Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






EFICACITATEA APLICARII ELEMENTELOR TEHNICE DIN JOCUL DE HANDBAL LA LECTIILE DE EDUCATIE FIZICA IN CLASELE PRIMARE

Sport











ALTE DOCUMENTE

Voleiul - disputć la inaltimea fileului
Exercitii pentru un posterior care va atrage toate privirile
Descriere: pe genunchii, stand pe burta, pe mingea cea mare ( gimbort), rostogolirea pe minge cu mainile si varful picioarelor atingand podeaua;
REGULAMENT DE JOC SNOOKER
Fitness cu Anda Adam
PROTOCOL DE OBSERVATIE- Handbal
REFUGII SI BIVUACURI ALPINISM
REMODELATI-VA SILUETA
Program de antrenament fitness
PREPARATE CU ACTIUNE LOCALA - ANABOLICE


EFICACITATEA APLICĂRII ELEMENTELOR TEHNICE DIN JOCUL DE HANDBAL LA LECŢIILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ ĪN CLASELE PRIMARE

3.1. Analiza documentelor de planificare si organizare a educatiei fizice cu

elevii  claselor  primare

Pentru a urmari evolutia schimbarilor din educatia fizica la clasele primare

au fost analizate programele scolare din Romānia din ultimii 15 ani, la disciplina

amintita, respectiv Programa      scolara de Educatie Fizica      si Sport aplicata īn

perioada 1989-1997; Programa Analitica la Educatie Fizica si Sport din perioada

1997-1999; Curriculum National Programa       scolara pentru ciclul primar, Aria

curriculara  de Educatie Fizica si Sport  aprobata prin ordin al ministrului nr. 4327

din 23. 08. 1999.   Chiar de la īnceput vrem sa reamintim ca au existat schimbari

radicale. De exemplu, abrogarea Sistemului Unitar de Verificare si  Apreciere  a

nivelului de pregatire fizica si sportiva a elevilor care a functionat īncepānd din

1973 prevazut īn Instructiunile Ministerului Educatiei             si Īnvatamāntului nr.

6226/1986. Īncepānd din anul     scolar 1999-2000 se introduce Sistemul National

scolar de Evaluare la Educatie Fizica si Sport īn īnvatamāntul primar, gimnazial,

liceal  si profesional. O alta schimbare majora este elaborareea programelor īn

functie de ciclurile curriculare ale īnvatamāntului primar                si gimnazial (P.

Dragomir, 2004, tabelul 2).

Tabelul  2.

 Repartizarea ciclurilor curriculare pe clase 


Vārsta

Clasa


6

Grupa 

Pregatitoare


7

I


8      9

II     III


10

IV


11

V


12

VI


13

VII


14

VII


15

IX


Ciclul

curricular


Achizitii

fundamentale


Dezvoltare


Observare si

orientare


Programele cuprind pentru prima data: obiectivele cadru, obiective de

referinta, exemple de activitati de īnvatare, continuturi si standarde curriculare de

performanta (E. Pop si colab, 1996). Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a - a IV-a)

136



are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea

studiilor. Conform planului- cadru aplicat īn sistemul de īnvatamānt īncepānd cu

anul scolar 1999-2000, programele scolare contin curriculum nucleu si curriculum

extins. Curriculum-ul nucleu corespunde numarului minim de ore de la ficare

disciplina obligatorie prevazuta īn planul cadru de īnvatamānt. Astfel, noile

programe   scolare cuprind obiective de referinta, continuturi               si standarde

curriculare de performanta, obligatorii pentru toate               scolile   si toti elevii.

Curriculum-ul extins corespunde diferentei dintre numarul maxim si minim de ore

prevazute de plaja orara. Se largeste  oferta de īnvatare, se realizeaza cu elevii ce

manifesta interes pentru anumite discipline sau arii curriculare (P. Dragomir, 2004,

tabelul 3).                                                                                              Tabelul  3. 

Numarul de ore/saptamāna de educatie fizica la ciclul primar

Aria curriculara


Educatie fizica si Sport

Educatie fizica


Clasa  I

2-3 ore/sapt.


Clasa  a II-a

2-3 ore/sapt.


Clasa  a III-a

2-3 ore/sapt.


Clasa a IV-a

2-3 ore/sapt.


 Pentru o prezentare mai clara a continutului tuturor variantelor de programa,

le prezentam īn continuare (tabelul  4.).

Tabelul  4.

Analiza evolutiei programelor de educatie fizica la ciclul primar din Romānia


Nr.

Crt

1.

2.

3.


Mod de organizare

Numarul de saptamāni

Mod de organizare

Numar de lectii


Anii editiei 

1989

34

3 trimestre

68/an


1997

34

3 trimestre

68/an


1999

34

2 semestre

68/an


4.


Numar de lectii pe semestru

(trimestru)

Unitatile de īnvatare


24       20


24       24       20


24


28


40


1.

2.


Capacitatea de organizare

Dezvoltare fizica armonioasa


Numarul de teme (2 teme/lectie)

6

Īn fiecare lectie


1

6


3.

4.

5.


Dezvoltarea calitatilor motrice

Deprinderi motrice de baza si

aplicativ-utilitare

Atletism


8

10

40


Īn fiecare lectie

46

30


18

40

25

137



6.

7.

8.

9.


Gimnastica 

Joc sportiv

Ore la dispozitia profesorului

Verificare si testari


30

27

13

8


16

18

11

9


15

23

8


Structura si continutul acestei programe este mai clar prezentata īn desenul

1., unde numarul de ore este descris īn procente pentru fiecare compartiment.

A n u l  1 9 8 9


2 0 %


1 0 %


6 %

2 2 %


0 % 6 %


7 %


2 9 %


C a p a c i t a t e a   d e   o r g a n i z a r e

D e z v o l t a r e   f i z i c a   a r m o n i o a sa

D e z v o l t a r e a   c a l i t a t i l o r   m o t r i c e

D e p r i n d e r i   m o t r i c e   d e   b a z a              s i   a p l i c a t i v - u t i l i t a r e

A t l e t i s m 

G i m n a s t i c a 

J o c   s p o r t i v

O r e   l a   d i s p o z iti a   p r o f e s o r u l u i

V e r i f i c a r e  s i   t e s t a r i

Desen  1.  Continutul programei scolare la disciplina ,,Ed 444i88e ucatie Fizica" la

clasele primare

Planul cadru este structurat pe arii curriculare (C. Filip, si colab., 2001) , de

asemenea precizeaza disciplinele obligatorii, precum si numarul minim si maxim

de ore pe saptamāna pentru fiecare clasa. Datorita influentelor specifice pe plan

biologic, motric si social, educatia fizica este integrata īn planul de īnvatamānt ca

arie curriculara distincta.

Compartimentele celor trei programe sunt asemanatoare, numarul de 

Anul 1997

0%


13%


8%


7%     4% 0%


34%


12%


22%


Capacitatea de organizare

Dezvoltare fizica armonioasa: īn fiecare lectie

Dezvoltarea calitatilor motrice: īn ficare lectie

Deprinderi motrice de baza si aplicativ-utilitare

A tletis m

Gimnas tica

Joc s portiv

Ore la dis pozitia profes orului

Verificare si tes tari


138



A n u l   1 9 9 9

1 7 %         0 % 6 %     1 % 4 %

1 1 %

1 8 %

C a p a c it a t e a   d e   o r g a n iz a r e

D e z v o lt a r e   f iz ic a   a r m o n io a s a

D e z v o lt a r e a   c a lit a t ilo r  m o t r ic e


1 3 %

3 0 %


D e p r in d e r i  m o t r ic e   d e   b a za          s i a p lic a t iv - u t ilit a r e

A t le t is m 

G im n a s t ic a 

J o c   s p o r t iv

O r e   la   d is p o z it ia   p r o f e s o r u lu i

V e r if ic a r e   s i t e s t a r i

saptamāni ale anului scolar este 34, respectiv numarul de lectii este 68 pe an scolar,

la programele din 1989 si 1996 sunt 3 trimestre, iar din anul 1999 sunt 2 semestre.

Observam ca ultimile doua variante de programa sunt mai bine structurate si

ordonate decāt programa din 1989, avānd trimiteri precise cu numar de teme pe

discipline sportive si mergānd īn amanunt īn cadrul acestor discipline. Remarcam

faptul ca se acorda mai mare atentie jocurilor sportive prin cresterea numarului de

ore, dar si spre deprinderile motrice, fara a diminua importanta gimnasticii          si a

atletismului.

La prima vedere se observa importanta care se acorda dezvoltarii fizice

armonioase a copiilor, dar si numeroasele exemple pentru activitatile de īnvatare

bazate pe capacitatea de autoorganizare a elevilor. Se acorda importanta pentru

formarea obisnuintei de practicare independenta a exercitiilor fizice si dezvoltarea

spiritului de echipa, a colaborarii īn functie de un sistem de reguli acceptate            

(D. Popitan, 1975; V. Tibacu, E. Scarlat, 1976; L.P. Matveev, A.D. Novikov,

1980;   I. Benga, A. Criste, 1981; E. Scarlat, 1981, 1982; I. Bratu, 1982; S. Coman,

1989;  A. Dragnea, 1996; Gh. Cārstea, 1993, 2000; E. Pop, 1996; C. Ciorba, T.

Badiu,  G. Badiu, 1999).

Īn programa sunt specificate cu precizie locul si numarul temelor de lectii pe

clase  si pe semestre. Este interesant faptul ca programa cuprinde teme speciale

destinate dezvoltarii calitatilor motrice      si este bazata pe respectarea principiilor

metodice privind predarea acestei discipline., adica se interzice planificarea īn

139



orarul scolii a doua lectii de educatie fizica īn aceeasi zi. Se recomanda ca cele

doua lectii din saptamāna sa se planifice la minim doua zile diferenta. 

   Curriculum-ul       scolar de educatie fizica pentru īnvatamīntul primar

oglindeste conceptia care sta la baza reformei sistemului romānesc de īnvatamānt

si are ca scop realizarea finalitatilor stipulate īn Legea  Īnvatamāntului referitoare

la dezvoltarea complexa a personalitatii copilului. Curriculum-ul actual contine

obiectivele de referinta, dar si exemplifica activitatile de īnvatare.

Īn comparatie cu  programele anterioare, autorii curriculum-ului actual s-au

orientat spre predarea educatiei fizice cu un continut alcatuit preponderent din

elemente din educatie fizica; de asemenea, ei pun accent pe existenta unor

continuturi adecvate din punct de vedere cantitativ al posibilitatilor de asimilare ale

elevilor. Finalitatile sunt orientate acum spre dezvoltarea armonioasa a

personalitatii elevilor; autorii prevad continuturi ale īnvatarii              si activitati de

īnvatare care sa asigure cerinta de constituire a unor trasee individuale de pregatire

a elevilor; curriculum-ul este orientat spre respectarea particularitatilor fizice           si

spre interesele elevilor si este  adaptabil la baza materiala specifica si la traditiile

locale. Continuturile sunt esalonate dupa  modelul didactic concentric, iar

obiectivele sunt formulate īn termeni de atitudini, posibile de realizat prin

intermediul specificului tuturor celorlalte obiective. 

Obiectivele de referinta sunt:

  īntretinerea   si īmbunatatirea starii de sanatate           si formarea deprinderilor 

sanitare;

  influentarea evolutiei corecte      si armonioase a organismului       si dezvoltarea

calitatilor motrice de baza;

  dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare               si sportive

elementare;

  formarea obisnuintei de  efectuare   independenta   a exercitiilor fizice;

   dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, īn functie de un sistem de reguli

acceptate.

140


Curriculum-ul actual este mult mai bine conceput si sistematizat decāt cel

precedent, deoarece a crescut ponderea jocurilor sportive īn lectia de educatie

fizica, fapt care ne bucura, deoarece sunt cunoscute influentele  multiple ale

jocurilor, īn dezvoltarea complexa a personalitatii copiilor. Structura si continutul

curriculum-ului de educatie fizica reprezinta un nou concept al procesului

educational ce vizeaza nu numai sfera fizica, dar si cea cognitiva. Curruculum-ul

deschide mari posibilitati pentru profesor de a-si manifesta maiestria pedagogica.

Profesorul nu mai depinde de cerintele stricte ce        tin de programa    scolara, are

posibilitatea de aplica mereu ceva nou bazat pe caile moderne de prefectionare īn

educatia fizica: algoritmizarea, problematizarea, modelarea.

              Sistemul National de Evaluare īn īnvatamāntul primar, gimnazial  liceal si

profesional a fost introdus īncepānd cu anul scolar 1999-2000 si vizeaza evaluarea

principalelor capacitati si competente necesare a fi realizate īn aria curriculara

educatie fizica si sport (trunchiul comun). Pentru fiecare capacitate/competenta,

sistemul cuprinde 2-3 variante de instrumente de evaluare (probe), iar elevul poate

opta pentru una dintre ele. Īn anexa nr. 1 este prezentat Sistemul de Evaluare

pentru Īnvatamāntul Primar.

Īn functie de schema orara a fiecarei clase, elevul poate opta īn ciclul

primar pentru: 2 evaluari la calitatile motrice, 2 evaluari la deprinderile motrice de

baza si 2 evaluari la deprinderile sportive elementare. Programarea evaluarilor pe

semestre va fi realizata de catre cadrele didactice īn functie de conditiile de

desfasurare a procesului de īnvatamānt. Evaluarea calitatilor motrice vizeaza

acumularile cantitative     si calitative realizate pāna la data sustinerii probelor.

Evaluarea la probele si ramurile de sport va fi precedata de parcurgerea unuia sau

mai multor sisteme de lectii, īn functie de complexitatea              si dificultatea lor.

Optiunile care sunt prevazute sunt specifice pentru profesor            si pentru elevi.

Profesorul poate opta pentru: alergarea de viteza si de rezistenta sau  naveta 5x5m,

1-2 probe din atletism, o saritura din gimnastica, 1-2 jocuri sportive, ramuri de

sport alternative celor obligatorii.

141


  Elevul poate opta pentru: o proba sau un cuplu de probe pentru forta, 1-2

probe de atletism si variantele de evaluare a acestora, un joc sportiv si varianta sa

de evaluare, gimnastica acrobatica si varianta sa de evaluare, sau o ramura de sport

alternativa īn locul acesteia, o saritura din gimnastica. Valoarea performantelor si

echivalarea lor īn calificative vor fi stabilite īn functie de numarul de ore

saptamānal si de conditiile concrete de lucru.

Probele care vor fi sustinute vor viza urmatoarele: viteza de deplasare; 

alergare de rezistenta;  forta;  complex de dezvoltare fizica;  īndemānare; 

gimnastica acrobatica; joc sportiv. Evaluarea semestriala trebuie sa cuprinda

minim trei  calificative provenite din sustinerea probelor, iar forta dinamica se va

evalua prin trei probe selectate  din variantele oferite (spate, abdomen, membre).

Pentru notare fiecare proba trebuie sa fie apreciata cu un calificativ, iar īn catalog

va fi īnscris un singur calificativ cumulativ, provenit din cele trei probe (Tabelul

5). 

            Tabelul 5.

Sistemul de evaluare pentru ciclul primar, clasa a IV-a


Nr.

Crt.


Capacitati/

competente 

evaluate


Instrumente de evaluare

(probe optionale)


Barem minimal pentru

calificativul suficient

Baieti                Fete


1.

2.

3.


Viteza 

Rezistenta 

Forta spate


Alergare de viteza 25m

Naveta 5x5m

Alergare de durata

Extensii ale trunchiului din culcat facial

Extensii ale trunchiului din pozitia asezat


5"8

6"2

2'30"

10

9


6"0

6"6

2'15

9

8


Forta abdomen Ridicari de trunchi din culcat dorsal

Forta membre Tractiuni pe banca de gimanstica


10

O banca


8

O banca


inferioare        si

superioare


Saritura īn lungime de pe loc


1,25m


1,20m


4.

5.


Memorare-

executie

complex

dezvoltare

fizica

Īndemīnare 


Complex cu exercitii libere

Complex cu exercitii portative

Complex pe fond muzical

Sarituri la coarda succesive pe un picior, pe

loc


2x6


6 exercitii

4x8 timpi


2x6


Sarituri la coarda alternative cu deplasare


8m


8m


6


Nivelul


Aruncare la tinta verticala

de Legari de elemente acrobatice


De la 6m una din 3

x                      x

142



initiere la

gimnastica

Joc sportiv


Structuri simple de joc sportiv


x


x


Fisa individuala de īnregistrare a rezultatelor obtinute la sustinerea probelor

de evaluare cuprinde          si date semnificative  care pot influenta notarea. Fisa

individuala o prezentam īn amanunt īn Anexa  1.  Prin analizarea fisei se pot

observa optiunile anuale ale elevilor pentru probele de control, profesorul poate

argumenta notarea elevilor īn cazul unei inspectii; daca se schimba cadrele

didactice, fisa individuala ofera transmiterea informatiei; daca elevul se transfera la

alta unitate de īnvatamānt, fisa individuala este transmisa spre acea unitate; de

asemenea, are un rol important īn autoevaluarea cadrului didactic          si evaluarea

obiectiva a acestuia de catre organele competente.

Avantajele Sistemului National de Evaluare (S.N.E.) la educatie fizica sunt

prezentate prin bareme mai accesibile elevilor pentru probele de control; elevii au

posibilitati de optiune īn functie de oferta, interes si baza materiala pentru probe;

sistemul cuprinde mai multe probe pentru fiecare capacitate care este supusa

evaluarii; sistemul de evaluare este adaptat īn functie de schema orara a fiecarei

clase (1-2 ore de educatie fizica īn trunchiul comun), folosirea fisei individuale

asigura o apreciere operativa si obiectiva a evolutiei elevilor.

Dezavantajele acestui sistem se refera la faptul ca īn clasele primare elevii

nu cunosc bine spre ce probe sa opteze, iar daca opteaza spre una din ele, īn timpul

īnvatarii vor fi neglijate acele la care elevul nu este evaluat. Nu sunt mentionate

procentele care se acorda īn notarea elevilor pentru starea de sanatate, atitudinea

fata de procesul de īnvatamānt, aptitudini native, nu este explicata detaliat alegerea

capacitatilor si competentelor evaluate.

La īncheierea acestui subcapitol vom mentiona faptul, ca          curriculumul

actual permite cadrelor didactice aplicarea īn practica a elementelor si procedeelor

tehnice din diferite probe sportive, inclusiv din jocurile sportive. Cu toate acestea,

nu exista recomandari practico-metodice clare la acest capitol ce tin de pregatirea

143



acestor tipuri de lectii, organizarea lor, evaluarea nivelului de īnsusire a probei

sportive de catre elevi.  Īmpreuna cu cadrele didactice, care predau educatia fizica

la clasele primare, consideram ca Sistemul National de Evaluare la disciplina

educatie fizica este  corelat cu prevederile planurilor de īnvatamānt  si continutul

programelor  scolare precum   si bazei materiale din      scoli.  Sistemul de evaluare

cuprinde o varietate de probe pentru evaluare, fapt care asigura cadrelor didactice

si elevilor posibilitatea de a opta pentru cele mai adecvate instrumente de evaluare.

Sistemul national cuprinde bareme minimale ehivalente calificativului ,,suficient"

si acorda autonomie pentru elaborarea de scale de note proprii fiecarui cadru

didactic. Calificativele se acorda pe baza rezultatelor obtinute de elev la sustinerea

probelor de control si      tinānd cont de starea de sanatate; aptitudinile native,

interesul elevului fata de educatia fizica.           Fisa individuala asigura aprecierea

obiectiva a evolutiei elevului, autoevaluarea cadrului didactic                si evaluarea

obiectiva a acestuia de catre organele competente.        Īn sfārsit,   nu sunt utilizate

suficient probele de evaluare, care sa testeze creativitatea elevilor īn educatie fizica

si sport, unde  rezolvānd obiectivele de baza ale    educatie fizice a elevilor claselor

primare trebuie sa cuprinda instructiuni pentru orientarea          si selectia initiala a

copiilor spre sport.

Facānd o generalizare referitor la programele utilizate īn Romānia la disciplina

Educatie Fizica    si Sport īn ciclul primar, putem constata faptul ca fiecare

programa, la timpul ei, si-a īndeplinit obiectivele īn functie de conditiile social-

economice din anii respectivi. Cu toate acestea, conditiile social-economice

contemporane cer o noua atitudine fata de pregatirea contigentului preuniversitar,

inclusiv la disciplina Educatie Fizica si Sport la ciclul primar.

3.2.  Analiza opiniilor specialistilor privind folosirea jocurilor de miscare cu

elemente tehnice din handbal  īn lectiile de educatie fizica la clasele primare

Educatia fizica si sportul scolar, au ca scop mentinerea unei stari optime de

sanatate, asigurarea dezvoltarii fizice armonioase, formarea unui sistem larg de

144


deprinderi si priceperi motrice de baza, utilitar-aplicative si specifice unor ramuri

de sport, dezvoltarea calitatilor motrice de baza, precum si a celor specifice unor

ramuri de sport, dezvoltarea calitatilor intelectuale precum si a trasaturilor moral-

volitive (Al. Tatu, 1980; V. Marcu, 1980).

Handbalul practicat īnca din clasele primare largeste bagajul motric al

copiilor, contribuie la īnsusirea si consolidarea unor deprinderi motrice variate si

dezvolta armonios calitatile fizice ale copiilor.

La clasele primare tehnica     si tactica jocului de handbal este simpla       si se

limiteaza la un fond minimal de deprinderi motrice specifice, iar pe masura ce

elevii promoveaza īn clase superioare jocul devine mai complex īn continutul sau,

actiunile tehnico-tactice fiind mai numeroase si mai variate. Modelul de joc este

simplu  si accesibil si cuprinde exercitii tehnice de o dificultate ce nu depaseste

posibilitatile elevilor. Pentru unii elevi care au calitati deosebite, acest model

reprezinta o prima treapta spre sportul de īnalta performanta.

Acest subcapitol īsi propune studierea opiniilor specialistilor īn ceea ce

priveste predarea handbalului īn clasele primare        si are la baza un chestionar.

Aplicānd acest chestionar am urmarit cunoasterea numarului de profesori care

predau handbalul, īn comparatie cu alte jocuri sportive (fotbal, baschet), precum si

cunoasterea particularitatilor de predare a handbalului īn clasele I - IV.

Chestionarul a fost aplicat unui numar de 93 de cadre didactice, īnvatatori si

profesori, cu vīrste cuprinse īntre 19 si 50 de ani, de la toate scolile primare din

municipiul Oradea. Chestionarul cuprinde 14 īntrebari, fiecare avānd mai multe

raspunsuri date, cadrul didactic avānd posibilitatea de a alege unul sau mai multe

dintre acestea (Tabelul  6). 

Rezultatele obtinute si interpretarea lor:

Dupa opiniile specialistilor, nivelul educatiei fizice īn Romānia este

.   bun - 39%;

.   mediu - 42%;

.satisfacator - 13%; slab - 6%.

145


Tabelul  6. 

 Opiniilor specialistilor privind aplicarea elementelor din jocul de handbal la lectiile de

educatie fizica cu elevii claselor primare (n= 93)


1

2

3

4

5

6

7


Nr

.crtContinutul īntrebarii

Care este dupa  parerea dvs. Nivelul

educatiei fizice la elevii claselor primare

īn Romānia?

Necesita modificari Programa Curriculara de

Educatie Fizica la clasele primare?

Care din formele de practicare a

exercitiilor fizice īn clasele primare

necesita o atentie mai sporita?

Exista  cai de perfectionare a lectiei de

educatie fizica īn clasele primare?

Folositi īn practica dumneavoastra de

profesor elemente din handbal la lectiile

de educatie fizica īn clasele primare?

Sub ce forma folositi elementele de

handbal la lectiile de educatie fizica?

Ce calitati dupa opinia dumneavoastra

dezvolta practicarea jocurilor dinamice

cu elemente din handbal la lectiile de

educatie fizica?


Variante de raspuns

  Foarte bun

  Bun

  Mediu 

  Satisfacator

  Slab

  Da

  Nu

 Partial 

 Lectia de educatie Fizica

  Orele de activitati sportive

  Gimnastica zilnica

  Momentul de educatie fizica

  Gimnastice de īnviorare

     Da

     Nu

 Da

 Nu 

 Uneori

 Elemente izolate din handbal

 Jocuri pregatitoare

 Jocuri de miscare

 stafete si parcursuri aplicative

 Motrice 

 Morale

 Fizice

 Psihice

  -


Nr. raspunsuri

n

0

36

39

12

6

33

6

54

41

22

18

4

8

87

6

30

12

51

12

21

33

27

72

36

54

51

1


0%

39%

42%

13%

6%

36%

6%

58%

44

24

19

4

9

94

6

32

13

55

13

23

35

29

75

39

58

55

1


%


N

r

p

r

o

c

e

n

t

e


8


Care trebuie sa fie ponderea utilizarii

elementelor din handbal īn cadrul unei

lectii de educatie fizica īn clasele

primare?


 Pregatirea organismului pentru     10

efort

 Influentarea       selectiva      a      10

aparatului locomotor

 Dezvoltarea C.M.                         27

           Viteza sau Īndemānare

 Īnvatarea,consolidarea,                 26

perfectionarea  deprinderilor

sau priceperilor motrice

 Dezvoltarea C.M.                         10

               Forta sau rezistenta

    Revenirea organismului dupa        10

efort


10

10

30

30

10

10


9

10


Īn ce clasa credeti ca este posibila

īnsusirea mai eficienta a elementelor din

handbal la lectiile de educatie fizica?

Care din elementele si procedeele din

handbal īn opinia dvs. vor fi posibil de

īnvatat la lectiile de ducatie fizica cu

elevii claselor primare?


      Clasa I

      Clasa a II - a

      Clasa a III - a

      Clasa a IV - a

      Īn toate clasele

     Pozitia fundamentala

     Deplasarea īn teren

     Prinderea mingii

     Ţinerea mingii

     Pasarea mingii

     Driblingul

     Aruncarea la poarta

     Deposedarea   adversarului

de minge


-

-

24

39

30

30

66

93

51

93

51

93

27


-

-

26

42

32

32

71

100

55

100

55

100

29


151



11

12

13

14


Dispuneti de o                 baza      materiala

corespunzatoare?

Functia dvs. didactica?

Vārsta dvs.   - ani

Vechimea dvs. īn īnvatamānt - ani


     Da

     Nu

     Profesor de educatie fizica    si

sport

     Īnvatator

     Institutor


12

81

13

70

10


13

87

14

75

11


Īn legatura cu Programa Curriculara de educatie Fizica la clasele l - lV, un

procent de 36% dintre cadrele didactice considera  ca sunt necesare modificari

substantiale, 58% doresc modificari partiale, iar 6% sunt multumiti de programa

existenta.

Conform opiniilor specialistilor anumite forme de practicare a exercitiilor

fizice la clasele primare necesita o atentie sporita. Astfel 44% dintre profesori si

īnvatatori considera īn acest sens lectia de educatie fizica, 24% orele de cerc

sportiv, 19% gimnastica zilnica, 9% gimnastica de īnviorare si 4% momentul de

educatie fizica. Astfel lectia a fost              si va ramāne forma de baza a organizarii

educatiei fizice scolare.

Majoritatea cadrelor didactice  chestionate (94%) considera ca exista un sir

de  cai pentru perfectionare a lectiei de educatie fizica la clasele primare. Aceste

pot fi revizuirea documentelor de organizare a lectiei de educatie fizica, aplicarea 

unor diferite metode  de desfasurare a acesteia etc.

Chestionarea profesorilor a scos īn evidenta faptul ca folosirea elementelor

tehnice la lectiile de educatie fizica cu elevii claselor primare nu este o noutate.

Aceste elemente din handbal sunt folosite īn lectia de educatie fizica : 

- uneori de 55%; 

- permanent de 32%;

- niciodata de 13% dintre cadrele didactice.

Jocul de handbal este destul de bogat īn elemente si procedee tehnice. Cu

toate acestea la vārsta de 10-11 ani nu este posibila practicarea unui numar mare de

elemente si procedee tehnice. Acestea īn cele mai dese cazuri se aplica sub diferite

forme dupa cum subliniaza cadrele didactice:

152



- jocuri de miscare - 35%;

- jocuri pregatitoare - 23%;

- stafete si parcursuri aplicative - 29%;

- elemente izolate - 13%;.

Īn ceea ce priveste masura īn care practicarea jocurilor de miscare cu

elemente din handbal dezvolta diverse calitati ale elevilor, mentionam ca

respondentii a avut posibilitatea de a alege mai multe variante de raspuns:

- 75% din cei chestionati considera ca se dezvolta calitatile motrice;

- 55% afirma ca sunt dezvoltate calitatile psihice;

- 39% considera ca se dezvolta calitatile morale;

- 58% includ si dezvoltarea calitatilor intelectuale.

Ponderea utilizarii elementelor din handbal īn cadrul unei lectii de educatie

fizica la clasele primare, īn functie de verigile lectiei,  īn acceptia cadrelor

didactice  chestionate este urmatoarea:

-    pregatirea organismului pentru efort: 10%;

-    influentarea selectiva a aparatului locomotor: 10%;

-    dezvoltarea calitatilor motrice Viteza    si Īndemānare: 30%;

-    īnvatarea/consolidarea priceperilor si deprinderilor motrice: 30%;

-    dezvoltarea calitatilor motrice Forta si Rezistenta: 10%;

-    revenirea organismului dupa efort:10 %.

O buna parte dintre cei chestionati (42%) considera  ca īnsusirea cea mai

eficienta a elementelor din handbal la lectiile de educatie fizica la clasele primare

se realizeaza īn clasa a lV-a, fata de 26%, care considera ca īn clasa a lll-a si 32%

considera ca handbalul se īnsuseste eficient īn toate clasele primare.

Cadrele didactice sunt de parere ca exista o serie de elemente       si procedee

tehnice din handbal care sunt posibil de īnvatat īn lectiile de educatie fizica la

clasele primare:

.   100% dintre acestia considera  usor de īnvatat prinderea       tinerea

mingii, pasarea ei  si aruncarea la poarta;

153


.   71% deplasarea īn teren;

.   55%  driblingul;

.   29% deposedarea adversarului de minge.

Se stie ca bazele materiale din scoli sunt destul de precare. Un numar

destul de mare de cadre didactice (87%) nu sunt multumite de baza materiala de

care dispun, īn timp ce doar 13% dintre acestea considera  ca li se ofera conditii

bune de desfasurare a lectiilor de educatie fizica.

Se constata  ca dintre jocurile sportive utilizate īn lectia de educatie fizica,

handbalul este predat permanent de 32% dintre cadrele didactice si doar uneori de

55% dintre acestea.

Īn general, elementele      si procedeele tehnice specifice handbalului sunt

predate sub forma de jocuri de miscare si            stafete si parcursuri aplicative; dar din 

cauza lipsei de fonduri, lectiile de educatie fizica sunt predate īn cea mai mare

parte de catre īnvatatori si nu de catre profesori de sport. Īn predare se observa

tendinta de simplificare la maxim a jocului: prindere - pasare a mingii, aruncare la

poarta, deci modelul minimal pentru handbal (E. Firea, A. Dragnea, Gh. Cārstea,

V. Epuran, 1978).

scolile nu dispun  de o baza materiala corespunzatoare pentru practicarea

handbalului la lectiile de educatie fizica.

Analizānd rezultatele opiniilor specialistilor din domeniul educatiei fizice

scolare mentionam faptul  ca:

.   programa Curriculara de Educatie fizica   la clasele primare trebuie sa

cuprinda cāt mai multe jocuri, sau elemente din jocuri sportive accesibile

pentru vārsta 10-11 ani, inclusiv si din jocul de handbal;

.    predarea handbalului sa se faca īn special īn cadrul lectiilor de educatie

fizica, precum si īn orele de cerc sportiv;

.   jocul de handbal sa fie utilizat de cāt mai multe cadre didactice, deoarece

practicarea sa organizata asigura īndeplinirea obiectivelor educatiei fizice

la clasele primare;  

154


.   una din cele mai eficiente metode de predare a handbalului cu elevii

claselor primare este metoda jocului.                                                                      

3.3. Aprecierea nivelului dezvoltarii somatice, pregatirii motrice si functionale 

a elevilor claselor primare

Unul din obiectivele de baza al cerecetarilor a fost aprecierea nivelului

dezvoltarii somatice, pregatirii motrice si functionale a elevilor claselor primare īn

comparatie cu baremurile respective pe tara. Evaluarea      predictiva (initiala)         a

constat din probe practice aplicate la īnceputul experimentului pedagogic.

Masurarea īn conditii standard a esantioanelor cercetate   evidentiaza dezvoltarea

parametrilor somatici, motrici si fiziologici principali la elevii din clasa a IV-a sub

raport practic(A. Ionescu si colab., 1971; V. Mazilu si colab., 1972; A. Nicu, 1980;

C. Radut, 1981; E. Radut, 1981; V. Farcas, 1982; D. Paul, 1982; I. Tudusciuc, M.

Solomon, C. Albut, 1982; Al. Focsaneanu         si colab., 1984; E. Hahn, 1996;           

P. Mihaila si C. Ciorba, 2004). Probele folosite sunt expuse pe larg īn capitolul II

al lucrarii. Īn continuare prezentam rezultatele obtinute de elevii cuprinsi īn

experimentul pedagogic la probele practice, pe care le-am clasificat īn probe pentru

dezvoltarea somatica, probe privind pregatirea fizica si functionala (tabelul 7; 8; 9;

fig. 1,2,3).

Rezultatele testelor predictive pentru dezvoltarea somatica

Talia 

La grupa de fete media taliei este de  143,98 cm. Comparānd rezultatele la

grupele de fete cu media pe     tara (138,8cm) din lucrarea ,,Studiu comparativ al

Potentialulul Biomotric al elevilor din clasele I-IV" (1992), observam ca  media 

grupei de fete este superioara  cu peste 5cm, fata de media pe tara. 

Aceeasi tendinta se observa si īn cazul baietilor, acestia au media de 143,67

cm. Confruntarea rezultatelor grupei experiment de baieti cu media pe               tara:

139,0cm ne asigura  ca    si īn cazul lotului de baieti media este         superioara cu

155


4,67cm. Astfel se observa o tendinta de crestere a taliei atāt la fete cāt si la baieti

care sunt īn buna concordanta cu procesul de accelerare a parametrilor īn cauza.

 Greutatea 

Grupa experiment de fete prezinta media aritmetica īn valoare de 37,96 kg.

Comparānd indicii statistici la grupa experiment cu indicatorii statistici din

lucrarea ,,Potentialul biomotric al elevilor din clasele I-IV" (1992), observam ca

greutatea medie a fetelor este apropiata cu media pe             tara (30,89kg)  grupa

experimentala are o medie mai mare decāt media pe tara cu 7kg. 

Media grupei de baieti este 38,04 kg. Analizānd grupa de baieti cu media pe tara

observam ca valoarea medie este superioara mediei pe tara (32,0 kg) cu 6 kg. Acest

proces este la fel īn crestere ca si la indicatorul precedent fiind cauzat de mai multi

factori.

       Tabelul  7.

Rezultatele testarii indicilor dezvoltarii somatice a elevilor claselor primare, 

vārsta 10-11 ani (n=119)


Probe

de

control

Talia,

cm  

Greutat

ea,  kg

Perimet

ru


Baiet

i

X ±S

143,6

7±5,

55

38,04

±7,8

9

69,38

±5,7


Me

dia

pe

tara

X ±

S

139,

00±

6,5

32,0

5±5

,1

70,9

±4,


Fete

X ±S

143,98

±6,99

37,96

±9,29

67,28

±6,57


Me

dia

pe

tara

X ±

S

138,

8±7

,0

30,8

9±5

,2

69,3

±5,

156



toracic

inspirati

e,  cm


3


9


0


Perimet

ru

toracic

expirati

e, cm

Elasticit

ate

toracica

, cm

Dinamo

metrie

māna

stānga,

kg

Dinamo

metrie

māna

dreapta,

kg


64,70

±5,9

8

4,68

±1,4

1

11,00

±2,5

4

11,07

±2,5

9


65,3

±4,

8

5,6

±3,

57

12±

3,68

13±

4,10


63,43

±6,80

3,85±

1,76

10,09

±2,36

10,60

±2,09


63,9

±5,

0

5,4

±0,

54

11±

4,0

11±

4,23


Perimetrul toracic īn inspiratie

  Rezultatul mediu al grupei de fete este 67,28 cm, raportānd rezultatul obtinut

de catre grupa de fete observam ca la acest indicator al dezvoltarii fizice media este

mai mica cu 2 cm decāt media pe                  tara (69,3cm). Omogenitatea colectivitatii

cercetate este mare, C.V. este 9,77%, iar E.M. este 0,86.

  Media grupei de baieti (69,38cm) este putin inferioara mediei pe                  tara

(70,9cm),  cu 1cm; omogenitatea este mare, C.V. este 8,26%. Valoarea E.M. este

0,73.

Perimetrul toracic īn expiratie

   Grupa de fete are media de 63,43 cm. Comparānd datele obtinute cu media

pe  tara observam ca grupa de fete are 0,5cm īn minus fata de media pe            tara:

63,9cm, omogenitatea grupelor este medie, C.V.= 10,72%, deci o colectivitate mai

putin omogena. Eroarea medie este de 0,89, fapt care asigura o buna

reprezentativitate mediei. La grupele de baieti avem media aritmetica 64,70 cm,

157



care este mai mica cu 0,6cm fata de media pe tara: 65,30 cm; la grupa de baieti

avem o omogenitate buna,  chiar daca valoarea C.V. este 9,24%, aceasta dovedeste

ca acest parametru are un ritm de dezvoltare bun la aceasta grupa de vārsta. E. M.

este īn valoare de 0,18.

Elasticitatea toracica

 Media aritmetica a grupei de fete la elasticitate toracica este 3,85 cm si este

inferioara mediei pe      tara (5,4cm) cu 1,6cm. Esantionul de fete prezinta o

omogenitate slaba, datorita unei dispersii mari a rezultatelor individuale C.V. cu

valoare de 45,71%. Eroarea medie este de 0,23.  Media aritmetica la grupa de

baieti este 4,68 cm, media pe        tara este 5,6cm, astfel ca media pe tara este

superioara cu 1 cm fata de media lotului de elevi cercetat. Dispersia rezultatelor

individuale este  mare, C.V. are valoarea de 30,10%, fapt care indica o lipsa de

omogenitate a colectivului. Eroarea medie este de 0,18. 

Grupa de copii studiata are o vārsta cronologica apropiata de media pe tara. Īn

cadrul lotului de copii cuprinsi īn experiment (grupa experimentala              si grupa

martor) sunt mai īnalti atāt baietii cāt        si fetele decāt cei masurati anterior, iar

omogenitatea colectivului studiat este buna.  Greutatea copiilor din grupul studiat

este superioara mediei pe tara la fete      si la baieti. Perimetrele toracice au valori

apropiate mediei pe tara, dar colectivele sunt mai putin omogene. Elasticitatea

toracica este inferioara mediei pe tara la grupele de fete si apropiata de valorile

mediei la grupa de baieti, dar  atāt fetele cāt si baietii prezinta o omogeniate slaba

la acest indicator.

 Diferentele foarte mici īntre medii ne permit sa apreciem ca lotul de copii

studiat prezinta o dezvoltare fizica buna, cu un ritm de dezvoltare normal, specific

acestei perioade de vārsta.                                                               

Dinamometria

 Forta flexorilor palmari la māna stānga a grupei  fete este 10,09; abaterea

standard este ±2,36, iar coeficientul de variabilitate este 23,39%. Eroarea medie are

valoarea 0,31. La māna dreapta, forta flexorilor palmari are la grupa  fete este

158


10,60; abaterea standard este ±2,09, iar coeficientul de variabilitate este 19,72%.

Eroarea medie este 0,28.

Grupa de baieti prezinta la proba de dinamometrie, la                            māna stānga,

urmatoarea evidenta statistica: media aritmetica este 11,00; abaterea standard este

±2,54, iar coeficientul de variabilitate este 23,12%; eroarea medie are valoarea de

0,33. Rezultatele statistice pentru māna dreapta la baieti sunt: media aritmetica

11,07; abaterea standard ±2,59; coeficientul de variabilitate este 23,38%. Eroarea

medie este identica cu valoarea la māna dreapta: 0,33.

La fete si baieti indicatorii  statistici prezinta valori apropiate pentru ambele

grupe, valorile  la proba de dinamometrie nu sunt mari, fapt care confirma  ca la

aceasta vārsta forta flexorilor palmari trebuie sa fie dezvoltata prin jocul de

handbal, īn care manevrarea mingii va īndeplini acest obiectiv. Omogenitatea

colectivului de fete este la un nivel scazut datorita unei dispersii foarte mari a

colectivitatii. Eroarea medie a mediei arimetice are valori mici; fapt care este un

indiciu ca mediile pot fi luate īn consideratie ca reprezentative. Putem afirma cu

argumente statistice solide ca forta flexorilor palmari atesta atāt la fete cāt          si la

baieti, posibilitati īn general slabe si foarte diferite la aceasta vārsta.

Rezultatele testarilor predictive a nivelului pregatirii motrice

Viteza

Dezvoltarea vitezei a fost evaluata prin proba de Alergare de viteza 30m cu

start din picioare. Grupa de fete are media de 6"85. Analizānd datele din proba de

alergare de viteza 30m observam ca la grupa de fete viteza de deplasare este de

4,37m/s

Tabelul 8.

Rezultatele testariilor predictive a nivelului pregatirii motrice a elevilor 

ciclului primar (n=119)


Probe

de

control


Baiet

i

X ±S


Media

pe tara

X ±S


Fete

X ±

S


Medi

a pe

tara

159



Alergar

e de

viteza

30m, s.

Viteza

de

deplasa

re, m/s.

Saritura

īn

lungime

, cm.

Aruncar

ea

mingii

de oina,

m.

Extensii

de

trunchi,

nr. rep.

Ridicari

de

trunchi,

nr. rep.

Aruncar

e tinta

vertical

a, nr.

reusite

Alergar

e de

durata,

s.

Alergar

e de

durata,

m.


6,28

±0,4

7

4,48

141,0

5±15

,11

20,53

±3,9

2

27,76

±7,7

6

20,79

±8,0

3

1,77

±0,8

4

588±

5,17

1741,3

5±918,

78


6,1

4,92

138,5

±5,2

21,5±

4,6

20,70

±10,7

44,00

±29,4

0

1

621±9

,06

1842,25

±1587,5

9


6,58

±0,

56

4,37

128,

97±

16,2

5

12,8

6±2

,45

23,1

7±6

,51

15,2

6±6

,56

1,43

±0,

88

336

±4,

88

960,

97±8

27,8

7


X ±S

6,4

4,69

130,7

±5,9

13,7

±3,7

18,1

±10,

3

35,20

±21,

80

1

335±

5,50

1124,0

3±979,

61

160


. Comparānd datele cu mediile pe      tara observam ca media grupei de fete este

inferioara mediei pe tara: 4,69 m/s la viteza de deplasare, datorita faptului ca īn

cazul esantionului studiat avem un numar redus de cazuri cu rezultate foarte bune,

iar majoritatea cazurilor sunt situate īn jurul mediei. Grupa de baieti are media īn

valoare de 6"28. Observam ca viteza de deplasare la baieti este de 4,48 m/s, iar

daca comparam viteza de deplasare a baietilor cu viteza de deplasare medie pe tara:      

4,92 m/s, avem o superioritate de 0,44 m/s īn favoarea cercetarilor efectuate īn

1992 la aceasta categorie de vārsta.                                         

Forta 

Saritura īn lungime de pe loc

La grupa de fete media aritmetica este 128,97 cm; abaterea standard este ±

16,25, iar coeficientul de variabilitate este 8,17%; eroarea medie este 0,07.  Grupa

de baieti are o medie aritmetica de 141,05 cm; abaterea standard este ±15,11, iar

coeficientul de variabilitate este 10,71%; eroarea medie este 1,93. Confruntānd

datele rezultate cu media pe tara la aceasta proba, media grupelor de elevi este

inferioara fata de media pe    tara la grupa martor de fete. Colectivul de elevi este

omogen deoarece dispersia rezultatelor este buna. Grupele de baieti prezinta o

medie superioara mediei pe tara: 138,5cm, cu 3cm la ambele grupe. Omogenitatea

colectivului de elevi este medie la acesta proba.

Aruncarea mingii de oina - proba tehnica.

Grupa de fete are media aritmetica 12,86 m; abaterea standard este ±2,45, iar

coeficientul de variabilitate este 19,06%; eroarea medie este 0,32. Grupa de baieti

are media aritmetica 20,53 m; abaterea standard a grupei este                   ±3,92, iar

coeficientul de variabiliate este 19,08%; eroarea medie este 0,50.

La fete constatam o diferenta de 1m īntre media grupului de fete si media pe

tara (13,7m), dar omogenitatea colectivului testat este medie, pe cānd la testarea pe

tara valorile omogenitatii sunt slabe datorita numarului mare de cazuri. Baietii

prezinta o medie inferioara cu 1m fata de media pe tara: 21,5m. Parametrii statistici

161


indica o omogenitate medie atāt la fete cāt              si la baieti; dar mediile sunt

reprezentative pentru aceasta grupa, deoarece eroarea medie are valori mici.

 Extensii ale trunchiului din culcat facial

Numarul mediu de extensii de trunchi este 23,17 la grupa de fete. Abaterea

standard a acestei grupe este ±6,51, iar coeficientul de variabilitate este 28,09%;

eroarea medie este 0,86. Grupa de baieti prezinta media aritmetica: 27,16; abaterea

standard este  ±7,76, iar coeficientul de variabilitate este 28,58%; eroarea medie

este 0,99.     Comparānd datele rezultate cu media pe tara: 20,7 observam ca la

baieti media   este superioara datorita unor rezultate de exceptie care au ridicat

media claselor. 

Indicatorii statistici evidentiaza colective cu omogenitate slaba, ce atesta

posibilitati individuale foarte diferite      si mai putin grupate. La fete media fortei

musculaturii spatelui este superioara cu 5,07 repetari fata de media pe tara:18,1.

Indicatorii statistici evidentiaza colective neomogene, reflecta o īntindere mare a

posibilitatilor individuale de forta a spatelui la fete. 

162


  Ridicari de trunchi din culcat dorsal


163


Proba care evalueaza nivelul de dezvoltare a musculaturii

abdomenului prezinta la grupa de fete o medie de 15,26. Abaterea standard

a acestei grupe este    ±6,56, iar coeficientul de variabilitate este 42,29%;

eroarea medie este 0,86. Grupa de baieti prezinta media aritmetica: 20,79;

abaterea standard este       ±8,03, iar coeficientul de variabilitate este 36,85%;

eroarea medie este 1,03.

Prin compararea datelor rezultate cu media pe tara la grupa de fete

observam ca musculatura abdomenului este mai slab dezvoltata comparativ

cu media la nivel national: 35,2 repetari; indicatorii statistici evidentiaza

colective neomogene datorita unei amplitudini mari a seriei de valori.  La

baieti media este tot inferioara modelului national, care are media

aritmetica: 44.0; observam de asemenea un colectiv neomogen,

amplitudinea sirului de rezultate este mare, ceea ce atesta faptul ca fiecare

copil are posibilitati foarte diferite la aceasta proba. 

Īndemānarea 

Aruncarea la tinta verticala

Indicatorii statistici la grupa de fete sunt: media aritmetica este 1,43;

abaterea standard este ±0,88, iar coeficientul de variabilitate este 61,49%. Eroarea

medie este 0,12. Grupa de baieti are media aritmetica 1,77; abaterea standard este

±0,84, iar coeficientul de variabilitate este 47,70%; eroarea medie este 0,11.

Comparānd rezultatele fetelor la aceasta proba observam ca media grupelor este

superioara calificativului suficient (1 aruncare din trei) prevazut īn Sistemul

National de evaluare; avem un numar mic de cazuri cu rezultate foarte bune, la

ambele grupe mediile sunt situate īntr-un interval cu frecvente maxime.