Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































ROLUL APARATELOR IN FUNCTIONAREA SI CONDUCEREA AUTOMOBILULUI

Auto












ALTE DOCUMENTE

Scurta prezentare a evenimentului West Side Tuning Event
Bujia
ELEMENTE DACIA 1410
APRINDERE FAR MERCEDES
Indicatoare de avertizare
Prezentati modul cum efectuati instruirea teoretica a cursantilor referitor la accidentele de circulatie, comportamentul in caz de accident precum si
Indicatoare de prioritate
INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE A POLITELOR DE ASIGURARE PENTRU RISCUL DE AVARII SI FURT A AUTOVEHICULELOR SI RISCUL DE ACCIDENTE A CONDUCATORILOR DE AUTOV
INDICATOARE RUTIERE EXPLICATE
ROLUL APARATELOR IN FUNCTIONAREA SI CONDUCEREA AUTOMOBILULUI

ROLUL APARATELOR IN FUNCTIONAREA SI CONDUCEREA AUTOMOBILULUI

Aparatele de bord au rolul de a masura, controla si de a informa pe conducatorul auo asupra corectitudinii functionarii principalelor elemente functionale ale automobilului, preintampinand prin aceasta anumite deranjamente sau accidente.




Vitezometrul se afla montat in partea centrala a blocului de aparate. El se fixeaza prin intermediul a doua suruburi, dintre care unul este sigilat. Vitezometrul se compune din doua aparate si anume:

-vitezometru propriu-zis cu inductie, pentru masurarea vitezei mamentane a automobilului care este un aparat indicator;

-contorul de inregistrare a kilometrilor parcursi de automobile care este un aparat integrator sau totalizator.

Volmetrul este de tip termic. El se compune din lamela bimetalica, articulate la partea inferioara cu acul indicaor prin intermediul unor parghii. Capatul superior prin intermediul parghiei este incastrat in corpul aparatului executat din material plastic. Pe lamela bimetalica este dispusa infasurarea rezistiva, din constantan. Capetele infasurarii prin intermediul bornelor "+" si "-" se conecteaza corespunzator la placa de circuiteimprimate din spatele aparatelor de bord. Scara volmetrului nu este numerotata ci este prevazuta cu trei sectoare colorate si anume: verde la mijloc si doua rosii la extremitati.

Extremitatile zonei verzi corespund unor valori de 12,8 si respectiv 15,6 V iar mijlocul zonei verzi corespunde unei valori de 13,6 V.

Indicatorul de temperatura acesta se fixeaza pe placa imprimata cu ajutorul a trei prezoane, care in acelasi imp servesc drept contacte ale capetelor infasurarilor bobinelor. Aparatul este de ip electromagnetic (cu bobine) si functioneaza impreuna cu traductorul de temperatura tip TM-106.

Aparatul se compune din carcase din material plastice afla infasurarile bobinelor, axul cu indicator, magnetul permanent si balansoarul cu contragreutati al caror centru de greutate este astfel dispus incat in situatia de repaus (deconectat) al aparatului acul indicator se afla in partea stanga a scarii.Axul acului indicator se roteste in doua lagare dintre care unu este executat in format cu surub cu ajutorul caruia se regleaza jocul axial la montaj.

Traductorul de temperatura acesta se compune din corpul din bronz in interior caruia se afla termorezistenta (termistorul) in forma de disc din oxizi metalici sensibili la variatii de temperatura. Termorezistenta este mentinuta presata pe fundul corpului de arcul prin intermediul tal 252c26c erului in scopul realizarii unui cantact electric optim. La partea anterioara a corpului se monteaza prin valuire mufa din material plastic cu borna. Borna se continua in interior in forma de disc conic, pe care se sprijina arcul prin care se inchide circuitul termorezistenta.

Indicatorul de combustibil functioneaza impreuna cu traductorul potentiometric tip BM-150 prevazut cu conector de comanda a lampii care semnalizeaza rezerva de combustibil din rezervor. Indicatorul de combustibil este de tip electromagnetic si are constructia si principiul de functionare asemanator cu ale indicaorului de temperatura. Se deosebeste prin caracteristicile infasurarii punctelor de fixare pe placa cu circuite imprimate si dispunerea reciproca a magnetului permanent a acului si balansoarului.

Traductorul si conectorul nivelului de combustibil

Acesta se fixeaza pe peretele superior al rezervorului de combustibil cu ajutorul a sase suruburi prin intermediul flansei. De flansa se sudeaza conducta sorbului de benzina prevazut la capaul inferior cu filtru din sita. Pe placa de sprijin sudata de conducta sorbului se fixeaza corpul traductorului din material plastic. In corp se fixeaza prin nituire rezistenta reostatului executata din crom si infasurata pe o lamela din plasic. Tot de corp se fixeaza lamela contacului fix prin care se conecteaza la masa circuitului lampii de semnalizare a rezervei de combusibil din rezervor.

Pe flansa in mufe din material plasic se afla doua borne simbolizate pin litere "W" si "T". Borna "W" prin intermediul lamelei din alama se conecteaza la lamela contacului fix ia borna "T" prin intermediul lamelei se conecteaza la capatul inferior al infasurarii rezistentei reostatului. La capaul lung al tijei se fixeaza plutiorul din material plastic ia la capatul scurt al tijei se fixeaza lamela elastica prevazuta cu doua brate si cu doua contacte mobile. Lamela elastica se racordeaza la masa prin intermediul axul tijei conductei a sorbului flansei si a unui conductor de culoare neagra a carui capat se fixeaza cu ajutorulu unuia dintre suruburile de fixare a flansei de rezervor. Unul dintre bratele lamelei elasice culiseaza pe infasurarea rezistentei reostatului si in functie de nivelul combustibilului din rezervor introduce in circuitul electric al indicatorului de combustibil cu care este inseriat un numar mai mare sau mai mic de spire ale rezistentei reostatului. Lampa de semnalizare a rezervei de benzina se aprinde in situatia cand in rezervor au mai ramas intre 4-7,5 l.

CAP.II-1:TIPURI CONSTRUCTIVE

Indicatorul de ture (tahometrul)

Este un aparat de bord utilizat pentru masurarea vitezei unghiulare de rotatie a arborelui motor.

Compleul este compus din:

-transmitator

-aparat indicator

Principiul de functionare al transmitaorului se bazeaza pe aparitia unui cuplu de interactiune dintre un magnet permanen si curenti turbionari indusi intr-un cilindru sau disc, masiv aflat in apropierea magnetului mobil. In primul caz, magneul permanent antrenat de arborele motor creeaza un camp magnetic invartitor. Elemenul sensibil are forma de pahar (aluminiu) este situat in campulinvartior si este intersectat de liniile de camp. Curentii turbionari intersecteaza cu campul magneic invartitor dand nastere la un cuplu de rotatie, a paharului orientat in sensul campului magnetic invartitor. Acesta este proportional cu viteza de rotatie a magnetului deci cu a arborelui motor.

Practic, acest transmitator preia turatia arborelui cotit, o transforma intr-un curent electric, care este transmis prin cabluri electrice la un aparat indicator, ce transforma acest curent intr-o miscare de rotatie a unui ac indicaor ce se misca pe o scala gradata in rot./min. Cu cat rotatia arborelui cotit a motorului autoturismului e mai mare, cu atat turatia rotorului (magnetului permanent) va fi mai mare, curentul crea de acesta va creste proporional. Acesta este transmis prin conductori electrici in cabina la aparatl indicator. Indicatorul este format dintr-un motor sincron, alimentat de transmitaor si un dispozitiv de transformare a vitezei unghiulare de rotatie in deplasare unghiulara a unui ac indicator.

CAP.II-2: FUNCTIONAREA   APARATELOR DE MASURA IN GENERAL

Functionarea vitezometrului:

La rotirea magnetului permanen si liniile de forta magnetice intersecteaza discul de aluminiu si induc in aceasta curenti de inductie sub actiunea carora iau nastere in discul de aluminiu curenti turbionari. Acesti curenti turbionari creeaza la randul lor un camp magnetic propriu in discul de aluminiu. Ca urmare a interactiunii intre campul creat de magnetul naturalrotator si campul magnetic din discul de aluminiu iau nastere un momen rotitor activ care pune care pune in miscare discul de aluminiu si impreuna cu el acul indicator in sensul de rotatie al magnetului permanent. Momentul rotativ activ Ma care actioneaza asupra discului de aluminiu este echilibrat de momentul rezistent (antagonist) Mr creat de arcul spiral. Cu cat viteza de rotatie a magnetului permanent este mai mare si momenul activ de rotatie respecive unghiului de deviere alfa al acului de indicator.

Functionarea volmetrului:

La trecerea curentului prin infasurarea rezistiva lamela bimetalica se incalzeste si se curbeaza deplasand acul indicaor spre dreapta mai mult sau mai putin in functie de valoarea tensiunii debitate de alternator. In conditii normale de functionare tensiunea de incarcare a bateriei de acumulatoare trebuie sa fie de 13,3-14,7 V (fara consumatori conectati) si 13,4-14,4 V (cu consumatori conectati). Masurarea se face cu un volmetru cu scara gradata legata in paralel pe circuitul magistral. In cazul in care in timpul mersului acul indicator trece de zona rosie din dreapta acesta indica o supraincarcare iar daca acul indicator ramane in zona rosie din stanga inseamna ca incarcarea este insuficienta. In acest caz trebuie verificata mai intai starea de inindere a curelei alternaorului. Daca acesta este in buna stare este necesar sa va verificati alternatorul regulaorul de tensiune precum si circuitele instalatie de incarcare.

Functionarea traductorului de temperatura:

Se bazeaza pe faptul ca la cresterea temperaturii lichidul din instalatiea de racire a motorului termorezistenta isi micsoreaza mult rezistenta ohmica si invers.

Functionarea indicatorului de temperatura:

Bobinele aparatului sun formate din trei infasurari:K1;K2;K3. Infasurarea K1 este inseriata intre sursa de curent si traductorul termic. Inceputul infasurarii K1 se conecteaz ala borna de intrare "+" a indicaorului (aparatului) iar sfarsitul infasurarii la borna de iesire "T" a indicatorului. Bobinele K2 si K3 sunt inseriate intre ele dar sunt montate in derivaie fata de bobina K1 (serie) in sensul ca inceputul infasurarii K2 se conecteaza la borna de iesire din aparat iar sfarsiul infasurarii K3 se conecteaz ala borna de masa. Infasurarea derivatiei K3 este bobina perpendicular pe infasurarile K1 si K2 iar infasurarea derivatiei K2 este bobinata in sens opus (contrar) fata de infasurarea serie K1. Bobinele respective aparute se alimenteaza cu curen printr-un conductor de culoare rosie de la siguranta numaru 9 cand se inchid bornele "15" si "30/1" ale comutatorului cheii de contact 2. Acelasi conductor rosu mai alimenteaza borna "+" a releului 7 de comanta a lampii de semnalizare (cu lumina intermitenta) a franei de mana trasa. La punerea aparatului sub tensiune .

Curentul de la sursa de alimentare prin borna de intrare a aparatului trece la inceput prin infasurarea serie K1 iar la borna de iesire a aparaului se imparte prin doua circuie si anume:

-infasurarea derivatiei K2 si K3 masa a caror rezistenta electrica este aproximativ canstanta;

-conductorul verde traductorul termic 3 masa a carui rezistenta electrica se modifica substantial in funcie de temperatura lichidului de racire.



Functionarea indicatorului de combusibil:

Functioneaza impreuna cu traductorul potentiometric tip BM-150 prevazut cu conector de comanda a lampii care semnalizeaza rezerva de combustibil din rezervor.Indicaor de combustibil este de ip electromagnetic si are constructia si principiul de functionare asemanator cu ale indicatorului de temperaura. Se deosebeste prin caracterisicile infasurarii punctelor de fixare pe placa cu circuite imprimate si dispunerea reciproca a magneului permanent a acului si balansoarului.

Functionarea traductorului si conectorului nivelului de combustibil

Functionarea indicaorului de combustibil este asemanaor cu cea a indicatorului de temperaura:in cazul rezervorului gol sau pe rezerva rezistenta traductorul este mare plutitorul se afla mai jos iae cursorul pe sfarsit de rezistenta in cazul rezervorului la la jumatate rezistenta traductorului se micsoreaza cursorul fiind aproximativ la jumatatea rezistentei :in cazul rezervorului plin rezistenta traductorului se micsoreaza foarte mul (practic zero) deoarece cursorul se afla pe incepu de rezistenta.

CAP. II..-3: CARACTERISTICILE TEHNICE ALE APARATELOR DE MASURA

1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta norma de metrologie legala stabileste cerintele metrologice si tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca cinemometrele care functioneaza pe principiul efectului Doppler in domeniul microundelor (cinemometre radar), utilizate de politia rutiera la masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor pe drumurile publice.

Prezenta norma de metrologie legala se refera atat la cinemometrele radarcare functioneaza numai in regim stationar, cat si la cinemometrele radarcarefunctioneaza si in regim stationar si in regim de deplasare a autovehicululuipe care sunt instalate (autovehicul de patrulare).

1.2 Pentru a putea fi introduse pe piata, puse in functiune sau utilizate in masurarile de interes public, cinemometrele radar prevazute la punctul 1.1 trebuie sa indeplineasca atat cerintele metrologice si tehnice prevazute in prezenta norma, cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05 "Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal".

1.3 Prezenta norma de metrologie legala nu se refera la cinemometrele construite pe alte principii functionale, cum sunt: cinemometre cu bariere optice, cinemometre cu bariere pneumatice, cinemometre cu raza laser, etc.

1.4 Cinemometrele radar, denumite in continuare cinemometre, sunt mijloace de masurare care, pe baza aplicarii efectului Doppler in domeniul microundelor, masoara si afiseaza viteza de deplasare a autovehiculelor aflate in miscare in traficul rutier, din exteriorul acestora si independent de caracteristicile autovehiculelor a caror viteza este masurata. Principiul de functionare al cinemo-metrelor se bazeaza pe masurarea diferentei de frecventa Df = fi - fr [Hz], care apare datorita efectului Doppler, intre frecventa fi [Hz] a undei incidente emisa de aparat in directia autovehicu-lului care se deplaseaza cu viteza v [m/s] si frecventa fr [Hz] a undei reflectate de autovehicul si calculul vitezei autovehiculului cu ajutorul relatiei:

( 1 )

unde c [m/s] este viteza de propagare a undelor electromagnetice, iar a este unghiul dintre directia de propagare a undei electromagnetice si directia de deplasare a autovehiculului.

1.5 Principalele blocuri functionale ale unui cinemometru sunt:

- blocul de emisie - receptie, care are ca element principal antena, realizeaza mixarea frec-ventelor undei incidente si undei reflectate si separa frecventa Doppler.

- blocul de prelucrare si afisare realizeaza conversia frecventei Doppler in viteza, conform relatiei (1) si afiseaza valoarea acesteia direct in km/h.

- blocul inregistrator poate fi constituit dintr-un aparat special de fotografiat, sau dintr-un sistem videoinregistrator si are rolul de a inregistra imaginea autovehiculului care a depasit o valoare prestabilita a vitezei.

1.6 Dupa destinatia utilizarii lor, cinemometrele se pot clasifica in:

a) cinemometre destinate a fi utilizate numai in regim stationar, care pot fi instalate atat pe autovehicule, cat si in exteriorul acestora, pe teren. In cazul montarii lor pe un autovehicul, aceste tipuri de cinemometre pot fi utilizate pentru masurari numai cand autovehiculul respectiv stationeaza si este pozitionat corect fata de directia de deplasare in trafic a celorlalte autovehicule.

b) cinemometre destinate a fi utilizate atat in regim stationar, cat si in regim de deplasare a autovehiculului pe care sunt instalate. In acest caz, cinemometrul trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv specializat, care sa poata masura viteza de deplasare a autovehiculului pe care este instalat.

Terminologie

2.1 unghi de incidenta: unghiul format de directia de propagare a undei electromagnetice incidente si directia de deplasare a autovehiculului a carui viteza este masurata;

2 simulare in conditii de laborator: simulare a masurarii vitezei de catre cinemometru, prin aplicarea unor semnale electrice cu frecventa corespunzatoare frecventei Doppler, sau prin simularea mecanica a deplasarii autovehiculului (cu ajutorul palelor unui ventilator cu turatie reglabila, prin vibratia unui difuzor cu membrana metalica, etc.);

2.3 discriminator de directie: circuit capabil sa faca diferentierea intre autovehiculele care se deplaseaza in sensul apropierii de antena de emisie - receptie a cinemometrului si cele care se deplaseaza in sensul departarii de antena;

2.4 dispozitiv de vizare: dispozitiv auxiliar al cinemometrului, care permite operatorului sa stabileasca unghiul de incidenta necesar, inainte de a incepe efectuarea masurarilor de viteza;

2.5 lobii antenei de emisie - receptie: fascicule de radiatie electromagnetica emise de antena, sub forma unor unghiuri solide. Sunt distincte trei feluri de lobi:

a) lobul principal - fascicul de radiatie emis de partea frontala a antenei (fata), pe o directie perpendiculara pe aceasta. Are puterea emisa cea mai mare si este singurul utilizat la efectuarea masurarilor de viteza.

b) lobii secundari fata - fascicule de radiatie emise tot de partea frontala a antenei, situati la dreapta si la stanga lobului principal. Axele geometrice ale celor doi lobi secundari fata sunt situate la circa 60 de o parte si de alta a axei geometrice a lobului principal (in plan orizontal).

c) lobul secundar spate - fascicul de radiatie emis de partea dorsala a antenei, avand axa geometrica in prelungirea axei lobului principal.

2.6 unghi de deschidere a lobului: unghiul plan (in plan orizontal) delimitat de doua semidrepte situate de o parte si de alta a axei geometrice a lobului. De regula, aceste semidrepte corespund unei puteri de emisie de 1/2 (- 3 dB) din puterea de emisie masurata pe axa geometrica a lobului respectiv (masurarea puterilor de emisie se efectueaza la aceeasi distanta fata de antena).

2.7 reciclarea masurarii: reluare a masurarii efectuata asupra aceluiasi masurand (viteza), realizata de catre cinemometru in mod automat dupa un timp prestabilit, sau manual prin interventia operatorului.

3 Cerinte metrologice si tehnice

3.1 Cerinte metrologice

3.1.1 Erori tolerate pentru masurarea vitezei

a)     pentru masurarea vitezei, simulata in conditii de laborator, eroarea tolerata este de:

1 km/h pentru viteze pana la 100 km/h;

1 % din valoarea conventional adevarata pentru viteze egale sau mai mari decat 100 km/h

In cazul cinemometrelor care functioneaza si in conditii de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate, erorile tolerate specificate mai sus trebuie sa fie respectate si pentru masurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului.

b) pentru masurarea vitezei, in conditii normale de trafic, pentru cinemometrele care functioneaza numai in regim stationar, eroarea tolerata este de:

3 km/h pentru viteze pana la 100 km/h;




3 % din valoarea conventional adevarata pentru viteze egale sau mai mari decat 100 km/h

c) pentru masurarea vitezei, in conditii normale de trafic, pentru cinemometrele care functioneaza atat in regim stationar cat si in regim de deplasare, eroarea tolerata este de:

- in regim stationar, pentru masurarea vitezei autovehiculelor aflate in trafic eroarea tolerata este cea de la pct. 3.1.1 b);

- in regim de deplasare, pentru masurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate, eroarea tolerata este cea de la pct. 3.1.1 b);

- in regim de deplasare, pentru masurarea vitezei autovehiculelor aflate in trafic eroarea tolerata este de:

4 km/h pentru viteze pana la 100 km/h;

4 % din valoarea conventional adevarata pentru viteze egale sau mai mari decat 100 km/h

3.1.2 Valorile masurate ale vitezelor trebuie sa se incadreze in erorile tolerate specificate la pct. 3.1.1, respectand si cerintele specificate in cadrul fiecarui paragraf in parte, la functionarea cinemometrelor sub actiunea factorilor de influenta:

a)     temperatura in domeniul de variatie specificat de fabricant si care trebuie sa cuprinda cel putin (0 + 50) C. In cazul in care acest domeniu de temperaturi nu este specificat, se considera ca el este de (- 20 + 60) C pentru blocurile functionale ale cinemometrului care sunt plasate in exterior (supuse intemperiilor) si de (0 + 50) C pentru cele plasate in interior (la adapost).

b)    umiditatea relativa: intre 10 % si 95 %, fara condensare;

c)     tensiune electrica de alimentare in domeniul: (Un - 10 %) V (Un + 20 %) V, unde Un

este tensiunea nominala de alimentare, specificata de fabricant;

d) radiatie electromagnetica: intensitatea campului electromagnetic 10 V/m in domeniul de frecvente 27 MHz 1000 MHz, modulatie in amplitudine 80 % cu un semnal sinusoidal avand o frecventa corespunzatoare frecventei Doppler pentru o viteza de 60 km/h.

e) impulsuri de interferenta: salve (trenuri) de impulsuri cu amplitudinea de 25 V (in cazul cinemometrelor alimentate da la bateria de acumulatori) si cu amplitudinea de 1 kV (in cazul cinemometrelor alimentate de la reteaua electrica de 220 V), aplicate pe alimentare un timp echivalent cu cel necesar pentru simularea a cinci masurari de viteza, precum si impulsuri cu amplitudinea de 100 V aplicate prin cuplaj capacitiv conexiunilor de semnal;

f) descarcari electrostatice: tensiunea de descarcare 8 kV cu o energie de 4,8 mJ si un timp intre descarcari de minim 1 s;

g) vibratii sinusoidale: amplitudinea acceleratiei de 10 m/s2, in domeniul de frecventa (10 150) Hz, 20 de cicluri;

3.1.3 Cinemometrul trebuie sa fie supus unor incercari de rezistenta climatica:

- depozitare la temperatura de - 25 C timp de 2 ore;

- depozitare la temperatura de +70 C (caldura uscata) timp de 2 ore.

Pe parcursul acestor probe cinemometrul nu trebuie sa fie alimentat cu energie electrica.

Dupa fiecare din aceste probe cinemometrul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate la punctele 3.1.1 si 3.4.4.

3.1.4 Cinemometrul trebuie sa fie supus la socuri mecanice, astfel: asezat pe o suprafata rigida, se inclina in jurul unei laturi ale suprafetei sale de baza, astfel incat capatul opus sa fie ridicat la o inaltime de 50 mm, apoi este lasat sa cada. Se repeta procedeul de mai sus in jurul fiecarei laturi a suprafetei de baza.

Dupa efectuarea acestor incercari cinemometrul trebuie sa indeplineasca cerintele specifi-cate la punctele 3.1.1, 3.4.4 si 3.4.6.

3.1.5 Partile componente ale cinemometrului care sunt amplasate in exterior, trebuie sa fie supuse unei probe de caldura umeda cu condensare astfel: imediat dupa depozitarea la temperatura de - 25 C, aparatele se aduc intr-un mediu cu temperatura de + 20 C si umiditate relativa de circa 80 %, se alimenteaza si se mentin in aceasta stare pana ajung la temperatura ambianta.

In aceste conditii cinemometrul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate la punctele 3.1.1, 3.4.4 si 3.4.6.

3.1.6 Partile componente ale cinemometrului care sunt amplasate in exterior, trebuie sa aiba un grad de protectie adecvat rezistentei la jet de apa. Imediat dupa efectuarea probelor de determinare a gradului de protectie, cinemometrul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate la punctele 3.1si 3.4.6.

3.2 Cerinte tehnice constructive si de aspect exterior

3.2.1 Toate blocurile functionale ale cinemometrului trebuie sa aiba o constructie robusta, sa nu prezinte deteriorari care sa influenteze buna lor functionare. Materialele utilizate trebuie sa garanteze o rezistenta suficienta si sa aiba caracteristici invariabile in timp.

3.2.2 Carcasele blocurilor functionale ale cinemometrului trebuie sa aiba un grad de protectie la atingere, praf, umiditate si sa fie prevazute cu posibilitati de sigilare, atat pentru sigiliile producatorului cat si pentru sigiliile metrologice.

Partile componente ale cinemometrului care sunt supuse intemperiilor, fiind amplasate in exterior, trebuie sa fie etanse la praf si la jet de apa, atunci cand au montate toate accesoriile.

3.2.3 Cinemometrul, sau fiecare bloc functional in carcasa proprie, trebuie sa fie prevazut cu o eticheta care sa contina cel putin urmatoarele inscriptionari:

- tipul, seria si anul de fabricatie a blocului respectiv;

- denumirea (sau marca comerciala) firmei producatoare;

- tipul si seria de fabricatie a blocurilor cu care functioneaza, in cazul in care acestea nu sunt interschimbabile;

- marca metrologica de model (in conformitate cu specificatiile din certificatul de aprobare de model), daca aceasta nu este inscriptionata in alt loc

Aceste inscriptionari trebuie sa fie marcate lizibil si astfel incat sa nu poata fi sterse.

3.2.4 Toate comutatoarele si tastele de comanda a dispozitivelor cinemometrului trebuie sa functioneze sigur, fara blocari sau rateuri si trebuie sa fie inscriptionate astfel incat sa se inteleaga rolul lor functional, fara a permite confuzii in manevrare.

3.2.5 Pentru toate valorile afisate trebuie sa existe inscriptionari vizibile care sa dea un inteles clar acestor valori. Unitatea de masura km/h trebuie sa figureze alaturi de toate valorile afisate ale vitezelor masurate.

Cinemometrul trebuie sa fie prevazut cu o functie de autotestare,

care sa poata pune in evidenta orice defect sau dereglare functionala, ce pot avea influenta asupra exactitatii de masurare.

Aceasta functie trebuie sa fie activata automat la fiecare punere in functiune a cinemome-trului, avand si posibilitatea de a fi activata manual de catre operator, ori de cate ori se considera necesar. In cazul depistarii unor defecte sau dereglari functionale, acestea vor fi semnalate iar functionarea cinemometrului va fi blocata.

3.2.7 Domeniul de masurare a vitezei trebuie sa includa cel putin (30 150) km/h.

Cinemometrul utilizat in regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat, trebuie sa realizeze si masurarea vitezei proprii de deplasare, cel putin in domeniul specificat mai sus.

3.2.8 Cinemometrul trebuie sa fie dotat cu un dispozitiv de vizare, care sa permita stabili-rea unghiului de incidenta cu o exactitate suficient de buna, astfel incat eroarea relativa de masurare datorata unei alinieri necorespunzatoare, sa nu depaseasca 0,5 %. Unghiul de incidenta trebuie sa fie stabil, nefiind permise variatii ale acestuia pe parcursul efectuarii masurarilor.

Cap.II-4: Parti componente

Vitezometrul

viziera

rama exterioara cromata

rama interioara a geamului

dispersor



lampa de iluminat a scarii

corp al contoarelor

corp al vitezometrului

lampa de control conectare faza lunga

lampa de semnalizare schimbare directie

lampa de semnalizare a avariilor

lampa de control conectare lumini exterioare

Traductorul de temperaura :

corp

termorezistenta

taler

arc

cilindru de carton

mufa de borne

Traductorul si conectorul nivelului de combustibil :

  • plutitor
  • tija
  • lamela contactului
  • conducta
  • lamele conductoare din alama
  • flansa
  • placa de sprijin
  • rezistenta
  • lamela a cursorului cu doua brate
  • corp
  • sorb cu filtru

Indicator nivel de combustibil :

viziera

inel de fixare a geamului

filtru de lumina

cadran

cilindru

corp

dioda semiconductoare

clama de fixare

punte

suport al flasungului becului de control al rezistentei de combustibil

carcasa cu bobine

suport al flasungului becului de iluminare a aparatului

piulita randalina

rama cromata

Volmetru :

corp

rezistenta

lamela bimetalica

parghie

parghii



loading...











Document Info


Accesari: 8459
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )