Prezentarea cursului: - total ore: 27;
- total teme: - tema 1 = 8 sedinte;
- tema 2 = 3 sedinte;
- tema 3 = 2 sedinte.
verificare periodica = 1 ora.
Terminologia utilizata în constructia de autovehicule
Sistem - categorie filozofica ce desemneaza o multime de elemente nestructurale.
Sistem tehnic - o multime de elemente artificiale create de om, interconectate care îndeplinesc anumite functii utile omului (la orice sistem tehnic circula cel putin o forma de energie).
Ansamblu - sistem tehnic ce îndeplineste în mod independent o functie utila omului.
Subansamblu - grupul de piese montate, ce constituie o unitate fundamentala în cadrul unui ansamblu.
Piesa - corp monobloc având anumite caracteristici fizico - chimice, mecanice, forma, dimensiuni, aspect calitativ si care îndeplineste anumite functii într-un ansamblu.
Organ de masina - piese standardizate cu o utilizare generala în constructia de masini.
Agregat - un sistem tehnic ce îndeplineste simultan sau succesiv mai multe functii utile omului (automacara).
Echipament - element component al oricarui sistem tehnic.
Definitia automobilului - vehicul rutier, suspendat elastic cu autopropulsie care se poate deplasa pe diferite categorii de drumuri si chiar teren.
Destinatia automobilului: transport persoane, marfuri, tractare si efectuarea altor servicii.
Clasificarea autovehiculelor
autoturisme - automobil care prin constructie este destinat transportului de persoane având maxim 9 locuri. El poate tracta si o remorca, cu conditia ca masa acesteia sa nu depaseasca masa autovehiculului tragator.
Tipuri: berlina, combi, limuzina, coupe, cabriolet, teren;
autobuze - destinat transportului de persoane si bagajele acestora având mai mult de 9 locuri.
autocamioane - transport marfuri si tractarea remorcilor;
autospeciale tehnice si utilitare - pentru anumite transporturi tehnologice sau pentru lucrari speciale;
autotractoare - pentru remorci, semiremorci, cu sa, autotrenuri.
Clasificarea autoturismelor functie de dispunerea motorului si a rotilor motrice:
cu motorul dispus în fata si rotile motrice în spate;
cu motorul si rotile motrice în fata, solutie denumita "totul fata";
cu motorul si rotile motrice în spate, solutie denumita "totul spate".
- la autocamioane motorul se aseaza întotdeauna în partea din fata a sasiului si poate fi plasat în fata, înapoia sau deasupra osiei din fata.
Dupa felul propulsiei autovehiculele pot fi:
pe roti;
pe roti si senile;
pe senile.
autovehiculele pe roti pot avea 3, 4, 6 sau mai multe roti
Autovehiculele cu 4 roti pot fi:
cu rotile din fata sau spate motrice - tipul 4x2 (4 roti din care 2 sunt motrice);
cu toate rotile motrice - tipul 4x4 (tractiune integrala).
- Autovehiculele cu 6 roti pot fi:
de tipul 6x4;
de tipul 6x6.
Organizarea generala a automobilelor
motor;
transmisie;
sistem de conducere (directia);
sistem de sustinere si propulsie;
caroseria;
instalatia electrica;
instalatia de frânare;
instalatii auxiliare (propulsor cu jet, cabestan).
Caracteristici tehnico - tactice ale autovehiculelor
- Ecartament - distanta dintre centrele punctelor de contact ale pneurilor cu solul.
- Ampatament - distanta dintre planele verticale ce trec prin centrele rotilor celor doua axe.
- Lungimea - distanta dintre punctele extreme din fata si spate.- Latimea - distanta dintre punctele laterale extreme.
- Garda la sol - distanta dintre sol si cel mai coborât punct al autovehiculului.
- Masa proprie - masa autovehiculului cu tot echipamentul.
- Viteza maxima - cea mai mare viteza pe 1 km.
- Viteza minima - cea mai mica viteza stabilita într-o treapta de viteza.
- Viteza economica - viteza de deplasare uniforma la care consumul este minim.
- Spatiul de frânare minim - spatiul necesar opririi de la viteza max.
- Raza de actiune - distanta parcursa cu un plin al rezervoarelor.
- Economicitatea - efectuarea transportului cu un consum redus.
- Durabilitatea - proprietatea de a functiona timp îndelungat fara defectiuni majore.
- Stabilitatea - proprietatea de a se deplasa cu viteza fara rasturnari.
Definitia m.a.i. - masina termica de forta care transforma caldura degajata prin arderea combustibilului în lucru mecanic prin intermediul unui agent motor în stare gazoasa. La m.a.i. atât arderea cât si transformarea caldurii (Q) în lucru mecanic se desfasoara în acelasi spatiu.
Clasificare: - m.a.s.
- m.a.c.
Termeni referitori la caracteristica generala a m.a.i.
P.M.I. - pozitia pistonului corespunzatoare volumului minim (camera de ardere) ocupat de fluidul motor sau distanta mare fata de A.C.
P.M.E. - pozitia pistonului corespunzatoare volumului mare (volumul dintre chiulasa si piston) ocupat de fluidul motor în cilindrul sau distanta minima fata de A.C.
Cursa pistonului - spatiul parcurs de piston între cele doua puncte.
Volumul camerei de ardere - (cm3) spatiul ocupat de fluidul motor când pistonul se afla la P.M.I.
Cilindreea unitara - volumul generat de piston în miscarea sa între cele doua puncte.
Cilindreea totala - suma cilindreelor tuturor cilindrilor motorului.
Raportul de compresie - raportul dintre volumul maxim al cilindrului (când pistonul se afla în P.M.E.) si volumul camerei de ardere (când pistonul se afla în P.M.I.)
Organizarea generala a m.a.i.
- mecanism motor:
- organe fixe:
- blocul cilindrilor cu carterul superior;
- carterul inferior;
- cilindrii motorului;
- chiulasa;
- garnitura de chiulasa.
- organe mobile:
- pistoane;
- bielele;
- bolturi;
- arborele cotit;
- segmentii;
- volanta.
- mecanismul de distributie a gazelor:
- instalatii:
- de alimentare cu aer si combustibil;
- de racire;
- de ungere;
- de pornire;
- de aprindere (numai la m.a.s.)
MECANISMUL MOTOR
Rol - constituie cea mai importanta parte a m.a.i. cu piston si prelungeste forta presiunii gazelor care ia nastere în cilindrii si de a transforma miscarea de translatie rectilinie alternativa a pistonului în miscarea de rotatie a arborelui cotit.
Compunere:
organe fixe;
organe mobile.
Organe fixe
- Chiulasa - închide cilindrii în la extremitatea lor superioara si delimiteaza volumul camerelor de ardere. Spatiul cuprins între pistonul aflat la P.M.I. cilindru si chiulasa formeaza camera de ardere. Se confectioneaza din fonta cenusie prin turnare, din doua bucati (câte una pentru trei cilindri), fiecare fiind prevazuta cu pereti dubli pentru circulatia lichidului de racire.
- Garnitura de chiulasa - este confectionata din clingherit (fibre de azbest si cauciuc), iar la marginile orificiilor pentru cilindri si la marginea exterioara este bordurata cu tabla de cupru; asigura etanseitatea perfecta a camerei de ardere.
- Blocul motor - este elementul de baza pe care se monteaza toate organele motorului. Se compune din doua parti distincte: partea superioara, în care sunt montate camasile de cilindri si partea inferioara, în care se monteaza arborele cotit. Este confectionat din fonta prin turnare.
- Cilindrii - sunt organe fixe ale motorului în interiorul carora se realizeaza ciclul motor. Camasile de cilindri sunt demontabile, din care cauza se mai numesc si amovibile. Deoarece aceste camasi nu vin în contact direct cu lichidul de racire se numesc camasi uscate. La partea superioara cilindrul este prevazut cu un guler de sprijin pe blocul cilindrilor, pentru fixare si asigurarea coaxialitatii. Numerotarea cilindrilor începe cu cilindrul de lânga ambreiaj. Cilindrii sunt realizati din fonta cu structura perlitica cu grafit lamelar fin sau nodular.
- Carterul superior - monobloc sau separat de blocul cilindrilor din acelasi material asigura montarea lagarelor pentru a.c. si A.C.
Organe mobile
- Pistonul - este piesa care constituie peretele mobil al camerei de ardere si în procesul de lucru îndeplineste urmatoarele functiuni: preia forta de presiune a gazelor si o transmite arborelui cotit prin intermediul bielei; asigura, cu ajutorul segmentilor si al peliculei de ulei de pe cilindri, etansarea camerei de ardere; serveste ca mijloc de transmitere a caldurii la peretii cilindrului si chiar la aerul din carter; împreuna cu segmentii asigura depunerea unei pelicule de ulei pe oglinda cilindrilor. Se confectioneaza prin turnare din aliaj de aluminiu. Pistonul se compune din urmatoarele parti: capul pistonului, regiunea portsegmenti, corpul pistonului (zona de ghidare) si bosajele pentru bolt. Pistonul se monteaza în cilindru cu degajarea camerei de ardere orientata în directia opusa arborelui cu came.
- Segmentii - piese elastice de forma inelara care apasa pe peretii cilindrului asigurând etanseitatea camerei de ardere fata de carterul superior, ungerea normala a peretilor cilindrului si evacuarea surplusului ulei de la P.M.I. la P.M.E. Tipuri de segmenti: trei segmenti de compresie, care servesc pentru etansare, reducând scaparile de lânga piston si un segment de ungere, sau raclor, care serveste pentru colectarea si îndepartarea surplusului de ulei. Sunt realizati din fonta prin turnare.
- Mecanismul de biela - manivela - transforma miscarea de translatie a pistonului în miscare de rotatie a arborelui cotit si se compune din biela, bolt, arbore cotit.
- Boltul - piesa cilindrica ce asambleaza pistonul la biela asigurând miscarea relativa dintre aceste organe. Este confectionat din otel aliat, de forma tubulara si cu sectiunea constanta.
- Biela - organ ce face legatura între piston si A.C. Împreuna cu bratul de manivela al A.C., biela transforma miscarea rectilinie alternativa a pistonului în miscare circulara a arborelui motor. Se confectioneaza prin matritare din otel carbon de îmbunatatire. Se compune din: capul bielei, piciorul bielei, corpul bielei.
- A.C. - organul principal al mecanismului biela - manivela, transf. miscarea de translatie a pistonului în miscare de rotatie. A.C. are urmatoarele parti componente: fusuri paliere, fusuri manetoane, brate, contragreutati, partea posterioara si capatul liber. Se confectioneaza prin matritare din otel aliat cu Mn, Mo si Vn.
- Volanta - are rolul de a echilibra mersul motorului si de a transmite cuplul motor la restul transmisiei prin intermediul ambreiajului. Pe volant sunt practicate marcajele pentru p.m.i. si gradatia necesara stabilirii avansului la injectie si de deschidere a supapelor.
- Carterul inferior - confectionat din tabla de otel (prin ambutisare sau prin turnare) se fixeaza de carterul superior prin suruburi si o garnitura de pluta pentru etansare.
Întretinerea mecanismului motor:
- zilnic, la plecarea sau înapoierea din cursa, se controleaza etanseitatea îmbinarilor si fixarea pe cadru a motorului;
- se va verifica zilnic, vizual, iar la fiecare 20.000 km cu aparatura aspectul fumului de evacuare;
- la fiecare 20.000 km se va verifica compresia în cilindrii motorului;
- strângerea chiulasei se face cu ocazia montarii motorului nou, la reparatia capitala, la înlocuirea garniturii de chiulasa si la 500 km dupa montarea ei;
- la fiecare 5.000 km se va verifica strângerea capacului culbutorilor, a capacelor de la camerele tachetilor si a carterului inferior, iar la fiecare 10.000 km se va verifica strângerea galeriei de admisie a aerului, precum si a galeriei si a conductelor de evacuare a gazelor.
Rol - constituie cea mai importanta parte a m.a.i. cu piston si prelungeste forta presiunii gazelor care ia nastere în cilindrii si de a transforma miscarea de translatie rectilinie alternativa a pistonului în miscarea de rotatie a arborelui cotit.
Compunere:
organe fixe:
- chiulasa
- garnitura de chiulasa
- cilindri (4)
- blocul motor
- carterul superior
organe mobile:
- pistonul
- segmentii
- boltul
- biela
- arbore cotit
- volanta
- carterul inferior
Diagrama reala de functionare la m.a.s. si m.a.c. în patru timpi.
Fazele principale ale procesului de lucru al m.a.i. în patru timpi sunt:
- admisia - supapa de admisie deschisa, supapa de evacuare închisa, pistonul se deplaseaza de la PMI la PME permitând admisia fluidului motor în cilindrii motorului;
- compresia - ambele supape sunt închise, pistonul se deplaseaza de la PME la PMI, reducând volumul ocupat de amestecul carburant. Fluidul motor este comprimat la 7-20 barr si atinge temp. de 600-700 K. Înainte de a ajunge pistonul la PMI în punctul "a" bujia produce o puternica scânteie electrica, aprinde amestecul carburant - arderea. Arderea se sfârseste dupa ce pistonul atinge PMI, determinând cresterea presiunii si temperaturii din camera de ardere pâna la 30-50 barr si respectiv 2300-2800 K;
- destinderea - gazele produse prin ardere apasa asupra pistonului deplasându-l de la PMI la PME, transmitând o cantitate de energie mecanica în exteriorul motorului prin intermediul bielei si arborelui cotit. Ţine pâna la deschiderea supapei de evacuare;
- evacuarea - gazele sunt expulzate în exterior prin canalizatia de evacuare (s.ev.) pe tot parcursul pistonului pâna la PME si apoi în cursa inversa pâna la PMI, sfârsind dupa acest punct când în î.e. se închide supapa de evacuare.
- Se observa ca spre sfârsitul evacuarii înainte de PMI în punctul d.a. are loc deschiderea cu avans a supapei de admisie a.î. pe portiunea d.a.-PMI-î.e sunt deschise ambele supape - intervalul poarta denumirea de perioada de suprapunere a distributiei.
MECANISMUL DE DISTRIBUŢIE - are rolul de a asigura admisia aerului în cilindrii motorului în ordinea de functionare a acestora si evacuarea gazelor arse.
Tip - cu supapele plasate în chiulasa, arborele cu came în bloc, comanda supapelor fiind de tip indirect.
Compunere:
comanda distributiei
arborele cu came
tachetii ( cu ghid în bloc)
tijele culbutorilor
subansamblul axei culbutorilor
subansamblurile supapelor de admisie
subansamblurile supapelor de evacuare
ghidurile supapelor
scaunele supapelor
galeriile de evacuare a gazelor reziduale
- Comanda distributiei - asigura punerea în miscare a a.c., a pompei de ulei si a pompei de injectie. Se compune din carterul distributiei (carcasa si capac) si cinci roti dintate cu dantura înclinata. Angrenajul mecanismului de distributie asigura un raport de transmitere arbore cotit - arbore cu came de 2:1 (la doua rotatii ale arborelui cotit, arborele cu came se roteste odata)
- Arborele cu came - primeste miscarea de la arborele motor si pune în miscare celelalte piese ale mecanismului, cu scopul de a comanda deschiderea si închiderea supapelor de admisie si evacuare, conform ordinii de functionare a motorului. Este realizat din otel aliat forjat si normalizat, iar camele si fusurile sunt calite prin inductie, dupa care se rectifica; fusurile paliere, dupa rectificare, se superfiniseaza. Arborele cu came are în compunerea sa patru fusuri paliere si douasprezece came. Toate fusurile au canale pentru retinerea uleiului. De la fusurile unu si patru pornesc canale pentru ungerea axelor culbutorilor.
- Tachetii - preiau reactiunea laterala produsa de cama si transmit miscarea la tijele împingatoare. Sunt confectionati din otel, nereglabili, cu talerul plat, de forma cilindrica.
- Tijele împingatoare - au rolul de a transmite efortul de la tacheti la culbutori. La capete sunt prevazute cu locas sferic spre culbutor si cu vârf sferic spre tachet, pentru a asigura legatura cinematica cu tachetul si culbutorul. Sunt de forma tubulara, nereglabile.
- Subansamblul axei culbutorilor - este format din doua parti; pe fiecare parte sunt montati culbutorii pentru trei cilindri. El se compune din axa culbutorilor, confectionata din otel de forma tubulara, prevazuta cu orificii pentru ungerea culbutorilor, trei suporti de sprijin si fixare, sase culbutori din otel, care se sprijina pe bucse de bronz, patru arcuri, iar la extremitati saibe cu sigurante inelare. Culbutorul reprezinta o pârghie oscilanta în jurul unei axe având un capat sprijinit pe tija împingatoare, iar la celalalt pe tija supapei. La capatul culbutorului dinspre tija se monteaza un surub cu contrapiulita pentru reglarea jocului termic.
- Subansamblul supapei - atât pentru cea de admisie, cât si pentru cea de evacuare, este alcatuita din: supapa, ghidul supapei, doua arcuri, doua sigurante, discul, scaunul supapei. Supapa este alcatuita din doua parti: talerul supapei, de forma plata, care îndeplineste functia de etansare, si tija care primeste miscarea de la culbutori, ghideaza supapa si evacueaza o parte din caldura primita de taler.
Întretinerea mecanismului de distributie:
- Carterul distributiei:
- verificarea vizuala a etanseitatii cu blocul motor = 5.000 km
- strângerea capacului = 10.000 km
- Supape:
- verificarea vizuala a starii arcurilor si pozitia culbutorilor = 20.000 km
- verificarea si reglarea jocului supapelor = 20.000 km
INSTALAŢIA DE ALIMENTARE CU AER sI COMBUSTIBIL
Rol: de a alimenta cu aer si combustibil necesar arderii la m.a.i.
Tip constructiv:
- functie de tipul motorului:
- instalatie de alimentare pentru m.a.s.;
- instalatie de alimentare pentru m.a.c.
- functie de modul de formare a amestecului:
- în exteriorul cilindrului la m.a.s.;
- în interiorul cilindrului la m.a.c.;
- atât în ext. cât si în int. cilindrului la m.a.s. cu injectie de benzina.
Rol: asigura trimiterea si injectarea în fiecare cilindru a unei cantitati bine determinate de motorina, în functie de sarcina si turatia motorului, precum si pulverizarea fina si distribuirea uniforma în camerele de ardere a particulelor de motorina injectata, în scopul utilizarii eficiente a încarcaturii de aer din cilindri. Este de tipul cu pompa de injectie si injectoare.
Compunere:
rezervoare de motorina;
pompa de alimentare;
pompa de amorsare;
filtru filtrare bruta;
filtru filtrare fina;
pompa de injectie;
injectoare;
conducte de joasa presiune;
conducte de înalta presiune;
conducte de colectare a surplusului de motorina;
filtru de aer.
- Rezervorul de motorina - recipientul care asigura pastrarea motorinei. Este confectionat din tabla de otel.
- Pompa de alimentare - are rolul de a alimenta cu motorina pompa de injectie si amorsarea instalatiei în vederea pornirii. Este de tip Bosch FP/K cu piston cu simplu efect, actionata de un excentric fixat pe axul cu came al pompei de injectie. Este montata pe pompa de injectie.
- Pompa de amorsare - este fixata prin însurubare pe pompa de alimentare, deasupra supapei de aspiratie.
- Filtrul dublu - compus dintr-un filtru pentru filtrare bruta si unul pentru filtrare fina, realizeaza filtrarea motorinei înainte de a patrunde în pompa de injectie. Filtrele sunt legate în serie, având un capac comun.
- Pompa de injectie - este organul care asigura cantitatea de motorina necesara functionarii fiecarui cilindru al motorului pentru obtinerea puterii la o anumita sarcina. Pompa este tipul linear cu 6 elementi, organizati identic.
- Injectorul - realizeaza introducerea, pulverizarea si distribuirea combustibilului în camera de ardere, pentru a se obtine arderea rapida si cât mai completa a acestuia, deci un randament maxim al motorului. Este de tip închis cu actionare hidraulica. Decalaminarea unui injector se face într-o baie de motorina flosindu-se o bucata de lemn. Surplusul de combustibil scapat printre ac si ghidul sau, umple spatiul din corpul injectorului, de unde prin racordul conductei de retur se înapoiaza în rezervor.
Circuitele instalatiei de alimentare
- circuitul de joasa presiune - rezervor, conducta de joasa pres., filtru brut, filtru fin, pompa de alimentare, pompa de injectie;
- circuitul de înalta presiune - pompa de injectie, conducte de înalta presiune, injectoare;
- circuitul de retur - injectoare, conducta de retur, rezervor.
Întretinerea instalatiei de alimentare:
- zilnic, se va controla starea garniturii de la busonul de umplere a rezervorului si functionarea injectoarelor;
- saptamânal, se va goli apa din filtrele de combustibil si se va completa uleiul din filtrul de aer; daca circula în zone cu mult praf, uleiul se înlocuieste;
- la 5.000 km se verifica starea conductelor si modul de realizare a ungerii mecanismelor de reglare a pompei de injectie;
- la 10.000 km se curata prefiltrul pompei de alimentare si se controleaza etanseitatea acului si presiunea de injectie la injectoare;
- la 60.000 km se curata de impuritati rezervorul de motorina si elementul filtrant din pâsla.
ALIMENTARE M.A.S.
Compunere:
rezervor benzina;
filtre de combustibil;
pompa de benzina;
carburator;
filtru de aer;
colectorul de admisie;
colectorul de evacuare;
coloana si toba de esapament;
conductele de benzina.
- Rezervorul de benzina - recipientul care asigura pastrarea benzinei.
- Filtrele de combustibil - sunt de tip sita (la carburator) sau sita - decantor plasata în circuitul de alimentare cu combustibil, înaintea pompei de benzina.
- Pompa de benzina - de tip IAP - FIAT, cu retur si pârghie manuala de amorsare.
- Carburatorul - este de tip CARFIL 32 IRMA sau 32 IRM-2A vertical inversat cu o singura camera de amestec si o camera de nivel constant echilibrata cu zona din avalul filtrului de aer. Are rolul de a prepara amestecul carburant si de a-l livra în cantitatea si calitatea ceruta de regimul respectiv de functionare al motorului.
- Filtrul de aer - cu element de filtrare din hârtie.
- Pompa de benzina - are rolul de a aspira benzina din rezervor si de a o refula spre carburator. Poate fi: mecanica sau electrica. Pompele de benzina mecanice sunt actionate printr-o pârghie de catre excentricul de pe arborele cu came.
INSTALAŢIA DE UNGERE
Rol:
realizarea unei pelicule de ulei între suprafetele aflate în miscare relativa cu scopul de a micsora uzura;
protejarea pieselor împotriva coroziunii;
a prelua o parte din caldura rezultata în urma frecarii, contribuind la racirea elementelor care nu se pot realiza prin alte modalitati;
îndepartarea particulelor mecanice, rezultate în urma frecarii, dintre suprafetele aflate în contact;
realizarea, împreuna cu subansamblul piston - segmenti - cilindru a etensarii camerei de ardere.
Compunere:
carterul inferior sau baia de ulei
pompa de ulei cu sorbul sau
schimbatorul de caldura (racitorul de ulei)
filtrul de ulei (brut si fin)
rampa de ulei
filtrul centrifugal de ulei
supape de descarcare a presiunii uleiului
canale pentru ungerea arborelui motor
canale pentru ungerea arborelui cu came
conducte de ulei cu ajutaje pentru stropirea pistoanelor
conducte de ulei
joja ulei si indicator de presiune a uleiului
- Carterul inferior - constituie si rezervorul de ulei al motorului; este realizat prin turnare din aluminiu. Se asambleaza la carterul superior cu suruburi, prin intermediul unei garnituri de pluta pentru etansare.
- Pompa de ulei - este de tipul cu roti dintate cu angrenare exterioara, cu o singura sectiune si este montata la partea din fata a carterului motorului. Are rolul de a aspira uleiul din carterul inferior si de a-l trimite spre filtrul de ulei si filtrul centrifugal, prin intermediul schimbatorului de caldura.
- Racitorul de ulei (schimbatorul de caldura) - are rolul de a mentine uleiul la temperatura optima de lucru (80o C). Racirea uleiului se realizeaza cu lichidul din circuitul de racire. Este de tipul cu tevi duble, montate în serie cu inst. de ungere si fixat în ext., pe partea dreapta a carterului motorului.
- Filtrul de ulei - are rolul de a retine impuritatile mecanice, gudroanele, particulele de praf, calamina si impuritatile lichide provenind din lichidul de racire. Instalatia de ungere este prevazuta cu doua tipuri de filtre: filtrul pentru filtrare bruta - fina si filtru centrifugal. Filtrul pentru filtrare bruta - fina, denumit si filtru dublu, montat în serie în instalatie, este prevazut cu doua elemente filtrante: brut si fin. Cele doua elemente filtrante realizeaza filtrarea integrala a uleiului. Filtrul centrifugal de ulei prezinta urmatoarele avantaje: creste posibilitatea filtrarii, nu necesita înlocuirea elementului de filtrare. Este montat în paralel cu instalatia de ungere, pe partea dreapta a carterului inferior.
Verificari, înlocuiri, curatiri si strângeri:
zilnic: verificarea nivelului uleiului si completarea uleiului consumat din carter, verificarea functionarii manometrului de ulei (manocontactului);
15000 km: verificarea presiunii uleiului din rampa principala;
5000 km: înlocuirea uleiului din carterul motorului;
-5000 km: înlocuirea elementului filtrant din hârtie la Roman si înlocuirea filtrului de ulei la 15000 km la Dacie;
10000 km: înlocuirea mansetei de hârtie din filtrul centrifugal si curatirea carcasei filtrului, la Roman;
- zilnic: strângerea baii de ulei, capacelor culbutorilor, filtrelor de
ulei.
DACIA
Tip: ungere sub presiune prin pompa cu angrenaj
Compunere:
buson de umplere
carter inferior (baia de ulei)
pompa de ulei
sorbul pompei de ulei
filtrul de ulei
Filtrul de ulei - este etans, cu element filtrant din hârtie, nerecuperabil
INSTALAŢIA DE RĂCIRE
Rol:
sa asigure o temperatura optima de functionare a motorului prin evacuarea unei cantitati de caldura;
sa asigure racirea suplimentara a uleiului din instalatia de ungere;
sa asigure încalzirea aerului necesar instalatiei de încalzire si ventilatie.
Tip: este de tip închis, presurizat, cu pompa de lichid
Compunere
radiator;
pompa de lichid;
termostat;
rezervor de completare - compensare;
racitor de ulei (schimbatorul de caldura);
rampa de redistributie;
camasile de racire ale cilindrilor;
camasile de racire din chiulasa;
conducte de legatura;
robinete de golire;
indicator de temperatura lichid;
ventilator;
instalatie de încalzire si ventilatie.
- Radiatorul - are rolul de a prelua caldura de la lichidul de racire si a o transfera aerului antrenat de catre ventilator. Se compune din: bazinul superior, elementul radiant, bazinul inferior, placi rigide de otel. Bazinele (superior, inferior) sunt realizate din tabla de alama stantata. Elementul radiant este de tip fagure cu conducte verticale, dispuse pe trei rânduri, dezaxate unele fata de altele. Sunt construite din tabla de alama.
- Pompa de lichid - este de tip centrifugal si are rolul de a recircula lichidul în interiorul instalatiei de racire.
- Ventilatorul - de tip axial, are rolul de a intensifica circulatia aerului prin radiator. Este realizat din sase palete înclinate, fixate printr-o flansa în suruburi la arborele motor. Paletele sunt construite din tabla de otel si fixate la butuc (fulie) prin nituri.
- Termostatul - are rolul de a asigura reglarea automata a temperaturii lichidului de racire si de a regla circulatia apei în functie de temperatura motorului; joaca rolul unei supape care scurtcircuiteaza sau introduce în circuitul de racire radiatorul.
- Rezervorul de completare - compensare - asigura necesarul de lichid în instalatie, preluând lichidul rezultat în urma dilatarii - datorita încalzirii - si îl cedeaza instalatiei atunci când se raceste, reusind în felul acesta sa evite pierderile de lichid si sa-i mareasca temperatura sa de fierbere, fiind presurizat.
- Racitorul de ulei (schimbatorul de caldura) - realizeaza transferul de caldura dintre uleiul din instalatia de ungere si lichidul din instalatia de racire, realizând pastrarea calitatilor de ungere ale uleiului.
- Rampa de distributie - plasata pe partea laterala stânga a blocului cu cilindri, primeste lichidul de la racitorul de ulei si îl distribuie la fiecare cilindru, asigurându-le o racire uniforma. Robinetele de golire a lichidului din instalatie sunt dispuse astfel:
- un robinet pe partea dreapta a blocului motor;
- un robinet la bazinul inferior al radiatorului;
- un robinet la racitorul de ulei;
- un robinet pe conducta radiatorului de la inst. de încalzire si ventilatie
- Instalatia de încalzire si ventilatie - are rolul de a crea conditii optime de lucru în cabina, atât vara cât si iarna. Se compune din: un radiator, 2 electroventilatoare, conducta de legatura între radiatorul si conducta de colectare a apei calde, pe care se afla un robinet de stabilire a circuitului, conducte de legatura între radiator si pompa de lichid din instalatia de racire pe care se afla robinetul de golire
Circuitele instalatiei de racire:
circuitul principal pentru racirea blocului motor, chiulasei si a uleiului din instalatia de ungere, cuprinzând: pompa de apa, conducta de legatura cu radiatorul, conducta dintre pompa si racitorul de ulei, racitorul de ulei, rampa de distributie a lichidului, camasile de racire ale cilindrilor si chiulasei, conducta de legatura dintre chiulasa si conducta de colectare a apei fierbinti, conducta de colectare a lichidului fierbinte din motor, camera termostatului, conducta de legatura dintre termostat si radiator, fagurele radiatorului si bazinul inferior al radiatorului;
circuitul secundar de completare - ocmpensare a lichidului de racire din circuitul principal cuprinde rezervorul de completare - compensare si toate conductele si elementele instalatiei legate direct de acesta;
circuitul lichidului pentru instalatia de încalzire si ventilatie cuprinde: radiatorul, conducta de primire a lichidului de la conducta de colectare a lichidului fierbinte din bloc si conducta de evacuare a lichidului catre pompa.
Verificari, înlocuiri, spalari, curatiri si ungeri:
verificarea întinderii curelei ventilatorului: 2500 km Dacia; 5000 km DAC;
reglarea curelei ventilatorului: 10000 km;
verificarea jocului axului pompei si ventilatorului: 10000 km;
verificarea etanseitatii instalatiei de racire: zilnic;
verificarea nivelului lichidului de racire în rezervorul de compensare: 5000 km;
înlocuirea lichidului de racire: 30000 km Dacia; annual DAC;
înlocuirea termostatului: 60000 km DAC;
spalarea cu jet de apa a radiatorului: 20000 km Dacia; 10000 km DAC;
ungerea articulatiilor jaluzelelor radiatorului: 5000 km DAC;
ungerea pompei de apa: 5000 km.
DACIA
Tip: racire cu lichid în circuit ermetic prin radiator
Circulatia lichidului: prin pompa centrifuga etansa
Compunere:
radiator
pompa de apa
ventilator
termostat
vas de expansiune
tub racord între radiator si vasul de expansiune
racord inferior
racord superior
supapa vasului de expansiune
termocontact
TRANSMISIA AUTOVEHICULELOR PE ROŢI
Destinatie: pentru a prelua momentul de rotatie de la volanta motorului si de a-l distribui rotilor motoare sub forma de tractiune la o valoare corespunzatoare conditiilor de deplasare.
Functiuni:
de a transmite miscarea de la motor la rotile motoare
transmite si modifica momentul motor la rotile motoare prin C.V., R.D., si P.M.
antreneaza alte echipamente speciale: cabestan, propulsor prin jet de apa, pompe hidraulice, servodirectie, grupuri electrogene.
Tipuri constructive:
- dupa principiul de functionare:
- mecanica
- hidraulica
- electrica
- combinata
- dupa solutiile constructive:
- clasica (motor fata, tractiune spate, totul pe fata, totul pe spate)
Organizare generala
ambreiaj
cutie de viteza
reductor distribuitor (cutie de distributie)
transmisie cardanica
punte motrica
rotile motoare
AMBREIAJUL
Functiuni:
pornirea de pe loc fara socuri protejând celelalte elemente ale transmisiei
asigura decuplarea si cuplarea motorului la transmisie
asigura stationarea autovehiculului cu motorul în functiune
Tipuri constructive:
dupa principiul de functionare
- mecanice
- hidraulice
- combinate
-electromagnetice
dupa tipul mecanismului de comanda
- mecanica
-hidraulica
-pneumatica
-electrica
Constructie:
- carter;
- mecanism de comanda: disc de cda., pârghii de debreiere, arcuri de pres.;
- mecanism comandat: disc comandat, arborele ambreiajului (arb. primar)
- mecanism de debreiere: suport pedalier, pedala cu ax si arc de readucere, tija de cda, pompa ambreiajului, conducte de lichid, cil. receptor, tija reglabila, furca de debreiere, rulment de pres., inel de debreiere.
Functionarea ambreiajului:
- pozitia cuplat-pedala este libera si permite transmiterea miscarii de la motor la roata.
- pozitia decuplat-pedala este actionata si nu mai permite transmiterea miscarii de la motor la roata.
CUTIA DE VITEZE
Functiuni:
modificarea fortei de tractiune la roata motrica prin modificarea raportului total de transmitere;
stationarea autov. cu motorul în functiune si ambreiajul cuplat;
transmiterea momentului de rotatie la priza de putere a cabestanului;
mersul înapoi al autov. fara a inversa sensul de rotatie al A.C.
Tipuri constructive: - dupa principiul de functionare:
- mecanice;
- hidraulice.
- dupa modul de actionare:
- manuala;
- semiautomata;
- automata.
Compunere: - mecanism de schimbare a vitezelor cu dispozitiv de blocare
- zavorâre si subansamblu pentru actionarea crabotilor
- subansamblu arbore principal
- subansamblu arbore intermediar
- subansamblu arbore secundar
- subansamblul pinioanelor de mers înapoi
- elemente de cuplare (craboti)
- carter
REDUCTORUL DISTRIBUITOR
Functiuni:
distribuie miscarea de rotatie la puntile motoare realizând în acelasi timp si demultiplicarea miscarii la cuplarea treptei a II-a precum si dublarea numarului de viteze total;
permite deplasarea autovehiculului în conditii grele de timp, anotimp si teren
Compunere: - carter
- subansamblu arbore primar
- subansamblu arbore intermediar
- subansamblu arbore secundar anterior
- subansamblul arbore secundar posterior
- diferential cu dispozitiv de blocare
- dispozitiv de actionare
- pompa de ulei
TRANSMISIA CARDANICĂ
Functiuni: transmite miscarea de la C.V. sau de la R.D. la P.M.
Compunere: - arbore cardanic
articulatie cardanica
PUNŢILE MOTOARE
Functiuni:
transmite momentul de rotatie de la transmisia cardanica la rotile motrice sarcina verticala de la cadrul autovehiculului la roti
transmite fortele de împingere si de frecare de la rotile motrice la cadrul autovehiculului.
Compunere: - transmisie principala
- diferential
- arbori planetari
- carter
- reductorul rotii.
DIRECŢIA AUTOVEHICULELOR PE ROŢI
Prin viraj se întelege deplasarea automobilului catre stânga sau catre dreapta dupa o traiectoarie curba.
La marea majoritate a automobilelor fabricate pâna acum, sistemul de directie actioneaza numai asupra rotilor puntii din fata, numite roti directoare (de directie).
Rolul: înclinarea rotilor de directie ale automobilului fata de axa sa longitudinala de simetrie în scopul dirijarii acestuia pe traiectoria comandata de sofer prin rotirea volanului.
Mecanism directie DAC 665 T
Tip: cu servomecanism hidraulic
Compunere:
a) mecanism de comanda:
volan
axul volanului
legaturi cardanice
suport volan
angrenaj de unghi
caseta de directie
b) servomecanism de directie:
servomecanismul propriu-zis
pompa de înalta presiune
rezervorul de ulei
conductele de legatura
c) transmisia directiei:
levierul de comanda
bara de directie longitudinala
levierul fuzetelor
fuzetele
bara de directie transversala
- Angrenajul de unghi - transforma miscarea de rotatie a axului volanului într-o miscare de translatie a pistonului din caseta de directie.
Compunere: - 2 pinioane conice
- carcasa
- trompa
- Caseta de directie - transforma miscarea de rotatie a volanului într-o miscare axiala si de a o transmite levierului de comanda.
Compunere:
carcasa
piston
piulita de directie
canalul de recirculare a bilelor
garnitura de etansare
surubul conducator
piulita inelara
bilele
boltul de blocare radiala a piulitei
sectorul dintat
- Servomecanismul propriu-zis - amplifica efortul depus de sofer si amortizeaza socurile transmise de rotile directoare la volan.
Compunere:
carcasa mecanismelor supapelor
- corpul portsupape
supapele sertaras
supapa de semiscurtcircuitare
bara de torsiune
arborele de antrenare
supapa de reglare a debitului
supapele de limitare a presiunii hidraulice
rulmentii de sprijin cu garniturile de etansare
- Pompa de înalta presiune - realizeaza presiunea necesara obtinerii servodirectiei. Se monteaza pe carterul compresorului si este antrenata de arborele cotit al acestuia.
Compunere:
pinion cu dantura interioara
pinion cu dantura exterioara
arbore de angrenare
orificiu de admisie
orificiu de refulare
supapa de suprapresiune
Functionare:
a) La deplasarea în linie dreapta - orificiile de admisie si cele de refulare sunt deschise. Uleiul trimis de pompa de înalta presiune trece de o parte si alta a pistonului în caseta de directie.
b) La virajul spre dreapta - uleiul sub presiune este dirijat în caseta de directie numai în partea stânga a pistonului, deplasând pistonul catre dreapta, rotirea sectorului dintat în sensul acelor de ceasornic si virarea rotilor la dreapta.
c) La virajul spre stânga - uleiul este dirijat sub presiune în caseta de directie în partea dreapta a pistonului. Pistonul se deplaseaza catre stânga, sectorul dintat se roteste invers acelor de ceasornic si se vireaza rotile spre stânga.
Unghiurile directiei:
a) Unghiul de convergenta - are rolul de a asigura paralelismul planurilor de miscare a rotilor directoare, fiind necesar pentru a anihila tendinta de rulare divergenta a acestora. Unghiul de convergenta este reglabil la majoritatea autovehiculelor, prin modificarea barei de conexiune.
b) Unghiul de cadere al rotilor - determina ca directia autovehiculelor sa se mentina în viraje prin faptul ca înclinarea rotii, în interiorul curbei, mentine aderenta între anvelopa si suprafata de rulare. Este unghiul format de planul rotii cu verticala la sol.
c) Unghiul de înclinare transversala a pivotului - determina ca, în cazul scoaterii rotilor de directie din pozitia neutra, sa se mareasca tendinta acestora de a reveni la mersul în linie dreapta, usurând manevrarea volanului. Este unghiul format între axa pivotului si verticala la sol ce trece prin centrul pivotului.
d) Unghiul de înclinare longitudinala a pivotului (unghiul de fuga) - unghiul format de axa pivotului si verticala la sol. Unghiul de fuga face ca dupa bracare rotile de directie sa aiba tendinta de revenire la pozitia de mers în linie dreapta.
Reguli de exploatare:
gresarea pivotilor si articulatiilor la 500, 2500, 5000 km;
dezaerarea instalatiei hidraulice a directiei;
verificarea nivelului de ulei în rezervor;
folosirea unor uleiuri hidraulice de calitate superioara.
INSTALAŢIA DE FRÂNARE
Functiuni:
serveste la micsorarea vitezei autovehiculului pâna la o valoare dorita sau la oprirea lui;
imobilizarea autovehiculului în panta;
pornirea autovehiculului din panta;
oprirea motorului prin frâna suplimentara de încetinire.
Tipuri:
- frâna de serviciu: este de tipul cu doua circuite independente care intra în functiune în momentul actionarii pedalei de frâna astfel:
- circuitul I - pneumatic, prin intermediul aerului comprimat actioneaza frâna rotilor din spate (rezervorul I);
- circuitul II - pneumo-hidraulic, actioneaza mecanismul de frânare de la rotile puntii din fata si remorca. (rezervorul II);
- frâna de stationare (de parcare, de mâna) - actioneaza numai pe rotile din spate ale autocamionului si pe toate rotile remorcii (rezervorul III);
- frâna de siguranta (de avarii) - actioneaza pe rotile puntii din fata cu pres. hidraulica creata de pompa ambreiajului la apasarea pedalei acestuia;
- frâna suplimentara (de încetinire sau de motor) - comandata cu ajutorul unei supape actionata cu piciorul, închide o clapeta montata în galeria de evacuare a gazelor arse.
Compunere DAC 665 T:
- compresorul de aer
- regulatorul de presiune
- pompa centrala de înghet
- supapa de siguranta pentru 2 circuite
- rezervoare de aer
- supapa unisens (de siguranta în ambele sensuri)
- manometru cu 2 indicatoare
- contact lampa stop
- contact de avertizare
- conexiuni de verificare
- cilindrii pneumatici (8): 1 pentru diferentialul din reductor, 1 pentru diferentialul interaxial, 1 pentru diferentialul puntii intermediare, 1 pentru diferentialul puntii spate, 1 pentru cuplarea reductorului distribuitor, 1 pentru priza de putere a cabestanului, 2 cilindrii pneumatici la sistemul de frânare pentru frâna de motor (unul actioneaza pentru obturarea galeriei de evacuare; unul actioneaza pentru oprirea alimentarii cu motorina a pompei de injectie)
- Compresorul de aer - genereaza aerul comprimat necesar instalatiei de frânare si a altor elemente pneumatice. Se monteaza pe partea dreapta a motorului si este antrenat prin intermediul a doua curele trapezoidale de catre arborele cotit.
- Regulatorul de presiune - se monteaza pe conducta dintre compresor si pompa de protectie împotriva înghetului. Regleaza presiunea aerului debitat de compresor între 6,2 - 7,35 barr, retine impuritatile si le evacueaza automat.
- Pompa contra înghetului - introduce în instalatia pneumatica o cantitate de alcool etilic (antigel) când apare pericol de înghet a condensului din instalatie.
- Supapa de siguranta pentru doua circuite - are rolul de a mentine presiunea de alimentare în unul din circuitele instalatiei când celalalt circuit are pierderi de aer.
- Rezervoarele de aer - înmagazineaza aer comprimat necesar instalatiei de frânare:
1 pentru circuitul nr. 1
1 pentru circuitul nr. 2 fiecare are o supapa de golire
2 pentru circuitul nr. 3 pentru evacuarea condensului
1 pentru I.V.P.P.
- Supapa de siguranta în ambele sensuri - nu permite alimentarea cu aer comprimat a circuitului 3 si a consumatorilor suplimentari pâna când presiunea în circuitul 1 si 2 nu depaseste valoarea de 5,5 barr.
- Manometru cu 2 indicatoare - arata prin indicatorul alb presiunea aerului
din rezervorul circuitului 1 si prin indicatorul presiunea din conducte si cilindrii frâna spate.
- Contactul luminii stop - realizeaza circuitul de alimentare a lampii stop.
- Contactul de avertizare - avertizeaza când scade presiunea în circuitele 2 si 3 sub 4,4 - 4,8 barr.
a) Frâna de serviciu
Circuitul 1 de frânare pentru rotile din spate se compune din :
- rezervorul de aer
- supapa de frâna cu 2 circuite
- supapa releu a frânei de serviciu
- cilindrii dubli de frâna cu arc de acumulare
- frâna rotilor: idem frâna rotilor fata, actionarea sabotilor prin intermediul unor came.
Circuitul 2 de frânare pentru rotile din fata se compune din:
- rezervor de aer
- supapa de frâna pentru 2 circuite
- servomecanism pneumatic
- frîna rotilor: cil. receptor, mec. de frânare a rotii (disc port-saboti, doi saboti, bolturi pentru articulatia sabotilor, arcuri de rapel), tambur de frâna.
b) Frâna de parcare - imobilizeaza autovehiculul parcat sau îm stationare si asigura frânarea când frâna de serviciu este defecta.
Circuitul 3 de frânare se compune din:
rezervor de aer
supapa frânei de parcare
cilindrii dubli ai frânei de parcare cu arcuri de acumulare
c) Frâna de motor (suplimentara) - este comandata de o supapa de aer actionata cu piciorul. Permite deplasarea autovehiculului la coborârea pantelor lungi fara a fi necesara folosirea frânei de serviciu.
Compunere: - supapa de aer comprimat
- 2 cilindrii pneumatici
- clapeta de obturare a gazelor arse din galeria de evacuare
Alimentarea cu aer se face prin circuitul 1.
d) Frâna de siguranta (avarii) - funct. numai pentru rotile puntii fata cu presiunea de la pompa centrala a ambreiajului. Se foloseste în cazuri de forta majora. Cu frâna de siguranta nu se circula pe drumurile publice.
Compunere: - pompa ambreiaj
- robinetul distribuitor din cabina
- supapa de retinere
- robinetul distribuitor din exterior
Reguli de exploatare:
purjarea rezervoarelor - de cel putin 2 ori pe saptamâna când umiditatea este mare;
întinderea curelei de compresor - 15 mm sageata;
nivelul lichidului - 10-20 mm sub marginea capacului;
dezaerarea instalatiei hidraulice;
verificarea jocului sabot tambur = 0,6 mm.
INSTALAŢIA ELECTRICĂ
Surse de energie electrica
bateria de acumulatori
alternatorul
Consumatori de energie electrica:
sistemul de pornire electrica a m.a.i.
sistemul de aprindere a amestecului carburant
sistemul de iluminare
sistemul de semnalizare
instalatia de climatizare (încalzire si ventilatie)
instalatia de stergere si curatire a parbrizului
aparate de masura si control
Sistemul surselor de energie electrica - asigura energia electrica necesara functionarii întregului echipament electric
Compunere (DAC 665T):
bateria de acumulatori
generatorul (alternatorul)
releul regulator
contact general (separator baterie-masa)
contact cu cheie (comutator de pornire si aprindere)
aparate de masura (voltampermetru, ampermetru)
lampa de control functionare alternator
Bateria de acumulatori - este o sursa de energie electrica care transforma energia chimica în energie.
Compunere:
bac
6 acumulatoare acide cu Pb (elemente, celule)
capac
punti de asamblare
electrolit
Alternatorul - este o masina electrica dinamica, sincrona, trifazata care transforma energia mecanica în energie electrica a curentului alternativ trifazat redresat cu semiconductoare.
Compunere:
stator
rotor
colector
grupul (dispozitivul) de redresare
periile cu suportul periilor
scuturile (capacele)
Instalatia de iluminare - are rolul de a asigura iluminatul drumului, cabinei, caroseriei si scalele aparatelor de masura si control pe timp de noapte si ceata.
Compunere:
2 faruri asimetrice dreptunghiulare
2 faruri cu dispozitive de mascare
1 far proiector
4 lampi pozitie fata
2 lampi pozitie spate
- 1 lampa pentru iluminarea cabestanului
1 lampa pentru iluminarea nr. de înmatriculare
2 prize pentru lampa portativa de 24 V
comutatorul central de lumini
1 releu pentru schimbarea fazelor
1 comutator schimbator faze
1 comutator al regimurilor de lumini mascat - nemascat
4 relee pentru pozitiile camuflat - necamuflat
1 lampa de control faza mare
Instalatia de semnalizare - are rolul de a indica:
prezenta autovehiculului într-un punct al drumului
intentia schimbarii directiei de mers
pornirea sau oprirea autovehiculului
Clasificare:
optica
acustica
- Instalatia de semnalizare optica
Compunere:
a) instalatia de semnalizare a directiei de mers:
- 2 lampi semnalizare fata
- 2 lampi semnalizare spate
- 1 releu de semnalizare
- 1 comutator de semnalizare
b) instalatia de stop - intra în functiune când se foloseste frâna de serviciu sau frâna de motor
- Instalatia de semnalizare acustica
- claxon electromagnetic:
- corp din otel sau ebonita
- electromagnet
- membrana acustica din otel
- armatura mobila
- contact
- condensator
- capac (otel, fonta)
Instalatia de curatire a parbrizului
Compunere:
a) sistemul electric:
comutator
electromotor de curent continuu cu 2 turatii
1 releu electromagnetic
b) sistemul mecanic:
angrenajul surub melc - roata dintata
paralelogramul de transformare a miscarii de rotatie în miscare alternativa compus din:
tije de legatura
palierul bratului stergator
- lamelele stergator
Instalatia de climatizare - are rolul de a trimite aer cald (iarna) sau rece (vara) la parbriz si în interiorul cabinei
Compunere:
2 electroventilatoare
radiatorul de lichid
furtune de aer
duze pentru aer
- pupitrul de comanda
|
