Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Remorcajul maritim si portuar - Procedee de remorcaj

tehnica mecanica


Remorcajul maritim si portuar - Procedee de remorcaj

12.1. Generalitati cu privire la remorcaj




12.1.1. Scurt istoric

 

Primul remorcher se numea "CHARLOTTE DUNOAS" si a fost construit în 1802 de catre inginerul scotian William Symington si a fost dotat cu o masina cu vapori Watt având roti cu zbaturi pentru propulsie. Efectua remorcajul navelor pe canalul Clyde din Scotia.

În USA, roata cu zbaturi este înlocuita cu elicea de propulsie pe la 1850, iar în 1900, masina cu aburi a fost înlocuita cu motorul Diesel.

Remorcherele au evoluat de-a lungul timpului, capatând particularitati specifice si au fost specializate pentru manevra de remorcaj pe râuri, fluvii, canale, docuri, porturi, rade exterioare, estuare. Astfel s-a ajuns la împartirea acestora pe grupe, astfel: remorchere costiere, remorchere maritime si remorchere oceanice.

 


Fig. 12.1. Remorcherul "Charlotte Dundas"

Dupa primul razboi mondial, Anglia a construit remorchere speciale destinate salvarii echipajelor si a navelor avariate. În 1942 au fost realizate remorchere cu motor Diesel, acestea devenind cele mai bune din lume (deadweight peste 1000 tone, lungime 60 metri, latime 12 metri, pescaj 5,4 metri, putere mai mare de 4000 cai putere, autonomie 20.000 Mm în regim "Toata viteza").

Expertii proiectanti si constructorii de remorchere au aratat ca un remorcher bun trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

-          buna stare de navigabilitate

-          marime corespunzatoare si greutate

-          putere mare la remorcare

-          rezistenta mare

-          instalatie de remorcaj eficienta.

12.2. Caracteristicile generale ale remorcherelor

 

La ora actuala exista urmatoarele tipuri de remorchere:

-          remorchere oceanice

-          remorchere maritime si costiere

-          remorchere de port

-          remorchere locale de fluvii, râuri, canale, lacuri

-          remorchere de ecluze si de docuri

 Remorcherelor oceanice au urmatoarele caracteristici:

-          dotari pentru zona nelimitata de navigatie

-          constructie speciala pentru a face fata tuturor si 23423x2316x tuatiilor care apar pe timpul remorcajului

-          spatiu suficient pentru echipaj (cazare, provizii pentru câteva luni de voiaj)

-          independenta fata de portul de baza

-          putere între 4500 si 25000 cai putere

-          buna manevrabilitate, tractiune si viteza de remorcare

-          echipamente contra incendiului si a poluarii

-          materiale adecvate pentru vitalitatea navei

Remorcherele maritime si costiere au urmatoarele caracteristici:

-          zona limitata de navigatie

-          dependenta fata de portul de baza

-          buna manevrabilitate, tractiune si viteza de remorcare

-          echipamente pentru vitalitatea navei

-          echipamente contra incendiu si contra poluarii

-          putere între 3000 si 6000 cai putere

Remorcherele de port au urmatoarele caracteristici:

-          spatiu adecvat pentru echipaj si pentru aprovizionarea lui pentru o zi

-          dependenta fata de baza sa din port

-          buna manevrabilitate, tractiune de remorcare

-          putere între 1500 si 4500 cai putere

Remorcherele locale de fluvii, râuri, canale au urmatoarele caracteristici:

-          dimensiuni adecvate zonelor limitate de actiune

-          dependenta fata de baza sa din port

-          manevrabilitate foarte buna

-          vizibilitate buna la manevra

-          putere între 500 si 1500 cai putere

Remorcherele de ecluze si de docuri au urmatoarele caracteristici:

-          viteza în schimbarea pozitiei în timpul manevrei

-          vizibilitate si manevrabilitate foarte buna

-          putere între 200 si 1000 cai putere

12.1.2.                   Misiunile remorcherelor

 

Remorcherele sunt utilizate în special pentru urmatoarele actiuni:

-          operatiuni de remorcaj

-          operatiuni de salvare

-          prevenirea si limitarea poluarii cu hidrocarburi

-          stingerea incendiilor (cu apa, spuma, praf)

-          spargerea ghetii

-          asigurarea serviciilor portuare sau port-rada.

Operatiunile de remorcaj constau în:

-          remorcaje la intrarea si iesirea din port

-          remorcaje la intrarea si iesirea din doc

-          remorcaje pentru acostare si plecare din locul de acostare

-          remorcaje la schimbarea danei, întoarceri, etc, în port si santiere navale

-          remorcaje cu nave, barje, obiecte plutitoare

-          remorcaje în larg, din port în port, pe fluvii, canale, lacuri

Operatiunile de salvare constau în:

-          salvarea navelor, ambarcatiunilor si a naufragiatilor

-          stingerea incendiilor la nave

-          dezesuarea navelor

-          mentinerea flotabilitatii navelor avariate prin scoaterea apei din compartimentele inundate cu ajutorul pompelor speciale din dotarea lor.

Prevenirea si limitarea poluarii cu hidrocarburi:

-          transportul si întinderea barajelor pentru limitarea poluarii la suprafata marii

-          transportul de materiale contra poluarii

Stingerea incendiilor produse la instalatiile / constructiile portuare:

-          se realizeaza prin folosirea instalatiilor speciale din dotare

Serviciile efectuate de remorchere constau în:

-          transportul de apa potabila, apa tehnica, precum si de materiale la / de la navele aflate în rada

-          transportul materialelor necesare instalatiilor platformelor petroliere

12.1.3.                   Clasificarea remorcherelor dupa sistemul de propulsie si pozitia propulsorului

 

-          remorchere conventionale (conventional tugs), cu propulsor la pupa

-          remorchere tractor (cicloidal propeller tractor tugs), cu propulsor azimutal si cicloidal cu aripioare verticale VOITH-SCHNEIDER

-          remorchere cu propulsor azimutal la pupa (azimuth truster tractor tugs)

-          remorchere cu propulsor conventional la pupa si azimutal în jumatatea prova (combi tugs)

12.1.3.1.                  Remorchere conventionale

 

Remorcherele conventionale au urmatoarele caracteristici:

-          punctul principal de remorcaj se afla în prova punctului de aplicatie a fortei de propulsie a remorcherului

-          pescajul pupa este mai mare decât pescajul prova pentru ca elicea sa lucreze la o adâncime mai mare

-          buna forma hidrodinamica, lucru ce confera remorcherului bune calitati nautice si evolutive

-          sunt dotate, fie cu una sau doua elice montate în duze fixe si au una sau mai multe cârme, fie au elice ci duze mobile, situatii în care aceste duze ajuta si la guvernare

-          elicele au diametrul mare pentru realizarea unei forte bune de tractiune

-          buna manevrabilitate la mars înainte, dar mai slaba la mars înapoi

-          executa remorcaj în siaj, prin tractare, dar si prin împingere cu trecere rapida de la un tip de remorcaj la altul.

12.1.3.2.                  Remorchere tractor (cu propulsor azimutal sau VOITH-SCHNEIDER)

 

Caracteristicile remorcherelor tractor sunt:

-          au doua sisteme de propulsie în duze orientabile, instalate sub chila, la o distanta de 0,3 L masurata de la prova, dispuse simetric fata de planul diametral

-          pescajul maxim este format din: Tmax = Topera vie + haripa (duze)

Fig. 12.2. Calcularea pescajului maxim pentru remorcherele tractor

-          coeficientul de finete de bloc si coeficientul prismatic sunt mai mari decât la remorcherul conventional, fapt ce duce la o rezistenta la înaintare mai mare

-          au o mai slaba stabilitate de drum decât remorcherele conventionale (amplasarea propulsoarelor în prova, G si CD) motiv pentru care remorcherele tractor executa remorcaj numai în incinta porturilor

-          pentru stabilitate sunt dotate cu derivor sub chila la pupa, care derivor este numit "calcâiul etamboului"

-          au manevrabilitate foarte buna

-          forta propulsoare poate fi orientata în orice directie în raport cu planul diametral al navei

-          forta de remorcaj are aproximativ aceeasi valoare în orice directie

-          forta de împingere este mai mica la remorcherul cicloidal din cauza pericolului avarierii aripioarelor

Fig.12.3. Forta de remorcaj si forta de împingere



12.1.3.3.                  Remorchere cu propulsoare azimutale pupa

 

Caracteristicile remorcherelor cu propulsoare azimutale pupa sunt:

-          dotate cu doua propulsoare azimutale montate deasupra liniei de baza, sub etambou, simetric fata de planul diametral, la 0,11 L de la pupa spre prova

-          au pescaj mic, ceea ce le confera posibilitatea sa actioneze în ape cu adâncimi mici

-          au rezistenta la înaintare mica

-          pe vreme buna pot sa lucreze în afara portului

-          sunt dotate cu 2 vinciuri (prova, pupa), pot sa fie folosite si ca împingatoare

-          pot sa fie utilizate si ca spargatoare de gheata în bazinul portului

-          sunt foarte manevrabile

12.1.3.4.                  Remorchere cu propulsoare conventionale si azimutale

 

Caracteristicile remorcherelor cu propulsoare conventionale si azimutale sunt:

-          propulsorul azimutal poate sa fie fix sau telescopic (în pozitia de lucru este scos sub linia de baza din compartimentul sau din corpul navei)

-          puterea propulsorului azimutal este functie de puterea masinii principale care actioneaza propulsorul pupa si de destinatia remorcherului

-          utilizând propulsorul principal simultan cu cel azimutal, remorcherul se poate deplasa lateral

-          cu motorul principal stopat, folosind numai propulsorul azimutal, remorcherul poate sa gireze pe loc

-          comparativ cu remorcherul conventional, remorcherul combinat, pe fondul unei mai bune manevrabilitati poate executa bine toate procedeele de remorcaj

Fig.12.4. Pozitionarea propulsoarelor

 

Fig.12.5. Manevra de deplasare laterala la babord si la tribord

a remorcherului combinat

Fig.12.6. Manevra de giratie pe loc spre babord si spre tribord

cu propulsorul principal stopat

-          remorcherul combinat poate executa remorcaje în apropierea portului sau costier folosind si propulsorul azimutal pentru marirea fortei de tractiune si a manevrabilitatii

Fig.12.7. Manevra de deplasare înainte, înapoi prin utilizarea ambelor

sisteme de propulsie

-          la remorcajul în ape limitate prin folosirea remorcii de pe vinciul de remorcaj, lungirea sau scurtarea remorcii se efectueaza rapid, dupa necesitatea impusa de momentele manevrei

Fig.12.8. Manevra remorcherului combi de luare a remorcii la pupa si

de întindere a ei la babord

Fig.12.9. Manevra remorcherului combi de luare a remorcii la pupa si

de întindere a ei la tribord

12.2. Manevra de remorcaj maritim

12.2.1. Generalitati

Navele moderne de mare tonaj si deplasament nu pot sa utilizeze propriul propulsor în spatii mici datorita dificultatii manevrelor (inertie mare, timp îndelungat pentru schimbarea sensului de mars, etc).

De aici plecându-se, manevra de remorcaj apare ca o necesitate care constituie argumentul pentru instituirea obligativitatii ei.

Din momentul desprinderii navei de cheu aceasta va solicita asistenta remorcherelor portuare care vor asigura manevra navei pâna la iesirea acesteia din port.

Nu trebuie sa se înteleaga ca remorcajul se efectueaza numai în porturi si rade, ci si în mare sau pe fluvii si canale.

12.2.2. Pregatiri preliminare ale manevrei de remorcaj

 

Activitatile preliminare manevrei de remorcaj sunt:

-          alegerea remorcherului

-          alegerea remorcii

-          pregatirea pentru manevra a remorcherului

-          pregatirea pentru manevra a navei remorcate

12.2.2.1. Alegerea remorcherului

 

Va fi facuta în functie de tonajul, deplasamentul navei ce trebuie remorcata, precum si de viteza de remorcaj.

Puterea remorcherului se calculeaza utilizând formula:

unde:

N - puterea remorcherului ales (în KW)

Nmax - puterea maxima a remorcherului dupa cartea tehnica a acestuia (în KW)

Vmax - viteza remorcherului fara remorca (în Nd)

V - viteza de remorcare (în Nd)

Navele comerciale, care în mod curent nu sunt specializate pentru a remorca, în situatii speciale pot remorca, asumându-si riscul de a avea mari pierderi de viteza.

Viteza de remorcaj este influentata si de factori hidrometeorologici (valuri, vânt, curenti marini).

12.2.2.2. Alegerea remorcii

 

Acest lucru se efectueaza în functie de tonajul si deplasamentul navei remorcate, precum si functie de puterea remorcherului. Remorca astfel aleasa va întruni conditiile de calitate necesare ce se cer cu privire la materialul din care este confectionata (în majoritatea cazurilor remorcile sunt metalice), grosimea si lungimea sa. Aceste elemente în mod evident vor fi proportionale cu marimea navei ce urmeaza a fi remorcata. Tot în faza de alegere a remorcii se vor urmarii si elementele curente hidrometeorologice pentru ca au o influenta determinanta în desfasurarea manevrei de remorcaj.

Rezistenta remorcii se va calcula pentru conditiile cele mai grele de remorcaj, în asa fel încât tensiunea manifestata pe remorca în cele mai vitrege conditii de mediu sa nu fie mai mare de jumatate din efortul la rupere al acesteia.

Cel mai greu moment în functionarea remorcii este cel al caderii pe val si al actionarii vântului în rafale puternice.

Lungimea remorcii va avea o asemenea valoare încât sa asigure urcarea pe val în acelasi timp atât a remorcherului cât si a navei remorcate.

În cazul navelor comerciale ce se remorcheaza tot de catre nave comerciale, remorca va avea lungimea de 600 - 800 metri (conform tabelului de mai jos).

La remorcarea cu remorca dubla ambele parti ale remorcii vor avea aceeasi grosime si aceeasi lungime.

Remorca trebuie sa aiba o rezerva de rezistenta de 6 ori forta remorcherului.

DEPLASAMENTUL NAVEI REMORCATE

(TONE)

LUNGIMEA REMORCII

(METRI)

GRADUL MĂRII ≤ 3

GRADUL MĂRII ≤ 6

450

170 - 180

300 - 350

800

200 - 220

400 - 430

1800

260 - 270

500 - 550

4500

300 si mai mare

600 si mai mare

Tabelul 1: Lungimea remorcii în functie de deplasament si starea marii

Remorcile vegetale se utilizeaza la remorcarea navelor de tonaj (deplasament) mic.

Cele mai utilizate sunt remorcile metalice, însa trebuie sa se manifeste atentie la zonele cu adâncimi mici (exista riscul atingerii fundului apei).

La stabilirea lungimii remorcii trebuie sa se tina seama si de caracteristica de dotare a navei remorcate.

L = 100 + 0,035 Na

Na = Δ2/3 + 2 B h + 0,1 Av

12.2.3. Pregatirea pentru manevra a remorcherului

La nava remorcher se executa urmatoarele pregatiri:

-          bunkerarea si aprovizionarea cu alimente

-          ambarcarea la bord a cel putin 2-3 remorci de rezerva

-          daca situatia meteo este rea se vor ambarca la bord obiecte plutitoare ce vor servi la transmiterea remorcii (butoaie, geamanduri, scânduri, etc)

-          pe timpul apropierii remorcherului de nava ce va fi remorcata, se aseaza remorca pe punte în bucle

-          se pregatesc bandulele si lansatoarele de bandula

-          se va lua legatura prin mijloace radio, optice si acustice cu nava ce va fi remorcata

La navele nespecializate în operatiuni de remorcaj vor fi întarite babalele din pupa prin fixarea unei centuri rezistente constituita din parâme metalice sau din lant, se vor folosi boturi, întinzatori, sbiruri si alte accesorii de punte.

12.2.4. Pregatirea pentru manevra a navei remorcate

Navele care solicita asistenta remorcherelor în largul marii este clar ca sunt avariate si avariile lor nu pot fi remediate cu mijloacele bordului.

Nava avariata va transmite urmatoarele date:

-          pozitia în care se afla si directia în care este derivata

-          avariile care s-au produs

-          natura marfii transportate

La nava care urmeaza a fi remorcata se efectueaza urmatoarele pregatiri:

-          se va bota una din ancore în vederea utilizarii lantului (la nevoie) drept remorca

-          se pregateste o remorca ce va fi fixata cu un capat la prova navei, iar celalalt capat va fi dus spre pupa prin bordul din vânt; de acest capat se va lega o saula lunga

-          se pregatesc mai multe bandule si se verifica lansatorul de bandula sub aspect functional

-          se pregatesc vinciurile si cabestanele în vederea utilizarii lor la recuperarea remorcii

-          se pregateste o barca pentru a fi lansata la apa în scopul transmiterii remorcii prin intermediul ei la nevoie

Nota:

 

Daca nava avariata se afla în apropierea coastei, atunci va trebui sa fundariseasca o ancora pentru a se evita astfel esuarea navei.




Remorcherul va fi informat despre pozitia navei avariate în raport cu directia de actiune a vântului, astfel:

-          nava cu castel la pupa va fi cu prova în vânt

-          nava cu suprastructura înalta la centru va avea vântul la aproximativ un cart înapoia traversului

-          navele cu suprastructuri înalte de la prova la pupa se vor orienta cu traversul în vânt

-          navele cu castel prova va fi cu pupa în vânt

Când remorcajul se efectueaza pe distante scurte, nava remorcata este aceea care transmite remorcherului, remorca.

12.2.5. Executarea manevrei de remorcaj

Manevra de remorcaj include urmatoarele operatiuni:

-          apropierea remorcherului de nava ce va fi remorcata

-          transmiterea si legarea remorcii

-          plecarea si marsul cu nava remorcata

Metode de remorcaj:

-          REMORCAJUL ÎN SIAJ PE MARE

-          REMORCAJUL LA URECHE (BORD LA BORD)

-          REMORCAJUL PRIN ÎMPINGERE

12.2.5.1. Remorcajul în siaj pe mare

 

Este o metoda de remorcaj foarte des utilizata atât în acvatoriile portuare cât si la mare pe distante mari. Avantajul acestei metode consta în faptul ca pot fi folosite ca nava remorcher si nave comerciale obisnuite (nespecializate pentru remorcaj).

Procedee de remorcaj:

a)                     Remorcaj cu prova înainte - nava remorcata poate sa-si utilizeze propria instalatie de guvernare, iar rezistenta la înaintare este mai mica decât în cazul remorcajului cu pupa înainte.

b)                     Remorcaj cu pupa înainte - este utilizat mai rar si atunci când se utilizeaza, remorcajul se desfasoara pe distante scurte si în spatii restrânse. În cazul în care la nava remorcata s-a produs o gaura de apa în prova, atunci se va proceda la acest sistem de remorcaj.

Nava remorcata

 

Fig.12.10. Remorcajul în siaj cu prova înainte

Fig.12.11. Remorcajul în siaj cu pupa înainte

Dezavantaje în cazul remorcajului în siaj cu pupa înainte:

-          nu poate fi utilizata instalatia de guvernare a navei remorcate

-          rezistenta la înaintare prin apa este foarte mare, apar tensiuni mari pe remorca, rezerva de viteza este mica pe timpul remorcajului.

12.2.5.1.1.           Remorcajul în siaj pe mare calma

 

Nava remorcata are instalatia de guvernare functionala.

Fig.12.12. Remorcajul în siaj pe mare calma

-          apropierea remorcherului la o distanta laterala de 30 - 35 metri pe un drum paralel cu axul longitudinal al navei de remorcat

-          momentul (1) este cel corespunzator transmiterii remorcii cu lansatorul de bandula

-          fixarea remorcii cu siguranta la nava de remorcat (distanta de 60 metri între nave)

-          plecarea cu viteza "FOARTE ÎNCET" (întinderea progresiva a remorcii), marirea vitezei se face dupa ce remorca s-a întins

Nota:

Remorcajul în siaj pe distanta scurta (manevra de port) se efectueaza ca si în cazul anterior prezentat, însa distantele între nave sunt mai mici (uzual 20-30 metri, pe vânt slab distanta poate fi de 5-10 metri).

12.2.5.1.2.           Remorcajul în siaj pe mare agitata (conditii hidrometeorologice grele)

 

Nava de remorcat se afla cu prova în vânt fiind pregatita pentru a da sau a primi remorca.

Remorcherul nu poate sa transmita remorca în mod obisnuit.

Fig.12.13. Remorcajul în siaj pe mare agitata

SITUAŢIA 1:

-          apropierea remorcherului se face cu viteza "FOARTE ÎNCET ÎNAINTE" (pozitiile (2), (3))

-          la 80 - 100 metri de prova navei de remorcat se comanda "STOP MAsINA" si se lanseaza bandula de la remorcher

-          lungimea remorcii 400 - 600 metri

SITUAŢIA 2:

-          nava avariata va lansa la apa o geamandura legata cu o saula de 200 metri lungime, pe care se vor lega din 30 în 30 metri colaci de salvare, de capatul ramas la bord al saulei se leaga remorca

-          remorcherul manevrând în pupa navei avariate la o distanta de cel putin 100 metri va "pescui" geamandura, implicit remorca si se va deplasa în prova navei avariate.

12.2.5.2.                  Remorcajul la ureche (bord la bord)

 

Metoda este utilizata la remorcarea navelor mici si pe distante scurte. Remorcajul la ureche se efectueaza pe mare calma si cu prioritate în interiorul porturilor.

Fig.12.14. Remorcajul la ureche (bord la bord)

Legarea remorcherului la nava avariata se realizeaza tinându-se cont de:

-          avariile suferite de nava ce trebuie remorcata

-          pozitia navei ce trebuie remorcata

-          directia si forta vântului

La remorcajul unei nave cu avarii la instalatia de guvernare si la instalatia de propulsie, în port, pe mare calma, se executa urmatoarele operatiuni:

-          apropierea remorcherului paralel cu nava avariata pâna în dreptul pupei acesteia, când se va pune cârma stânga (dreapta) pentru a-si apropia prova de nava avariata

-          când prova remorcherului este la 5 - 10 metri de nava avariata se stopeaza masina

-          se efectueaza legaturile "în cruce" (în prealabil s-au manevrat bandulele pentru darea parâmelor de legatura)

-          între nave se vor amplasa baloane de acostare (trancheti, etc) pentru protejarea navelor

-          plecarea convoiului se va face cu viteza "FOARTE ÎNCET ÎNAINTE", viteza marindu-se treptat

Atentie!

Pe vânt si mare montata utilizarea remorcajului la ureche nu este recomandata deoarece pot aparea avarii la navele cuplate, se pot rupe legaturile, etc.

12.2.5.3.                  Remorcajul prin împingere la mare

 

Este o metoda (procedeu) mai rar utilizat la mare si poate urmari urmatoarele scopuri:

-          transportul barjelor din rada în port

-          transportul unor obiecte plutitoare pe distante scurte

Fig.12.15. Remorcajul prin împingere la mare

Pentru cresterea eficacitatii operatiunilor de încarcare - descarcare în porturi, specialistii au elaborat sistemul de remorcare "remorcher - barja oceanica".

Tipuri de remorcher - barja

 

Sistemul Breit Ingram:

-          prova remorcherului are forma de para si se cupleaza fest cu pupa barjei, constituind un sistem unitar printr-un cuplaj solid

-          decuplarea barjei se face prin împingerea acesteia de catre un piston hidraulic

-          dezvolta o viteza economica de 14 Nd.

Sistemul Carpot:

-          cele doua corpuri se cupleaza prin conuri glisante

-          dezvolta o viteza economica de 10 Nd.

Sistemul Catug:

-          cele doua corpuri se cupleaza prin intermediul unor tije hidraulice

-          dezvolta o viteza economica de 14 Nd.

12.3. Manevra de remorcaj portuar

12.3.1. Generalitati

 

Remorcajul de port este manevra prin care nava foloseste una sau mai multe forte exterioare controlabile, forte de tractiune si împingere, la manevra sa.

Remorcajul de port este obligatoriu pentru navele comerciale cu deplasamentul mai mare de 1000 tdw.

12.3.2. Stiluri de remorcaj în porturi

 

Pentru remorcajul din porturi exista trei stiluri generale de remorcaj care combina toate procedeele de remorcaj (în siaj, la ureche, prin împingere) si anume:

-          STILUL EUROPEAN

-          STILUL AMERICAN

-          STILUL JAPONEZ

12.3.2.1.                  Stilul european de remorcaj

 

Sunt utilizate pentru manevra 2 remorchere.

-          Remorcherul prova primeste remorca de la nava remorcata prin nara de etrava

-          Remorcherul pupa primeste remorca de la nava remorcata prin nara de etambou

La deplasarea înainte, când fortele de tractiune prova si pupa FTpv si FTpp sunt coliniare cu planul longitudinal al navei remorcate si remorcherul pupa mentine întinsa remorca, remorcherul prova mentine traiectoria rectilinie a convoiului si stabilitatea de drum a acestuia.

Remorcher prova

 

 

Fig.12.16. Stilul european de remorcaj, deplasarea înainte

La schimbarea directiei de tractiune a remorcherului prova se produce atât o miscare giratorie a navei remorcate, în bordul abaterii (acestei miscari i se opune usor remorcherul pupa), cât si o micsorare a vitezei de manevra a convoiului pe fondul aparitiei fortei de deplasare laterala Fd.

Remorcher prova

 

Fig.12.17. Stilul european de remorcaj, schimbarea directiei de tractiune a remorcherului prova

Abaterea fata de planul longitudinal a remorcherului pupa determina o miscare giratorie a navei remorcate în bordul opus abaterii. Acestei miscari i se opune usor remorcherul prova.



Pentru acostarea la dana (cheu) a navei remorcate cu bordul paralel cu cheul, remorcherul prova si cel pupa trebuie sa actioneze cu aceeasi forta când remorcile fac acelasi unghi cu planul diametral al navei remorcate, iar centrul de greutate se afla la jumatatea lungimii navei.

Fig.12.18. Manevra de acostare a navei

Pentru calculul fortei de tractiune prova si pupa la acostare/plecare cu care remorcherele prova si pupa sa traga pentru mentinerea paralela cu cheul a planului diametral al navei, este necesar sa se cunoasca:

-          pozitia centrului de greutate al navei în raport cu extremitatile prova si pupa

-          forta de apropiere de cheu a navei (Fa)

Exemple:

 

1) Determinarea FTpp si FTpv la o nava apupata când se cunosc distantele "a" si "b" si forta de apropiere Fa.

FTpp = 1000 /60 + 40 X 60 = 600 Kgf

FTpv = 1000 /60 + 40 X 40 = 400 Kgf

2) Deplasarea laterala prin împingere a navei. Remorcherele se pozitioneaza în dreptul liniilor verticale marcate cu alb pe bordajul navei.

FTpp = Fa / a+b x a

FTpv = Fa / a+b x b

FTpp = 1500/35+35 x 35 = 749,99 kgf

FTpv = 1500/35+35 x 35 = 749,99 kgf

12.3.2.2.                  Stilul american de remorcaj

 

Se caracterizeaza prin faptul ca remorcile sunt date la remorchere printr-un singur bord al navei remorcate.

Fortele exterioare de tractiune au punctele de aplicatie în centrele initiale de deriva (prova si pupa) într-un plan paralel cu planul longitudinal al navei remorcate.

                   a)                                                            b)

Fig.12.19. a) Manevra de remorcare pentru pozitionare

                  b) Remorcajul de pozitionare cu 3 remorchere

                  pentru marirea manevrabilitatii convoiului

Manevra de acostare cu remorcherele prin "împingere" fara ca acestea sa "moleze" remorca data initial.

         a)                                                                        b)

Fig.12.20. a) Acostare la dana prin împingere

                          b) Scoaterea navei din dana prin tractare

12.3.2.3.                  Stilul japonez de remorcaj

Se caracterizeaza prin:

-          remorcile sunt voltate la vinciurile din prova ale remorcherelor, realizându-se un bun control asupra manevrei ( remorcile se dau de la remorcher spre nava de remorcat, cu putine exceptii).

-          remorcherele se pozitioneaza astfel:

-    unul la prova în unul din borduri în apropierea (în planul) centrului de deriva prova

-    unul la pupa în planul diametral al navei dând remorca prin nara de etambou

Fig.12.21. Remorcarea pentru pozitionarea navei

               Fig.12.22. a) Manevra de acostare  prin împingere fara ca remorcile sa fie molate

                          b) Scoaterea navei din dana prin deplasarea laterala (planul diametral paralel cu cheul

M2 = FTpp x a

M1 = FTpv x b

M1 = M2

               Fig.12.23. Deplasarea laterala spre babord si înapoi a navei cu remorcher pupa (tractare prin nara etambou) si remorcher prova (împingere) punct de aplicatie prova

Conditii:

M1 = Fdpp x a                     M1 = M2

M2 = Fdpv x b

M3 = FTpp x c                     M3 = M4

M4 = FTpv x d

12.4. Remorcarea navelor în acvatoriile limitate ale porturilor

12.4.1. Procedee de remorcaj

 

12.4.1.1.                  Procedeul de remorcaj "la remorca" sau "în siaj"

 

Se realizeaza cu remorci scurte date de la nava de remorcat si este cel mai des procedeu de remorcaj utilizat.

Acest tip de remorcaj este destinat dirijarii si mentinerii navei pe traiectoria sa, limitarii sau anularii derivei, întoarcerii în spatii limitate si acostarii navei la dana pentru operare, asteptare sau reparatii, precum si plecarii navei.

Lungimea remorcilor la începutul manevrei este stabilita de nava remorcher în functie de manevra ce urmeaza sa se execute, de dimensiunile navei remorcate si de zona în care se manevreaza.

Chiar daca sunt asistate de remorchere, navele se deplaseaza si se opresc cu ajutorul masinii proprii folosind si ancorele când situatia impune (în situatia când la o nava nu functioneaza masina, deplasarea la remorca se face doar cu aprobarea Capitaniei).

Abaterea la babord (tribord) a remorcherului din prova se face numai la comanda.

Exista o limita de siguranta a unghiului pe care poate sa-l faca planul diametral (longitudinal) al navei remorcate cu directia în care întinde remorca atunci când deplasarea înainte se face cu masina navei asistate.

 

               Fig.12.23. Unghiul de siguranta

Daca acest unghi este depasit (când viteza navei este mai mare de 2 Nd) poate determina:

-          remorcarea remorcherului de catre nava asistata

-          limitarea sau pierderea manevrabilitatii remorcherului

-          rasturnarea remorcherului

Viteza navei poate fi de 5 - 6 Nd, fara pericol când remorcherul este coliniar cu planul diametral al navei asistate (nu au loc schimbari de drum).

La remorcherul care ia remorca la pupa navei asistate, pericolul rasturnarii este mai mare când remorca ajunge sa întinda la traversul remorcherului reducându-i acestuia aproape complet manevrabilitatea.

În ape limitate remorcherele trebuie sa aiba controlul "aproape complet" asupra navei asistate. Masina navei asistate se va pune în functiune numai când este nevoie (mars înainte, mars înapoi, stop).

Remorcherele trebuie sa primeasca remorcile voltate în functie de manevra ce o vor executa, astfel:

-          pentru întoarcerea navei remorcare la narile de etrava si de etambou

-          pentru deplasare înainte si paralel cu planul diametral al navei remorcate, în centrele initiale de deriva (prova, pupa).

               Fig.12.24. Primirea remorcilor de catre remorchere pentru deplasare înainte si paralel cu planul diametral al navei remorcate

-          pentru deplasarea laterala a navei remorcate, paralel cu planul diametral, spre (de la ) cheu, în centrul de deriva transversal

G

 

Fig.12.25. Primirea remorcilor de catre remorchere pentru deplasarea laterala a navei remorcate

Daca distanta de la locul în care remorcherele (prova, pupa) au primit remorcile pâna la locul de efectuare a manevrei navei remorcate este mare, atunci remorcherul pupa se va deplasa paralel cu nava cu ajutorul unei remorci scurte date la prova remorcherului, care are remorca principala luata "în banda".

               Fig.12.26. Pozitionarea remorcherului pupa în cazul în care distanta de la locul de luare a remorcilor si locul de efectuare a manevrei este mare

12.4.1.2.                  Procedeul de remorcaj "la ureche" sau bord la bord

 

Pentru efectuarea acestui procedeu de remorcaj este necesar ca remorcherul sa aiba o putere suficient de mare pentru a-si pastra manevrabilitatea pe toata durata manevrei.

Remorcherul este legat în cartierul pupa al navei remorcate, astfel încât prelungirea axului sau longitudinal sa intersecteze planul diametral al navei în punctul initial de deriva prova (Dipv).

               Fig.12.27. Procedeul de remorcaj "la ureche"

Legaturi:

-          parâma de etrava (1), amareaza remorcherul spre "înainte" si transmite forta de tractiune la "mars înapoi" a remorcherului la nava remorcata când aceasta trebuie sa micsoreze viteza sau sa opreasca

-          springul prova (2), prin care se transmite forta de tractiune de la remorcher la nava remorcata la "mars înainte"

-          traversa pupa (3), care întinde la travers sau putin înaintea traversului în functie de forma pupei navei remorcate si serveste pozitionarii rigide a remorcherului la nava remorcata. Prin aceasta traversa se transmite forta de deriva si înclinarea la extremitatea pupa a navei remorcate la schimbarile de drum.

Acest tip de remorcaj se efectueaza cu precadere în bazinele portuare sau în acele locuri unde nu sunt valuri sau sunt foarte mici, fapt ce determina oscilatii foarte mici (tangaj, ruliu) ale navelor ansamblului remorcher-nava remorcata.

Navele mari pot sa fie antrenate de trei remorchere cuplate bord la bord.

12.4.1.3.                  Procedeul de remorcaj prin împingere sau "în berbec"

 

Este procedeul prin care remorcherul transmite forta sa în punctul de sprijin al marsuinului prova în punctul de sprijin de pe bordajul navei remorcate.

Fig.12.28. Procedeul de remorcaj "în berbec"

Punctul de sprijin al remorcherului, pentru scurt timp poate fi oriunde pe brâul de acostare, dar, pentru împingere marsuinul prova este special construit pentru a îndeplini functia de sprijin cu suprafata mare de contact si buna aderenta la bordul navei remorcate.

Daca un remorcher împinge perpendicular pe planul diametral, la una dintre extremitatile navei remorcate, centrul de greutate G al acesteia va descrie un cerc de giratie care are centrul în apropierea extremitatii pupa a navei remorcate.

Fig.12.29. Cercul de giratie descris de centrul de greutate al navei

Întoarcerea navei cu remorcherele la împins se face pe un spatiu de manevra având forma aproximativa de cerc cu centrul în centrul de greutate al navei G si cu diametrul egal cu lungimea maxima a navei Lmax.

L

 

Fig.12.30. Întoarcerea navei cu 2 remorchere "prin împingere"

Fig.12.31. Întoarcerea navei pe loc cu 4 remorchere, 2 împing si 2 tracteaza












Document Info


Accesari: 63515
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )