Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































TEM£REŢELE DE COMUNICAŢII PRIN CABLU

tehnica mecanica












ALTE DOCUMENTE

Varianta 56
Masini de danturat roti dintate cilindrice si roti melcate prin rulare, cu frezā-melc
Clasificarea bransamentelor
Aplicarile Telefonice
DEFECTELE ĪMBINĂRILOR SUDATE
Masurarea rezistentei prizelor de pamānt
Lucrator īn electrotehnica tema 7
Retele electrice Aplicabilitatea lor īn viata de toate zilele
DIAGRAMA ENERGETICA A MOTORULUI ASINCRON
VERIFICARI SI RECTIFICARI optice

TEMA3

REŢELE DE COMUNICAŢII PRIN CABLU



3. 1 Retele de telecomunicatii

 

§       Consideratii generale

            Retelele de telecomunicatii furnizeaza utilizatorilor servicii la distanta prin intermediul carora se pot transmite/receptiona informatii de diverse tipuri.  Conectarea īn retea a terminalelor de diverse tipuri si pentru diferite servicii a devenit necesara odata cu cresterea ariei de raspāndire a acestora.  Retelele au ca functie principala conectarea permanenta sau temporara (comutatia) a doi sau mai multi utilizatori sau distribuirea aceluiasi mesaj/informatie la un numar mare de utilizatori (difuziune).

            Dezvoltarea tehnologiei comunicatiilor are loc astazi īn paralel cu tehnologia calculatoarelor,  acestea din urma fiind componente inerente ale retelelor de telecomunicatii moderne si ca puncte terminale si ca sisteme de comanda a transportului īn retea.

            Arhitecturi noi de retele si metode de interconectare a acestora.

- IDN ("Integrated Digital Network") - retea digitala integrata ca dezvoltare a retelei               telefonice clasice;

- ISDN ("Integrated Services Digital Network") - retea digitala (numerica) cu integrare a serviciilor;

- B-ISDN - retea digitala cu integrare a serviciilor de banda larga - ca suport universal pentru o multitudine de servicii : de voce/date/texte/imagini;

- LAN ,  MAN ,  WAN - retele locale ,  metropolitane si de arie mare īntre calculatoare / terminale - interconectate īntre ele direct sau prin B-ISDN;

- IN ("Intelligent Network") - retea inteligenta.

Dezvoltarea retelelor are loc īn doua planuri :

- retele private (locale,  metropolitane)

- retele publice (metropolitane si de arie mare).

             

§       Structura unei retele de telecomunicatii

            Necesitatea existentei retelei de telecomunicatii apare īn mod evident atunci cānd se pune problema interconectarii a n≥2 statii de utilizator,  numite īn continuare terminale.     

            Īn figura este prezentata structura topologica a unei retele (R).  Elementele componente sunt: subreteaua de comunicatie/transport (RC),  terminalele- utilizator/gazda (T); centrele de comutatie (noduri de retea) (C); jonctiunile īntre centre (J); jonctiuni externe pentru legarea cu alte retele (JE); includ īn ele si sistemele de transmisie la distanta.         

            Principalele topologii utilizate pentru subreteaua de comunicatie sunt: retea plasa sau cu interconectare totala,  retea poligonala sau inel,  retea īn arbore cu 0,  1,  2,  sau mai multe nivele si variantele corespunzatoare,  retele neregulate,  retele mixte care interconecteaza mai multe retele din tipurile precedente.  Īn practica,  retelele mari au structuri topologice mixte.

Text Box:   

Text Box: Structura retelei de telecomunicatii

 

 

 

 

Structura retelei telefonice

 

 Reteaua telefonica nationala este alcatuita din : reteaua urbana,  reteaua rurala si cea interurbana.

 

              Reteaua urbana - este compusa din :

              -centre telefonice urbane (CT) si tandem (CTd) ;

              -linii de abonat ale posturilor telefonice urbane si tandem (cablurile urbane);

              -circuite de jonctiuni dintre centrele urbane si tandem (cablurile de intercomunicatie).

             Reteaua rurala - cuprinde retele de abonat corespunzatoare abonatilor telefonici din mediul rural si centre telefonice terminale.

             Reteaua interurbana - este alcatuita din :

             - centre de tranzit interurbane,  ierarhizate īn functie de conectarea realizata :

Ø       Centre de zona (CZ)- care asigura concentrarea traficului mai multor judete.  Fiecare centru de zona este conectat cu toate celelalte centre de zona.  Un centru de zona este conectat cu centrele de distributie pe care le deserveste.  Centrele de zona asigura,  de asemenea,  accesul retelei telefonice nationale spre reteaua telefonica internationala.

Ø       Centre de distributie (CD)- sunt amplasate,  de obicei,  īn resedinta de judet; ele asigura concentrarea traficului de la centrele de grup ale judetului si permit accesul abonatului din judet spre centrul de zona prin care se obtine accesul spre reteaua telefonica a oricarui judet.

Ø       Centre de grup (CG)- au rolul de a concentra traficul din interiorul unei zone rurale si de a asigura interconectarea centrelor terminale deservite la centrul de distributie .

        

             - reteaua cablurilor interurbane simetrice de joasa si īnalta frecventa,  a cablurilor coaxiale si a fascicolelor de radiorelee ;

             - sisteme de transmisiuni analogice.

Text Box: Reteaua telefonica nationala

Retea telefonica internationala cuprinde :

          - centrale internationale

          - sistemele internationale de transmisiuni analogice.

 

 


§       Tipuri de retele de telecomunicatii

v    Variante functionale de retele      

PSTN (Public Switching Telecommunication Network) - este reteaua clasica telefonica,  ce are ca obiectiv principal asigurarea de comunicatii telefonice si de date prin realizarea interconectarii a doua terminale care opereaza cu semnale analogice.

N-ISDN (Narowband Integrated Service Digital Network) - este o retea digitala cu comutatie de circuite care permite accesul abonatilor la un numar mare de servicii de baza si suplimentare.

B-ISDN (Broadband Integrated Service Digital Network) - retea digitala cu integrarea serviciilor de banda larga.

PLMN ( Public Land Mobile Network ) - este reteaua de telecomunicatii care asigura controlul comunicatiilor prin statiile mobile MS (Mobile Station).  

INTERNET - retea globala de calculatoare.  

v    Retele de telecomunicatii conventionale  

            Prin servicii "conventionale" īntelegem serviciile oferite īn mod uzual de retelele actuale,  dezvoltate īn ultimele doua decenii.

            - Reteaua telefonica - ofera serviciul de baza telefonic.  Reteaua analogica "clasica" a fost dezvoltata īn esenta pentru acest serviciu.  Ea poate asigura īnsa functia de transport pentru alte servicii ca: facsimil,  videotex,  date,  teleactionari,  daca se folosesc pentru acestea terminale dedicate conectate la retea prin interfete adecvate.

            - Reteaua telex - ofera serviciul de telegrafie comutata (transmisie de texte cu viteza mica).  Permite trafic de texte īntre masini telex,  prin proceduri standard.  Este necesara compatibilitate īntre echipamentele implicate din punct de vedere al vitezelor si codului.

            - Retele de date publice sau private - retelele de date permit schimburi de date folosind comutatia de circuite si/sau pachete.  S-au definit īn standarde clase de abonati pentru diverse viteze,  coduri,  mod de stabilire/deconectare a legaturii.  Pentru faza de transmisie nu exista specificatii fixe privind codurile,  protocoalele de comutatie,  acestea fiind de regula specificate de utilizatori.

Text Box: Tipuri de retele de comunicatiiExplosion 1: INTERNETExplosion 1: PLMNExplosion 1: B-ISDNExplosion 1: PSTNExplosion 1: N-ISDNText Box: Terminale si retele de accesText Box: Teleservicii

Folositi-va cunostintele

  1. Care este structura retelei telefonice urbane?
  2. Care este rolul unei centrale de zona?
  3. Precizati semnificatia notatiilor utilizate īn schema de reprezentare a unei retele de telecomunicatii?

Aici pun eu retel de calc (nu despre cabluri)- si verificati+va cun


§   TIPURI DE CABLURI PENTRU REALIZAREA REŢELELOR DE TELECOMUNICAŢII

v     TIPURI CONSTRUCTIVE DE CABLURI TELEFONICE

   Cu conductoare metalice :

§   cu manta de PVC ;

§   cu manta de PE umplute cu gel impotriva patrunderii apei (tip ALPET);

§   autopurtate si neautopurtate;

§   coaxiale ;

    Cu FO -folosite pentru intercomunicatii īntre centralele telefonice ale aceleasi  localitati si pentru legaturi telefonice interurbane.

v     Elemente componente ale cablurilor telefonice

CABLURI CU CONDUCTOARE METALICE

        Cablurile de telecomunicatii sunt formate din trei elemente constitutive:

              - conductoare

              - izolanti

              - īnvelis (camasa sau manta)

        Materialele de baza folosite la fabricarea cablurilor sunt:

              - cuprul (Cu),  aluminiu (Al) din care se obtin conductoare

              - hīrtia electroizolanta,  bumbacul,  matasea,  iacul,  materialele plastice etc.  folosite ca izolanti;

              - plumbul,  fierul,  iuta,  bitumul,  policlorura de vinil,  etc. ,  folosite la fabricarea īnvelisului.

Conductoarele

 

        Conductoarele sunt fire de cupru (Cu) sau aluminium (Al) de diferite grosimi (calibre).  Cuprul folosit la fabricarea cablurilor se obtine din calcopirita (minereu de Cu).  Acesta se trateaza mai īntāi īn cuptoare,  de unde iese sub forma de placi sau de bare.  Īn aceasta forma cuprul este supus electrolizei īntr-o solutie slaba de sulfat de cupru.  La catod se depune cuprul pur.  Astfel obtinut,  el se numeste cupru electrolitic si este un material superior,  cu o mare conductibilitate electrica.         

Cuprul se trage īn fire de diferite diametre: 0, 4; 0, 5; 0, 51; 0, 6; 0, 64; 0, 7; 0, 8; 0, 9;1, 0; 1, 2; 1, 27; 1, 3 mm.

        Conductoarele de calibru 0, 4 - 0, 9 mm inclusiv sunt utilizate pentru cablurile urbane; firele de calibrul 0, 9 - 1, 3 mm se folosesc pentru  cablurile interurbane.

Asa cum am aratat conductoarele de cablu se pot trage si din aluminiu; ele au o grosime mult mai mare decāt cele de Cu (f=1, 55 mm este diametrul cel mai obisnuit).  Conductoarele de Al se īntrebuinteaza pe o scara mai redusa,  ele avānd caracteristici mai putin avantajoase,  pentru telecomunicatii.

        Indiferent din ce material se confectioneaza,  conductoarele trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii de calitate:

              - sa aiba sectiunea rotunda si la fel de groasa pe toata lungimea lor;

              - sa nu prezinte pete,  crapaturi,   aschii,   muchii sau īndoituri (cārcei);

              - sa nu aiba  īnadiri,  īn afara de cele admise;

              - rezistenta de rupere cāt si rezistenta electrica la īnadire sa se īnscrie īn norme.



        Firele de Cu se īntrebuinteaza īn general astfel cum ies din fabrica. La comanda beneficiarului, ele se pot acoperi cu un strat de cositor sau de lac, dupa necesitati; astfel acoperite ele se utilizeaza la fabricarea cardurilor de conexiune din centralele telefonice (cabluri ce leaga diferite elemente ale centralelor).

Izolatia

 

        Conductorii cablului se acopera cu unul sau mai multe straturi de izolatie dupa tipul de cablu ce urmeaza a se fabrica (urban,  interurban, telegrafic etc. ).

        Izolatia poate fi formata din hārtie electroizolanta, bumbac, matase, materiale plastice si īn mai rare cazuri din cauciuc s.a.m.d. Hīrtia folosita īn acest caz este o hārtie speciala care se taie sub forma de benzi de 0,06-0,2 mm grosime si de 4-6 mm latime. Dimensiunile variaza īntre aceste limite dupa felul cablului.

        O buna hārtie electroizolanta trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii:

              -sa fie perfect uscata;

              -sa nu absoarba umezeala;

              -sa nu contina substante vatamatoare;

              -sa fie uniform de groasa;

              -sa aiba īn orice punct aceeasi structura;

              -sa nu crape sau sa se rupa la parafinare;

              -sa aiba coloratia stabila, care sa nu dispara la lumina solara, sau electrica si nici sub actiunea parafinei;

              -sa nu contina acizi.

        O buna parte din conditiile de mai sus se pretind si celorlalte materiale izolante. Modul de asezare a izolatiei pe conductoare poate varia de la fabrica la fabrica. Se cunosc urmatoarele tipuri de īnfasurari:

              -īn spirala, hīrtia se īnfasoara elicoidal pe conductoare si se petrece margine peste margine circa un sfert din latimea ei;se asigura astfel o izolare completa a conductorului (fig.a);

              -īn teaca firul este īmbracat de-a-lungul īn benzi de hārtie asezate īn lungime;īn acest caz izolamentul se fixeaza pe conductor cu ajutorul unui firisor de bumbac care se rasuceste īn spirala peste hārtie (fig.b);

              -īn pasta (pulp), conductorul se acopera cu hārtie sub forma de pasta, oferind o izolare superioara celorlalte sisteme (fig.c).

        La cablurile de mare distanta se mai aplica pe conductorul īn spirala un firisor de hārtie de bumbac sau de material plastic (fig.d).  

                                             

Fig. a.b.c.  Izolrea conductoarelor: a-izolare cu hārtie īn spirala; b-izolarea cu hārtie īn teaca; c-izolarea cu hārtie īn pasta (pulp); d-izolarea cu hārtie sau stiroflex cu cordel.                               

       

        Aceasta poarta denumirea de cordel. El are rolul de a mentine izolatia egal distantata de fir si de a forma astfel un strat uniform de aer īntre conductor si hārtie. Astfel de cabluri au deci izolamentul de aer si hārtie(izolament aer-hārtie).

Formarea miezului

 

        Conductoarele unui cablu pot fi grupate īn perechi sau īn cuarte. Totalitate lor formeaza miezul sau inima cablului. Perechea este cea mai simpla formatie compusa din doua conductoare izolate si rasucite īntre ele, dupa un anumit pas, care poate varia īntre 10-30 mm. Cuarta este o formatie de conductoare imediat superioara perechii. Ea este compusa din patru fire izolate si rasucite īntre ele dupa sisteme de torsadare mai complexe.

        Cuartele folosite īn mod curent, deci cele mai obisnuite īn prezent sunt:

              -sistemul īn dubla pereche notat īn plan DP, DM, MT;

              -sistemul īn stea.

        Cuarta īn dubla pereche are conductoarele perechiilor asezate unul lānga altul;conductorul īnsemnat cu o linie formeaza o pereche cu cel īnsemnat cu doua linii(perechea I); a doua pereche este formata din firul īnsemnat cu trei linii si cel cu patru linii pe conductoarele respective.

        Oricum ar fi format miezul, din perechi sau din cuarte, straturile de conductoare se rasucesc īn miez (torsadeaza) conform aceleiasi reguli: straturile cu sot sunt rasucite īntr-un sens, iar straturile fara sot īn sens opus. Īn acest fel, un strat rasucit īntr-un sens se īnvecineaza cu altele doua rasucite īn sens invers. Niciodata doua straturi alaturate nu vor fi rasucite īn acelasi sens.

        O torsadare corecta īnlatura inductia dintre circuite si īmpiedica deci aparitia fenomenului de diafonie. Miezul astfel format, se trage īn benzi de hārtie sau de pānza si se ruleaza pe bobinele metalice, care se introduc apoi īn autoclave pentru uscare. Fisa tehnologica respectiva indica durata si temperatura de uscare, īn functie de capacitatea numerica a perechilor si de alti factori de fabricatie.

        Aceste operatii se conduc cu foarte multa atentie, caci orice abatere sau nerespectare a normelor tehnice de fabricatie, are drept urmare arderea sau prajirea izolatiei, ori insuficienta ei de uscare. si īntr-un caz sau altul, cablul este rebutat deci nu poate fi folosit pentru productie.

Īnvelisul sau mantaua

 

        Dupa uscare, miezul este trecut la presa de plumb, unde se acopera cu un strat de plumb; de fapt materialul utilizat pentru īnvelirea miezului de cablu este un aliaj de plumb care īn mod uzual este denumit plumb. Īn presa, printr-o compresie puternica asupra aliajului īn stare lichida, se formeaza pe miez, de jur imprejur, un tub de plumb.

        Aliajele cele mai īntrebuintate īn fabricarea cablurilor sunt:Pb-97, 5% ;Sn-2% si Cd-0, 5%. De asemenea, se utilizeaza destul de des si aliajul Pb-Sn-Sb, care da o mare duritate camasii cablului.

        Este important de retinut ca plumbul pur nu se foloseste la fabricarea cablurilor pentru ca este foarte maleabil, nu are rezistenta mecanica si cristalizeaza foarte usor sub influenta trepidatiilor.

       Grosimea plumbului, cāt si compozitia sa, depind de felul cablului, de numarul de conductoare si de calibrul lor;astfel īnvelisul unui cablu armat va fi diferit de īnvelisul aceluiasi cablu nearmat. De asemenea, la un cablu cu conductoare mai groase, īnvelisul de plumb va fi mai gros īn comparatie cu acelasi cablu cu conductori mai subtiri. Īn general, grosimea mantalei de plumb variaza īntre 1, 4 si 4, 5 mm.

        Tehnica moderna a dat īnsa un mare impuls utilizarii materialelor plastice, datorita faptului ca acestea pot rivaliza si inlocui o buna parte din materialele feroase si neferoase folosite. Īn sectorul de cabluri, aliajul de plumb si izolatia conductoarelor au fost si ele īnlocuite de policlorura de vinil, care face fata cu succes īn fabricarea cablurilor de telecomunicatii atāt ca īnvelis al conductoarelor cāt si al miezului de cablu.

Armatura cablurilor

        Cablurile care se instaleaza direct īn pamānt sau pe fundul apelor, poseda deasupra camasii de plumb, unul sau mai multe straturii metalice, formate din benzi de otel moale, din bare cilindrice, trapeizoidale sau īn forma literei 'Z'. Acestea formeaza armatura cablului.

        Armatura se calculeaza si se compune dintr-unul sau mai multe straturi īn functie de solicitarile la care urmeaza a fi supus cablul(armat īn sapatura, autosuspendat, subfluvial). Pentru a proteja īnvelisul de plumb, armatura nu se aplica direct peste el, ci peste un strat combinat de iuta si bitum care formeaza un strat elastic protector, denumit perna sau salteaua cablului.

        Un exemplu de ordinea asezarii straturilor la armarea cablului este:

              -un strat de bitum vāscos, care se aseaza peste camasa de plumb;

              -un strat de hārtie gudronata;

              -un strat de bitum subtire;

              -un strat de iuta gudronata;

              -un strat de doua benzi de otel;

              -un strat de bitum vāscos;

              -un strat de iuta gudronata;

              -un strat de var stins.

        Primele patru straturi formeaza perna cablului, care are un dublu rol:

              -sa protejeze īnvelisul de plumb fata de armatura de otel;

              -sa izoleze electric cablul fata de sol.

        De regula armatura se compune din benzi de otel.

        Uneori armaturile speciale trapezoidale 'Z', se pot combina cu benzile din otel;de pilda īn cazul cablurilor subfluviale, care sunt supuse la eforturi foarte mari, este necesar ca aceste eforturi sa fie preluate numai de armatura cablului, fara ca ele sa solicite camasa de plumb sau conductoarele cablului;pentru aceasta armatura trebuie sa corespunda la o rezistenta de rupere de 70-120kgf/mm2.

        Se construiesc deci aceste cabluri cu armatura foarte puternica din bare de otel de 4-7 mm grosime avānd pasul foarte prelung(1-2 m).

        Īn general dimensiunea si forma de armatura depinde de greutatea cablului si de destinatia lui.

        Bitumul utilizat la armarea cablurilor trebuie sa fie rezistent la temperaturi ridicate;de asemenea si compozitia sa trebuie sa fie fara influente daunatoare plumbului sau otelului. Verificarea la scurgere se face asupra unei bucati de circa 300 m lungime care se supune la o temperatura de 40 grade celsius timp de o ora. Īn tot acest timp, masa de bitum nu trebuie sa curga din cablu.

        Stratul de var folosit la armare evita lipirea spirelor īntre ele, fapt care ar īngreuna derularea cablului de pe tambur, īn timpul instalarii lui. Īn unele cazuri stratul exterior de iuta gudronata este suprimat, de exemplu cablurile subfluviale cit si cele care eventual se trag īn conducta, nu au acest ultim strat.       

Aplicatii :

  1. Indicati īn scris care sunt elementele componente ale unui cablu cu conductoare metalice:

a.       . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b.      . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

c.       . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

d.      . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

  1. Completati tabelul de mai jos cu denumirea materialelor utilizate pentru constructia unui cablu de telecomunicatii.

Elemente componente

Materiale utilizate

Conductoare

Izolatie conductoare

Manta cablu

Armaturǎ cablu

    3. Definiti ce este o cuarta si precizati care sunt variantele de cuarte utilizate īn mod curent la realizarea miezului cablului.

      4. Definiti notiunea de torsadare a conductoarelor unui cablu si precizati rolul ei.  

      5.    Pentru reprezentarile de mai jos precizati tipul de torsadare folosit la conductoarele cablului completānd spatiile libere.

               

CABLURI CU FIBRE OPTICE

        Fibrele optice-se pot folosi individual(cordon de fibra)sau  grupate īn cabluri.

        Elementele unui cablu sunt: miezul cablului; īnfasurarile(material plastic,  aramida,  kevlar); elementul central de rezistenta; interstitiile cu aer sau gel; tuburile protectoare; fibrele optice; mantaua cablului; cablul de otel (pentru cabluri aeriene).

        Constructia cablului-īn jurul elementului central de rezistenta se rasucesc tuburile largi,  protectoare cu fibre optice. Elementul central poate fi utilizat ca element de rezistenta. Īnfasurarile (din material plastic, Kevlar) se realizeaza peste elementul central si tuburile largi astfel īncāt sǎ dea miezului o forma rotunda. Tuburile protectoare largi sunt reprezentate de o teava mica din plastic īn interiorul careia se afla una sau mai multe fibre optice.  Mantaua se poate realiza din:

polietilena PE; policlorura de vinil PVC; etilen propilena florurata FEP; copolimer etilen/acetate de vinil EVA.

      Cablul de otel reprezinta elementul de sustinere aerianǎ a cablului cu fibrǎ optica.

Cablu cu fibre optice pentru interconectare

v     VARIANTE FUNCŢIONALE DE CABLURI  TELEFONICE

Exista tipuri distincte de cabluri telefonice adaptate la domeniile de utilizare:urbane si interurbane.

a)Cabluri urbane

Cablurile de telecomunicatii urbane se utilizeaza la cablarea zonelor urbane si sunt destinate sa functioneze la o tensiune maxima de exploatare de 150V.

  • Dupa destinatia lor cablurile urbane sunt:de abonati si de intercomunicatie.

        Cablurile de abonati-sunt destinate legaturii dintre centrala telefonica si posturile de abonati ai acestei centrale. De obicei aceste cabluri sunt cabluri īn perechi. Ele pot avea diferite capacitati, cuprinse īntre 6 si 2424 perechi. Toate conductoarele cablurilor de abonati au diametrul cuprins īntre 0, 4 si 0, 9 mm. Īn ultima vreme, se folosesc cabluri cuartate.

        Cablurile de intercomunicatii-sunt destinate legaturii directe īntre centralele telefonice ale aceleiasi localitatii. Aceste cabluri au diametre ale conductoarelor de la 0, 5 mm īn sus. De obicei, ele contin conductoare cu doua diametre:cele mai multe au diametrul de 0, 5.0, 6 mm, iar celelalte de 0, 9 mm(mai rar de 0, 8 mm). Ele se numesc cabluri compuse.  

  • Dupa modului de pozare, cablurile de telecomunicatii urbane se grupeaza astfel:

         Cabluri de telecomunicatii aeriene montate pe fatadele cladirilor sau pe

stālpi;

         Cabluri de telecomunicatii subterane pozate direct īn sol sau īn canalizatie.

        Aceste cabluri au conductoarele din cupru,  grupate īn perechi sau cuarte. Izolatia conductoarelor se face cu benzi de hārtie impregnata , aplicata prin suprapunere, formānd o pereche a cablului. Miezul cablului este protejat de o manta cilindrica din Pb, iar straturile de protectie ce acopera mantaua sunt formate din hārtie si fire de cānepa. Armarea se face cu benzi de otel laminate sau cu sārme rotunde din otel, zincate sau late. Impregnarea straturilor de protectie se face cu bitum.




Tipuri constructive:

        -THUPY si THUP2Y-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie din hārtie īn manta de plumb si manta de PVC,

        -THUPAbI-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hārtie īn

manta de plumb, armat cu īnvelis exterior din  fire textile,

        -THUPArI-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hārtie īn manta de plumb, armat cu sārma de otel cu īnvelis exterior din fire

textile,

        -TU2YY-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de polietilena īn manta de PVC,

        -TUHPAbY-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hārtie īn manta de plumb, armat cu benzi de otel, cu manta exterioara din PVC.

        -TUHAY si TUHA2Y-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hārtie īn manta de aluminiu, cu manta exterioara din PVC sau polietilena.

b)Cabluri interurbane

 

        Cablurile de telecomunicatii interurbane sunt  utilizate  pentru cablarea traseelor de mare distanta. Acestea pot fi omogene, cānd cablul contine conductoare cu acelasi diametru si aceleasi grupe de conductoare sau combinate, sau neomogene, cānd cablul contine conductoare sau grupe de conductoare cu diametre diferite. Cablurile interurbane sunt destinate sa functioneze la o tensiune maxima de 250V. Conductoarele sunt din cupru īnfuniate īn perechi cu un anumit pas, īn curate dubla  pereche  DM(Diesel horst-Martin)sau cuarte S(stea).

        Cablurile interurbane sunt cabluri cuartate, diametrul condctoarelor fiind cuprins īntre 0, 9 mm si 1, 4 mm;toate cablurile interurbane sunt armate, caci se instaleaza īn sapatura. Pentru a micsora capacitatile parazite īntre conductoare, acestea se izoleaza īntāi cu sfoara de hārtie(cordel) si abia apoi cu banda de hārtie.

       Cabluri cu īncarcare īnductiva-teoretic s-a aratat si practica a confimat ca distanta de tramsimisie creste daca se mareste pāna la o anumita valoare inductivitatea conductoarelor.

Ca urmare, īn scopul maririi distantei de transmisie, s-a ajuns la necesitatea maririi artificiale a inductivitatii conductoarelor cablurilor interurbane.

Cablurile interurbane cu inductivitate marita se numesc cabluri cu īncarcare inductiva. Īncarcarea inductiva se realizeaza fie prin constructia corespunzatoare a cablului, obtināndu-se asa numitele cabluri krarupizate, fie prin pupinizarea traseului de cablu. La acest ultim procedeu, cablul este de fabricatie obisnuita, īnsa pe traseul lui se monteaza din loc īn loc bobine de inductanta, numite bobine pupin.

        La cablul krarupizat, īncarcarea inductiva se realizeaza prin īnfasurarea īn spirala pe fiecare conductor de cupru a unei sārme de fier moale īntr-un strat sau mai multe straturi. Spirele sārmei de fier sunt alaturate. Peste ele se īnfasoara cordelul, ca la orice cablu interurban, dupa care urmeaza unul sau mai multe straturi de hārtie electroizolanta.

                 a) cuarta stea                                             b) cuarta combinata

        LEGENDĂ:

1)      -conductor cupru

2)      -sfoara hārtie

3)      -izolatie cu banda de hārtie

4)      -fire de bumbac,

5)      -umplutura de hīrtie

Simboluri si notatii pentru cablurile interurbane utilizate īn reteaua nationala

        -TIHP-cu izolatie de hārtie si manta de Pb,

        -TIHPAbI-armat, cu īnvelis exterior din fire textile

        -TIHPY-cu manta exterioara din PVC,

        -TIHPAbY-cu izolatie de hārtie, īn manta de Pb-armat, cu manta exterioara din PVC,

        -TIHAY-cu izolatie de hārtie, īn manta de Al, cu manta exterioara din PVC sau polietilena,

        -TIHA2YabY-cu izolatie de hārtie, īn manta de Al, cu manta exterioara din PVC sau polietilena.

Tipuri de cabluri interurbane

a) TIHP,  TIHPAbI,  TIHPAbzI,  TIHPAbY,  TIHPAbzY,  TIHPY

        -conductoarele se executa  din Cu electrolitic moale, cu diametrul de 1, 2 mm(īnalta frecventa) si 0. 9 mm(joasa frecventa),

        -hīrtia si sfoara electroizolanta au grosimea cuprinsa īntre 0. 1 mm si 0. 17 mm,

        -pentru consolidarea elementelor si a straturilor concentrice se utilizeaza fire de bumbac,

        -mantaua din plumb are grosime cuprinsa īntre 1. 5 mm-2. 3 mm

īnvelisurile de protectie si armatura aplicata peste mantaua de plumb au grosimea de 2mm respectiv 2 x 0. 2mm

        -la cablurile armate, peste mantaua de plumb se aplica un īnvelis de protectie avānd īn structura:bitum, benzi de hārtie impregnata īn substante bituminoase, fibre de cānepa, benzi de otel.            

b)TIHAY, TIHA2YabY, TIHA2YabzY, TIHAOY

        -conductoarele realizate din Cu electrolitic,

        -mantaua din Al cu grosime radiala īntre 1 mm si 1, 75 m,

        -pentru protectia mantalei se utilizeaza:un strat de bitum cu adaos de cauciuc, un strat anticoroziv din lac,

        -armarea se face din benzi de otel laminat.

APLICAŢII :

1. Precizati semnificatia notatiilor folosite pentru cablurile de telecomunicatii urmatoare:

a.      THUPAbI                    b.  TIHPY                   c.  TU2YY

2. Care este diferenta īntre cablurile de abonati si cablurile de intercomunicatie din punct de vedere a utilizarii lor ?.

3. De ce se utilizeaza īn varianta interurbana cabluri telefonice armate?

4. Īn cazul reprezentarii de mai jos notati denumirile elementelor componente ale cuartei si materialele folosite pentru realizarea lor.  

CABLURILE PENTRU ĪNALTĂ FRECVENŢĂ

        Cablurile pentru frecvente īnalte se realizeaza īn doua variante constructive:cu circuite ecranate si concentrice.

a) Cabluri cu circuite ecranate

        Īn cazul cānd printr-un cablu se transmit curenti cu mai multe frecvente, datorita diafoniei,  transmisiile de pe circuitele cu frecventa  mai mare influenteaza transmisiile de pe circuitele cu frecventa mai mica. Perturbatia este cu atāt mai puternica , cu cāt frecventa este mai mare.   

        Suprimarea sau reducerea efectului acestui fenomen se obtine cu ajutorul ecranelor. Se utilizeaza ecrane electrostatice si ecrane electromagnetice.

        *Ecranul electrostatic-suprima diafonia provocata de dezechilibrul capacitiv al conductoarelor;el nu are īnsa nici un efect asupra diafoniei determinate de inductia mutuala dintre circuite. Ecranul electrostatic este format dintr-o banda de hārtie metalizata(acoperita pe o parte cu un strat fin de metal, cel mai des folosit fiind aluminiul), care se infasoara īn spirala peste izolatia perechii(perechilor)sau cuartei(cuartelor)respective.

        *Ecranul electromagnetic-suprima ambele feluri de diafonie. Acest ecran consta īntr-una sau mai multe benzi metalice, dintre care cel putin una este dintr-un material feromagnetic(fier, nichel etc. ), iar celelalte sunt din aluminiu. Ele se īnfasoara īn spirala peste perechile sau cuartele care trebuie ecranate.

b) Cabluri concentrice

Cu ajutorul tipurilor de cabluri prezentate pāna acum nu se pot efectua transmisii pe frecvente  mai mari de circa  0, 1 MHz. Cum  frecventele din domeniul radiodifuziunii si televiziunii sunt cu mult mai mari, ajungānd pāna la circa 14MHz, a fost nevoie sa se creeze un nou tip de cablu, capabil sa satisfaca aceste cerinte. Una dintre greutatile īntāmpinate la realizarea lui a fost gasirea unui material cu proprietati electroizolante mult superioare hārtiei. Aceasta dificultate a fost īnlaturata odata cu descoperirea materialelor electroizolante sintetice, ca:stiroflexul, cotopa si supercotopa.

     Cablurile simetrice cu straturi concentrice-au conductoarele identice ca diametru, dispuse alaturat.  

                                                             

 CABLU  SIMETRIC SECŢIONAT

        Cablurile concentrice asimetrice sau coaxiale-sunt cele īn care perechile sunt formate din conductoare cu diametre diferite, introduse unul īn celalalt. Miezul este compus din:

             -un conductor de cupru de sectiune circulara(rotunda), avānd diametrul de 3..5 mm;

               -un conductor de cupru sau aluminiu tubular cu peretii foarte subtiri;

                -un numar de discuri de stiroflex,  care izoleaza conductoarele unul de altul si le fixeaza astfel īncāt sa fie concentrice(axa conductorului central sa fie aceeasi cu axa conductorului tubular).  Miezul cablului  coaxial este izolat cu benzi de stiroflex peste care se afla camasa cablului si apoi īnvelisurile de protectie(toate cablurile coaxiale sunt armate).

      Īn cazul cablurilor de telecomunicatii simetrice, frecventa maxima transmisa este de 552 kHz. Īn apropierea acestei frecvente, creste foarte mult diafonia īntre circuitele fizice ale cablului, facānd imposibila transmisia de informatii pe linie. Rezolvarea acestei probleme se face prin utilizarea, īn retele de telecomunicatii interurbane, a cablurilor coaxiale. Perechea coaxiala(circuitul coaxial) a aparut prin utilizarea ecranului de telecomunicatii simetric drept al doilea conductor. Dielectricul poate fi aer sau material plastic.

          d-diametrul exterior al conductorului interior;

                                     D-diametrul interior al conductorului exterior.

CIRCUIT COAXIAL

            Pentru tipurile mai vechi se utilizeaza ca dielectrici cauciucul sau ceramica. Conductorul central, de forma cilindrica masiva sau tubular, poate fi din cupru, aluminium sau fier. Conductorul exterior de forma tubulara, semitubulara sau benzi metalice, a carui sectiune transversala poate fi un cerc, dreptunghi, poligon regulat sau elipsa, se confectioneaza printr-o tehnologie specifica de lipire sau sudare electrica īn atmosfera neutra.

        Perechea coaxiala a devenit īn scurt timp elementul determinant al numeroaselor structuri de cabluri coaxiale.

        Cablurile coaxiale sunt de mai multe feluri:

              -urbane

              -interurbane

              -de centrala.

        Structura unui cablu coaxial interurban de telecomunicatii este:

              -conductor de cupru,

              -rondele din material plastic,

              -conductor tubular,

              -pereche coaxiala,

              -izolatie pentru pereche coaxiala,

              -izolatie pentru grupa de perechi fizice,

              -īnfasurare comuna,

              -circuite fizice pereche,

              -īnfasurare comuna,

              -manta metalica,

              -mantale interioare din material plastic,

              -armaturi din benzi de otel,

              -manta exterioara din material plastic,

              -strat de protectie anti coroziune,

         

CABLU  COAXIAL  SECŢIONAT

APLICAŢII:

1. Precizati care este parametrul de semnal care determina folosirea cablurilor ecranate

2. Care este deosebirea īntre ecranul electrostatic si ecranul electromagnetic utilizate la cablurile cu circuite ecranate?

3. Definiti notiunea de circuit coaxial.

4.      Pornind de la principiul constructiv al circuitului coaxial precizati elementele componente pentru reprezentarea de mai jos:                    

 

§               1.....................

§               2 ......................

§               3.. .....................

5. Precizati care sunt materialele folosite la constructia cablurilor coaxiale urbane si interurbane.

Cabluri de telecomunicatii de centrala

      Un ansamblu de conductoare :cuarte, terte si chinte izolate, īnfuniate dupa anumite criterii,  cuprinse īntr-o manta etansa peste care se pot aplica diferite īnvelisuri de protectie pot constitui un cablu de telecomunicatie.  

       Cablurile de telecomunicatii cu conductoare de cupru, izolate cu PVC,  īn manta de PVC sau plumb, se utilizeaza la cablarea centralelor telefonice, precum si la racordarea cablurilor de telecomunicatii urbane cu manta din plumb īn repartitorul centralei telefonice, tipul TCYP.

        Pentru simbolizare se utilizeaza urmatoarele litere:

              T-telecomunicatii,  

              C-centrala,

              Y-izolare cu manta PVC,

              P-manta de plumb,

        Exemplu de notare:TCZZ 35x2x0. 5NTR2033-83-cablul de telecomunicatii de centrala avānd 35 perechi de conductori de cupru de diametru  0. 5 mm.

        Cablurile de centrala se fabrica cu conductori din cupru rasuciti īn perechi, terte, curate si chinte.   

Varietati de cabluri SHOWA

        SHOWA este un producator experimentat si puternic īn domeniul cablurilor telefonice urbane. Īncepand de la introducerea codului culorilor polietilenei (CCP)pentru cablurile telefonice, SHOWA a tinut pasul īn privinta celor mai noi tehnologii de obtinere a acestor cabluri.

        Se pot defini diferite tipuri de cabluri telefonice SHOWA, īn plastic unele fiind nou introduse, iar altele īnlocuindu-le pe cele cu hārtie.

1. Tipuri de izolatie:

        a)Solida-izolatie dura īn ceea ce priveste proprietatile fizice si electrice, destul de usor de fabricat si de mānuit ca si de condus procesul de productie.

        Pe de alta parte este voluminoasa īn mod inevitabil si deci mai putin economica (mai scumpa)decāt altele.

        b)Celulara-īn primul rānd este economica datorita grosimii reduse a peretilor si miezului compact al cablului continīnd un mare numar de perechi īntr-un diametru total dat de cablu.



        Pe de alta parte, izolatia este destul de fragila, mai slaba īn proprietati fizice si īn posibilitatea de a preveni deplasarea compozitiei de umplere din interior.

        c)Foam-skin(izolatie celulara cu pelicula)-aceasta este un hibrid a celor doua tipuri anterioare. Stratul interior celular face miezul cablului mic si chiar economic. Stratul exterior solid furnizeaza izolatiei rezistenta mecanica si o bariera suficienta contra patrunderii compozitiei de umplere īn stratul celular interior.

Tipuri de miez

 


2. Tipuri de miez

        a) Miez cu aer-īn acest caz izolatia este mai subtire si cablul stea mai compact astfel īncāt īnsusi este mai economicos. Pe de alta parte se obtin facilitati speciale pentru īntretinere cum ar fi sistemul de presecurizare cu gaz pentru retelele importante.

    b)Umplut cu aer-umplerea interstitiilor din interiorul miezului cablului cu o compozitie de umplere, duce la o izolatie mai groasa datorita cresterii constantei dielectrice a miezului cablului deci cablul īnsusi devine voluminos si costisitor.  

3. Forma de tosadare

        a)Perechea-īn acest caz se realizeaza mai usor o echilibrare buna īntre  circuite astfel  īncāt sa se obtina bune caracteristici de diafonie. Aceasta forma de torsadare este avantajoasa pentru transmisiile de mare viteza cum ar fi pentru PCM pe de alta parte cablurile devin inevitabil mai voluminoase.

        b)Cuarta-face miezul cablului mai compact astfel īncāt mai multe perechi pot fi introduse īn miez īn mod mai economic.

FOLOSIŢI-VĂ CUNOsTINŢELE

Precizati avantajele si dezavantajele diferitelor variante de izolatii,  de miezuri si de torsadari utilizate la cablurile SHOWA. Completati cu informatiile cerute urmatorul tabel.

Tipuri de izolatie

Avantaje

Dezavantaje

1

2

3

Tipuri de miez

1

2

Forme de torsadare

1

2

CABLURI CU FIBRE OPTICE

        Fibrele optice se pot folosi individual(cordon de fibra)sau  grupate īn cabluri.

        Elementele unui cablu sunt:

              -miezul cablului;

              -īnfasurari(material plastic,  aramida,  kevlar);

              -element central de rezistenta;

              -interstitii cu aer sau gel;

              -tuburi protectoare;

              -fibre optice;

              -mantaua cablului;

              -cablu de otel(pentru cabluri aeriene).

                                           

                                                                   

CABLURI CU FIBRE OPTICE ĪN SECŢIUNE

        

        La alegerea fibrelor optice si conductoarelor, īn vederea utilizarii acestora la fabricarea cablurilor de telecomunicatii, se tine seama de:

              -geometria fibrei;

              -dechiderea numerica(NA);

              -atenuarea lineica(dB/km);

              -largimea benzii de transmisie(MHz);

              -rezistenta mecanica maxima permisa la īntindere;

              -tipul conectorilor;

              -factorul de cuplaj;

              -natura sursei(LED sau LASER);

              -mediul de functionare;

              -raza de curbura minima admisa;

              -temperatura de functionare;

              -rezistenta la socuri si vibratii;

              -functia de transfer.

       

Constructia cablului-īn jurul elemntului central de rezistenta se rasucesc tuburile largi protectoare cu fibre optice. Elemntul central poate fi utilizat ca element de rezistenta. Īnfasurarile (din material plastic, Kevlar) se realizeaza peste elementul central si tubururile largi astfel īncāt sa dea miezului o forma rotunda. Tuburile protectoare largi sunt reprezentate de o teava mica din plastic īn interiorul careia se afla una sau mai multe fibre optice.

        Proprietatile tubului:

              -nedeformabil;

              -rezistent la īntindere;

              -flexibil;

              -protectie īmpotriva influentei mediului;

              -usor de denodat;

              -permite micsorarea fibrei īn tub fara ca aceasta sa fie supusa la tensiuni mecanice.

        Fibrele optice sunt torsodate īn tub, astfel ca exista un exces de lungime fata de lungimea cablului. Tuburile protectoare strānse sunt reprezentate de un īnvelis solid de plastic lipit de fibra. Īn aceste tuburi fibra nu este lejera astfel ca ea poate suferii la tractiuni mari.

        Tuburile protectoare hibride-aceste tuburi combina tipul de protector larg cu tipul de protector strāns, iar īntre tipul de protector si fibra exista un start alunecos.

        Mantaua cablului - aceasta trebuie sa protejeze miezul cablului optic contra influentelor:

              -mecanice;

              -termince;

              -chimice;

              -umiditate.

        Mantaua se poate realiza din:

              -polietilena PE;

              -policlorura de vinil PVC;

              -etilen propilena florurata FEP;

              -copolimer etilen/acetate de vinil EVA.

        Cablul de otel reprezinta elementul de sustinere aeriana a cablului cu fibra optica.

Cablu cu fibre optice pentru interconectare

APLICAŢII

1.      Indicati īn scris,  completānd spatiile libere,  care sunt criteriile de clasificare a cablurilor cu fibre optice enumerate mai jos.                                     

Criteriul de clasificare

Tipul de cablu

1.     

Cu fibra optica monomod

Cu fibra optica multimod

2.     

Aeriene                Subterane

Subacvatice         De interior

3.     

1,  2,  6,  12,  18,  32,  48.

2.      Īn figura este reprezentat īn sectiune un cablu cu fibra optica.  Notati īn dreptul literelor de la A la E elementele componente ale cablului :      

 

Cabluri de calculatoare utp. etc

Fara partea de instalare-  fara desene cu alex

Cu aplicatii













Document Info


Accesari: 6141
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )