Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






RESTAURAREA JOCURILOR OLIMPICE MODERNE - ISTORICUL MISCARII OLIMPICE

Sport











ALTE DOCUMENTE

Ghidul complect pentru inceperea culturismului
Echipa Steaua
Programul de antrenament
EXERCITIILE potrivite!
Exercitii de relaxare la birou
Comportament psiho-motor
Noul regulamentul UEFA aplicat echipelor romanesti in cupele europene:
LUCRARE DE ATESTAT - ROLUL SI IMPORTANTA MINERALELOR, VITAMINELOR SI LICHIDELOR IN ALIMENTATIA SPORTIVILOR DE PERFORMANTA
Sevilla 1986
MISCAREA ULTRA' IN ITALIA


Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne -  Istoricul miscĂrii olimpice

 

             

              11.1. A doua parte a secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o accentuata dezvoltare a sportului. La īnceput īn Anglia, tara īn care s-a cristalizat ca activitate de sine statatoare, cu conceptii proprie si scopuri bine definite, apoi īn Europa si īntreaga lume. Sportul, ca activitate fizica īndreptata spre obtinerea unor performante si manifestare a dorintei de depasire a unor limite  nu a fost īmbratisata cu entuziasm egal de catre personalitatile timpului. Au existat destule opinii critice referitoare la primejdia pe care o reprezinta latura  sportiva a culturii fizice. Īntr-o forma violenta s-a manifestat aceasta atitudine critica īn Franta, unde cei doi reprezentanti ai curentelor din educatie fizica: P.Tissié si G. Hébert,  au trecut peste adversitatea lor traditionala pentru a se opune la raspandirea sportului. Acesta era criticat de catre specialistii din domeniul educatiei fizice pentru ca ei considerau miscarile care formau fondul motric al disciplinelor sportive, nefiziologice si daunatoare pentru organism. Dorinta de depasire a adversarilor si a propriilor limite era cotata ca un adevarat pericol, pentru ca īn dorinta de obtinere a unor performante deosebite organismul uman face eforturi care determina dezechilibrarea lui. Era aspru criticata si tendinta spre specializare si profesionalism, ambele considerate fenomene dezastruoase  din punct de vedere moral si social. Adversarii sportului din afara domeniului, condamnau sportul pentru ca īl considerau incompatibil cu activitatea intelectuala, iar practicarea īn exces a sportului era vazuta ca cea mai sigura cale spre decaderea culturala a generatiilor tinere.

              Īn ciuda acestor pozitii critice, care au sustinut niste idei pe care evolutia ulterioara a fenomenului le-a infirmat īn mare masura, sportul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Anul 1893 marcheaza un eveniment foarte important īn evolutia activitatii sportive, fiind anul īn care a avut loc la Londra primul meci international de rugby, īntre o echipa din Franta si una reprezentand Anglia. Seria īntalnirilor de acest fel continuate īn anii urmatori la Oxford, apoi la Paris, reprezinta īnceputurile activitatii sportive internationale. 

              Ideea internationalizarii si de fapt a universalizarii sportului si a īntrecerilor sportive  īsi va gasi reflectarea īn ideile curentului de reīnviere a Olimpismului de sorginte greceasca,  al carui reprezentant a fost īn Franta, baronul Pierre de Coubertin. Devenit un sustinator al ideii de restaurare a Jocurilor Olimpice īntr-o forma moderna, dupa o vizita īn Grecia, realizata cand avea 26 de ani, coubertin īsi va dedica īntreaga viata si energie acestui scop: renasterea si mai apoi dezvoltarea olimpismului īn forma lui moderna.

              Descoperirea īn anii 1875-1881 a ruinelor Olimpiei de catre expeditia arheologica germana condusa de Ernst Curtius, a contribuit la cresterea numarului celor care considerau ca timpurile moderne si activitatea sportiva īn plina dezvoltare au nevoie si merita o astfel de competitie.

11.1.1.Nu vom trece la prezentarea evenimentelor care au condus spre decizia de  restaurare a Jocurile Olimpice, īnainte de a-l prezenta pe cel care īnaintea lui Pierre de Coubertin a sustinut ideea de renastere olimpica, cetateanul roman, Evanghelie Zappa, (1800-1865).

              Īntemeietorul olimpiadelor moderne s-a nascut īn comuna Lampobo din provincia otomana Epir, actualmente īn Albania. A emigrat īn Ţara Romāneasca, īntre 1830-1835 si s-a ocupat cu comertul de cereale si cu agricultura, arendānd terenuri, apoi cumparāndu-le. A introdus īn practica agricola metode moderne si a obtinut venituri fabuloase. A devenit cetatean roman prin anul 1859,  iar  prin atitudinea sa de "mecena" fata de romani, greci, dar si albanezi, s-a comportat ca adevarat cetatean al Balcanilor.  Sprijinirea ideii de renastere a Jocurilor Olimpice nu a fost singura actiune de "mecenat" cultural īn care s-a implicat E. Zappa. Īn februarie 1860 el a oferit domnitorului Alexandru Ioan Cuza donatia de 3000 de galbeni, din care 2000 pentru īntocmirea unui dictionar romānesc, 200 pentru o gramatica si 800 pentru realizarea unor traduceri din autori clasici. A donat 50.000 de galbeni pentru īnzestrarea armatei romāne cu o baterie de tunuri si pentru construirea Atheneului Romān si alti 10.000 de galbeni pentru a tiparirea unor carti albaneze cu caractere latine si pentru primul ziar īn limba albaneza.

Daca ne referim la ideea restaurarii Jocurilor Olimpice, trebuie spus ca īnca din 1836, un grup de eruditi si entuziasti greci au propus ministrului de interne Ioan Coletti organizarea annuala a Jocurilor olimpice la 25 martie (Ziua nationala a Greciei) la Atena, Tripoli, Missolonghi si Idra, pentru a reaminti eliberarea de sub jugul otoman. Īn anul urmator, consiliul orasului Pirgos (īn circumscriptia caruia se afla si Olympia) si-a arogat succesiunea antica, dānd publicitatii chiar o hotarāre īn acest sens. Dar ruinele Olympiei, acoperite de noroi, erau improprii organizarii unor competitii sportive.

              Īn prima jumatate a anului 1856, E. Zappa trimitea din Bucuresti, regelui Otto de Bavaria al Greciei si guvernului, propunerea reīnfiintarii Jocurilor Olimpice la Atena. El dadea asigurari ca va pune la dispozitie fondurile necesare si propunea īnceperea jocurilor īn 1859. Regele a transmis scrisoarea ministrului de Externe, Alexandru Rangabe. Acesta a intrat īn corespondenta cu Zappa, īnsa a tergiversat luarea unei hotarāri, deoarece intentiona ca jocurile sa nu fie pur sportive. Īn 1858, Zappa se adresa din nou regelui, aratānd ca este gata sa cedeze 400 de actiuni la Societatea elena a vapoarelor, īn vederea constituirii unui capital din care sa fondeze, la Atena, o institutie care sa se ocupe de organizarea jocurilor. Mai oferea  pentru īnceput, īnca 3.000 de galbeni. Pe 15 august 1858, regele a emis decretul prin care primea darul lui E. Zappa si se īnsarcina cu organizarea Olimpiilor (concursuri si expozitii).

              Prima editie a jocurilor initiate de Evanghelie Zappa a avut loc la mijlocul lui noiembrie 1859, la Atena. Au fost incluse probe de alergare de 200, 400 si 800 de metri, sarituri, aruncari, īntreceri hipice, dar si concursuri literare si folclorice. Au mai fost organizate expozitii cu premii pentru produse industriale si agricole. Manifestarile s-au desfasurat īn pietele Ludovic, Libertatii, a teatrului (Kogia), a primariei etc. cu participarea a peste 300 de concurenti. Pe lista īnvingatorilor s-au numarat Dimitrie Atanasiu, īncoronat īn proba de viteza (probabil alergare 200 de metri) si Constantin Cristu la aruncari, posibil din Romānia, dupa nume. Au mai participat, la calarie, un ministru si doi atasati de la ambasada Marii Britanii la Atena. Competitia a avut un modest caracter international. Au fost acordate premii īn bani, asa cum a dorit Evanghelie Zappa.

              Īn 1862, Evanghelie Zappa a mai facut un demers īn vederea popularizarii ideii Jocurilor Olimpice moderne, prin publicarea la Bucuresti  a unei publicatii  "Societatea Olimpica Romāna".  Jocurile au fost reluate  īn 1870, īn conditii mai bune si apoi organizate din 5 īn 5 ani. Dar Grecia acelor ani era o tara mica si saraca, asa ca eforturile lui Zappa nu au avut un ecou prea mare īn lumea sportului din Europa.

Evanghelie Zappa a stipulat īn testamentul sau, construirea unei cladi 222f56c ri destinate ca stabiliment olimpic. Prin legea din 30 noiembrie 1869, guvernul grec a dispus constructia cladirii. Denumita "Zappeion" cladirea a fost inaugurata  īn 1888. 

              11.1.2. Baronul  Pierre de Coubertin (1 ianuarie 1863-2 Septembrie1937), istoric si pedagog, s-a  nascut la Paris īntr-o familia aristocratica. Contactele sale cu colegiile britanice si americane īi releva importanta pe care educatia fizica su sportiva o are īn dezvoltarea personalitatii tinerilor. Se implica īn organizarea si conducerea unor asociatii sportive din Franta,  ajungand īn pozitia de scretar  general al "Uniunii societatilor franceze pentru sporturile atletice".

              Dupa o vizita īn Grecia, realizata pe cand avea 26 de ani  (1889)  se alatura grupului de sustinatori al ideii de renastere a vechii competitii antice, Jocurile Olimpice, īntr-o forma moderna adecvata timpurilor si oamenilor din secolul al XX-lea care se apropia.

              Pentru a-si sustine planurile de restaurare a Jocurilor Olimpice, Pierre de Coubertin foloseste ocazia creata de organizarea sub egida U.S.F.S.A, la Sorbona, Paris, īn luna iunie a anului 1894, a unui Congres International pentru studierea si propagarea principiilor amatorismului, la care participa delegati din 49 de tari. La 16 iunie, īn fata Conferintei, el propune reīnfiintarea  J.O. Cei 79 de delegati prezenti la acea data la Sorbona accepta si sustin ideea lui Pierre de Coubertin de a organiza la fiecare patru ani, pe rand īn diferite tari, Jocurile Olimpice, care sa cuprinda toate formele de exercitii fizice folosite īn lumea civilizata. La 23 iunie 1894, ia fiinta primul Comitet International Olimpic, format din 15 membri reprezentand 13 tari, presedinte fiind ales grecul Demetrius Vikelas, iar secretar-general Pierre de Coubertin. Acest organism avea ca sarcina pregatirea primei editii a J.O moderne, care urma sa se desfasoare īn anul 1896 la Atena.

              La jocuri puteau lua parte sportivi din toate tarile indiferent de religie, rasa sau convingeri politice, dorindu-se dupa cum spunea creatorul lor, ca ele sa devina cel mai important mijloc prin care sportul sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a omului si la construirea unei societati umane superioare.

              Daca prima editie a putut fi considerata un succes, urmatoarele au fost organizate cu mari eforturi si nu au reusit sa capteze atentia opiniei publice. Dar, pentru Pierre de Coubertin, devenit presedinte al Comitetului Intenational Olimpic nici unefort nu era prea mare pentru a reusi sa impuna īn fata lumii ideea olimpismului. De la editie la editie, īn ciuda unor evenimente care au franat adesea evolutia normala a societatii umane īn general (primul si al doilea razboi mondial, razboiul rece, apartheid-ul, divizarea lumii īn blocuri de orientari diferite, globalizarea, terorismul, etc) miscarea olimpica s-a dezvoltat ajungand sa fie astazi reprezentanta celui mai important eveniment  sportiv al lumii, care mobilizeaza forte si energii din cele mai diverse sfere de interes ale societatii.

              Pierre de Coubertin a detinut functia de presedinte al C.I.O pana īn anul 1924, cand a fost īnlocuit de belgianul Henri de Baillet-Latour, pastrandu-si īnsa pana la moarte functia de presedinte de onoare al miscarii olimpice. S-a stins din viata īn anul 1937, la Geneva īn Elvetia, fiind īnmormantat la Lausane, unde s gaseste sediul C.I.O, iar conform dorintei sale, inima sa a fost īngropata separat, īn Grecia chiar īn mijlocul ruinelor antice ale Olimpiei.

              Pe langa activitatea sa de organizator si conducator al miscarii olimpice Pierre de Coubertin nu a īncetat sa pledeze pentru  introducerea ideii de olimpism īn educatie, considerand ca acesta actioneaza asupra echilibrului interior si exterior al omului, formand caractere.

              11.1.3.  Olimpismul cuprinde ideile  privind modalitatile cu care se actioneaza pentru a aseza sportul īn slujba dezvoltarii armonioase a omului.

              Pierre de Coubertin a definit olimpismul prin sintagma: "Ceea ce este cultura pentru umanitate este olimpismul pentru sport". Nu este singura definitie pe care cratorul J.O. moderne a gasit-o pentru a sublinia valoarea morala mai ales, a acestei competitii sportive. Preluand mesajul celor douasprezece secole de civilizatie pe care Grecia antica le-a oferit si prin Jocurile Olimpice, Pierre de Coubertin considera olimpismul "un element ce tinde sa īntruneasca īntr-un manunchi luminos toate principiile care contribuie la perfectionarea omului". Pentru el, olimpismul este "o scoala de noblete si puritate morala, o religie a sportului. (Banciulescu, 1964)

              Miscarea olimpica este formata din totalitatea organizatiilor si a persoanelor din domeniul sportului care-si desfasoara activitatea respectand principiile olimpismului. Īntreaga miscare olimpica īsi desfasoara activitatea sub patronajul Comitetului International Olimpic. Aceasta are rolul de a conduce si promova olimpismul, organizeaza si coordoneaza competitiile sportive, asigura desfasurarea regulata a Jocurilor Olimpice, lupta īmpotriva discriminarii de orice fel care ar putea afecta miscarea olimpica, militeaza pentru spiritul de fair-play si īmpotriva folosirii sportivilor īn scopuri comerciale sau politice.

              Primul COMITET INTERNAŢIONAL OLIMPIC s-a constituit cu doi ani īnaintea primei editii a Jocurilor Olimpice la Paris, ca organism de conducere a miscarii olimpice. La el au aderat la īnceput 13 tari. Din primul Comitet Olimpic au facur parte Dimitrios Vikelas (Grecia), ales presedinte, ca un omagiu adus tarii care initiase cu aproape 3 milenii īn urma jocurile, iar secretar general era Pierre de Coubertin,   initiatorul si sufletul Jocurilor Olimpice Moderne. Īn ordine cronologica presedinti ai C.I.O au fost: Demetrius Vikelas, Pierre de Coubertin, Henri de Baillet-Latour, Sigfrid Edström, Avery Brundage, Lord Killanin, Juan Antonio Samaranch si Jacques Rogge īn prezent.

              Din anul 1915, sediul  Comitetului International Olimpic este la Lausane (Elvetia), iar misiunea sa este de a conduce miscarea olimpica īn conformitate cu carta olimpica.Organele cele mai importante ale Comitetului International Olimpic sunt:

              SESIUNEA - organul suprem al Comitetului International Olimpic care adopta, modifica si interpreteaza Carta Olimpica, accepta membrii, se reuneste cel putin o data pe an īn sesiune ordinara sau la cererea presedintelui īn sesiune extraordinara cu cel putin o treime din membrii;

              COMISIA EXECUTIVĂ - se compune din 4 vicepresedinti si 6 membrii. Acestia sunt alesi prin vot secret si vegheaza la respectarea Cartei Olimpice. Aceasta comisie asigura organizarea interna si administrarea Comitetului International Olimpic;

              PREsEDINTELE - ales prin scrutin secret pe o perioada de 8 ani, poate fi reales pentru perioade succesive de 4 ani, conduce toate activitatile C.I.O si īl reprezinta permanent. Limbile oficiale ale C.I.O sunt:  engleza si franceza. La toate sesiunile traducerea simultana se face īn germana, spaniola, rusa si  araba.

              Īn legatura cu resursele finaciare, trebuie mentionat ca C.I.O poate accepta donatii, mosteniri sau orice alte resurse care sa-i permita īndeplinirea obiectivelor. De asemenea el percepe īncasari care provin din exploatarea de drepturi care-i revin din celebrarea Jocurilor Olimpice sau drepturi de televiziune. Aceste īncasari pot  fi acordate  Federatiilor Internationale si Comitetelor Olimpice Nationale. Orice beneficiu ce provine din celebrarea Jocurilor Olimpice revine Comitetului International Olimpic ti va fi utilizat īn folosul miscarii olimpice.

              Comitetul International Olimpic acorda ajutor Comitetelor Olimpice Nationale recunoscute prin:

  • promovarea principiilor fundamentale ale miscarii olimpice;
  • dezvoltarea cunostitelor tehnice sportive ale sportivilor si antrenorilor;
  • ameliorarea nivelului tehnic al sportivilor si antrenorilor;
  • formarea de administratori;
  • colaborarea cu diferite comisii ale Comitetului International Olimpic.

              Jocurile Olimpice sunt competitii īntre sportivi, īn probe individuale sau pe echipe si nu īntre tari. Sportivii sunt selectionati īn echipele olimpice nationale de Comitetul Olimpic National Olimpic a tarii respective, īn conformitate cu regulamentele proprii.

              Jocurile Olimpice se compun din jocurile olimpiadei si jocurile de iarna. Ambele au loc la fiecare patru ani. Termenul de Olimpiada se refera la perioada de patru ani consecutivi care debuteaza cu jocurile olimpiadei si se termina cu jocurile olimpiadei urmatoare. Olimpiadele se socotesc din 1896 cānd a avut loc prima editie a Jocurilor Olimpice Moderne.

              Daca din anumite motive Jocurile Olimpice nu se desfasoara, olimpiada expira dupa patru ani din ziua īnceperii sale, data la care īncepe o noua olimpiada.

              Pierre de Coubertin a acordat o mare atentie organizarii ceremonialului si simbolurilor olimpice deoarece fara aceste simboluri īntrecerile ar fi simple, lipsite de semnificatii, fara substanta.  Ele dau jocurilor o valoare estetica si o atmosfera de īnalta frumusete si emulatie si fac posibila comunicarea īntre popoare. Simbolurile au facut din Jocurile Olimpice un capitol al istoriei universale. Ele au depozitat īn decursul anilor o imensa forta spirituala si traditionala. Cele mai cunoscute simboluri olimice sunt:

  • Deviza olimpica "Citius, Altius, Fortius" (Mai repede, mai sus, mai puternic)
  • Flacara olimpica īsi  are originile īn mitologia greaca īn care simboliza sacralitatea.  La Jocurile antice se organizau "curse ale lamfadoforilor" īn care tinerii alergau cu torte aprinse īn maini, iar īn zilele noastre flacara aprinsa la Olimpia este transmisa prin diverse mijloace adecvate timpurilor moderne si distantelor imense spre locul de desfasurare al fiecarei editii, īntr-o emulatie care pastreaza vie ideea perenitatii si sacralitatii acestei competitii care a traversat timpurile;
  • Simbolul olimpic este alcatuit din 5 cercuri īnlantuite fiecare de alta culoare: albastru, galben, negru, verde si rosu;
  • Drapelul olimpic este de culoare alba si are īn centrul sau simbolul olimpic format din cele cinci cercuri;
  • Imnul olimpic - Primul imn olimpic a fost special compus pentru prima editie a Jocurilor Olimpice Moderne de compozitorul grec  Kostas Palamas. Ulterior s-a creat traditia ca fiecare oras care organizeaza o editie sa-si compuna prpriul imn.

              Comitetul Olimpic Romān este o asociatie autonoma organizata īn baza principiilor Cartei Olimpice si este recunoscut oficial de Comitetul International Olimpic din anul 1914. Data īnfiintarii COR nu este cunoscuta cu exactitate. Din unele documente se poate deduce ca fondarea a avut loc īn luna martie sau aprilie a anului 1914 (Maroti, 2000), iar la 19 mai a fost trimisa scrisoarea adresata Comitetului International Olimpic prin care se facea cunoscuta īnfiintarea acestui organism si componenta nominala a COR.

              Principalele obiective a Comitetului Olimpic Romān sunt:

  • dezvoltarea si protejarea miscarii olimpice si a sportului īn Romānia;
  • promovarea principiilor olimpismului īn cadrul activitatilor sportive romānesti;
  • dezvoltarea sportului pentru toti si a sportului de performanta bazat pe principii olimpice;
  • pregatirea specialistilor din  domeniul sportului;
  • lupta īmpotriva violentei si a folosirii substanselor si procedeelor interzise de Comitetul International Olimpic;
  • organizarea selectiei si pregatirii sportivilor īn vederea participarii la Jocurile Olimpice;
  • promovarea si sprijinirea integrarii sportivilor pe plan social.

              Organele de conducere a Comitetului Olimpic Romān sunt: ADUNAREA GENERALĂ, COMITETUL EXECUTIV, BIROUL COMITETULUI EXECUTIV.

Mijloacele financiare al Comitetului Olimpic Romān provin din subventii din partea statului, organizatii, persoane particulare, donatii, fonduri rezultate din actiuni sportive organizate sub egida Comitetului Olimpic Romān, timbre, comercializarea emblemelor si  publicatiilor, fonduri rezultate din sponsorizare.

Īn anul 1961, la sugestia lui Jean Ketseas, Carl Diem si a Comitetului Olimpic Elen a fost creata ACADEMIA OLIMPICĂ INTERNAŢIONALĂ (A.O.I.), ca  o institutie culturala  īnsarcinata cu studiul ideilor olimpice si pregatirea unor specialisti care sa orienteze olimpismul īn concordanta cu evolutia societatii.

              Īnfiintata la 22 martie 1991, īn baza hotarārii adunarii generale a Comitetului Olimpic Romān, Academia Olimpica Romāna reprezinta un centru romānesc a olimpismului, a spiritului si principiilor olimpice. Obiectul de studiu al Academiei Olimpice Romāne īl constituie studierea aspectelor istorice, pedagogice si sociologice ale miscarii olimpice nationale si internationale. A.O.R. contribuie la formarea specialistilor īn educatie fizica si sport īn spiritul idealurilor olimpice, promoveaza spiritul de fair-play, lupta īmpotriva violentei si dopajului īn sport.

Celebrarea Jocurilor Olimpice are loc īn cursul primului an al Olimpiadei. Īncepānd cu anul 1994, la editia a XVII-a Jocurile Olimpice de iarna, acestea vor avea loc īn cursul celui de-al doilea an al Olimpiadei. Gazda Jocurilor este aleasa de Comitetul International Olimpic prin comisia sa executiva care supune spre aprobare alegerea orasului gazda.

              Organizarea Jocurilor Olimpice este īncredintata de C.IO. si Comitetul Olimpic National al tarii gazda. Īn acest scop Comitetul National Olimpic constituie Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice (C.O.J.O.). care are obligatia sa dirijeze toate activitatile sale conform Cartei Olimpice, īsi asuma responsabilitatea financiara a  organizarii Jocurilor Olimpice, colaboreaza cu C. I.O. si primeste instructiuni de la aceasta.

              Pentru a asigura conditii de reunire īn acelasi loc a tuturor concurentilor, oficialitatilor si personalului echipei, Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice amenajeaza un sat olimpic ce cuprinde localuri si instalatii pentru Federatiile internationale  care coordoneaza disciplinele sportive incluse īn programul Jocurilor Olimpice.

              Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice organizeaza si  un program de manifestari culturale care are menirea de a promova relatii de prietenie si solidaritate īntre participanti.

              Orice sportiv poate participa la Jocurile olimpice cu conditia sa se conformeze cartei olimpice si sa fie īnscris de Comitetul sau olimpic pe baza unor criterii de admitere stabilite de Federatia Internationala.

11.1.4. Editiile Jocurilor Olimpice moderne:

              Editia I - 1896 - Atena, Grecia  Īn program au fost  incluse 9 discipline sportive cu 43  de probe numai masculine de alergari, sarituri, aruncari, gimnastica (care includa halterele si tragerea frānghiei), scrima, lupte,  tir, sporturi nautice (natatie, polo pe apa, canotaj, yachting), ciclism si calarie. Au participat 285 de sportivi (numai barbati)  din 13 tari: Anglia, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elvetia, Franta, Germania, S.U.A., Suedia, Ungaria si binenteles Grecia. Cursa de maraton a fost poate cea mai spectaculoasa. Ea a fost cāstigata de grecul Spiridon Louys,  care a parcurs distanta de la Marathon la Atena īn 2 h si 48 de minute.

              Editie a II-a 1900 - Paris, Franta  Editia a fost numita simbolic "Olimpiada lui Coubertin". Jocurile au coincis cu organizarea "Expozitiei Universale" iar din motive financiare ele au facut parte din programul acestei manifestari. Pentru a raspunde cerintelor impuse de organizatori, competitia olimpica  s-a desfasurat prin īntreceri diverse care au avut loc prin toate colturile Parisului si care au durat mai mult de trei luni (20 mai- 28 octombrie). La start au fost prezenti 1066 de sportivi din 21 de tari, iar din acestia, 6 au fost femei participante la īntrecerile de tenis si golf. Este prima participare a femeilor la īntrecerile olimpice. Īn program au fost incluse 18 discipline sportive  cu 86 de probe. Aceasta editie īnseamna pentru Romania prima participare a unui sportiv la J.O., prin persoana lui George Plagino care a concurat la tir, īn proba de talere, unde s-a clasat al XIII-lea din 51 de concurenti.

              Editia a III-a -  1904, Saint-Louis - S.U.A. Americanii au castigat cinstea de a organiza J.O datorita comportarii lor deosebite la primele editii. Dar si de aceasta data jocurile sunt umbrite de organizarea īn aceeasi perioada a "Expozitiei  Universale", iar din cauza distantelor mari participarea sportivilor din Europa si din alte parti ale lumii a fost slaba. Jocurile s-au desfasurat īn perioada 1 iulie- 23 noiembrie. La ele au participat sportivi din 21 de tari, iar numarul disciplinelor sportive a fost de 15, cu 87 de probe. Pentru prima data au fost  incluse ca sporturi olimpice  boxul si baschetul.

              Editia a IV-a -  1908 -  Londra, Marea Britanie S-a desfasurat tot īn cadrul unei expozitii, de data asta franco-britanica, dar cu toate acestea a fost mult mai bine organizata decat cele anterioare. A fost construit chiar un nou stadion care pe langa īntrecerile de atletism putea gazdui: curse cicliste, īntreceri de īnot, lupte, box, gimnastica, tir cu arcul. Au luat parte 2034 de sportivi din 22 de tari. Deschiderea īntrecerilor s-a desfasurat cu mult fast, marcand īnceputurile instaurarii adevaratului ceremonial olimpic. Atletul clujean stefan Somodi care a participat  la  aceasta editie a reusit clasarea pe locul al II-lea la saritura īn īnaltime cu 1,88 metri.

              A V-a editie -  1912 - Stockholm, Suedia Īntrecerile s-au desfasurat īn perioada 5 mai - 22 iunie  si au cuprins īntreceri la 15 discipline si 102 probe. Organizarea a fost foarte buna, īntrecerile s-au desfasurat dupa regulamente deja precis stabilite de C.I.O., nivelul tehnic fiind de asemenea ridicat. Boxul a fost scos din programul deoarece legile suedeze interziceau practicarea lui, īn schimb au aparut pentru prima data  īntrecerile pe aparate de gimnastica. Acestea au fost amplasate chiar īn incinta stadionului olimpic. A fost reintrodusa calaria, absenta la Londra  si pentru prima data pentatlonul modern, creat la initiativa baronului Pierre de Coubertin pentru a continua traditia vechiului pentatlon antic grecesc. A fost construit un stadion nou si un bazin de īnot unde pentru prima data s-au īntrecut si femeile.

              Atletismul a fost disciplina sportiva care a dominat prin nivelul performantelor si al dramatismului īntrecerilor aceasta editie. S-a remarcat atletul american Jim Thorpe, indian Sioux, care a castigat pentatlonul atletic si decatlonul cu rezultate deosebite. Dar dupa o scurta perioada de timp, medaliile olimpice i-au fost retrase pe considerentul ca atletul american a fost cu cativa ani mai īnainte jucator profesionist de baseball. Acest fapt era contrar regulilor de atunci ale olimpismului care impuneau ca la aceasta competitie sa ia parte numai sportivii amatori. Desi sanctiunea era foarte aspra si chiar nedreapta, avand īn vedere ca Jim Thrope a participat la J.O la alta disciplina sportiva decat cea pe care o practicase ca profesionist, abia dupa 70 de ani a fost reparata, cand C.I.O. a restituit medaliile olimpice urmasilor acestui mare atlet.

              Editia suedeza a mai avut parte si de alte episoade dramatice, printre care meciul de lupte dintre un luptator rus si unul finlandez care a durat 11 ore, terminandu-se la egalitate, sau acela al cursei de maraton īn care un sportiv portughez a murit de insolatie.

              Īn probele de natatie protagonisti au fost germanii, suedezii si australienii, iar la tir, suedezii si americani. La canotaj, conform unei vechi traditii, cei mai buni au fost sportivii englezi, iar la yahting s-au impus sportivii nordici. Tot īn spiritul traditiei,  suedezii au dominat concursul de gimnastica la aparate.

              Aceasta editie a J.O., prima dupa cea inaugurala care nu s-a desfasurat sub patronajul vreunei expozitii universale, a fost impecabil organizata de gazde si a contribuit decisiv la afirmarea J.O. si a olimpismului.

              A VI-a editie, a J.O era programata sa se desfasoare īn anul 1916, la Berlin, dar din cauza declansarii primului razboi mondial nu a mai avut loc.

               A VII-a editie a J.O. 1920 - Anvers, Belgia Reluarea atat de prompta a jocurilor,  imediat dupa īncetarea primului razboi mondial a demonstrat lumii īntregi ca ideea olimpismului era deja stabilizata si puternica īn mintea si inima tineretului din īntreaga lume. Organizarea  J.O. de la  Anvers nu a fost usoara din nici un punct de vedere: financiar cheltuielile nu au putut fi suportate īn īntregime de guvernul belgian care a apelat la concursul unor sponsori, iar pentru recuperarea fondurilor alocate a stabilit preturi mari la biletele de intrare, astfel ca numarul spectatorilor nu a fost cel asteptat. Ceremonia de deschidere a avut loc īn data de 14 august, desi īntrecerile īncepusera la 20 aprilie si au durat pana la 12 septembrie. Pentru prima data este arborat drapelul olimpic,  creatie a lui Pierre de Coubertin si se rosteste pentru prima data juramantul olimpic. Īn randurile sportivilor care au defilat nu sunt prezenti reprezentantii tarilor īnvinse si nici cei ai proaspetei Uniuni Sovietice.

              Competitia olimpica la care s-au īntrecut 2066 de sportivi din 29 de tari, din care 63 de femei, a cuprins 23 de sporturi cu 158 de probe, din care 8 erau feminine. Toate recordurile anterioare privind numarul tarilor participante, a concurentilor, a disciplinelor si probelor sportive au fost depasite la aceasta editie. Cu toate ca īntrecerile au avut loc īn conditii materiale aproape rudimentare, s-au obtinut si cateva rezultate sportive remarcabile. S-au  stabilit recorduri mondiale si 13 recorduri olimpice. Cei mai buni s-au dovedit a fi la atletism, americanii, dar si spre surpriza tuturor, sportivii din Finlanda care au cucerit aurul olimpic īn probele de aruncari si alergari pe distante lungi prin Kolehmainen si Paavo Nurmi. La īnot au dominat americanii, la calarie si pentatlon modern suedezii, iar la canotaj englezii au fost īnvinsi de aceiasi neobositi sportivi americani. La scrima aproape toate medaliile au fost castigate de doi frati italieni: Nedo si Aldo Nadi.

              A VIII-a editie - 1924 - Paris, Franta Dorinta exprimata de presedintele C.I.O., Pierre de Coubertin era de a reabilita editia din 1900. Dar si de data aceasta autoritatile franceze au alaturat jocurilor si alte manifestari sau serbari fapt ce a dus la extinderea perioadei de desfasurare a J.O. la aproape trei luni, din 4 mai pana la 27 septembrie. Un fapt benefic pentru buna desfasurare a jocurilor a fost construirea pentru prima data a unui asezamant special pentru sportivii participanti, satul olimpic, devenit de atunci un simbol al  acestei manifestari sportive universale. Numarul tarilor participante a fost un nou record: 44, iar sportivii de asemenea au fost īn numar foarte mare: 3075, dintre  care 136 de femei. S-au desfasurat īntreceri la 18 discipline sportive cu 126 de probe din care 10 feminine.

              Atletismul a prilejuit din nou dispute spectaculoase si noi recorduri obtinute de sportivii americani si de cei finlandezi. Printre acestia se detasa ca o figura aparte, Paavo Nurmi. Castigator a patru probe: 1500 m, 5000 m, cros si 3000 m pe echipe, a fost numit de ziaristi "finlandezul cu chipul de piatra", "miracolul curselor de alergare" sau "omul cronometru".

              La natatie au fost doborate toate recordurile olimpice si cateva dintre cele mondiale. Celebrul Johny Weissmuller a castigat trei probe: 100, 400, si 4x100 de metri, iar Franta a castigat turneul de polo pe apa.

              Romania este de aceasta data reprezentata si ea de o adevarata delegatie sportiva formata din 51 de sportivi numai barbati, care au concurat la patru probe: rugby, fotbal, tenis si tir. Echipa de rugby se claseaza pe locul al III-lea (e drept ca din tot atatea echipe participante) obtinand si prima medalie de bronz  din istoria olimpica a Romaniei.

              Pentru prima data la ceremonia de īnchidere sunt īnaltate trei drapele: al Frantei, al Greciei si al Olandei, viitoarea organizatoare, spre cinstirea īn egala masura a trecutului, prezentul si viitorul J.O.

              A IX-a editie a J.O - 1928 -  Amsterdam, Olanda C.I.O. a luat de data asta din timp masuri pentru buna organizare si desfasurare a competitiei, limitand durata desfasurarii la 15 zile si reducand numarul disciplinelor sportive la aceiasi cifra, 15. Organizatorii olandezi au amenajat un complex olimpic care cuprindea un stadion cu pista de 400 de metri pentru alergari si una de 500 de metri pentru īntrecerile de ciclism. Alaturi se gaseau bazine de īnot, sali de lupta si de scrima.

              La aceasta editie mai apare un element care va intra īn simbolistica olimpica de aici īnainte: flacara olimpica, care va arde īntr-o cupola imensa pe toata durata jocurilor. 

              Au participat 46 de reprezentative nationale, 2971 de sportivi din care 290 au fost femei. Ca si la editiile precedente,  īntrecerile atletice au fost dominate de americani si finlandezi, primii la probele de sarituri si aruncari, iar ceilalti la alergarile de durata si la decatlon. Istoria olimpica consemneaza la aceste īntreceri un gest deosebit de sportivitate si spirit olimpic a marelui atlet Paavo Nurmi, care īn proba de 3000 obstacole si-a ajutat adversarul (pe francezul Duquesne)  sa se ridice din groapa cu apa īn care cazut, trecand īmpreuna cu el umar la umar, linia de sosire.

              La natatie, americanul de origine romana J.Weissmuller domina din nou īntrecerile, alaturi de concurenti din Japonia si Germania.

              Echipa olimpica a Uruguayului cucereste titlul la fotbal, iar cea a Indiei la hochei pe iarba. Reprezentantii Elvetiei sunt protagonistii concursului de gimnastica, iar la box italienii si argentinienii īi īnving pe americani si pe englezi care erau cotati ca favoriti.

              Ţara noastra a luat parte la aceasta editie cu o echipa formata din atleti si scrimeri, avand 26 de componenti, dintre doua erau femei. Clujul sportiv a avut o contributie importanta la formarea echipei olimpice prin atletii Peter Ladislau, Tiberiu Rus si Berta Jikely, care au reprezentat onorabil culorile sportului romanesc desi rezultatele lor nu au fost remarcabile.

              A X-a editie a J.O. - 1932 - Los Angeles, S.U.A Īn ciuda dificultatilor economice prin care trecea S.U.A. ca urmare a crizei economice din anii 1929-1930, americanii au reusit organizarea īn conditii destul de bune a jocurilor. J.O. au debutat la 30 iulie si au durat pana la 14 august. 38 de tari, cu 1331 de sportivi (127 de femei ) s-au īntrecut la probele cuprinse īn cele 15 discipline olimpice.

              Atletismul a fost ca de obicei "sportul rege", īntrecerile fiind urmarite de un numar mare de spectatori, iar sportivii reusind sa doboare nu mai putin de 25 de recorduri olimpice si 16 recorduri mondiale.

              La natatia s-au impus de aceasta data sportivii japonezi, iar la canotaj medaliile le-au īmpartit echipajele tarilor cu traditie īn  acest sport: Anglia si S.U.A. Surprinzatoare a fost īnsa victoria americanilor la gimnastica īn dauna unor tari care porneau favorite: Italia si Ungaria. Īntrecerile hipice au fost dominate de sportivii francezi. Romania nu fost reprezentata la aceasta editie a J.O..

              A XI-a editie a J.O. - 1936 -  Berlin, Germania Alegerea locului de desfasurare a jocurilor olimpice devenea o problema din de īn ce mai dificila pentru membrii C.I.O., din cauza numarului mare de orase care doreau sa aiba onoarea de a le organiza. De data aceasta alegerea s-a facut dintre orasele Alexandria, Barcelona, Buenos Aires, Roma si Berlin. A castigat Berlinul, īn ciuda protestelor unor tari care nu vedeau cu ochi buni organizarea acestei competitii care se vroia un simbol al pacii,  de catre o tara īn care militarismul si autocratia erau īn plina ascensiune. Dupa obtinerea dreptului de organizare autoritatile germane au depus eforturi deosebite pentru a crea conditii cat mai bune de desfasurare a jocurilor īn care ei vedeau si un prilej de crestere a influentei mondiale a Germaniei.

              Pentru prima data flacara olimpica este aprinsa de la soarele Olimpiei, iar torta ajunge la Berlin purtata prin stafetele care de acum īnainte vor face parte din ceremonialului olimpic.

              Au participat 4069 de sportivi (328 de femei) din 49 de tari, īntrecerile desfasurandu-se īn perioada 1-16 august. Sporturile incluse īn program au fost īn numar de 20.

              Īntrecerile de atletism au fost dominate de sportivii americani de culoare, spre disperarea organizatorilor germani. Eroul acestei editii a fost Jesse Owens, care a cucerit patru medalii de aur la: 100, 200 si 4x100 metri si la saritura īn lungime.

              Sportivii germani au dominat īntrecerile de gimnastica si cele hipice, iar japonezii si americanii pe cele de natatie. Īn schimb la probele feminine de īnot sportivele din Olanda au castigat aproape toate probele.

              Pentru prima data este inclus īn program jocul de handbal īn 11 jucatori, competitie la care participa si o echipa din tara noastra.

              Pe langa jucatorii de handbal, Romania a mai fost reprezentata de sportive care au luat parte la īntrecerile de gimnastica, calarie, box, scrima, lupte, atletism. Cele mai bune rezultate ale delegatiei formata din  71 de sportivi romani au fost locul V obtinut de handbalisti si medalia de argint a lui Henri Rang la calarie.

              O medalie inedita a fost castigata la aceste jocuri, nu sportivi, ci de parcul sportiv "Regele Carol" din Cluj ( astazi, Parcul sportiv universitar Dr. Iuliu Hatieganu, und īsi are sediul Facultatea de Educatie Fizica si Sport a Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca). Creatie a Prof.dr. Iuliu Hatieganu,  ajutat de arhitectul Bell si inginerul Iuliu Kovacs, parcul a fost inaugurat īn anul 1935, iar planurile si fotografiile care au luat parte la concursul denumit "Pentatlonul Muzelor", sectiunea arhitectura si constructii sportive au fost apreciate cu medalia de bronz.

              Urmatoarele doua editii, cea de a XII-a si a XIII-a, programate pentru anii 1940 si 1944 la Tokio si respectiv Helsinki nu s-au desfasurat din cauza celui de al doilea razboi mondial.

              A XIV-a editie a J.O. - 1948 - Londra, Marea Britanie Dupa 40 de ani, natiunii engleze greu īncercata  de razboiul abia īncheiat i se īncredinteaza pentru a doua oara cinstea de a organiza J.O. Conditiile de desfasurare au fost modeste, alimentele erau rationalizate, satul olimpic a fost amenajat īn foste cazarmi militare. Cu toate acestea 58 de natiuni ale lumii si-au dovedit īnca odata atasamentul fata de olimpism, participand cu 4062 de sportivi (358 de femei) la īntrecerile olimpice. Pentru doua saptamani, 29 iulie-14 august, stadionul "Empire Stadium" a devenit templul sportului amator din lume. Numarul de discipline sportive a fost stabilit la 18.

              Atletismul ca de obicei a fost īn centrul atentiei, editia londoneza consacrandu-l pe alergatorul ceh Emil Zatopek, "omul locomotiva", care s-a remarcat prin usurinta cu care a castigat doua probe de mare fond: 5000 si 10.000 de metri.

              La natatie majoritatea probelor atat masculine cat si feminine au fost castigate de sportivii americani. Acestia au mai cucerit laurii olimpici si la baschet. Ciclistii au adus medalii olimpice Frantei si Italiei, canoistii Cehoslovaciei, scrimerii Italiei si Ungariei, boxerii Argentinei. Romania nu participa nici la aceasta editie.

              A XV-a editie a J.O. -  1952 -  Helsinki, Finlanda La fel ca si la editia din anul 1912 din Suedia, popoarele nordice demonstreaza ca īn aceasta parte a lumii exercitiile fizice si sportul se bucura de toata atentia si pretuirea. Finlanda a pregatit pentru aceasta ocazie un stadion cu o capacitate de 70.000 de locuri, alaturi de care se gaseau bazinul de īnot si sali pentru sporturile de interior. Sportivii au fost gazduiti īn trei sate olimpice, iar pentru ca numarul lor era foarte mare,  o parte au fost cazati īn casele unor cetateni care si-au pus locuintele proprii īn folosul organizatorilor J.O.

              Participarea a fost numeroasa, 5867sportivi, dintre care 573 de femei, din  70 de tari. Pentru prima data participa la īntrecerile olimpice U.R.S.S, cu o echipa numeroasa si bine pregatita. S-au obtinut rezultate sportive bune, stabilindu-se 49 de recorduri olimpice si 15 recorduri mondiale.

              La atletism eroul īntrecerilor a fost din nou cehul Emil Zatopek, care si-a īnvins detasat adversarii la probele de 10.000, 5.000 si maraton. Sotia sa, Dana, a castigat  si ea o medalie olimpica de aur, la proba de aruncare a sulitei. Atletele sovietice au dominat copios aproape toate probele, iar dintre atletii romani s-au remarcat Ioan Soter, la saritura īn īnaltime si Lia Manoliu la aruncarea discului, ambii clasati pe  locul al VI-lea.

              La natatie,  probele masculine au fost dominate de americani iar cele feminine de sportivele din Ungaria. Sportivii sovietici au fost protagonistii principali ai īntrecerilor de haltere, box, lupte, gimnastica, baschet si tir.

              Ţara noastra a fost reprezentata de o delegatie numeroasa de 83 de sportivi, care au luat parte la aproape toate disciplinele sportive. Cel mai bun rezultat a fost obtinut la tir, unde sportivul Iosif Sarbu, a cucerit prima medalie olimpica de aur pentru Romania  īn proba de pistol viteza. O medalie de argint a obtinut boxerul Tita Vasile, iar Fiat Gheorghe la box si Lichiardopol Gheorghe la tir, au obtinut cate o medalie de bronz.

              Dintre sportivii clujeni care au luat parte la aceste jocuri olimpice putem aminti atletele Emma Konrad si Alexandra Taifas-Sicoe, boxerul Ferenc Ambrus, gimnastele Olga Gollner si Ileana Gyarfas, scrimerii Adalbert Gurath si Zoltan Uray.

              Prima prezenta postbelica a Romaniei la J.O. a fost īncununata de trei medalii, iar īn clasamentul neoficial pe natiuni  delegatia noastra s-a clasat pe locul 23 din 43 de tari participante.

              A XVI-a editie a J.O.- 1956 - Melbourne, Australia O lege autohtona interzicea cu strictete intrarea cailor straini pe teritoriul Australiei. Din acest motiv C.I.O. a decis ca īntrecerile hipice din programul olimpic al anului 1956 sa se desfasoare īn Suedia, la Stokholm.  Aceasta derogare organizatorica de la regulamentul de organizare al īntrecerilor olimpice a fost singular īn istoria J.O. moderne.

              La īntrecerile de calarie din Suedia au participat reprezentativele nationale din 29 de tari, īn timp ce la Melbourne numarul tarilor participante a fost de 67. Cei 3539 de sportiv dintre care 533 erau femei au fost gazduiti īn satul olimpic special amenajat, format din 841 de casute. Īntrecerile s-au desfasurat pe stadionul "Melbourne Cricket Ground", iar probele de natatie īn piscina din Olympic Park, care era marea mandrie a australienilor. Īn program au fost incluse 18 discipline sportive care au cuprins 151 de probe, dintre care  26 erau pentru participantele de gen feminin.

              Publicul australian a participat cu destul interes la spectacolul sportiv, dar din cauza cunostintelor reduse despre sportul international, entuziasmul lor nu s-a manifestat decat atunci cand protagonistii concursurilor erau compatrioti de ai lor.

Īn īntrecerile atletice, probele de sprint au fost castigate de atletul american Robert Morrow, demn urmas a lui Jesse Owens. Īn īntrecerile feminine, sovieticelor care au dominat concursul li s-au adaugat si doua sportive australience castigatoare a probelor de alergare pe distante scurte.

              Natatia a fost sportul unde gazdele au monopolizat succesul, castigand 8 titluri olimpice din 13. La gimnastica masculina editia australiana a prilejuit  lansarea  īn arena a sportivilor sovietici, care au cucerit 15 medalii.

              Pentru Romania episodul Melbourne este una dintre cele mai frumoase pagini de istorie olimpica. Sportivii nostri au cucerit 13 medalii dintre care 5 de aur prin: canoistii Leon Rotman (2), Alexe Dumitru si Ismailciuc Simion, boxerul Nicolae Linca si stefan Petrescu la tir. Celelalte medalii de argint si de bronz au fost cucerite la box, scrima, gimnastica feminina, lupte greco-romane. Īn clasamentul final neoficial, tara noastra a ocupat locul 11 īntre natiuni.

              A XVII-a editie, 1960 - Roma, Italia Prin tot ce s-au straduit sa organizeze, italienii au dorit sa demonstreze ca alegerea lor ca gazde a J.O. nu a fost īntamplatoare. Ei au reusit sa creeze un cadru si o atmosfera unica pentru manifestarile olimpice prin desfasurarea īntrecerilor la cele 18 discipline olimpice. Valorificand la maximum frumustea si maretia vechilor constructii antice ei au organizat īntreceri chiar īn spatiul oferit de aceste vestigii: Termele lui Caracalla, sau zidurile Bazilicii lui Maxentiu. Un moment de apogeu al īntrecerilor a fost  cursa de maraton desfasurata pe via Apia si īncheiata la lumina tortelor īn apropierea Colisseumului, sub arcul lui Constantin.

              Flacara olimpica, aprinsa cu tot ceremonialul antic la Olimpia īn Grecia, a ajuns la Roma īn 24 august, iar a doua zi ea a fost dusa pe stadionul olimpic marcand deschiderea oficiala a editiei "romane" a jocurilor.

              Participarea a īntrecut toate asteptarile: delegatiile a 84 de tari, cuprinzand aproape 6000 de sportivi si-au disputat īntaietatea la cele 150 de probe, iar rezultatele au fost si ele pe masura. Este greu de desemnat vreun erou al acestei editii. S-au stabilit 73 de recorduri olimpice si 31 de recorduri mondiale.

              Atletismul, ca de obicei a fost sportul rege al jocurilor, iar unii dintre atleti au intrat īn legenda. Printre ei: maratonistul etiopian care a alergat descult Bikila Abebe sau atleta numita "gazela neagra",  Wilma Rudolph care a castigat proba da 100 m cu timpul 11,0 secunde. Ca de obicei, atletii sovietici obtin rezultate d exceptie atat la īntrecerile masculine, cat si la cele feminine.

              Romania s-a īntors acasa cu un bilant bun: 3 medalii de aur castigate de: Iolanda Balas la saritura īn īnaltime, Dumitru Parvulescu la lupte greco-romane si Ion Dumitrescu la tir. S-au mai cucerit o medalie de argint si 6 medalii de bronz la atletism, box, gimnastica, lupte, scrima si canoe. Delegatia formata din 109 sportivi a reusit sa se claseze pe locul 10 īn clasamentul natiunilor participante.

              A XVIII-a editie - 1964 - Tokio, Japonia Poporul nipon s-a dovedit a fi o gazda atenta care pe langa competitiile sportive,  a avut grija sa organizeze si o serie de alte manifestari,  mai ales culturale. Doza de inedit a acestei editii a fost sporita de conditiile geografice si climatice naturale ale Japoniei: taifunul Wilda care si-a facut simtita prezenta sau miscarile seismice care au mutat locuintele din satul olimpic.

              Aceasta editie a programat īntreceri la 20 de discipline sportive, cele mai noi sporturi intrate īn familia olimpica la aceasta editie fiind voleiul  si judo-ul.

S-au īntrecut 5586 de sportivi (732 de femei) din 90 de tari. Pe drept cuvant editia japoneza a fost numita, editia recordurilor, pentru ca au fost stabilite 76 de noi recorduri olimpice si 45 de recorduri mondiale. Cei mai reprezentativi sportivi au fost americanul Don Hollander cu cele 4 medalii de aur cucerite la īnot, maratonistul etiopian Bikila Abebe, dar si romanca Iolanda Balas  care a cucerit din nou titlul olimpic, stabilind si un nou record olimpic la saritura īn īnaltime. Cea de a doua medalie de aur a delegatiei romane a fost cucerita de o atleta īn varsta de numai 17 ani, Mihaela Penes.

              Bilantul olimpic romanesc a fost unul foarte bun, cele 12 medalii (2 de aur, 4 de argint si 6 de bronz) situand tara noastra pe locul 12 īn clasamentul general.

              A XIX-a editie a J.O. - 1968 - Ciudad de Mexico, Mexic Īncredintarea spre organizare a īntrecerilor olimpice unui oras situat la o altitudine de 2260 de metri,  a fost un act de mare curaj din partea C.I.O. Multe voci si-au exprimat convingerea ca altitudinea ridicata va constitui un impediment serios īn organizarea si buna desfasurare a īntrecerilor. Contrar parerii pesimistilor, aceasta editie s-a dovedit una īn care performantele deosebite si recordurile au fost foarte numeroase. Mai mult chiar, unele dintre ele s-au mentinut decenii īn sir.

              Pentru desfasurarea concursurilor gazdele au pregatit numeroase baze sportive moderne: un stadion pentru īntrecerile de atletism cu o capacitate de 80.000 de spectatori  cu pista de alergare acoperita cu nou aparutul  material sintetic "tartanul", piscina acoperita,  sala de jocuri numita "Gimnaziu olimpic", Palatul sporturilor, sala de arme, velodromul olimpic, stadionul "Azteca" pentru fotbal si un sat olimpic construit pe "verticala".        

              Au participat 6626 de sportivi (768 de femei ) din 113 tari, care au reusit la aceasta editie sa doboare un numar dublu de recorduri mondiale fata de editia precedenta.

              La atletism, americanii s-au impus la sprint, dar alergarile pe distanta lungi au fost dominate de atletii etiopieni si kenieni. Probele de sarituri s-au desfasurat īn general sub auspiciile recordurilor, dar performanta cea mai uluitoare a fost cea a lui Bob Beamon, la saritura īn lungime cu 8,90 metri. Acest record va fi doborat abia dupa un sfert de veac. La saritura īn īnaltime, americanul Dick Fosbury  introduce o noua tehnica,  cea cu rasturnare dorsala, care va fi cunoscuta sub denumirea de "flop" si va fi adoptata de tot mai multi atleti īn viitorii ani, īnlocuind clasica saritura "ventrala".

              Concursurile de lupte greco-romane au fost dominate de sportivii din Ungaria, Bulgaria, Germania. Īn probele de caiac-canoe si canotaj, sportivii romani, unguri si sovietici au fost printre protagonisti.

              Īn fruntea clasamentului general s-a situat reprezentativa S.U.A. urmata de cea a U.R.S.S., Romania clasandu-se pe locul 10. Cele mai bune rezultate ale sportivilor romani au fost realizate la urmatoarele discipline sportive:

  • atletism:  medalii de aur -  Lia Manoliu la aruncarea discului  si Viorica Viscopoleanu la saritura īn lungime; medalii de argint - Mihaela Penes la aruncarea sulitei  si clujeanca Ileana Silai la proba de 800 de metri;
  • caiac-canoe: medalia de aur - echipajul format din Ivan Patzaichin si Serghei Covaliov;
  • box: medalie  de argint- Ion Monea si medalie de bronz - Calistrat Cutov;
  • la scrima, caiac si lupte greco-romane s-au obtinut de asemenea medalii de bronz.

              A XX-a editie a J.O. - 1972- Munchen, Germania Capitala Bavariei s-a  pregatit minutios pentru acest mare eveniment sportiv. Au fost construite baze sportive noi care s-au īnglobat complexului Oberwiesefeld, iar pentru ca toate aceste baze se gaseau aproape una de alta, editia müncheneza a fost numita "olimpiada distantelor scurte". Complexul sportiv cuprinde stadionul, palatul sporturilor, bazinul de īnot, velodromul si sala de box.

              J.O s-au desfasurat īn perioada 26 august - 11 septembrie. Au fost prezenti 7894 de sportivi (1171 de femei ) din 123 de tari, care si-au disputat īntaietatea la 21 de discipline sportive, mai precis la 195 de probe din care 43 au fost pentru femei.

              Editia aceasta a fost din pacate marcata si de un eveniment care nu ar fi trebuit sa aiba loc  si care a īnsemnat anularea oricarui spirit olimpic: atacul  terorist din satul olimpic al unui comando arab īndreptat īmpotriva sportivilor din Israel, soldat cu rezutate tragice.

              Pe plan sportiv, īn competitia atletica s-a remarcat sovieticul Valeri Borzov castigator al probelor de sprint si  atletii din Finlanda care au castigat alergarile de semifond si fond. La femei,  atletele germane au dominat net toate probele. Luptele au adus satisfactii sportivilor din delegatia romana care s-a numarat printre castigatorii medaliilor de aur alaturi de sportivii din U.R.S.S. si Bulgaria. Concursurile de caiac-canoe au fost dominate de sportivii sovietici si de cei romani. Īntrecerile de scrima s-au disputat īntre polonezi, unguri, sovietici si italieni. La gimnastica feminina toate medaliile au revenit sportivelor sovietice si germane, dar prezenta romancelor s-a facut si ea simtita. La masculin, gimnastii japonezi care au introdus īn exercitiile lor elemente originale si dificile,  au devenit campioni olimpici. La natatie, eroii au fost americanul Mark Spitz si australianca Shane Gould.

              Turneele de jocuri sportive au avut drept castigatori: echipa Yugoslaviei la handbal (Romania clasandu-se pe locul al III-lea, cea a U.R.S.S  la baschet, reusind sa detroneze reprezentativa S.U.A. castigatoare a tuturor editiilor precedente, iar la fotbal echipa Poloniei.

              Romania cu delegatia sa formata din 169 de sportivi (39 de femei) a reusit sa obtina 16 medalii si locul 12 īn clasamentul general pe natiuni. Rezultatele de exceptie au fost realizate de : Gheorghe Berceanu si Nicolae Martinescu la lupte si Ivan Patzaichin la canoe, campioni olimpici. Medalii de argint au obtinut atleta Argentina Menis, canoistul Serghei Covaliov, caiacistii Atanasie Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel Vernescu si Mihai Zafiu. Medalii de bronz au fost aduse acasa de catre sportivii de la caiac si canotaj,  de la lupte greco-romane si libere, scrima si handbal.

              A XXI-a editie a J.O.- 1976 - Montreal, Canada Natiunea canadiana a demonstrat la superlativ modul de organizare a unei manifestari sportive de asemenea amploare. Peste 100.000 de persoane,  colaboratori permanenti sau temporari ai C.I.O. au fost implicate īn reusita acestei editii a J.O.. Organizatorii au pus la dispozitia competitorilor baze sportive ultramoderne si mijloace de transport rapide, iar ziaristii au avut parte de un sistem informational de foarte modern si bine pus la punct.

              Flacara olimpica a fost transmisa din Grecia spre continentul american printr-o modalitate inedita. A fost aprinsa la Atena, īn incinta stadionului Averoff unde a avut loc prima editie moderna a jocurilor. Printr-un sistem special cu raze laser a fost transmisa prin satelit īn Canada, la Quebec. Aici, flacara olimpica s-a aprins īn creuzetul construit pentru aceasta ceremonie si a fost apoi dusa la Montreal, de un baiat si o fata, reprezentand cele doua natiuni conlocuitoare ale Canadei (engleza si franceza).

              Īntrecerile olimpice s-au desfasurat īn perioada 17 iulie - 1 august 1976, avand o larga participare: 6189 de sportivi (1274 de femei) care au reprezentat 88 de tari. Competitiile s-au desfasurat la 21 de discipline sportive cu 198 de probe, din care 49 feminine.

              La cele 37 de probe atletice au participat aproape un sfert din numarul sportivilor prezenti la īntrecerile olimpice, surprizele fiind produse mai ales de atletii si atletele din R.D.G. care au obtinut 11 medalii de aur, 7 medalii de argint si 9 de bronz. Atletii americani au cīstigat doar 4 titluri olimpice. Surprizele nu a lipsit nici la alte discipline sportive. Poloistii sovietici, campioni olimpici la editia precedenta nu s-au calificat la turneul final cīsigat de Ungaria. Echipele sovietice de volei nu au reusit sa devina campioane olimpice, cedand īn finale īn fata echipei japoneze la feminin, respectiv īn fata polonezilor la masculin.

              Pentru delegatia Romaniei formata din 166 de sportivi dintre care 59 femei, cele 27 de medalii, care le-au adus locul al VI-lea īn clasamentul general pe natiuni au fost obtinute de:

  • gimnasta Nadia Comaneci care a fost fara nici o discutie eroina acestei editii a J.O. atat prin cele 5 medalii cucerite, dintre care trei de aur, dar si prin executiile sale formidabile care au revolutionat gimnastica feminina;
  • Vasile Dība castigator al titlului de Campion olimpic la caiac;
  • Simion Cutov si Mircea Simion la box, Gheorghe Danilov si Gheorghe Simionov la canoe, Teodora Ungureanu si echipa feminina de gimnastica, echipa masculina de handbal, Gheorghe Berceanu, Nicu Ginga si stefan Rusu la lupte greco-romane - medalii de argint;
  • Boxerii Alec Nastac si Costica Dafinoiu, echipajul de canotaj 4+1, Vasile Dība si echipajul Policarp Malihin si Larion Serghei, la caiac, gimnastii Dan Grecu, Nadia Comaneci si Teodora Ungureanu, luptatorii Stelian Morcov, Roman Codreanu si Ladislau Simon, echipa masculina de sabie - medalii de bronz.

              A XXII-a editie a J.O. - 1980 - Moscova, U.R.S.S. Este pentru prima data cand J.O se desfasoara  īntr-o tara socialista. Organizatorii au depus eforturi deosebite pentru amenajarea bazelor sportive si a satului olimpic, dar din pacate "razboiul rece" era īnca īn plina desfasurare. Īn semn de protest pentru invadarea Afganistanului de catre armatele sovietice tarile democratice ale lumii nu vor lua parte la aceasta editie a J.O.

              Cu toate ca au lipsit multi dintre sportivii de mare valoare ai momentului au fost stabilite 76 de recorduri olimpice si 36 de recorduri mondiale. si numarul spectatorilor a fos unul record, cele 203 probe pentru care s-au organizat īntreceri la 21 de discipline olimpice au fost urmarite de peste 5 milioane de spectatori.

              La atletism s-au īnregistrat 7 recorduri mondiale si 16 olimpice. Īntrecerile de caiac-canoe si canotaj i-au adus īn prim plan pe sportivii romani care au concurat de la egal cu cei din R.D.G. si U.R.S.S. si la lupte, box si scrima sportivii romani au fost printre protagonistii īntrecerilor, alaturi de bulgari, sovietici si cubanezi. Natatia a fost dominata categoric de sportivele est germane si de īnotatorii sovietici.

              Jocurile sportive au dat ocazia unor turnee echilibrate si de buna valoare. La handbal, dupa ce a depasit īntr-un meci dramatic echipa U.R.S.S. nationala Romaniei a cedat īn finala īn fata Yugoslaviei, iar echipa de volei masculin a  reusit sa obtina medaliile de bronz.

              La gimnastica,  desi au avut probleme deosebite cu arbitrajul care le-a fost total ostil, sportivele noastre si-au demonstat  valoarea.  Nadia Comaneci a obtinut doua medalii de aur si una de argint, Emilia Eberle o medalie de argint, iar echipa s-a clasat pe pozitia doua īn clasament.

              Īn total delegatia Romaniei formata din 239 de sportivi, dintre care 76 de femei, a  reusit sa cucereasca 25 de medalii, clasandu-se pe locul al VI-lea īn clasamentul general.

              A XXIII-a editie - 1984- Los Angeles, S.U.A  Dupa 52 de ani, "orasul īngerilor"  are pentru a doua oara onoarea de a gazdui marea manifestare sportiva mondiala. Din nou se dovedeste ca olimpismul modern nu mai are aceleasi valente ca si cel antic, iar sportul nu se poate desparti de politica. Ca raspuns la boicotul editiei moscovite, tarile din sistemul socialist nu participa la aceasta editie, cu exceptia Romaniei si a Yugoslaviei.

              Din punct de vedere organizatoric, americanii nu se dezmint. Permisiunea acordata de C.I.O. de a folosi publicitatea, o schimbare īn principiile si regulile olimpismului  motivata de costurile din ce īn ce mai mari de organizare, a creat posibilitatea implicarii  financiare a marilor firme īn efortul gazdelor de a crea conditii materiale perfecte pentru competitori, ziaristi si spectatori. Īn interiorul marelui stadion "Los Angeles Memorial Coliseum", complet refacut si modernizat s-a instalat un adevarat "creier electronic", care putea oferi date despre viteza si directia vantului, timpii intermediari si de sosire, iar camerele de vederi care īmpanzeau stadionul īnregistrau "finisul" cu 100 de imagini pe secunda. Transmisiile de televiziune au dat posibilitatea urmaririi īntrecerilor īn toate colturile lumii.

              Ceremonia de deschidere a fost un spectacol impresionant care a marcat debutul īntrecerilor desfasurate īn perioada 27 iulie - 12 august, cu participarea sportivilor din 140 de tari.

              Sportul rege al īntrecerilor olimpice, atletismul a fost la el acasa, īntrecerile fiind dominate de atletii tarii gazda, urmati de cei din Marea Britanie, R.F.G. si Italia. Reprezentantele noastre, atletele Doina Melinte, Maricica Puica, Anisoara Cusnir, Mihaela Loghin, Vali Ionescu, Florenta Craciunescu, Cristiana Cojocaru si Fita Lovin au fost si ele la mare īnaltime, cucerind 10 medalii olimpice.

              La canotaj si caiac-canoe, alaturi de sportivii din S.U.A, romanii au fost protagonistii īntrecerilor, cucerind 4 medalii.

              Gimnastica, mai ales cea feminina este din nou autoarea unui mare succes: cucerirea titlului olimpic īn proba pe echipe si a medaliilor de aur la sol, sarituri si barna prin Ecaterina Szabo, precum si īnca 2 medalii de argint si 2 de bronz.

              Halterele au adus celor 10 sportivi romani 8 medalii: 2 de aur, 5 de argint si una de bronz. La lupte sportivii nostri au cīstigat 5 medalii. Scrimerele au ajuns īn finala unde au cedat īn fata sportivelor din R.F.G., iar echipa de sabie a castigat medaliile de bronz.

              La probele de natatie s-au stabilit 10 recorduri mondiale si 37 olimpice, nare parte dintre ele de catre sportivii americani. Pentru prima data īn programul olimpic a fost inclusa si proba de īnot sincron.

              Handbalistii romani  au avut din nou ocazia sa devina campioni olimpici, dar eterna  lor rivala, echipa Yugoslaviei i-a īnvins din nou, fiind obligati sa se multumeasca cu medaliile de bronz.

              La īncheierea īntrecerilor olimpice, delegatia tarii noastre formata din 127 de sportivi a avut un palmares format din 53 de medalii, din care 20 de aur, 16 de argint  si 17 de bronz, clasandu-se pe locul al II-lea pe natiuni dupa echipa S.U.A. Acest rezultat, cel mai bun din istoria olimpica a īncununat cei 60 de ani care trecusera de la prima participare oficiala a Romaniei la J.O., din anul 1924.

              A XXIV-a editie a J.O.- 1988- Seul- Coreea Spre surprinderea multora, participantii la aceasta editie organizata "la capatul lumii" au descoperit o metropola moderna īn care locuitorii se bucurau  de un foarte bun nivel de trai, cu cladiri, sosele, baze sportive  impresionante prin modernismul lor.

              Editia J.O. de la Seul a fost un eveniment care a anuntat sfarsitul "razboiului rece" si īnceputul unei noi perioade din istoria multor tari. Dupa multa vreme nu este o editie boicotata, iar  C.I.O numara īn randurile sale mai multe tari membre tari Organizatia Natiunilor Unite.  La īntreceri se aliniaza 161 de tari, dar numarul sportivilor este mai mic decat la editiile anterioare, 1626 de sportivi, datorita restrictiilor impuse de C.I.O. īn efortul de a controla fenomenul   de gigantism al jocurilor.

              La aceasta editie, desi media de varsta a sportivilor a fost una dintre cele mai scazute, s-au īnregistrat performante sportive de valoare exceptionala.

              J.O. de la Seul au facut din atletii Florence Griffity-Joyner, Jan Zelezni si Carl Lewis, adevarati "zei" ai sportului. Īn acelasi timp au fost propulsati spre ierarhia mondiala si Marlene Ottey, Gwen Torrence, Paula Ivan, Heike Drechler, Alina Astafei, Stefka Konstandinova. Editia de la Seul a fost si editia cu cel mai rasunator caz de dopaj,  cel la canadianului Ben Johnson, recordman mondial al sprintului. Descoperit pozitiv la analizele efectuate acesta a fost suspendat pe viata din activitatea sportiva.

              La gimnastica feminina s-a relansat disputa olimpica dintre echipele U.R.S.S., S.U.A. si Romania. Au castigat de data asta gimnastele sovietice urmate de cele din echipa Romaniei.

              Numarul sporturilor olimpice a crescut si  la aceasta editie, tenisul reintrand dupa 64 de ani īn familia olimpica.

              Pentru sportul din Coreea, īntrecerile olimpice au īnsemnat o adevarata lansare pe drumul marilor performante, locurile fruntase pe care s-au situat echipele de handbal masculin (medalia de aur) si feminin (medalia de argint), medaliile obtinute de judocani si boxeri, constituind rezultate deosebit de valoroase.

              Delegatia putin numeroasa a tarii noastre, formata doar de 63 de sportivi a obtinut un total de 24 de medalii, dintre care 7 de aur, 11 de argint si 6 de bronz. Trei medalii de aur a cucerit gimnasta Daniela Silivas, iar cate una, atleta Paula Ivan, luptatorul Vasile Puscasu, canotoarele Rodica Arba si Olga Homeghi, precum si Sorin Babii la tir. Medaliile de argint au fost obtinute la īnot, de Noemi Lung, de echipa feminina de gimnastica si de Daniela Silivas la individual compus, de sportivii de la canotaj si caiac-canoe: Elisabeta Lipa, Veronica Cogeanu, Dimitrie Popescu, Ioan Snep, Valentin Robu, Vasile Tomoioaga, Danut Dobre, Doina Balan, Veronica Nicula, Mihaela Armasescu, de halterofilul Nicu Vlad si boxerul Daniel Dumitrescu. Medaliile de bronz au fost castigate la gimnastica si canotaj. Cu acest bilant Romania s-a clasat pe locul al VIII-lea īn clasamentul general al natiunilor participante.

              A XXV-a editie a J.O - 1992 -  Barcelona, Spania Īn seara zilei de 21 iulie, īn incinta imensului stadion catalan, peste 150.000 de spectatori au urmatit deschiderea editiei cu numarul 25. Ceremonia a fost un spectacol al dansului, muzicii, sportului si prieteniei. Peste 15.000 de artisti printre care unii de faima mondiala si-au dat concursul pentru reusita spectacolului: Montserat Caballe, Placido Domingo, Josse Carreras, Freddy Mercury. Īn tribuna un public la fel de celebru: regele Juan Carlos si familia regala, sefi de state, ministri.

              Flacara olimpica care a parcurs cei 5000 de km. dintre Olimpia si Barcelona purtata de stafete ale tinerilor, este aprinsa prin tragerea cu arcul de catre fostul arcas spaniol Antonio Rebolo.

              Desi congresul C.I.O care a precedat J.O. a hotarat reducerea numarului de concurenti pentru a nu se depasi posibilitatile satului olimpic, la aceasta editie numarul participantilor este imens, 10.570 de sportivi reprezentand 173 de tari. Unele dintre delegatiile tarilor africane erau la prima participare olimpica.

              Īntrecerile atletice au fost ca de obicei viu disputate, iar  numarul mare de sportivi cu rezultate bune  a facut ca īntrecerile sa ramana deschise oricarui rezultat. Englezul Linford Christie a castigat proba de 100, specialitate americana pana atunci. Probele de semifond si fond au fost monopolizate de atletii din Kenya si Etiopia. Editia "catalana" i-a consacrat pe atletii Javier Sotomayor, Marlene Ottey, Marie Jose Perec, Sully Gunnel. Se spera ca duelul saritorilor īn lungime Carl Lewis si Mike Powell va duce la depasirea legendarului record a lui Bob Beamon datand din anul 1968, dar nu a fost asa, cei doi reusind doar 8,07 si 8,64 m. Īn general la atletism a fost o editie a marilor surprize, adesea sportivii consacrati nereusind sa urce pe podium.

              La natatie s-au īnregistrat 10 recorduri mondiale, protagonistii fiind sportivii americani, maghiari, si ca o noutate, cei chinezi. Acestia din urma se  pare ca profitau din plin de cunostintele din toate domeniile, inclusiv cel "farmaceutic' al antrenorilor din fosta R.D.G. care se ocupau de pregatirea lor.

              Gimnastica feminina le are īn prim  plan pe romanca Lavinia Milosovici, americana Shanon Miller, maghiara Henriette Onodi si chinezoiaca Li Lu. La baieti eroul este gimnastul bielorus, Vitali Scherbo, castigator a 6 medalii de aur, iar la tenis īntrecerile olimpice aduc īn arena cei mai buni jucatori ai momentului: Jim Courier, Arantxa Sanchez, Andre Agassi, Steffi Graf. La volei feminin  echipa CSI (fosta U.R.S.S)  a fost īntrecuta de cea a Cubei cu 3 - 1, iar finala masculina  s-a disputat īntre echipele Braziliei si Olandei, meciul terminandu-se cu scorul de cu 3 - 0 īn favoarea primei.

              Dupa trei reprize de prelungiri, Italia a īnvins echipa Spaniei īn turneul de polo cu 9 - 8. La handbal masculin, echipa fostei URSS a cāstigat finala cu Suedia, iar pe locul al III-lea s-a situat echipa Frantei.

Delegatia Romaniei s-a īntors de la Barcelona cu 18 medalii: 4 de aur, 5 de argint si 8 de bronz. Medaliile de aur au fost cucerite de gimnastele Lavinia Milosovici si Cristina Bontas, de canotoarea Elisabeta Lipa si echipajul masculin de canotaj 4+1. Medalii de argint au obtinut: atleta Alina Astafei, echipa de gimnastica feminina, echipajele masculine si feminine de  canotaj, iar medalii de bronz, halterofilul Traian Ciharean, luptatorul Grigoras, boxerul leonard Doroftei, echipa feminina de floreta, tragatorul Sorin Babii si canotorii din proba de doua persoane.

              A XXVI-a editie a J.O. - 1996 - Atlanta, S.U.A. Editia jubiliara care marcheaza trecerea unui veac de cand Jocurile Olimpice ele au fost reīnfiintate a fost īncredintata spre organizare S.U.A., desi lumea sportiva a fost umanim de acord ca C.I.O. trebuia sa acorde aceasta onoare orasului Atena care-si depusese si el candidatura. Dar puterea financiara a orasului Atlanta, capitala Georgiei si a concernului Coca-Cola, a primat īnaintea traditiei si a respectului pentru poporul care a dat lumii conceptul de "Kalos kai agatos" si Jocurile Olimpice antice.

              Organizarea īntrecerilor a constituit o adevarata provocare pentru orasul Atlanta, dar toata lumea a recunoscut ca īntrecerile olimpice, organizate de acest oras american, s-au desfasurat pe cele mai moderne baze sportive din lume, cu dotari de exceptie. Capacitatea satului olimpic amenajat aici a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare din istoria J.O.

              La competitia desfasurata īn perioada 19 iulie- 4 august, au participat echipele olimpice din 197 de tari, care s-au īntrecut īn 270 de competitii organizate pentru 33 de discipline sportive. Īn total au luat parte la īntreceri 10.305  sportivi (6809 barbati si 3496 de femei). Rezultatele obtinute la aceasta editie au evidentiat evolutia fara precedent a performantelor sportive, ca rezultat al noilor tehnologii si metodologii aplicate īn procesul de pregatire.

Romania a participat cu o delegatie de 168 de sportivi. Canotajul si gimnastica si-au facut din nou datoria. La canotaj s-au obtinut 2 medalii de aur prin echipajele feminine la proba de 2 vasle si proba de 8+1. La gimanstica s-a castigat o medalie d aur, 4 de argint si 5 de bronz.

La floreta feminin Laura Badea a devenit Campioana Olimpica, iar echipa de floreta s-a clasat pe locul al II-lea, aceasta disciplina sportiva obtinand cel mai bun rezultat din istoria participarii sale la īntrecerile  olimpice.

              Atleta Gabriela Szabo si gimnastul Marius Urzica au obtinut medaliile de argint, īn timp ce la box  au  cucerit doua medalii de argint Leonard Doroftei si Marian Simion. Sportivii de la caiac-canoe au obtinut o medalie de bronz, la fel ca si halterofilul Nicu Vlad.

La finalul īntrecerilor, sportivii nostri au ocupat locul al 19-lea īn clasamentul pe puncte, al 13-lea īn cel pe medalii si al 20-lea īn ierarhia alcatuita pe baza medaliilor de aur obtinute.

A XXVII-a editie a J.O. - 2000 - Sydney, Australia Dupa 44 de ani de la editia desfasurata la Melbourne, Australie este din nou gazda Jocurilor Olimpice, ultimele ale mileniului al doilea.De aceasta data  onoarea i-a revenit  orasului Sydney, renumit port al emisferei sudice, asezat pe coasta estica a Australiei, capitala Statului New South Wales.

              La aceasta editie desfasurata īn perioada 15 septembrie - 1 octombrie, au fost prezente delegatii din toate cele 199 de tari invitate de catre C.I.O. Numarul sportivilor a fost de trei ori mai mare decat cel de la precedenta editie australiana (Melbourne, 1956), ridicandu-se la impresionanta cifra de 11.084 de sportivi, dintre care 4254 de femei, reprezentand 38 la suta din numarul participantilor. S-au organizat 300 de competitii la 37 de discipline sportive.

Delegatia pe care Romania  a deplasat-o  la antipozi a fost alcatuita din 156 sportivi ( 76 barbati si 80 femei) care au concurat la 16 discipline sportive.

              Gimnastica si-a afirmat īnca o data valoarea incontestabila. La feminin echipa formata din Andreea Raducan, Simona Amanar, Maria Olaru si Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc, castigand īn fata traditionalelor sale adversare. La individual compus podiumul castigatoarelor īn finala probei de individual compus a fost exclusiv romanesc pe el urcandu-se Andreea Raducan, Simona Amanar si  Maria Olaru. Chiar daca dupa incidentul bizar īn care gimnasta Andrea Raducan a fost depistata ca "dopata" cu Nurofen si i s-a retras medalia de aur,  īn memoria noastra  Campioana Olimpica la individual compus ramane Andrea Raducan. Gimnastele au mai obtinut 2 medalii de argint  si una de bronz. Pentru prima data īn istoria jocurilor si gimnastica masculina are un Campion Olimpic, īn persoana lui Marius Urzica. Acesta a castigat finala īn proba de cal cu manere, dupa o evolutie exceptionala.

              Canotajul feminin a confirmat din nou ca este cel mai bun din lume, castigand trei medalii de aur  prin echipajele:

  • Georgeta Damian si  Doina Ignat īn  proba de 2 rame;
  • Angela Alupei si Constanta Burcica īn proba de 2 vasle;
  • Georgeta Damian, Doina Ignat, Veronica Cochelea, Liliana Gafencu, Magda Dumitrache, Viorica Susanu, Ioana Olteanu, Elena Georgescu si Elisabeta Lipa īn proba de 8+1.

              La natatie, Diana Mocanu, īnotatoarea de numai 15 ani a uimit pe toata lumea castigand doua medalii de aur, primele din istoria natatiei romanesti, īn  probele de 100 si 200 m spate. Succesul a fost completat de Beatrice Caslaru, care a ocupat locul al doilea, intrand in posesia medaliei de argint la proba 200 m mixt si a medaliei de bronz la proba de 400 m mixt.

              La atletism, Gabriela Szabo reuseste sa castige medalia de aur īn proba de 5000 m, la care adauga o medalie de bronz īn proba de  1500 m. Proba īn care Violeta Beclea - Szekely s-a clasat pe locul al II-lea. Lidia simon cucereste medalia de  argint īn proba de maraton.

Īn īntrecerile de canoe echipajul Florin Popescu - Mitica Pricop la C - 2 M,  1000 m, devine Campion Olimpic, iar pe distanta de 500 m se claseaza pe locul al III-lea. La caiac, Sanda Toma, Mariana Limbau, Andreea Ionita si  Elena Radu au cucerit de asemenea o medalie de bronz la proba de K - 4 M / 500 m.

              Scrima a adus din nou un titlu  de Campion Olimpic, de data asta la proba de sabie, prin Mihai Covaliu, iar boxul a contribuit la palmaresul olimpic prin medaliile de argint si de bronz cucerite de fratii Simion. Alte medalii de bronz au mai obtinut Iulian Raicea la tir si Simona Richter al judo.

              Dupa o comportare remarcabila, echipa olimpica a Romaniei s-a clasat pe locul al XI-lea īn ierarhia olimpica cu 26 de medalii, dintre care 11 de aur.
              A XXVIII-a editie a J.O. - 2004 - Atena, Grecia  Prin acordarea dreptului de organizare a acestei editii orasului Atena, C.I.O a oferit o reparatie morala poporului grec, creatoruljocurilor olimpice antice.  La 108 ani de la prima editie din timpurile moderne, īntrecerile olimpice s-au reīntors acasa. Organizatorii greci au avut de parcurs multe īncercari grele pe care le-au trecut-o cu bine. Pentru prima data condus de o femeie, Comitetul de organizare al jocurilor a reusit īn ciuda pronosticurilor pesimiste sa termine la timp (chiar daca pe ultima suta de metri) constructiile si amenajarile necesare desfasurarii la un nivel corespunzator al īntrecerilor olimpice. Pregatirile pentru competitia mondiala a schimbat "fata" capitalei elene, transformand-o īntr-o metropola cu o infrastructura moderna, care valorifica din plin farmecul sau caracteristic. Un efort suplimentar a fost necesar pentru asigurarea protectiei participantilor si preīntampinarea evenimentelor neplacute, īn contextul unei situatii politice īn care "armistitiul olimpic" nu  mai este demult decat o pretioasa amintire.

Competitia olimpica s-a desfasurat īn perioada 13 August 2004 - 29 August si la ea au participat echipe reprezentand 202 tari. Numarul disciplinelor sportive si al competitiilor  nu s-a modificat fata de editia precedenta: 37 de discipline si 300 de competitii. Numarul total de participanti a fost mai mic decat la Sydney, ca urmare a reglementarilor C.I.O. de stopare a fenomenului de gigantism:  10.500 de sportivi (6200 barbati si 4300 femei).

              Romania a deplasat la Atena un lot de 112 sportivi care au fost īnscrisi la competitiile organizate pentru urmatoarele discipline sportive: atletism, box, canotaj, calarie, ciclism, gimnastica, haltere, īnot, judo, kaiac-canoe , lupte, sarituri īn apa, scrima, tenis, tenis de masa si  tir. La īncheierea īntrecerilor s-au obtinut un numar de 19 medalii: 8 de aur, 5 de argint si  6 de bronz.

              La fel ca la  celelalte editii din ultimele decenii, gimnastica a oferit cele mai mari satisfactii contribuind la bilantul olimpic cu 9 medalii: 3 de aur, 3  de argint si  3 de bronz. Īn apropierea gimnasticii s-a aflat canotajul cu 3 medalii de aur. Celelalte discipline sportive care au contribuit la zestrea olimpica a delegatiei au fost: atletismul cu 2 medalii de argint si 1 medalie de bronz,  natatia cu 1 medalie de aur si 1 medalie de bronz si boxul cu 1 medalie de bronz. Cu acest bilant Romania s-a clasat pe locul 14 in clasamentul general pe medalii.

Medaliatii olimpici ai editiei Atena 2004 sunt īn ordine:

              Medalii de aur: Camelia Potec (natatie 200 m liber), Georgeta Damian Andrunache, Viorica Susanu (canotaj 2 rame), Angela Alupei, Constanta Burcica (canotaj, 2 vasle categoria usoara), Rodica Florea, Aurica Barascu, Doina Ignat, Viorica Susanu, Ioana Papuc, Elisabeta Lipa, Liliana Gafencu, Georgeta Damian Andronache, Elena Georgescu (canotaj  8 + 1), Catalina Ponor, Silvia Stroescu, Oana Ban, Daniela Sofronie, Monica Rosu, Alexandra Eremia (echipa feminina de gimnastica), Catalina Ponor (gimnastica  sol), Monica Rosu (gimnastica sarituri), Catalina Ponor (gimnastica  barna);

              Medalii de argint: Marian Dragulescu (gimnastica  sol), Marius Urzica (gimnastica cal cu manere), Marian Oprea (atletism triplusalt), Daniela Sofronie (gimnastica  sol), Ionela Ţarlea Manolache (atletism 400 m);

              Medalii de bronz: Marius Urzica, Marian Dragulescu, Ioan Suciu, Daniel Potra, Razvan selariu, Daniel Popescu (echipa de gimnastica), Razvan Florea (natatie 200 m spate), Marian Dragulescu (gimnastica, sarituri), Alexandra Eremia (gimnastica barna), Gheorghe Ionut (box), Maria Cioncan (atletism 1500 m).

              11.1.4.1 Jocurile Olimpice de Iarna - Istoria lor este de data mai  recenta, prima actiune de crearea a unei competitii internationale ample, rezervata sporturilor de iarna care sa fie īncadrata īn miscarea olimpica,  dateaza din anul 1900. Atunci au fost īnfintate  Jocurilor Nordice, concepute ca anexe ale J.O de vara. Īn perioada 1901-1926, aceasta competitie s-a organizat din patru īn patru ani, īntrecerile se desfasurau īn Suedia pentru disciplinele sportive practicate cu precadere īn tarile nordice, iar sportivii participanti erau īn exclusivitate numai cei care apartineau acestor tari.

              Dezvoltarea sporturilor de iarna si īn alte tari din Europa si īn S.U.A si succesul  īnregistrat de probele de patinaj desfasurate cu ocazia la J.O de la Londra din anul 1908, la sesiunea C.I.O. din 1911, a determinat crearea unui curent de opinie care dorea universalizarea acestei competitii. La sesiunea C.I.O din anul 1911, reprezentantul Italiei propune ca Jocurile Nordice sa fie transformate īn J.O. de iarna. Propunerea este respinsa din cauza opozitiei tarilor scandinave, care nu doreau sa-si piarda suprematia īn acest domeniu.

              Rediscutata īn anul 1914, C.I.O. accepta sa fie introduse īn programul olimpic al Jocurilor Olimpice de la Berlin din anul 1916, patinajul, schiul si hocheiul. Editia respectiva  nu mai are loc din cauza primului razboi mondial.

              Preocuparile pentru īnfiintarea J.O. de iarna sunt reluate īn anul 1919, īn conditiile īn care  opozitia nordica nu mai are puterea dinainte de razboi. La sesiunea C.I.O. anul 1921 se ia īn discutie propunerea reprezentantilor Frantei, Canadei si Elvetiei care cer promovarea J.O. de iarna. Īn ciuda dezacordului norvegienilor si suedezilor, C.I.O. decide sa patroneze "Saptamana internationala a sporturilor de iarna" o mare competitie ce urma sa aiba loc īn anul 1924, la Chamonix, ca un preludiu la J.O. care urmau sa se desfasoare īn acel an la Paris. Prin aceasta hotarare, sporturile de iarna au intrat īn familia olimpica, chiar daca asta nu a īnsemnat īnca īnfiintarea oficiala a Jocurilor Olimpice  de iarna.

Abia dupa ce "Saptamana" de la Chamonix s-a desfasurat cu mare succes  obligand si persoanele cele mai refractare sa-si revizuiasca parerile si sa tina cont de marea raspandire a sporturilor de iarna, a fost posibila adoptarea hotararii de a se institui un ciclu distinct al  J.O. de iarna. La sesiunea C.I.O. de la Praga  din anul 1925, aceasta hotarare este adoptata, precizandu-se ca orasul gazda va fi ales odata cu cel pentru J.O de vara. Tot cu aceasta ocazie s-a decis ca "Saptamana internationala a sporturilor de iarna" de la Chamonix sa fie considerata ca prima editie a J.O. Drumul parcurs de aceste jocuri de la īnfiintare pana īn zilele noastre a marcat a ascensiune permanenta a sporturilor de iarna, dar totodata si o noua victorie a ideii olimpice. Numarul probelor a crescut, iar participarea natiunilor a fost din ce īn ce mai mare.

Tocmai din cauza dezvoltarii acestei competitii si din dorinta de a nu aglomera calendanrul olimpic,  īn anul 1992  C.I.O. a luat hotararea de a desparti din punct de vedere calendaristic cele doua competitii olimpice "surori", urmand ca J.O. de iarna sa aiba loc la mijlocul "olimpiadei, ca sa folosim acest termen īn acceptiunea sa antica, adica a ciclului olimpic de patru ani  dintre doua editii succsive. Din acest motiv, īn anul 1994 avut loc la Lillehamer īn Norvegia  o editie a Jocurilor Olimpice de iarna la doar doi ani dupa editia precedenta de la Albertville, Franta, urmand ca īn continuare sa fie respectata regula celor patru ani.

              Cronologic, cele 19 editii ale competitiei olimpice pentru sporturi de iarna au avut loc dupa cum urmeaza:

1924 - Chamonix, Franta  La competitie au luat parte 258 de concurenti din 16 tari. Programul saptamanii internationale a sporturilor de iarna a cuprins īntreceri de patinaj artistic,  patinaj viteza, bob, hochei, schi fond, sarituri si combinata nordica. Eroii au fost sportivii Thorleif Haug (Norvegia) care a castigat 4 medalii la schi fond si Clas Thundberg (Finlanda) la patinaj viteza, castigator a  5 medalii.

1928 - Saint-Moritz, Elvetia Conditiile meteo nu au fost cele mai favorabile, probele de fond desfasurandu-se practic īn apa, iar unele  probe de patinaj au fost anulate. Din fericire, frigul a revenit atunci cand i-a venit randul sa concureze la patinatoarea din Norvegia Sonia Henie, īn varsta doar de 15 ani. Ea a reusit sa  entuziasmeze publicul si arbitrajul, cucerind prima sa medalie olimpica. La aceasta editie participa pentru prima data sportivi romani la īntrecerile de bob si "patrula militara".

1932 - Lake-Placid, S.U.A. Din cauza distantei mari sportivii europeni au participat īn numar redus la competitia olimpica.  Conditiile nu au fost nici ele cele mai bune, iar sportivii din tara gazda au castigat  cam toate medaliile. A facut exceptie proba feminina de  patinaj  artistic, la care Sonia Henie a castigat pentru a doua oara titlul de Campioana Olimpica.

1936 - Garmisch-Partenkirchen Germania La aceasta editia s-a introdus īn program si schiul alpin, iar Sonia Henie a cucerit al treilea titlu olimpic.

1948 - Saint-Moritz, Elvetia  La trei ani dupa īncetarea razboiului, jocurile au loc din nou īn Elvetia. Germania si Japonia nu sunt invitate.

1952 - Oslo, Norvegia  Aceasta editie a īnsemnat pentru nordici o īntoarcere acasa a sporturilor de iarna. Norvegienii s-au si clasat pe primul loc īn clasamentul pe natiuni.

1956 - Cortina D'Ampezo, Italia Jocurile din statiunea italiana din muntii Dolomitilor a doborat toate recordurile de participare. A fost o editie a premierelor, s-a folosit pentru prima data cronometrajul electric si s-au realizat transmisii televizate īn direct. Prima astfel de transmisie televizata nu a fost fara incidente: purtatorul ultimului schimb al Flacarii olimpice, patinatorul de viteza Guido Coreli s-a īmpiedicat si a cazut peste un cablu de televiziune īntins pe gheata la cātiva metri de cupa unde urma sa fie aprins focul sacru. Schiorul austriac Toni Sailer cīstiga trei medalii de aur, devenind cel mai mare schior al tuturor timpurilor.

1960 - Squay Valley, S.U.A. Datorita omului de afaceri Alex Cushing, proprietarului acestui loc din vestul S.U.A., aceasta editie s-a bucurat de conditii de organizare foarte bune. Au fost introduse ca discipline olimpice biatlonul si patinajul viteza feminin.

1964 - Innsbruck, Austria  La aceasta editie a īnceput sa se faca simtita tendinta de "gigantism". A crescut numarul de probe si numarul de participanti.

1968 - Grenoble, Franta  La 24 de ani dupa prima editie, Franta organizeaza din nou jocurile. Schiorii francezi se dovedesc a fi cei mai puternici la probele alpine iar Jean Claude Killy  intra si el īn legenda. Italianul Franco Nones obtine titlul olimpic la schi fond, fiind primul Campion Olimpic la aceasta proba care nu  apartine tarilor nordice.

La aceasta editie, echipajul de bob format din sportivii Panturu Ion si Neagoe Nicolae s-a clasat pe locul al III-lea, obtinand prima (din pacate si singura) medalie la J.O. de iarna pentru Romania.

1972 - Sapporo, Japonia  Īntrecerile olimpice s-au desfasurat  pe o zapada moale si sarata. La īntrecerile de schi au dominat  sportivii elvetieni, iar la sarituri cei mai buni s-au dovedit a fi japonezii.

1976 - Insbruck, Austria  Aceasta editie trebuia sa aiba loc la Denver, S.U.A., dar din cauza protestelor organizate de miscarea ecologista care se opunea distrugerii padurilor, americanii au declinat organizarea. stafeta organizatorica a fost imediat preluata de statiunea austriaca. Schiul alpin a fost sportul care a consacrat  o noua vedeta, de data asta o femeie, austriaca Rosi Mittemaier. Pentru prima data īn programul olimpic la patinaj artistic este  inclusa si proba de dans.

1980 - Lake-Placid, S.U.A A fost o editie desfasurata īn tensiune politica internationala,  cauzata de invazia Afganistanului de catre U.R.S.S. si anuntarea boicotului american pentru J.O.  de vara care urmau sa se desfasoare la Moscova. Totusi īntrecerile sau  desfasoara normal, fiind consemnata prezenta īn premiera a achipei olimpice a Chinei. Patinatoarea sovietica Irina Rodnina a cucerit  cel de al treilea titlu olimpic la patinaj artistic.

1984 - Sarajevo, Iugoslavia Organizata pentru prima data īntr-o statiune din blocul comunist si īn ciuda timpului capricios care a obligat concentrarea tuturor probelor alpine īn a doua saptamana, editia iugoslava a fost un mare succes. A intrat īn istorie cuplul de patinatori englezi Jayne Torvill - Christopher Dean, care īn proba de dans evoluand  pe muzica  piesei "Bolero" de  Ravel, au obtinut nu mai putin de  9 note maxime, īntr-un program īn care arta si sportul s-au īmpletit genial.

1988 - Calgary, Canada Organizate pentru prima data de Canada, jocurile au durat 16 zile, iar vedetele au fost italianul Alberto Tomba si elvetianul Vreni Schneider care au cucerit cate trei titluri olimpice.

 1992 - Albertville, Franta Cu trei editii organizate Franta egaleaza S.U.A. Pentru prima data schiorii nordici obtin trei titluri la schi alpin, prin norvegienii Jagge si Aamodt si suedeza Pernilla Wyberg. Germania unificata termina īn fruntea clasamentului pe medalii, īnaintea C.S.I. (fosta U.R.S.S.).

1994 - Lillehammer, Norvegia Chiar daca timpul avut la dispozitie de pentru organizarea editiei "suplimentare" a fost redus, competitia olimpica norvegiana desfasurata īntr-un decor feeric a fost una dintre cele mai reusite. Cresterea impactului jocurilor  asupra publicului si implicit a mediilor de afaceri este demonstrat prin faptul ca de dragul participarii la J.O. o serie de patinatori profesionisti au revenit la statutul de amator. Printre ei faimosul cuplu de dansatori britanici J. Torvill si C. Dean, eroii jocurilor din '84, clasati de data asta īn finala doar  pe locul al III-lea.

1998 - Naganno, Japonia La aceasta editie au participat echipele olimpice din 72 de  tari, cu un numar de 2302 sportivi (1488 barbati si 814 femei) care s-au īntrecut īn 68 de competitii la 7 disciplice olimpice:  patinaj artistic, patinaj viteza, sanie, schi alpin, schi fond, biatlon si bob. Romania a participat cu o echipa formata din 13 sportivi si 5 sportive.

2002 - Salt Lake City, S.U.A.  Cea de a patra editie americana a jocurilor olimpice de iarna a fost o reusita a locuitorilor din statul Utah, care au facut eforturi desosebite pentru a reusi sa  realizeze fara subventii de la stat toate constructiile necesare bunei desfasurari a competitiei. A fost o editie cu atat mai speciala cu cat nu trecusera decat cateva luni, de la atentatele teroriste din 11 septembrie care au zguduit S.U.A si lumea īntreaga. Comitetul International Olimpic (CIO) a acceptat ca drapelul american care a fost gasit īn ruinele World Trade Center sa fie arborat pe "Stadionul Olimpic" din Salt Lake City, īn cadrul ceremoniei de deschidere, iar īn cadrul unui spectacol care a avut loc inaintea ceremoniei de deschidere s-a adus un omagiu victimelor atentatelor. din 11 septembrie. Masurile de securitate care s-au luat au fost impresionante: 3.500 de soldati din Garda Nationala, 7.000 de ofiteri de politie si peste 5.000 de membri ai Comitetului de Organizare au fost implicati īn asigurarea securitatii. La aceasta editie au obtinut primele medalii olimpice de aur din istoria acestor jocuri, sportivi din tari ca Australia, China si Croatia. A impresionat asistenta sportivul Patrick Singleton, port-drapelul si īn acelasi timp unicul membru al delegatiei Insulelor Bermude, care a defilat doar īn sort la ceremonia de deschidere, desfasurata la o temperatura de multe grade sub zero. Sportivii romani care au alcatuit echipa olimpica au demonstrat ca din pacate ca la disciplinele de iarna nu suntem competitivi pe plan mondial. Evolutia sportivei Eva Tofalvi, considerata principala speranta pentru o clasare buna,  a dezamagit, ea situandu-se pe pozitia a 52-a īn final probei de biatlon. Īn finala probei de sanie masculin, romanii s-au clasat pe locurile 32 si 34, boberii Florian Enache si Adrian Duminicel pe locul 25, schioarea Alexandra Munteanu pe locul 29 īn proba de super-G, iar patinatoarele de viteza Andreea Jakab si Daniela Oltean au ocupat si ele pozitii modeste īn clasamentele probelor la care au concurat.

ĪNTREBĂRI

1.       Enuntati cateva dintre motivele care au determinat restaurarea Jocurilor Olimpice īn varianta moderna.

2.       Ce stiti despre Evangelie Zappa ? Dar despre Pierre de Coubertin ?

3.       Cu ce ocazie, unde si cand s-a decis reīnfiintarea J.O. ?

4.       Cum poate fi definit "olimpismul", dar "miscarea olimpica" ?

5.       Care este structura miscarii olimpice ?

6.       Cand s-a īnfiintat Comitetul Olimpic roman ?

7.       La care editie a participat pentru prima data un reprezentant al tarii noastre ? Dar echipa Romaniei ?

8.       Unde a fost castigata prima medalie olimipica pentru Romania ? Dar prima medalie de aur ?

9.       La care discipline  sportive au obtinut sportivii romani  cele mai bune rezultate la J.O.? Explicati de ce credeti ca nu se obtin rezultate si la alte discipline sportive.

10.   Care dintre sportivii   romani sau straini reprezinta pentru voi un "olimpionike" al timpurilor moderne ? De ce?

11.   Cate olimpiade s-au derulat īn perioada 1896-2004 si cate editii ale J.O moderne s-au desfasurat ?

12.   Cate medalii au cucerit sportivii romani la editiile de iarna ale  J.O ?


Document Info


Accesari: 6601
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )