil defectiunile constatate.

Rumegusul nu se va depozita īn siloz, decāt bine uscat si fara urme de ulei sau grasimi.

Instalatiile de transport se prevad cu supape, clape de sigu­ranta, montate la cicloane, īn buncare si la conducte etc, īn special īn locurile unde curentul de faina de lemn si aer īsi schimba directia.

Pentru a se īnlatura posibilitatea de patrundere īn instalatii a obiectelor metalice, se prevad separatoare electromagnetice (īn special la masinile de macinat). Puterea electromagnetului trebuie controlata cel putin odata pe saptamīna, iar curatirea lui se va face odata pe ora.

Faina de lemn nu trebuie lasata un timp prea īndelungat īn buncare si īn site, avāndu-se totodata grija sa nu contina urme de ulei sau unsori, īntrucāt fiind depozitata si transportata īn saci, se poate autoaprinde.

Lagarele, precum si toate piesele supuse frecarii, īn special īn instalatia de transport, unde se pot produce blocari, īnfundari etc, se supravegheaza si se controleaza īn permanenta, īnlaturāndu-se degajarile de caldura, periculoase pentru aprinderea fainii de lemn.

Pentru scurgerea electricitatii statice, echipamentul electric si instalatia de transport se leaga la pamānt.

Sacii umpluti cu faina de lemn se aseaza pe suporti speciali, amenajati pentru stivuire, de unde se transporta la magazie, īm­preuna cu suportii. īn magazie, amenajata īn afara sectiei de fa­bricare, depozitarea se va face respectāndu-se normele de stivuire si manipulare a materialelor care pot forma cu aerul amestecuri explozive.

Sectia de faina de lemn, precum si magazia, se prevad cu instalatii de ventilatie, paletele ventilatoarelor fiind confectionate din materiale neferoase.

Pentru evitarea eventualelor scāntei ce s-ar putea forma īntre curele si aparatori, este necesar ca īntre acestea sa existe  o distanta de minimum 0,50 m, iar partile metalice sa fie legate la pamānt.

Linia tehnologica functionānd īn flux continuu, iesirea dia functie a unei categorii de utilaje impune īntreruperea imediata a; fabricatiei si golirea instalatiei. In acest caz, materialul evacuat tre­buie adus pe banda de racleti īnaintea separatorului electromag­netic si .apoi reinitrodus īn fluxul tehnologic.

Folosirea focului deschis, executarea sudurii, fara īntreruperea productiei sunt interzise.

In sectiile de fabricare a fainei de lemn, īncalzirea se face central, cu apa calda sau abur de joasa presiune.

Praful depus pe instalatii, pe pereti si īn special īn locurile-greu accesibile, se curata periodic, curatirea generala a sectiei facīndu-se saptamīinal.

5. FABRICI DE PLĂCI  FIBROLEMNOASE  sI  PLĂCI  AGLOMERATE

Folosirea placilor fibrolemnoase a capatat o tot mai larga extindere īn fabricile de mobila si binale.

Obtinerea placilor fibrolemnoase necesita o tehnica complexa, īn cadrul careia se numara si tratarea termica. Aceasta operatie este si cea mai periculoasa deoarece necesita folosirea unor tempe­raturi ridicate (circa 160°C), capabile, īn anumite conditii, sa ge­nereze īnceputuri si chiar incendii de mari proportii. Cele mai frecvente cauze de incendiu sunt depasirea temperaturii de uscare, precum si autoaprinderea fibrelor īmbibate cu parafina, fenomen, favorizat si de temperatura existenta īn interiorul agregatelor de tratare termica. Cel mai usor se aprind fibrele nepresate, de la extremitatile placilor fibrolemnoase, care se usuca si se carboni­zeaza mult mai usor.

Majoritatea cauzelor de incendiu se pot īndeparta prin veri­ficarea periodica a agregatelor si īn special a aparatelor care indica temperatura si gradul de uscare a materialului. Pentru aceasta tre­buie folosite dispozitive de control.

Peretii camerelor de tratare termica, este recomandabil sa se curate saptamānal, īndepartāndu-se fibrele īmbibate cu parafina. Aceeasi curatenie trebuie sa se faca si la vagonetele utilizate la transportul si sustinerea placilor fibrolemnoase pe timpul tratarii termice.

Fibrele nepresate, ramase dupa stantare, la capetele placilor se vor īndeparta.

Dupa introducerea vagonetelor īn interiorul salilor de tratare, usile se vor īnchide. Supraīncalzirea camerelor, facuta cu scopul de a compensa caldura pierduta pe la usile incomplet īnchise, duce la aparitia incendiilor, flacarile propagāndu-se cu usurinta īn īntreaga sectie.

Cānd se constata o crestere a temperaturii peste limita nor­mala (160°C), se pune īn functiune instalatia de racire, care va functiona īn paralel cu ventilatorul. Īn acelasi timp, se va controla clapeta cosului de aerisire, care va trebui sa fie complet deschisa. Daca īn urma acestor masuri temperatura nu scade, se va īn­chide sistemul de īncalzire, ventilatorul continuānd sa functioneze.

Ridicarea temperaturii poate fi urmare a unui īnceput de incendiu, aspect ce se sesizeaza īn special prin mirosul caracteris­tic de fum. Īn aceasta situatie se procedeaza ca si īn cazul cresterii temperaturii.

Flacarile pot reapare si la scoaterea carucioarelor pe podul transportor, odata ce intra īn contact cu oxigenul din aer. Sectiile de tratare termica a PFL, este recomandabil, sa fie dotate cu insta­latii drencer, care trebuie sa fie īn permanenta stare de functionare.

Īn sectiile de prelucrare mecanica a panourilor de fibre lemnoase, trebuie respectate aceleasi masuri de prevenire a incendiilor ca la atelierele de prelucrare mecanica a lemnului.

Procesul tehnologic pentru fabricarea placilor aglomerate din lemn consta īn: cojire, umezire, retezare, aschiere, maruntire, uscare, sortare, īncleiere a aschiilor cu liant, precum si presare, tivire si slefuire a placilor.

Pe timpul majoritatii acestor operatii, pericolul de incendiu este creat de degajarea prafului (fainii) de lemn si de existenta aschiilor de lemn de grosimi de 0,15-0,4 mm, care se pot aprinde cu multa usurinta, īn special dupa uscare. Īnainte de retezare si aschiere, lemnul poate contine īn masa lui cuie, corpuri metalice, care lovite de pānzele ferastraielor si cutitelor de aschiere, produc scāntei. Īn procesul de fabricare a placilor aglomerate se folosesc instalatii de transport, care īn cazul īn care se blocheaza, se īn­funda  si  se  pot  produce  frecari,  urmate de  degajari  de  caldura.

Temperatura de 170°C folosita la uscare prezinta, de aseme­nea, un pericol de incendiu īn sectorul respectiv de lucru.

La pulverizarea liantului, fabricat pe baza de rasini sintetice, se pot produce incendii daca din diferite cauze apar surse de aprindere.

Dupa presarea la cald a placilor preformate, la temperatura de circa 145°C si asezarea lor īn stive, pentru racire īn grosimi prea mari, fara spatii de aerisire, se pot produce autoīncalziri.

Īn cazul defectarii motoarelor electrice, care actioneaza indi­vidual o serie de masini unelte si agregate, al deteriorarii coloane­lor de alimentare, al conectarii neregulamentare a cablurilor, se creaza posibilitatea formarii scānteilor si scurtcircuitelor electrice.

Pentru īnlaturarea pericolelor si cauzelor de incendiu, din sectiile de fabricatie a placilor aglomerate, este necesar sa se ia o serie de masuri de prevenire a incendiilor.

Īnainte de a introduce lemnul la aschiere, se detecteaza toate corpurile feroase care eventual s-ar gasi īn masa lui. Īn acest scop, pe transportorul cu banda se monteaza un detector de metale, elec­tromagnetic. La aparitia unor materiale feroase se produce o variatie a cāmpului magnetic, care da nastere la un curent de impuls, amplificat cu lampi electronice si prin actionarea unui releu, trans­portorul cu banda este oprit pāna la īndepartarea corpurilor feroase.

Daca totusi īn masina de aschiere a ajuns un corp metalic, prezenta lui este semnalizata acustic si optic.

Instalatia de uscare a aschiilor este prevazuta cu aparate pentru masurarea, verificarea, reglarea temperaturii. Depasirea temperaturii de 170°C este semnalizata optic si acustic; pentru sesizarea unor defectiuni este necesara o supraveghere atenta din partea muncitorilor si tehnicienilor.

Existenta prafului si a aschiilor subdimensionate, dupa ce se separa aschiile cu ajutorul sitelor vibratoare, impune absorbirea lor de catre un exhaustor, avānd palete din materiale neferoase si fiind actionat de catre un motor electric, protejat īmpotriva prafu­lui. Filtrele si cicloanele vor fi curatite, la timp, de praf. Īn acest sector de lucru se recomanda montarea unor instalatii de sprinklere.

La silozurile de depozitare a aschiilor uscate se vor suprave­ghea si controla transportoarele, valtul de evacuare si axele, pen­tru a nu se produce frecari. Permanent trebuie controlate instala­tiile de transport, īn scopul īnlaturarii frecarilor, īnfundarilor si blocarilor.

Scaparile de particule de clei din masina de īncleiat, se aspira cu ajutorul unor instalatii de aspiratie separate de cele pentru aspirarea si refularea prafului si a aschiilor subdimensionate.

Dupa presare, placile aglomerate trebuie racite, asezāndu-se īn stive de cel mult 40 bucati, prevazute cu spatii de aerisire.

Īn magazii materialele se vor depozita īn stare uscata.

Masinile de slefuit se prevad de asemenea cu instalati:de aspiratie a prafului, rezultat pe timpul slefuirii cu valturi īnbracate cu  hārtie abraziva.

O deosebita atentie se va acorda pupitrelor de comanda pentru a nu se produce greseli de manevrare, deranjamente si avarii la motoarele electrice cu pornire automata.

6. FABRICI DE MOBILĂ

Procesul tehnologic de fabricatie a mobilei consta dintr-o serie de operatii desfasurate īn sectiile de prelucrare mecanica a lemnului si sectiile de vopsitorie, lacuire si lustruire.

Īn fabricile de mobila la care finisarea se face cu nitrolac, operatiile tehnologice sunt: pregatirea suprafetelor de finisat, umple­rea porilor, aplicarea grundului, slefuirea uscata si īndreptarea de­fectelor, aplicarea nitrolacurilor, slefuirea umeda si lustruirea.

Pericolul si masurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului (croit, īncleiat, finisaj etc.) si de pregatire a suprafetei de finisat, de umplere a porilor, de aplicare a grundului, de slefuire uscata sunt similare cu cele analizate pen­tru sectiile de prelucrare mecanica a lemnului.

La fabricarea mobilei curbate, īn sectiile de slefuit exista un accentuat pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce cel mai mult praf. Operatia de slefuit se executa cu ajutorul diferitelor masini cu disc, orizontale, cu cilindri, īn functie de forma pieselor care se slefuiesc.

Existenta prafului fin si īn cantitati destul de mari, īn atmos­fera unor īncaperi, este un fapt specific unitatilor de mobila, īn special la mobila curbata, deoarece la astfel de piese nu este posi­bila folosirea instalatiei locale de ventilatie pentru absorbtia per­fecta a prafului.

Un accentuat pericol de incendiu exista la sectia de grunduit. Aci se lucreaza cu spirt si nitrolacuri, substante care se aprind usor de la scāntei, flacari, tigari etc. Grunduirea pieselor se poate face manual, cu tampoane īmbibate cu solutie, mecanic cu masini de grunduit sau īn instalatii de imersie cu nitrolac.

Īn sectia de vopsitorie, pericolul de incendiu este determinat de folosirea, īn cantitati mari, a uleiului de in fiert si a unei serii de vopseluri pe baza de ulei.

Uleiul de in fiert se aprinde la temperaturi joase, cuprinse īntre 36 si 170°C. Īn astfel de sectii se folosesc cārpe pentru sters, care, īmbibate cu ulei si aruncate īn depozite fara a se respecta anumite reguli, se pot autoaprinde.

Īn fabricile de mobila se utilizeaza, pe scara larga, vopsirea cu  lacuri īn  prepararea  acestor  vopsele   se  folosesc,   ca   solventi, acetona, acetatul de etil, acetatul de butil, alcoolul metilic, benzenul etc. - substante cu puncte de inflamabilitate scazute.

Una din metodele de aplicare a   lacului este pulverizarea.La aplicarea  lacurilor cu ajutorul pulverizatorului, o parte din materialul  pulverizat ramāne  īn  suspensie  sub forma de  ceata, particulele saturānd aerul foarte repede. Vaporii de solvent  creeaza un  mare pericol de indendiu si explozie.

Īn ultimul timp,  aplicarea lacului pe suprafetele finisate se face prin turnare, īnlocuind metoda prin pulverizare, care prezinta un accentuat  pericol de   incendiu si  explozie,   fiind  si  mai putin  economica.  si la acest procedeu exista  pericol de incendiu, datorita evaporarii solventilor din filmul de nitrolac,  care acopera piesa ce trece pe banda, prin masina de turnat nitrolac.

Īn cazul introducerii  si  scoaterii  manuale a  pieselor din masina,  acestea se aseaza pe  stelaje si ramān  īn sectie un timp mai īndelungat, din care cauza degajarea vaporilor este si mai accentuata.

Camerele de pulverizare se prevad cu  iluminat din exterior, īntreaga instalatie fiind protejata īmpotriva patrunderii vopselelor si particulelor de solventi si lac. Electricitatea  statica care se formeaza pe timpul pulverizarii se īnlatura prin legarea  la pamānt a camerei si cabinei de pulverizare, precum si a instalatiei de ventilatie.

Instalatia de compresoare se monteaza īntr-o īncapere separata de camerele  si cabinele de  pulverizare.

Curatirea cabinelor  si camerelor de   pulverizare  de depuneri  de lacuri  si vopsele trebuie sa se faca numai cu rachete din lemn sau metale  neferoase, ca: aluminiu, cupru,  alama etc.

Solutiile  de   lacuri   si  de  vopsele   se  transporta prin conducte  sau se aduc  īn conveiere din  īncaperile  special amenajate pentru prepararea, īnsa sub nici  o forma nu se admite   pregatirea  lor īn camerele  si cabinele de   pulverizare.

Īn sectiile īn care se folosesc solventi inflamabili, concentratia  de  vapori  se  verifica sistematic, tināndu-se  seama  de greutatea moleculara a solventului sau al lacului  īn care  se  evapora, de tensiunea vaporilor saturati, precum si de  volumul īncaperii.

Prepararea lacului se face  īntr-o  īncapere  separata, īn vase   prevazute  cu dispozitive  mecanice  de amestecare. Rezervorul pentru  lac de la masina  de turnare va avea capacul etans.

La  tunelele   pentru  uscarea   lacului  trebuie  sa se asigure  o   primenire permanenta a aerului, pentru a  se   preīntāmpina pericolul de explozie. Īn acest scop, tunelele se prevad cu deschideri īn partea superioara, prin care se evacueaza aerul īncarcat cu vapori de nitrolac existenti īn interior, si cu instalatii  de ventilatie īn partea inferioara, pentru evacuarea vaporilor de  solventi mai grei ca aerul (acetona).

Sectiile de lustruire a  mobilei  se prevad cu instalatii  de  ventilatie  capabile  sa evacueze  īntreaga  cantitate  de vapori care  se degaja, gurile  de  aspiratie  montāndu-se atāt īn partea superioara cāt si īn cea inferioara, īn raport cu greutatea  specifica a vaporilor. Un  principiu care  nu trebuie  neglijat   la  construirea  si exploatarea instalatiei de ventilatie este acela al evacuarii  separate a prafului si a altor deseuri  de lemn de cele  de  vapori inflamabili.

Excesul de white-spirit si rumegus folosite la slefuirea   umeda se depoziteaza īn exterior, īn vase  metalice īnchise, deoarece prezinta pericol de autoaprindere. Acelasi regim se impune si benzilor de lustruit de la masinile de slefuit(filt),  dupa ce acestea sunt  schimbate.

Substantele  folosite   la  lustruire  se vor   pregati  si pastra  īn īncaperi  separate, īn sectie admitāndu-se  numai  necesarul pentru  un schimb, muncitorii  tinānd  un minim de  timp vasele neacoperite (sau sticle destupate).

Dupa terminarea   lucrului,  vasele  cu substante folosite la  lustruit,   precum si tampoanele (folosite  la  lustruirea manuala) se vor scoate  din sectie si se  vor depozita  īn  īncaperi  separate.

7. SECŢII DE MELAMINARE sI EMAILARE

a. Melaminarea. Placile melaminate se obtin prin aplicarea unui film melaminic (hārtie impregnata cu rasina fenolformaldehidica) pe suportul fibrolemnos dur sau pe straturi de hārtie im­pregnat cu rasina fenoformaldehidica.

Procesul tehnologic de melaminare consta īn: imprimarea hārtiei, impregnarea hārtiei cu rasina melamino-formaldesidica si presarea filmelor melaminice pe suportul respectiv.

Imprimarea se face cu ajutorul unor masini de tiparit, diluantul cernelii fiind butanolul, alcoolul etilic, acetatul de butii, monoetilglicolul sau un amestec al acestora.

Pentru prevenirea incendiilor, īn sectie se vor aduce numai cantitatile de diluant necesare procesului tehnologic pe o singura zi de lucru. Bidoanele vor fi īn permanenta cu capacele bine īnchise, īnlaturāndu-se astfel posibilitatea evaporarii sau revarsarii conti­nutului.

Īn interiorul uscatorului masinilor de imprimare, temperatura nu va depasi niciodata 150°C. Cānd diluantul se volatilizeaza cu greutate, pentru evitarea pericolului de incendiu se va micsora viteza de trecere a hārtiei ori a sistemul de uscare.

Vaporii formati īn interiorul uscatorului se vor evacua īn exterior cu ajutorul unei instalatii de ventilatie, īnlaturāndu-se posibilitatea formarii amestecurilor explozive.

Hārtiile impregnate se vor depozita īn īncaperi special ame­najate, ferite de actiunea surselor de aprindere.

Pentru evacuarea īn atmosfera a vaporilor de acid formic, folosit la producerea rasinilor si de butenol, fiecare din cele trei zone ale tunelului sunt prevazute cu instalatii, speciale de ventilatie. La capetele tunelului se monteaza ventilatoare care formeaza perdele de protectie ou aer, īmpiedicānd astfel iesirea vaporilor inflamabili īn īncapere.

Īn recircularea aerului cald unde trebuie sa se ajunga la o concentratie de vapori cu aerul capabila sa produca explozii. Īn acest sens, se vor lua probe de laborator. Usile tunelului vor fi īn permanenta perfect īnchise. Īn interiorul acestuia se va lucra cu temperaturi mai joase, deoarece fenolul se inflameaza la 90°C. Pentru aceasta, se micsoreaza viteza de trecere a hārtiei impregnate prin tunel, deci se mareste timpul de expunere a hārtiei la contactul cu aerul cald.

O deosebita atentie trebuie acordata curatirii masinilor de impregnat cu rasini fenolformaldehidice, folosindu-se, pentru curatire si spalare, alcool etilic. Pe timpul acestei operatii se va asigura o buna ventilatie. De asemenea, se vor īndeparta cu grija si pulberile provenite prin caderea rasinii condensate si uscate de pe filmele melaminice si hārtia impregnata.

Presarea, ca proces chimic de policondensare a rasinilor pentru obtinerea unei pelicule melaminice aderente la suportul respectiv, nu se faca fara pericol de incendiu. Pe timpul policondensarii au loc degajari de vapori de formaldehida, fenol, cei drept reduse care trebuie īndepartate prin instalatia de exhaustare cu care este pre­vazuta presa hidraulica.

Toate masinile de imprimat, impregnat si presele vor fi legate la pamānt si unse cu regularitate.

b. Emailarea. Produsul emailat se obtine prin aplicarea pe su­prafata placilor fibrolemnoase, a doua straturi succesive de grund si apoi a unui strat de email. Materialele folosite īn acest scop sunt rasinile alhidomelaminice, care contin si un pigment, de regula anorganic.

Procesul tehnologic pentru policondensarea celor doua rasini componente prezinta pericol de incendiu, deoarece se folosesc tem­peraturi de 160°C.

Emailarea este precedata de doua operatii: pregatirea placilor fibrolemnoase si pregatirea materialelor de aplicare.

La pregatirea placilor fibrolemnoase este necesar sa se res­pecte aceleasi reguli de prevenire si stingere a incendiilor ca si la ateliere de tāmplarie mecanica.

Pregatirea materialelor de aplicare are loc īn statia de prepa­rare a grundurilor si emailurilor si consta din aducerea acestora la viscozitatea de lucru. Operatia se executa īn vase speciale, preva­zute cu agitatoare.

Solventii īntrebuintati la diluare, fiind substante inflamabile pentru evacuarea vaporilor degajati īn statiile de pregatire a placi­lor, este necesara o puternica, instalatie de ventilatie.

Aplicarea materialului pentru īnnobilarea placilor fibrolem­noase se realizeaza īn sectia de emailare, īn trei etape succesive : aplicarea primului strat de grund, apoi a celui de al doilea strat, tot de grund, iar īn final, a celui de al treilea - de email.

Aceasta operatie se executa pe trei linii tehnologice, fiecare linie fiind formata dintr-un agregat de desprafuire, o zona de preīncalzire, masina de aplicat materialul de īnnobilare, o zona de zvāntare, o zona de uscare (coacere) si o zona de racire normala.

Pe timpul executarii operatiilor tehnologice, se va avea grija sa nu se depaseasca temperatura de regim, īn care caz radiantii electrici vor fi supravegheati cu atentie iar instalatia electrica care īi alimenteaza, va fi īn perfecta stare de functionare, elimināndu-se astfel producerea de scurtcircuite.

Un accent deosebit se va acorda prevenirii incendiilor ia ma­sina de aplicat materialul de īnnobilare, unde obiectele se acopera cu o pelicula de grund, care este inflamabila. Īn aceasta zona se interzice cu desavārsire folosirea surselor de aprindere (flacari, scāntei etc).

Rolele oare pun īn miscare banda de transport, vor fi bine centrate, iar axele unse periodic, pentru evitarea supraīncalzirilor.

Zilnic, partile metalice ale instalatiei de turnare vor fi curatite de crusta de grund ce s-a depus pe timpul lucrului.

Din tunelul de uscare, vaporii de substante inflamabile, dega­jati, se evacueaza cu ajutorul unor conducte, prin intermediul carora acestia se exhausteaza īn exterior.

Canalele de ventilatie vor fi periodic verificate si desfundate de reziduurile de grund depuse.

Temperatura de uscare nu va depasi niciodata 160°C.


Document Info


Accesari: 4078
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )