Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE NIVELUL 3 DE CALIFICARE - INTRETINEREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE JOASA TENSIUNE

tehnica mecanica



loading...








ALTE DOCUMENTE

CONTROLUL CALITĂŢII ĪMBINĂRILOR SUDATE
Test de evaluare - "Organele miscarii de rotatie"
Filtre de polarizare
ORGANIZAREA STRUCTURALA
MECANIC AUTO
Sunt apt de zbor
ANALIZA MACROSCOPICA
Moduri de cotare
Imagistica medicala cu rezonanta magnetica nucleara
FACTORI CE INFLUENTEAZA CALITATILE MANEVRIERE ALE NAVEI


GRUPUL sCOLAR DE AERONAUTICĂ "HENRI  COANDĂ" BUCUREsTI

P R O I E C T

PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE NIVELUL 3 DE CALIFICARE

PROMOTIA 2008


 

 

 

Titlul proiectului:

ĪNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE JOASĂ TENSIUNE


Cuprins:

·                 Argument - nota de prezentare

·                 Memoriul tehnic

·                 Norme SSM si PSI

·                 Bibliografie

·                 Anexe desenate


Argument - nota de prezentare

Absolvirea īnvatamāntului liceal filiera tehnologica are doua componente:

a)     examenul de bacalaureat, a carui promovare da dreptul la obtinerea diplomei de bacalaureat;

b)    examenul pentru certificarea competentelor profe 222o1414c sionale, a carui promovare da dreptul de obtinere a certificatului de competente profesionale, corespunzator nivelului 3 de calificare - tehnician (instalatii electrice).

Examenul pentru certificarea competentelor profesionale contine 2 probe:

a)     sustinerea proiectului (lucrarii de specialitate);

b)    realizarea unei probe practice, relevanta pentru specializarea certificata si argumentarea teoretica a acesteia.

Proiectul reflecta cunostintele si competentele generale si specifice dobāndite de catre elev atāt din punct de vedere teoretic cāt si practic si īsi propune sa verifice capacitatea candidatului de a sistematiza si a sintetiza cunostintele generale īn domeniu si pe cele de specialitate, de a utiliza deprinderile si competentele formate īn rezolvarea problemelor teoretice si practice, de a utiliza solutii moderne si eficiente de organizare si derulare a proceselor tehnologice specifice specializarii absolvite, de a utiliza tehnologiile informatice moderne, īn aplicatii specifice domeniului de specializare.

Sustinerea proiectului demonstreaza aspectele de mai sus cu aplicare īn disciplinele studiate pe parcursul celor 4 ani de liceu:

-         Materii prime si materiale;

-         Electrotehnica aplicata;

-         Masini electrice;

-         Aparate electrice;

-         Exploatarea instalatiilor electrice;

-         Īntretinerea planificata;

-         Detectarea defectelor;

-         Īntretinerea instalatiilor si echipamentelor electrice;

-         Transportul si distributia energiei electrice;

-         Dimensionarea instalatiilor electrice;

-         Pregatire Practica.

Proiectul meu cu privire la

"ĪNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE JOASĂ TENsIUNE"

se refera la urmatoarele probleme:

- un proiect care prezinta principalele probleme ridicate la īntretinerea si exploatarea instalatiilor de electrice interioare de joasa tensiune;

- o realizare practica ce poate fi utilizata la o lectie prezentata  īn ael privind etapele de montare si īntretinerea instalatiilor electrice interioare de joasa tensiune (film didactic cu animatie si prezentare a materialelor necesare, sculelor, aparatelor de masura, utilizate īn cadrul acestor lucrari).

                               

Memoriu tehnic

1. ĪNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR sI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE  DE JOASĂ TENSIUNE

A. Generalitati

Activitatea de īntretinere si reparare a utilajelor este impusa de faptul ca, pe parcursul folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzura fizica si morala. Ca urmare a procesului de uzura fizica are loc un proces de pierdere treptata a valorii de īntrebuintare a utilajului, si īn final o pierdere a capacitatii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat.

Īn vederea mentinerii caracteristicilor functionale ale utilajului si a functionarii īn conditii cāt mai apropiate de cele initiale, īn cadrul īntreprinderilor se organizeaza un sistem de īntretinere si reparare a utilajului de productie. Din analiza comportamentului utilajelor īn procesul de uzura fizica se poate constata ca uzura īn timp a diferitelor componente are loc īn mod diferentiat. Acest fapt impune luarea unor masuri mai ample de īntretinere si reparare a acestor componente, pentru a evita iesirea prematura din functiune a utilajului. Fenomenul de uzura fizica a utilajului mai poate fi ameliorat si printr-un sistem de activitati de īntretinere a acestuia, precum si printr-un ansamblu de operatii de control si revizie, care sa permita depistarea din timp a eventualelor defectiuni.

Toate aceste activitati de revizie, control, īntretinere si reparare a utilajelor, īndreptate īn scopul mentinerii īn stare de functionare o perioada cāt mai mare de timp formeaza ceea ce īn literatura de specialitate poarta numele de sistem de īntretinere si reparare.

Realizarea unor activitati de īntretinere si reparare a utilajelor are o serie de implicatii, dintre care mai importante sunt: cresterea perioadei de timp īn care utilajul este īn stare de functionare si realizarea productiei conform graficelor, cresterea randamentului si a preciziei de functionare a utilajelor, realizarea unor activitati de īntretinere si reparare de calitate superioara, reducerea costurilor de productie si, implicit, la cresterea eficientei activitatii de productie.

Īn timpul exploatarii instalatiile electrice trebuie sa functioneze la parametrii pentru care au fost concepute si construite. Acesta nu este posibil decāt īn conditiile  īn care instalatiile  electrice sunt sub un permanent control. Controlul este necesar, deoarece, īn timp, partile componente ale unei instalatii  electrice se uzeaza īn mod natural.

    Totodata instalatiile  electrice mai pot fi supuse accidental la solicitari suplimentare. Cele mai importante dintre acestea sunt cele:

-         Mecanice, datorita specificului procesului tehnologic, datorita vibratiilor elementelor de constructie īn care acestea sunt īnglobate sau pe care sunt fixate, datorita lovirii din neatentie etc;

-         Termice, datorita supraīncarcarii la care pot fi supuse receptoarele electrice. Aceasta se poate datora nerespectarii conditiilor de utilizare a instalatiilor tehnologice deservite de instalatiile  electrice, efectuarii unor manevre incorecte, neglijentei etc.

Īn urma uzurii naturale si a solicitarilor suplimentare īn instalatiile  electrice apar defecte. Principalele tipuri de defecte care pot aparea sunt date īn cele ce urmeaza.

ĪNTRERUPEREA CIRCUITULUI ELECTRIC

Daca se constata ca nu exista tensiune la barele tabloului electric, cauzele pot fi:

Topirea sigurantei fuzibile datorita unui scurtcircuit. Patronul sigurantei se īnlocuieste numai dupa ce este inlaturata cauza care a provocat topirea. Pentru aceasta, se urmareste traseul circuitului electric, cautandu-se locul unde s-a produs scurtcircuitul. Se reface legatura electrica, se schimba siguranta fuzibila si se repune sub tensiune. De cele mai multe ori, scurtcircuitul are loc chiar la bornele receptorului, datorita desprinderii uneia dintre legaturi.

Slabirea unei legaturi electrice, executata fie prin lipire, fie prin strangere cu filet. In primul caz se reface lipitura iar īn al doilea caz se strange surubul. Depistarea legaturii desfacute se face din aproape īn aproape, pornind de la tabloul electric catre receptor. Pentru aceasta se foloseste detectorul de tensiune sau o lampa de control.

Scoaterea din functiune a receptorului alimentat. In acest caz se verifica rezistenta receptorului cu ohmetrul sau, daca este posibil, se īncearca functionarea lui la o alta sursa de tensiune. Daca este defect receptorul, acesta se īnlocuieste sau se repara, īn functie de defectiunea pe care a suferit-o.

DEFECTUL DE IZOLAT

Acest defect apare datorita īmbatranirii izolatiei conductelor electrice. Cele mai expuse sunt conductele solicitate la variatii mari de temperatura. Defectul de izolatie nedepistat la timp conduce la intreruperea circuitului electric, datorita unui scurtcircuit, sau poate provoca electrocutarea. Izolarea defecta se observa cu ochiul liber īn timpul verificarilor zilnice, sau prin masurari ce se efectueaza īnainte de darea īn functiune, dupa ce a avut loc o interventie mai importanta la instalatia electrica.

Portiunea defecta se īnlocuieste.

Defecte La Corpurile de Iluminat

- Principalele cauze care provoaca defecte la prizele monofazice sunt:

-          Arderea lampii. Se inlocuieste cu o lampa cu aceleasi caracteristici. Aceasta este valabil atāt la iluminatul incandescent, cat si la iluminatul fluorescent. Schimbarea lampii se va face fara demontarea corpului de pe pozitie;

-         Defectarea balastului la corpurile de iluminat fluorescente. In timpul functionarii lampii se aude un zgomot suparator, sau din corpul de iluminat se scurge o rasina sintetica. Balastul defect trebuie inlocuit cu unul nou de aceeasi putere;

-         Slabirea legaturilor in borne sau in clemele de conexiuni. Acestea se strang sau se inlocuiesc daca slabirea se datoreaza deteriorarii bornelor sau clemelor;

-         Spargerea, fisurarea, strapungerea partilor izolatoare. Acestea se inlocuiesc, iar daca nu este posibil intreg corpul de iluminat se īnlocuieste.

-         La corpurile de iluminat pot sa mai apara si alte tipuri de defecte, cum ar fi spargerea sistemului optic, murdarirea suprafetelor reflectate, deteriorarea sistemului de prindere etc. In aceste cazuri se intervine, inlaturand defectele pentru a nu afecta starea de confort vizual de la locul de munca sau buna functionare din punct de vedere electric a corpului de iluminat.

B. Lucrarile de īntretinere

Īntre doua reparatii succesive are loc  procesul de intretinere ce include aplicarea regulilor de exploatare a echipamentului respectiv, indicate in prescriptiile tehnice ale furnizorului, precum si eliminarea la timp a defectiunilor accidentale. Ea este efectuata de catre personalul de exploatare sau de catre personalul de intretinere .

Organizarea activitatii de intretinere se bazeaza pe cunoasterea fiabilitatii fiecarei masini in parte, sau, cu alte cuvinte, pe probabilitatea ca masina sa functioneze fara defectiuni in toata perioada de viata utila.

Intretinerea operativa a instalatiilor electrice si echipamentului electric de pe utilajele industriale este realizata de catre electricienii de exploatare si intretinere din tura ale caror atributii sunt:

- Sa ia cunostinta de starea si regimul de functionare a intregului echipament din sectorul lor de lucru si de lucrarile ce trebuie executate in schimbul lor;

- Sa efectueze personal controlul echipamentului electric,conform prevederilor stabilite prin instructiunile de serviciu;

Sa ia masuri imediate pentru inlaturarea deranjamentelor produse in schimbul lor;

- Sa raporteze sefului imediat superior din schimb deficientele observate si sa le consemneze in registrul de defecte;

- La aparitia unei avarii in instalatia electrica;sa ia masurile necesare pentru restabilirea functionarii normale a echipamentului;

- Sa controleze starea tehnica a tablourilor electrice , a pupitrelor de comanda,a dispozitivelor de pornire etc, cu luarea masurilor necesare prevazute de tehnica securitatii muncii.

Intretinerea curenta si supravegherea zilnica, contribuie la:

- Functionarea continua a echipamentului;

- Asigurarea calitatii si integritatii produselor,  inlaturarea rebuturilor, marirea productivitatii muncii;

- Preintampinarea avarilor;

- Marirea duratei de functionare a echipamentului din cauza reparatiei.

2. VERIFICAREA sI RECEPŢIONAREA INSTALAŢIILOR                                   ELECTRICE  INTERIOARE

2.A. Verificarea preliminara                                               

1. Verificarea preliminara a instalatiei interioare se va face de seful de lucrare, cu scop de a stabili daca au fost respectate prevederile fisei tehnologice.

2. Īn timpul executiei instalatiei interioare se verifica urmatoarele :    

·   Modul de pozare a tuburilor de protectie, si anume :                  

- adancimea de ingropare ;

- distanta dintre elementele de fixare ;

- modul de racordare la doze ;                              

- inclinarea tuburilor;                                              

- corectitudinea imbinarilor;                                        

- numarul si calitatea coturilor executate;                      

- trecerea prin pereti si peste materialele combustibile.

·         Modul de instalare a conductoarelor electrice, si anume :

- numarul, tipul si sectiunea lor;

- modul de legare in doze si la aparate.

·        Modul de montare a tabloului de distributie si a aparatelor de comutatie si anume:

- inaltimea de montare a acestora;

- distantele fata de celelalte elemente ale locuintei.

·        Modul de realizare a instalatiei de protectie, si anume :

- tipul si sectiunea conductorului de nul de protectie ;

- suficienta si modul de instalare a prizelor cu contact de protectie.

3.     La incheierea lucrarii , executantul lucrarii va verifica :

- modul cum au fost respectate la lucrare prevederile proiectului de executie;

- modul cum au fost incorporate in lucrare materialele prevazute, luandu-se masuri de valorificare corespunzatoare;

- aspectul estetic al lucrarii.

2.B. Verificarea definitiva

1. Verificarea definitiva a instalatiei interioare se face de delegatul subunitatii de exploatare, avand drept scop receptionarea lucrarii si racordarea acesteia la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune.

2. La verificarea definitiva a lucrarii de instalatie interioara se vor urmari:

- modul cum au fost respectate prevederile proiectului de executie ;

- aspectul estetic al lucrarii ;                                

- modul de executie a legaturilor electrice in doze, la aparate, la       tabloul de distributie, la corpurile de iluminat ;

- modul de amplasare si fixare a tabloului de distributie, a aparatelor  si a corpurilor de iluminat

          3. Instalatia electrica, care corespunde verificarilor efectuate, se considera receptionata si se trece la racordarea si la reteaua electrica de distributie si punere in functiune.  

4. Pentru instalatiile  respinse la receptie se vor intocmi note de remedieri.

 

C. Executarea masurarilor pentru verificarea rezistentei de izolatie.       

1.      Verificarea rezistentei la izolatie a instalatiei se face prin masurarea :

-   rezistentei la izolatie a conductoarelor fata de pamant ;

-   rezistentei de izolatie a conductoarelor intre ele.

          2. Valoarea rezistentei de izolatie a instalatiei se considera admisibila daca este de  minim 500kohmi.

3. Masurarea rezistentei de izolatie a conductoarelor fata de pamant se efectueaza legand pe rand fiecare conductor la o borna a megohmmetrului, cealalta borna fiind legata la conductorul nulului de protectie. Pentru masurarea rezistentei de izolatie a conductoarelor intre ele, se vor lua, in prealabil, urmatoarele masuri :

-   intrerupatoarele si comutatoarele vor avea pozitia īnchis ;

-   becurile se vor scoate din dulie;                          

-   transformatorul de sonerie se va deconecta.

3. NORME DE PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE

1. Generalitati

                                                               

Proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice se face conform prescriptiilor tehnice īn vigoare astfel incat persoanele care se afla īn apropiere sa nu vina īn contact direct cu elementele care sunt sau pot fi puse sub tensiune.

Organizarea locurilor de munca trebuie sa asigure deplina securitate personalului īn executarea lucrarilor de exploatare, reparatii si montaj.

Punctele īn care pot avea loc accidente trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de protectie si de avertizare.

In cazul īn care lucrarile se executa cu mai multe echipe este absolut necesar sa existe un conducator unic, responsabil de lucrare, care sa stabileasca masurile generate de secuntate a muncii.

In exploatare instalatiile  electrice se considera tot timpul sub tensiune. Prezenta tensiunii in instalatii  se stabileste numai cu ajutorul indicatorului de tensiune sau al lampii de proba.                                              

2. Lucrari in retele aeriene

Lucrarile in retele aeriene se executa dupa intreruperea totala a tensiunii. Nu se admiteurcarea pe stālpii care sunt marcati ca periculosi decat dupa ce au fost sprijiniti si ancorati. Verificarea stalpului consta in inteparea acestuia cu un obiect ascutit in diferite puncte, la baza. In timpul urcarii pe stālp, muncitorul trebuie sa se lege cu centura de siguranta incepand de la o distanta de cel mult 2m de sol, pentru a fi ferit de accidentare prin alunecarea carligelor.

3. Lucrari la tablourile de comanda

Lucrarile la tablourile de comanda, semnalizare si masura se executa numai dupa ce s-a intrerupt tensiunea, s-au montat paravane si s-a delimitat cu placute avertizoare locul de munca, folosindu-se mijioace individuale de protectie din dotare.

4. Lucrari la motoare si generatoare electrice

Inaintea de inceperea lucrarilor de reparare a motoarelor electrice, se vor lua urmatoarele masuri:                                                  

- oprirea motorului prin intrerupator si sigurante si verificarea lipsei tensiunii;

- intreruperea cablului de alimentare a motorului respectiv si scurtcircuitarea acestuia la capatul dinspre motor;

- montarea placutelor avertizoare « Nu inchideti ; se lucreaza » pe        dispozitivul de actionare a intrerupatorului motorului si pedispozitivul prin care  s-ar putea pune sub tensiune cablul de alimentare;

- inchiderea vanelor sau ventilelor de admisie a aburului, aerului sau gazelor la pompa sau la ventilatorul actionat de motorul respectiv, blocarea sau legarea lor cu lant si asezarea placutelor avertizoare;

- daca punctul de lucru al masinii oprite pentru reparatie are legatura cu punctul neutru al celorlalte masini, el va fi deconectat  pe toata durata lucrarii.

5. Mijioace individuale de protectie

Toate mijloacele individuale de protectie folosite de personalul de deservire a instalatiilor electrice trebuie sa corespunda normelor de securitate a muncii.

Mijloacele folosite pentru protejarea contra electrocutarilor, prin izolarea omului fata de partile aflate sub tensiune, sunt: mijioace si scule electroizolante (cizme de cauciuc, manusi de cauciuc, prajini electroizolante, platforme electroizolante, covorase si presuri de cauciuc, scule cu unelte   electroizolante), indicatoare de tensiune si dispozitive de scurtcircuitare si de legare la pamant. Toate mijioacele de protectie primite in exploatare trebuie controlate sistematic, dupa cum urmeaza:                                       

- mijloacele de protectie electroizolante trebuie controlate in ceea ce priveste rigiditatea lor dielectrica, in conditiile  si la termenele indicate de norme;

- celelalte mijloace de protectie trebuie supuse unei revizii  exterioare periodice si daca este necesar unor incercari mecanice indicate de normele in vigoare, referitoare la securitatea muncii in instalatiile  electrice.

6. Mijloace si scule electroizolante

·        Cizme si manusi de cauciuc. Cizmele de cauciuc constitue un mijloc electroizolant de protectie auxiliar in instalatiile  electrice de orice fel, iar manusile de cauciuc constituie un mijloc auxiliar īn instalatiile  electrice de inalta tensiune si un mijloc principal īn instalatiile  de joasa tensiune.

·        Prajini electroizolante. Prajinile electroizolante sunt folosite pentru comanda directa a separatoarelor fara actionare mecanica, pentru aplicarea garniturilor de scurtcircuitare si legare la pamant mobile, precum si pentru masurari si incercari de instalatii  sub tensiune sau in locurile in care aceasta poate sa apara.

·        Platforme electroizolante. Platformele electroizolante sunt folosite ca mijloace auxiliare de protectie in instalatiile  electrice de orice tensiune. Acestea sunt alcatuite din gratare de lemn cu picioare electroizolante. Inaltimea de la podea pana la suprafata inferioara a platformei trebuie sa fie de cel putin 10 cm.

·        Covorase si presuri de cauciuc. Acestea se admit ca mijloace auxiliare de protectie īn instalatiile  electrice la orice tensiune. Ele sunt destinate a fi intinse pe podeaua incaperilor in care nu se afla instalatii  electrice  mai ales pe locurile de pe care se actioneaza separatoarele.

·        Scule cu maner electroizolant. Sculele cu manere electroizolante trebuie pastrate in dulapuri sau rafturi speciale. In timpul transportului, sculele trebuie neaparat protejate impotriva umezelii si murdariei si executarea lucrarilor acestea se folosesc concomitent cu folosirea manusilor si a cizmelor de cauciuc. Sculele cu manere electroizolante utilizate trebuie supuse mai intai unei revizii exterioare.

·        Garnituri de scurtcircuitare. Aceste garnituri constituie cel mai sigur mijloc de protectie impotriva aplicarii din greseala a tensiunii pe sectoare intrerupte sau in cazul aparitiei unei tensiuni induse, in cazul executarii unor lucrari pe portiuni intrerupte ale instalatiei.

·        Indicatoare de tensiune. Indicatorul de tensiune functioneaza pe baza fenomenului de luminiscenta a unui tub cu neon, supus unei diferente de potential alternative. Nu este permisa legarea indicatorului de tensiune la pamant. Indicatoarele de tensiune pot fi folosite in aer liber numai pe timp uscat. Ele trebuie pastrate īn cutii etanse.

·        Mijioace de protectie impotriva arsurilor. Pentru protectia impotriva arsurilor se folosesc ochelari de protectie si manusi electroizolante. Ochelarii de protectie se folosesc la inlocuirea sigurantelor la taierea cablurilor, la deschiderea mansoanelor            cutiilor terminale din retelele de cabluri in exploatare, la lipirea                      cablurilor si la turnarea masei izolante.

7. Verificarea periodica a mijioacelor de protectie

Mijloacele de protectie se verifica in instalatii  speciale, de catre unitatile energetice organizate in acest sens , conform normelor de securitate a muncii in instalatiile  electrice.

Masuri de securitate a muncii la executarea de lucrari la firide si la          montarea contoarelor.

La executarea lucrarilor in astfel de instalatii  trebuie avute in vedere lirmatoarele:

- usile metalice ale firidelor de bransament sa fie conectate la bara de legatura la pamant prin intermediul unui conductor flexibil de cupru cu sectiunea de 16mm2, cu papuci la ambele capete;

- conductorul de protectie al coloanelor electrice sa fie legate la firidele de bransament la bara de legare la pamant, iar la tablourile de distributie ale consumatorilor, la boma de legare la pamant;

- la executarea lucrarilor la firidele de bransament alimentate prin cabluri electrice subterane zona protejata se realizeaza de la capetele cablurilor respective.

- la executarea lucrarilor se scot de sub tensiune :

Ų     instalatiile  sau acele parti ale instalatii lor la care unneaza sa se faca lucrari;

Ų     instalatiile  invecinate care se gasesc la o distanta mai mica decat distanta limita minima in aer la care se pot apropia executantii, utilajele, materialele sau uneltele necesare in timpul executarii lucrarilor fara pericol.

In cazul contoarelor in montaj direct sau semidirect succesiunea operatiilor va fi:

·        scoaterea sigurantelor de la tabloul de distributie al

                          consumatorului;

·        scoaterea sigurantelor din firida sau de la stalpul la care este legat bransamentul;

·        montarea de capace electroizolante colorate īn rosu;

·        montarea in firida a indicatorului « Nu inchide, se lucreaza » ;

·        demontarea capacului de la barele contoarului;

·        scoaterea conductorului de nul si aplicarea pe capul acestuia a unui degetar electroizolant;

·        inlocuirea contorului, legarea conductoarelor facandu-se in ordine inversa;

·        montarea capacului de la bornele contoarului si sigilarea lui ;

·        punerea sub tensiune a contorului ;

·        verificarea functionarii corecte a contorului.                                 

 


BIBLIOGRAFIE

1.     Normativ privind executarea instalatiilor electrice interioare - 1995

Ministerul Energiei Electrice

2.     Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori - 1995

Autori: Ing. Ion Mihai

             Ing. Dorin Merisca

             Ing. Eugen Manzarescu

3.     Instalatii electrice īn constructii - 1975

Autori: Binachi C.

             Mira N.

             Ionescu C.


       

                  ANEXE DESENATE


                                           

               



                   

                  

    

 


Document Info


Accesari: 11107
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

FPIPCLUJ-641223
FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR BRASOV,
SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP organizeaza la CLUJ urmatoarele programe profesionale in domeniul electric:

- TEHNICIAN IN INSTALATII ELECTRICE (nivel 3, durata 9 luni)
- ELECTRICIAN IN INSTALATII ELECTRICE SI ENERGETICE (nivel 2, durata 4 luni)
- Cursuri de pregatire sustinere examen autorizare ANRE

Programele de calificare sunt finalizate cu diplome de calificare avizate de ANRE, CNFAP, Min. Muncii, Min. Invatamantului fiind recunoscute in U.E.

Informatii la tel: 0722.22.60.22 fpipcluj@gmail.com
cluj@calificat.ro

www.calificat.ro

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )