REGULAMENT DE URBANISM

ZONA INTRAMUROS

ART. 1. FUNCŢIUNI PERMISE

Conform regulamentului general[LAG1] , cu urmatoarele precizari:

1. 1. La cladirile clasate ca monumente istorice, aflate în procedura de clasare, susceptibile de a fi clasate sau având valoare ambientala, functiunea va fi adaptata conditiilor existente, astfel încât sa nu altereze si sa permita punerea în valoare a volumetriei, planimetriei, elementelor spatiale, sarpantei, tâmplariei, finisajelor si componentelor artistice originale.

Stabilirea unor noi functiuni se face la nivel de tema de proiectare sau P. U. D. avizate de catre organele de specialitate ale Ministerului Culturii si Cultelor.

Principiul de alegere a unei noi functiuni este cel de adaptare a acestei functiuni la caracteristicile cladirii si ale zonei si nu de modificare a cladirii în raport cu functiunea dorita.

[LAG2]

1. 2. La constructiile nou propuse (acolo unde extinderea pe parcela este posibila) precum si la cele existente care nu au valoare istorico-arhitecturala se pot propune functiuni complementare functiunii de baza (spatii anexe ale unor unitati de alimentatie publica sau comerciale, garaje pentru locatari). Functiunile propuse la corpurile secundare de pe o parcela nu vor intra în contradictie cu cele ale corpurilor principale cu valoare istorico-arhitecturala.[LAG3]

1. 3. Se va pastra parcelarul existent, fiind interzisa comasarea sau subdivizarea unor parcele.[LAG4] Acolo unde parcelarul a fost modificat, se va reface situatia initiala, exceptie facând acele cazuri în care pe mai multe parcele istorice s-a construit un singur corp de cladire cu valoare arhitecturala (ex: Catedrala Ortodoxa, hotelul Împaratul Romanilor si fosta cladire a Comenduirii Garnizoanei - Balcescu 4 si 6), ceea ce face imposibil acest demers.

În cazul existentei mai multor proprietari pentru o parcela, se interzice subdivizarea acesteia prin împrejmuiri sau corpuri de cladire, terenul urmând sa ramâna în proprietate comuna (indiviziune).

Realizarea unor extinderi necesare noilor functiuni în interiorul parcelei se va face cu respectarea modului traditional de amplasare a corpurilor construite pe limitele parcelei, cu calcane spre vecini.

La parcelele de mari dimensiuni, cu gradini în zona posterioara, separate de curti prin corpuri transversale sau împrejmuiri, aceasta structura se va pastra mentinând un spatiu verde în zona posterioara a parcelei.

[LAG5]

1. 4. Stabilirea unor noi functiuni se va face în baza unor studii aprofundate, prin care se va urmari revitalizarea functiunilor initiale[LAG6] ale unor cladiri, strazi sau zone.

Se va urmari ca în cadrul parcelelor sa se pastreze mixajul functional traditional (locuire, mica productie sau alta ocupatie echivalenta, comert), exceptie facând, pe de o parte, cladirile de locuit de mici dimensiuni, si pe de alta parte cladirile publice.

Mixajul locuire - mica productie mestesugareasca sau artizanala poate contribui la revitalizarea unor strazi secundare din Orasul de Jos.

Existenta certa a unor functiuni istorice speciale, ca hanuri (ex: "Mielul alb", "Curtea Mediasului", "Curtea bistriteana" s. a.), case de breasla, farmacii constituie argumente pentru reimplementarea unor functiuni similare.

Transformarea unor spatii de locuit de la parterul unor cladiri istorice în spatii comerciale este favorizata de pozitionarea într-o piata sau pe o strada comerciala. Acestea sunt: Piata Mare, Piata Mica, str. N. Balcescu, str. Faurului, str. 9 Mai, str. Ocnei, str. Turnului. Strazile si pietele cu caracter mixt (locuire - alte functiuni) sunt: Piata Aurarilor, str. Mitropoliei, str. Avram Iancu, str. Magheru, str. Târgu Vinului, str. Târgu Pestelui.

1. 5. Zonificarea functionala în cadrul parcelei sau a corpului de cladire din interiorul parcelei se va face astfel încât sa fie puse în valoare spatiile reprezentative prin functiuni adecvate, accesibile circuitului public, iar spatiile anexe sa fie amplasate în zone si încaperi mai putin importante.

1. 6. Prin alegerea unor functiuni adecvate, de interes public, respectând mixajul locuinte - al 656u2019g te functiuni, se vor pune în valoare gangurile si curtile de interes istoric si arhitectural.

ART. 2. FUNCŢIUNI INTERZISE

2. 1. La cladirile clasate ca monumente istorice, aflate în procedura de clasare, susceptibile de a fi clasate sau având valoare ambientala se interzic functiunile care presupun modificari ale volumetriei, subîmpartirea unor spatii valoroase, desfiintarea unor ziduri originale sau spatii boltite, alterari ale sarpantelor istorice, modificari sau alterari ale unor tâmplarii istorice si componente artistice.[LAG7]

2. 2. La constructii nou propuse sau constructii existente fara valoare istorico-arhitecturala, acele functiuni care aduc o densitate excesiva pe parcela fara a solutiona functiunile conexe pentru buna functionare a corpurilor istorice valoroase.[LAG8]

2. 3. Functiuni care presupun suplimentarea excesiva a traficului în zona sau deservirea cu vehicole de mare tonaj (depozite care deservesc o retea ce depaseste zona, magazine care desfac marfuri voluminoase, benzinarii).

2. 4. Functiuni ce presupun perturbarea cladirilor învecinate si a zonei prin poluare vizuala, chimica sau fonica.

[LAG9]

ART. 3. REGIMUL DE CONSTRUIRE[LAG10]

3. 1. În Orasul de Sus, regim închis (frontul la strada ocupat în întregime de cladiri, cu accesul în curte prin gang), alternat pe alocuri cu regim semiînchis (frontul la strada ocupat de cladire si poarta de zidarie) în special pe strazile secundare.

3. 2. În Orasul de Jos, regim semiînchis alternat pe alocuri cu regim închis, în special pe strazile principale.

ART. 4. CARACTERISTICI ALE PARCELELOR

4. 1. Se va pastra parcelarul istoric existent în zonele unde acesta nu a fost modificat.

4. 2. Se va reface parcelarul istoric în zona unde acesta a fost modificat, daca acest lucru este fizic [LAG11] posibil, în baza unei analize si cercetari pluridisciplinare (istorice, arheologice, iconografice). Repere importante pentru situatia parcelarului sunt planurile topografice din 1875 si 1911[LAG12]

4. 3. Se interzice comasarea unor parcele istorice alaturate, chiar daca apartin unui proprietar unic.[LAG13]

4. 4. Se interzice subdivizarea unor parcele istorice prin împrejmuiri sau corpuri de cladire, chiar si în cazul existentei mai multor proprietari.

ART. 5. AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

5. 1. Constructiile principale se amplaseaza pe aliniamentul spre strada al imobilului.

5. 2. Aliniamentele existente ale cladirilor se pastreaza, acestea putând fi modificate numai în cazul unor descoperiri istorice sau arheologice.

5. 3. În zonele destructurate în urma unor demolari (zona strazilor Constitutiei - Hurmuzachi - 9 Mai), aliniamentul va fi stabilit prin P. U. D. pe baza unor cercetari istorice si arheologice.

ART. 6. AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELEI

6. 1. Constructiile (atât corpurile principale, cât si cele secundare) se amplaseaza pe limitele laterale ale parcelei, cu calcane spre vecini si scurgerea apelor spre curtea proprie. În functie de latimea parcelei se pot amplasa cladiri pe una sau pe ambele laturi ale parcelei.

6. 2. În cazul parcelelor cu latimi de pâna la 15 m, cladirile vor fi amplasate numai pe una din laturile parcelei, aleasa în asa fel încât sa asigure însorirea optima. Alegerea laturii ce va fi mobilata poate fi stabilita si prin analogie cu cladirile vecine.[LAG14]

6. 3. Fata de limita posterioara a parcelelor, constructiile corpurilor secundare pot fi amplasate fie pe limita, cu calcan spre parcela din spate (în cazul parcelelor cu suprafata pâna la 300 mp[LAG15] ), fie retras, astfel încât în zona posterioara a parcelelor sa ramâna un spatiu pentru o gradina amenajata.

La încadrarea într-una dintre cele doua situatii se va tine seama si de amplasarea corpurilor posterioare pe parcelele vecine. În cazul în care acestea sunt retrase fata de aliniamentul din spate al parcelelor, aliniamentul noii constructii se va stabili prin P. U. D., de preferinta pe un aliniament intermediar între cele doua învecinate.[LAG16]

Zonele în care retragerile fata de limita posterioara a parcelei sunt obligatorii, lasând un spatiu care va fi amenajat ca gradina, sunt:

- Parcelele dintre strada Noua si strada 9 Mai

- Parcelele dintre strada 9 Mai si strada Movilei

- Parcelele dintre strada Plopilor si strada Faurului

- Parcelele dintre strada Masarilor si Piata Armelor

- Parcelele dintre strada Mitropoliei si strada Centumvirilor

- Parcelele dintre strada N. Balcescu si strada Xenopol

- Parcelele dintre strada N. Balcescu si strada Cetatii

- Parcelele dintre strada Filarmonicii si strada Manejului

- Parcelele dintre strada Movilei si strada Avram Iancu

Aceste spatii vor fi rezervate exclusiv plantatiilor, nu vor fi pavate si nu se vor amenaja garaje.

[LAG17]

ART. 7. AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAsI PARCELĂ

7. 1. De regula, constructiile din zona sunt pozitionate una în continuarea celeilalte, astfel încât alcatuiesc incinte închise pe patru laturi, sau semiînchise, cu cladirile pe trei laturi, cea de a patra latura fiind realizata de calcanele cladirilor de pe lotul vecin.

În cazul în care constructiile existente nu alcatuiesc o incinta completa, se pot propune extinderi care sa tinda spre una din cele doua formule descrise anterior.

Amplasarea distantata a cladirilor pe limitele laterale ale parcelelor poate fi justificata în cazul existentei unor fatade laterale valoroase la cladirile existente.

7. 2. Corpurile dinspre strada si cel aliniat laturii posterioare a parcelei (în cazul în care acesta este distantat fata de aceasta limita) au de regula dubla orientare si dublu tract.

În cazul unui front semiînchis, de tip rural, corpul dinspre strada este orientat cu latura lunga spre curte, având o dubla orientare de colt.

Corpurile de pe limitele laterale ale parcelei au simpla orientare si simplu tract.

Cladirile noi ce vor fi amplasate pe parcela vor trebui sa respecte regulile mentionate.

7. 3. În cazul amplasarii unui corp nou între doua corpuri existente pe una dintre limitele laterale ale parcelei, aliniamentul acestuia se va încadra între aliniamentele celor doua corpuri existente.[LAG18]

ART. 8. REGIMUL DE ÎNĂLŢIME

8. 1. Cladirile clasate ca monumente istorice, aflate în procedura de clasare, susceptibile de a fi clasate sau având valoare ambientala, care se conserva si se restaureaza trebuie pastrate ca volum general sau reduse la volumele originare.[LAG19]

8. 2. Regimul de înaltime al cladirilor la strada predominant în Orasul de Sus este P + 1. Pâna la mijlocul sec. XIX existau doar câteva cladiri P + 2 (casa parohiala catolica - Piata Mare nr. 2, Palatul Brukenthal - Piata Mare nr. 4, casa Hecht - Piata Mare nr. 8, casa Filek - str. Magheru nr. 4, Piata Mica nr. 7, 8, 9, 15, 16, 2, 25, Consistoriul districtual al Bisericii Evanghelice - Piata Huet nr. 4, liceul S. Brukenthal - Piata Huet nr. 5, str. Avram Iancu nr. 23), toate amplasate în vecinatatea accentelor verticale din zona centrala. Dupa mijlocul sec. XIX s-au realizat mai multe cladiri P + 2, majoritatea case de raport extinse uneori pe mai multe parcele învecinate, care scot din scena cladirile traditionale alaturate. Din acest motiv, pentru cladirile de la strada se limiteaza regimul de înaltime la P + 1, cu înaltimea maxima la coama de 8 m.[LAG20]

În Orasul de Jos, pe strazile secundare regimul de înaltime predominant este parter. Se recomanda ca pe aceste strazi regimul la strada sa fie parter, eventual P + M. În cazul în care o cladire se amplaseaza între doua cladiri parter, aceasta prescriptie devine obligatorie.[LAG21]

8. 3. Regimul de înaltime maxim al cladirilor din interiorul parcelelor se limiteaza la P + 2, cu înaltimea maxima la cornisa de 11 m.[LAG22]

8. 4. Amplasarea unei constructii la strada între doua constructii existente se va face în asa fel încât înaltimea la cornisa, respectiv la streasina, sa se încadreze între înaltimile celor doua cladiri alaturate, cu conditia respectarii prevederilor de la punctul 8. 2. precum si a prevederilor celorlalte articole.

8. 5. Propunerile de implanturi vor fi argumentate prin desfasurari, simulari foto si machete prin care sa se analizeze impactul asupra cladirilor si spatiilor învecinate.

8. 6. În zonele destructurate în urma demolarilor (str. Mos Ion Roata, str. Constitutiei) eventualele insertii se vor face potrivit unor studii de ansamblu si cercetari arheologice în urma carora sa se refaca parcelarul original.

ART. 9. CONDIŢII DE ACCES sI DRUMURI

9. 1. Restrângerea circulatiilor care traverseaza zona prin realizarea de bucle cu sens unic si de zone pietonale.

9. 2. Restrictionarea vehicolelor de aprovizionare ca gabarite si ca orar.

9. 3. Pastrarea zonelor pietonale existente si amenajarea de noi trasee pietonale, cu revitalizarea strazilor si pasajelor înguste care fac legatura între strazile principale.

9. 4. Redeschiderea unor pasaje istorice (între strazile Avram Iancu si Magheru, si între Avram Iancu si Piata Aurarilor).

9. 5. Realizarea unor circulatii pietonale pe aliniamentul fortificatiilor si marcarea traseului acestora.

9. 6. Redeschiderea acceselor în curti acolo unde gangurile istorice au fost obturate partial sau total.

9. 7. Realizarea unor trasee de transport în comun suplu, cu vehicole de mici dimensiuni, adaptate zonei istorice, prin care sa se valorifice turistic unele zone mai putin accesate.

9. 8. Se vor reface profilele concave cu panta spre mijloc ale strazilor si se va elimina denivelarea trotuarelor, marcarea zonelor destinate pietonilor urmând sa fie facuta prin diferentierea materialului.

9. 9. Se vor elimina suprafetele asfaltate si se vor înlocui cu îmbracaminti traditionale[LAG25] din calupuri si dale de piatra, precum si din piatra de râu, asezate pe suport permeabil. Se vor pastra si restaura pavajele istorice ale strazilor, pietelor, gangurilor si curtilor.[LAG26]

ART. 10. PARCAJE

10. 1. Parcarea masinilor se va face pe strazile mai late cu sens unic. Acestea vor fi rezervate locatarilor care nu au acces auto în incinta proprie, respectiv pentru stationari temporare cu taxare.[LAG27]

10. 2. Cu ocazia lucrarilor de reamenajare - restaurare a parcelelor se vor asigura parcaje în incinta proprie si, dupa caz, garaje, prin restructurarea unor corpuri lipsite de valoare, în curti care nu prezinta un interes arhitectural-istoric deosebit.

10. 3. Platformele de parcare vor fi amenajate în exteriorul orasului istoric.[LAG28]

10. 4. Se vor prevedea locuri de parcare speciale pentru biciclete si calesti.

ART. 11. ÎMPREJMUIRI sI PORŢI

11. 1. Portile si împrejmuirile istorice vor fi pastrate si restaurate. Împrejmuirile sunt realizate din zidarie de caramida tencuita, eventual protejate cu tigla la partea superioara, iar portile, atât cele pentru acces carosabil cât si cele pietonale, din lemn vopsit în culori de ulei, sau, la exemplele mai simple, cu caracter rural, din lemn natur. Portile mai evoluate prezinta accesorii metalice valoroase care se vor pastra si restaura.

11. 2. Portile si împrejmuirile necorespunzatoare ca materiale si detalii, în special cele metalice, vor fi înlocuite, preluând elemente traditionale în acord cu aspectul general al fatadei.[LAG29]

11. 3. Se interzic împejmuirile si portile metalice, inclusiv cele din fier forjat. Se interzic portile din materiale plastice, chiar daca acestea imita lemnul.[LAG30]

11. 4. Realizarea unor porti noi dupa modele de epoca se va face pe baza unor marturii iconografice. Atunci când acestea nu exista, portile vor putea fi realizate dupa modele istorice alese de la cladiri de factura similara cu cea la care se realizeaza noua poarta.

La cladirile recente, neutre din punct de vedere arhitectural, precum si la cladirile noi, portile si împrejmuirile vor fi mai simple, în acord cu arhitectura fatadelor, pastrând materialele descrise la punctul 11. 1. Partile de lemn vor fi vopsite în culori de ulei sau vor fi pastrate aparent, finisate mat.[LAG31]

11. 5. Spatiile pietonale vor fi delimitate prin elemente verticale cu un design discret. Terasele exterioare vor fi delimitate prin elemente mobile.[LAG32]

ART. 12. ECHIPARE EDILITARĂ

12. 1. Cladirile existente sau proiectate vor fi racordate la retelele existente sau vor avea posibilitatea de racordare la cladirile proiectate.[LAG33]

12. 2. Cladirile istorice care nu pot prelua functiuni complexe contemporane datorita valorilor lor intrinseci (turnuri, alte elemente ale fortificatiilor, cladiri cu valoare deosebita) vor avea functiuni care sa nu necesite echiparea edilitara.[LAG34]

12. 3. Cladirile clasate ca monumente istorice, aflate în procedura de clasare sau susceptibile de a fi clasate vor avea o echipare edilitara limitata, în functie de valoarea arhitectural-istorica a spatiilor interioare. La aceste cladiri se va evita amplasarea de încaperi sanitare sau alte functiuni ce necesita alimentare cu apa si canalizare în spatii valoroase sau la nivelele superioare unor spatii valoroase.[LAG35]

12. 4. Instalatiile interioare vor fi montate aparent, fara a creea slituri care sa distruga tencuieli si paramente de epoca, pe trasee alese astfel încât sa fie cât mai discrete, sau îngropat, în situatiile în care se amplaseaza pe pereti ce apartin unor perioade mai recente. Decaparile de tencuieli în cladiri istorice vor fi precedate de sondaje si cercetari de parament.[LAG36]

12. 5. Conductele exterioare care necesita sapaturi vor fi proiectate astfel încât sa nu intersecteze substructiile cu valoare arheologica cunoscute. Toate sapaturile vor fi asistate arheologic.

Retele de alimentare cu apa

12. 6. Se vor reface bransamentele existente si se vor alege trasee usor accesibile pentru întretinere în vederea evitarii pierderilor ce pot duce la aparitia igrasiei în cladiri.

12. 7. Se vor depista si remedia zonele cu pierderi de apa atât în exteriorul cladirilor cât si la interior.

12. 8. Conductele exterioare vor fi amplasate distantat fata de cladire, în vederea diminuarii efectelor unor eventuale pierderi. Conductele interioare nu vor traversa spatii valoroase, nu vor fi pozate pe pereti adiacenti unor spatii valoroase sau deasupra acestora, în zonele de umplutura de deasupra unor spatii boltite sau deasupra unor plansee de lemn, mai ales în cazul în care acestea sunt decorate. Amplasarea unor conducte în cladiri istorice va fi precedata de sondaje de parament.

[LAG37]

12. 9. Se vor reface fântânile istorice cunoscute.

Canalizarea menajera

12. 10. Instalatiile interioare si exterioare vor respecta prevederile referitoare la instalatiile de alimentare cu apa de la punctele 12. 6, 12. 7 si 12. 8.

[LAG38]

12. 11. Reteaua exterioara de canalizare va fi verificata, remediata si, acolo unde este necesar, extinsa. Apele de suprafata vor fi îndepartate de cladiri prin sistematizare verticala si prin refacerea profilului concav, cu rigola mediana, al strazilor.[LAG39]

12. 12. Se vor verifica jgheaburile si burlanele de pe cladiri. Bransamentele subterane ale burlanelor la conductele colectoare vor fi verificate si refacute cu materiale care sa permita evitarea pierderilor la baza cladirilor. Acolo unde este posibil, se va realiza îndepartarea supraterana a apelor fata de cladire, mai usor controlabila si în conditii de etanseitate.[LAG40]

12. 13. Amplasarea jgheaburilor si burlanelor pe fatade se va face tinând cont de prezenta elementelor arhitecturale si decorative.

12. 14. Se va studia posbilitatea de refacere a unor canale istorice exterioare ce alimentau morile din Orasul de Jos ca elemente peisagistice si de agrement, acestea putând colecta si apele pluviale din zona.

Salubritate

12. 15. Pubelele de gunoi vor fi amplasate în încaperi special amenajate, aflate în zonele fara valoare arhitectural-istorica. Gangurile cu elemente decorative si spatiale valoroase vor fi protejate, urmând ca pubelele sa fie amplasate mai în spate.

[LAG41]

12. 16. Colectarea gunoaielor va fi facuta cu masini speciale, cu gabarit mai mic, si se va face cu o ritmicitate mai mare.

12. 17. Spatiile publice vor fi echipate cu cosuri de gunoi cu un design discret.

[LAG42]

Alimentarea cu energie electrica

12. 18. Cablurile de alimentare cu energie electrica, inclusiv cele destinate iluminatului public, vor fi montate îngropat[LAG43] , pe trasee proiectate astfel încât sa ocoleasca substructiile cu valoare arheologica cunoscute, iar sapaturile vor fi facute cu asistenta arheologica.

12. 19. Pâna la realizarea retelelor subterane, traseele de fatade vor fi realizate în zone mai putin vizibile, fara intersectarea elementelor decorative.

12. 20. Elementele parazitare de pe fatada (retelele electrice si suporturile lor) vor fi îndepartate.

12. 21. Firidele electrice vor fi amplasate în locuri cât mai putin vizibile sau vor fi încastrate în zidarie la cladirile lipsite de valoare arhitecturala, fara a diminua capacitatea portanta a zidului.

12. 22. Iluminatul public va tine cont de specificul fronturilor si de latimea strazilor si va fi realizat dupa caz, cu corpuri de iluminat amplasate în consola pe fatadele cladirilor, sau cu corpuri independente tip felinar cu un montant vertical.

12. 23. Corpurile de iluminat istorice pastrate pe fatadele unor cladiri vor fi restaurate, iar în unele zone iluminatul va putea fi realizat cu replici exacte ale acestor corpuri.

12. 24. Corpurile de iluminat propuse vor fi executate dupa modele istorice sau pot fi interpretari contemporane ale unor modele istorice. În toate cazurile dimensiunile vor fi adaptate caracteristicilor cladirilor si fronturilor. [LAG44]

12. 25. Se vor elimina antenele individuale de radio si televiziune, inclusiv cele parabolice, si se vor înlocui cu retele CATV ce vor respecta prevederile de la punctele 12. 18 si 12. 19.

12. 26. Iluminatul public va fi suplimentat prin iluminarea arhitecturala a cladirilor mai importante, proiectata în functie de specificul fiecarei cladiri si facuta prin proiectoare amplasate discret, în locuri putin vizibile.[LAG45]

12. 27. Instalatiile electrice interioare care vor fi pozate îngropat în tencuiala vor fi pozate pe trasee astfel alese încât sa ocoleasca elementele decorative. Executarea unor slituri în cladiri istorice va fi facuta numai dupa cercetarea de parament a întregului traseu.

Alimentarea cu gaz metan

12. 28. Conductele exterioare vor fi îngropate pe trasee alese astfel încât sa ocoleasca vestigiile arhitecturale cunoscute, iar sapaturile vor fi asistate arheologic.

12. 29. Cofretele, contoarele si casele de reglare vor fi amplasate în locuri putin vizibile, fara a afecta elementele decorative cu valoare arhitectural-istorica. Realizarea unor firide se va face numai dupa o prealabila cercetare de parament, în conditiile în care acestea nu afecteaza capacitatea portanta a zidului.

12. 30. Vor fi revizuite traseele interioare ale conductelor de gaz metan, cu predilectie la cladirile clasate ca monumente istorice, aflate în procedura de clasare, susceptibile de a fi clasate sau având valoare ambientala. În ganguri si în curtile acestor cladiri, pozarea conductelor se va putea face în canale vizitabile aerisite, acoperite cu gratar metalic la nivelul pardoselilor, care vor fi amplasate la baza zidurilor. Traseele pe ziduri vor fi definitivate numai în urma unor cercetari de parament.

Alte surse de încalzire

12. 31. În cazul existentei unor sobe originale cu valoare arhitectural-istorica acestea vor fi pastrate si restaurate, putând fi luata în considerare încalzirea cu lemne[LAG46] , în conditiile respectarii normelor P. S. I.

12. 32. Realizarea unor centrale de apartament se va face cu amplasarea acestora în spatii cu valoare redusa, iar cosurile exterioare vor fi amplasate numai spre curti, în zone cu valoare arhitecturala redusa, alese în asa fel încât sa fie cât mai putin vizibile.

12. 33. Captatoarele solare pentru încalzire sau apa calda sunt interzise[LAG47]

12. 34. Amplasarea unor aparate de aer conditionat se va face numai spre curte si este interzisa[LAG48] în cazul cladirilor monument istoric sau susceptibile de a fi clasate ca monument istoric.

12. 35. Eventualele instalatii istorice neutilizate în prezent vor fi repuse în functiune[LAG49] , iar vasele sanitare, corpurile de iluminat istorice si sobele vor fi restaurate si pastrate.

ART. 13. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

13. 1. SE INTERZICE:

13. 1. 1. Imitarea unor stiluri arhitecturale straine regiunii sau folosirea unor materiale nespecifice regiunii, chiar daca sunt traditionale.[LAG50]

13. 1. 2. Imitarea unor materiale naturale ca piatra, lemn sau caramida aparenta, precum si placarea cladirilor cu materiale naturale sau artificiale, cu exceptia placarii soclurilor cladirilor istorice cu piatra naturala, neslefuita, cu rosturi verticale.[LAG51]

13. 1. 3. Utilizarea tâmplariei metalice, din aluminiu sau mase plastice. La cladirile clasate ca monumente istorice, aflate în procedura de clasare, susceptibile de a fi clasate sau având valoare ambientala, tâmplaria istorica se va pastra si se va restaura.[LAG52]

La cladirile neutre existente precum si la cele noi este preferata tâmplaria de lemn sau din alte materiale care sa respecte împartirea, sectiunile si sensul de deschidere al tâmplariei traditionale din lemn.

[LAG53]

13. 1. 4. Utilizarea aparenta a unor materiale care trebuie tencuite (caramida, beton, piatra de râu în elevatii, BCA etc.)[LAG54]

13. 1. 5. Utilizarea de materiale pentru constructii provizorii (azbociment[LAG55] , carton asfaltat, mase plastice).

13. 1. 6. Utilizarea de tencuieli cu suprafata rugoasa tip strop sau calcio vecchio.

13. 2. REGULI PRIVIND CLĂDIRILE EXISTENTE

Interventiile asupra unor cladiri clasate ca monumente istorice, aflate în procedura de clasare, susceptibile de a fi clasate sau având valoare ambientala trebuie sa vizeze, în afara de satisfacerea unor conditii functionale si de confort moderne, restaurarea si punerea în valoare a constructiilor, punerea în siguranta a acestora si eliminarea interventiilor neadecvate facute în timp asupra lor.

Documentatiile referitoare la aceste interventii trebuie sa aiba la baza o investigare complexa a starii actuale a cladirii prin releveu, documentatie fotografica, expertizarea structurii de rezistenta si studiu geotehnic, precum si, dupa caz, la solicitarea organelor de avizare ale M. C. C., studiu istoric[LAG56] , studiu de parament, investigatii arheologice si analize de laborator.

Interventiile asupra acestor cladiri vor urmari[LAG57]

- Consolidarea structurii de rezistenta

- Suprimarea corpurilor parazitare si a zidurilor despartitoare care fragmenteaza spatiile valoroase

- Refacerea golurilor originare[LAG58]

- Suprimarea instalatiilor care paraziteaza spatiile valoroase si refacerea traseelor acestora

- Restaurarea elementelor valoroase pastrate (tâmplarie, sarpanta cu accesorii, decoratii murale si de plafon, componente artistice din piatra)

- Restaurarea tencuielilor prin suprimarea portiunilor de reparatii cu ciment si zone placate si refacerea cu tencuieli pe baza de var dupa retete de epoca sau tencuieli moderne compatibile cu cladirile istorice. Decaparea tencuielilor se va face numai dupa executarea unor investigatii de parament care sa puna în evidenta eventualele elemente decorative aplicate pe primele straturi de tencuieli.

13. 2. 1. GOLURI ÎN ZIDĂRIE, RAPORT PLIN - GOL

La cladirile clasate ca monumente istorice, aflate în procedura de clasare, susceptibile de a fi clasate sau având valoare ambientala se va urmari refacerea golurilor originare.[LAG59] Creearea de noi goluri se va face corelat cu cele existente, cu pastrarea unitatii fatadei si fara a afecta elementele decorative.

Creearea de goluri de usa pentru realizarea acceselor în spatii comerciale, eventual prin suprimarea parapetilor unor ferestre, este contraindicata [LAG60] în urmatoarele cazuri:

- Valoare relativ mare a cladirii si a fatadei, compozitia simetrica a fatadei care ar fi denaturata prin aceasta interventie

- Diferenta mare de înaltime între cota exterioara si cota parterului, care ar necesita un numar mai mare de 3 trepte (cca 50 cm) sau modificarea planseului peste subsol

- Pozitionarea cladirii pe o strada fara caracter comercial

- Existenta unei tâmplarii sau a unui ancadrament de fereastra valoros la golul care urmeaza a fi transformat, sau a unor decoratii în dreptul parapetilor care ar fi denaturate în urma interventiei

Creearea de goluri de usa eventual prin suprimarea parapetilor ferestrelor poate fi favorizata de îndeplinirea concomitenta a urmatoarelor conditii:

- Valoare relativ modesta a fatadei si a tâmplariei care urmeaza a fi înlocuita

- Diferenta de înaltime redusa, pâna la 50 cm, între cota parterului si cota trotuarului

- Amplasarea cladirii pe o strada comerciala

În toate cazurile decizia aprobarii modificarilor de goluri va fi luata de catre organele competente ale M. C. C. pe baza unei documentatii complete[LAG62] care va include studiu istoric si studiu de parament.

Modificarile de goluri vor urmari pastrarea raportului plin-gol original si, acolo unde este cazul, restrângerea unor goluri de mari dimensiuni, practicate în perioade recente mai ales la parterele unor cladiri istorice în vederea amenajarii de spatii comerciale. În aceste cazuri se va urmari corelarea golurilor de la parter cu cele de la etaj. Restrângerile care se vor face prin introducerea de spaleti de zidarie vor fi fundamentate prin imagini de epoca, studii comparative cu cladiri similare si studii de parament care sa evidentieze buiandrugii si implicit latimile golurilor originale.

[LAG63]

13. 2. 2. GOLURILE NOI de ferestre si usi vor avea forme dreptunghiulare simple, cu latura lunga pe verticala, adaptata golurilor existente ale cladirii. Creearea unor goluri cu forme mai complexe, arhaizante, cu partea superioara arcuita, poate fi admisa numai în baza unor studii istorice si de parament care sa certifice existenta initiala a unei asemenea forme.

Se interzice creearea de goluri cu forme fanteziste (triunghiulare, circulare, cu arc trilobat sau alte forme nespecifice).

[LAG64]

13. 2. 3. TÂMPLĂRIA

Elementele de tâmplarie interioara si exterioara de epoca vor fi conservate si restaurate. Se va urmari conservarea accesoriilor metalice[LAG65] originare si a geamurilor de epoca, mai ales când acestea sunt fixate cu ajutorul unei retele de baghete de plumb.

Tâmplaria noua care va înlocui elementele lipsite de valoare se va realiza dupa modelul elementelor pastrate la cladirea respectiva [LAG66] sau la cladiri similare realizate în aceeasi epoca.

Gama cromatica a tâmplariei va fi stabilita în urma analizarii straturilor de culoare suprapuse si a identificarii nuantei originare[LAG67]

De regula tâmplaria de epoca este vopsita în culori de ulei. În cazuri speciale, la tâmplaria de stejar montata la golurile pivnitelor sau la cladiri ce apartin perioadei medievale, se poate utiliza lemn aparent tratat cu lazuri sau baituit incolor mat.

Restaurarea tâmplariei de epoca poate include si montarea sau conservarea obloanelor de lemn de factura traditionala (pline sau din sipci reglabile).

Se interzice folosirea usilor de factura moderna, rustica s. a. realizate din metal sau mase plastice, cu detalii si sectiuni specifice acestor materiale, si prin aceasta contrastante fata de tâmplaria traditionala.

[LAG68]

13. 2. 4. TENCUIELI

Tencuielile si zugravelile de epoca vor fi conservate si restaurate.

Se interzice decaparea tencuielilor de epoca, aceasta operatiune putând fi executata numai pe suprafete limitate, în urma unui studiu de parament prin care sa se puna în evidenta zonele valoroase. Prin studiul de parament se vor evidentia succesiunea straturilor de zugraveala si caracteristicile stratului suport, permitând astfel elaborarea unui concept stiintific de restaurare a fatadei.

De regula, tencuielile de epoca sunt lise. Realizarea unor tencuieli rugoase este permisa numai în cazul în care existenta acestora într-o faza importanta a existentei cladirii este certificata printr-o cercetare stiintifica complexa (studiu istoric, studiu de parament, analize de laborator).

În cazul în care tencuielile acopera elemente decorative din piatra, initial aparente, acestea vor fi restaurate în forma initiala cu îndepartarea tencuielilor.

În cazul existentei a doua sau mai multe straturi de tencuieli suprapuse realizate în epoci diferite, se va stabili pe baza unui studiu de parament solutia de restaurare a fatadei, care va putea stipula conservarea si punerea în valoare simultana a unor elemente valoroase ce apartin unor straturi diferite.

Refacerea unor elemente decorative volumetrice din tencuiala (bosaj, cornise, ancadramente) sau ipsos si teracota se va face respectând tehnologiile originare.[LAG70]

Decaparea unor straturi superioare de tencuiala considerate a fi lipsite de valoare în urma studiului de parament se va face îngijit, pentru a nu afecta eventualele elemente valoroase aflate la nivelul straturilor inferioare.

Gama cromatica a fatadei va fi stabilita pe baza studiului de parament, a studiului istoric si a cercetarilor de arhiva. În cazul în care acestea nu dau rezultate concludente, se vor alege solutii cromatice prin analogie cu cladiri de factura similara, realizate la date apropiate.[LAG71]

În cazul în care nu exista informatii privind gama cromatica initiala a fatadei, se vor folosi culori în nuante pastelate, deschise, iar daca este necesara sublinierea unor elemente decorative prin culoare, aceasta se va face prin nuante apropiate ale aceleiasi culori de baza.

Pentru evitarea unor contraste prea puternice nu se va folosi albul pur ci nuante foarte deschise ale culorii de baza.

În cazul descoperirii unor fragmente de pictura murala de epoca, acestea vor face obiectul unei restaurari realizate cu personal specializat.

Soclul cladirilor se va realiza din tencuieli lise, de preferinta macroporice hidrofobizante (tencuieli de asanare), permitând evacuarea umezelii din ziduri dar împiedicând patrunderea ei din exterior. La cladirile monument alegerea tipului de tencuiala se va face în urma unor analize complexe care sa determine cauza umiditatii si compozitia chimica a sarurilor. În toate cazurile, punerea în opera a tencuielilor noi se va face numai dupa eliminarea cauzelor umiditatii.

Soclurile cladirilor nu se evidentiau cromatic fata de restul fatadei pâna în epoca baroca, când au aparut soclurile evazate, evidentiate cromatic sau placate cu placi de piatra naturala, cu rosturi verticale. Modul de tratare a soclului va tine seama de elementele gasite in situ precum si de epoca de realizare a cladirii[LAG73]

13. 2. 5. ELEMENTE DECORATIVE

La cladirile clasate ca monumente istorice, aflate în procedura de clasare, susceptibile de a fi clasate sau având valoare ambientala, elementele decorative vor fi inventariate, pastrate si restaurate.

Elementele decorative vor face obiectul unei cercetari complexe privind materialele utilizate, epoca de realizare, gradul de degradare etc., care sa determine alegerea solutiei de restaurare.

Principalele categorii de elemente decorative sunt:

- Elemente de fatada - ancadramente de ferestre si usi, profile decorative, lezene, pilastri, bosaje - realizate din piatra, ipsos, teracota sau tencuiala

- Grilaje metalice sau din lemn întâlnite mai ales în curtile interioare

- Console din piatra sau lemn, stâlpi si coloane ornamentale de sustinere a cursivelor

Fiecare categorie va face obiectul unei restaurari specifice executate de specialisti atestati.

Completarea sau refacerea unor elemente decorative istorice disparute se va face numai acolo unde exista suficienti martori ai existentei initiale a acestora.

13. 2. 6. ACOPERIsURI

13. 2. 6. 1. sarpantele istorice vor fi conservate si restaurate, urmarind refacerea regimului de lucru (din punct de vedere static) original.

Interventiile asupra sarpantelor istorice presupun executarea de relevee geometrice si ale degradarilor, cu identificarea pieselor originare, a pieselor lipsa si a adaugirilor, întocmirea unei expertize structurale si a unei expertize biologice a materialului lemnos. Pe baza acestor studii se va elabora propunerea de consolidare si de punere în valoare a sarpantei.

13. 2. 6. 2. Mansardarea sarpantelor istorice valoroase nu este recomandabila. Se recomanda ca sarpantele de factura gotica sau baroca, valoroase si relativ rare, sa fie consolidate, restaurate si puse în valoare fara modificari structurale, de compartimentare sau de climatizare, utilizarea acestora urmând a fi periodica si sezoniera.

Decizia de aprobare a mansardarii unor poduri va apartine organelor de specialitate ale M. C. C., putând fi favorizata de urmatoarele elemente:

- Functiune compatibila cu caracteristicile cladirii

- Valoare relativ scazuta a sarpantei si cladirii în general

- Faptul ca se pastreaza structura si implicit volumetria existenta

- Accesul relativ usor la nivelul podului, fara ca scarile sa perturbe spatii valoroase sau sa necesite suprimarea unor tavane boltite sau a unor grinzi de lemn

- Densitate redusa a compartimentarilor propuse si valorificarea elementelor spectaculoase ale podului

- Realizarea iluminatului prin lucarnele existente sau creearea unui numar redus de lucarne care sa nu perturbe compozitia fatadei si imaginea frontului stradal

Decizia de a nu aproba mansardarea unor poduri poate fi justificata de urmatoarele situatii:

- Functiune incompatibila cu caracteristicile cladirii sau care presupune cresterea pericolului de incendiu, inclusiv pentru cladirile învecinate

- Valoare mare a sarpantei si cladirii în general

- Grad mare de ocupare a terenului pe parcela respectiva[LAG74]

- Acces dificil în pod, perturbarea unor spatii valoroase, tavane boltite sau decorate cu stucatura ori din grinzi de lemn, în vederea amplasarii scarii de acces

- Densitate mare a compartimentarilor propuse

- Necesitatea de a creea lucarne care prin dimensiuni si densitate ar perturba compozitia fatadei si imaginea frontului stradal

13. 2. 6. 3. Volumetria cladirilor clasate ca monumente istorice, aflate în procedura de clasare, susceptibile de a fi clasate sau având valoare ambientala, inclusiv a sarpantelor, va fi pastrata în forma existenta. Se pot accepta modificari volumetrice ale podurilor (ceea ce implica sacrificarea sarpantei) numai în cazul unor sarpante lipsite de valoare si al existentei unor documente sau urme pe teren care sa certifice existenta unei volumetrii anterioare diferite, benefica pentru aspectul general al cladirii.

De regula acoperisurile istorice se caracterizeaza prin volume simple, predominanta fiind acoperirea în doua ape, si printr-o panta accentuata. Pantele mai reduse caracterizeaza cladirile mai recente.

În perioada gotica pantele uzuale erau de 45 - 55°.

Acoperisurile baroce în doua trepte au pante de cca 60° (treapta inferioara), respectiv cca 30 - 38° (treapta superioara).

Aspectul exterior al acoperisurilor din toate perioadele istorice este caracterizat de îndulcirea pantelor spre baza prin intermediul unor aruncatori.

[LAG75]

13. 2. 6. 4. Învelitorile istorice (tigla solzi si olanele) vor fi pastrate, înlocuirea pieselor degradate urmând a se face cu piese similare. Se recomanda promovarea unor modele care sa reproduca cât mai exact tiglele si olanele istorice.

La repararea învelitorilor se vor recupera si reutiliza piesele aflate în stare buna. Învelitorile vor fi realizate din material ceramic.

Se interzice folosirea azbocimentului[LAG76] , a placilor din materiale plastice, tabla[LAG77] , carton asfaltat, precum si a tiglelor profilate, chiar daca sunt realizate din material ceramic.

Se interzice folosirea tiglelor din beton sau din orice material care nu se patineaza în timp.

Etansarea coamelor, a racordurilor învelitorilor la calcane si a strapungerilor cosurilor se va realiza cu mortar.

Piesele metalice - dolii, jgheaburi, burlane - vor fi realizate de preferinta din tabla de cupru sau tabla aramita. În cazul realizarii din tabla zincata se recomanda vopsirea în culori apropiate de cele ale tencuielilor.

Se vor reanaliza traseele verticale ale burlanelor, care vor fi concentrate si optimizate. Se interzice traversarea fatadelor pe trasee oblice.

La lucarne nu se vor monta burlane.

Alte tipuri de învelitori traditionale, practic iesite din uz (sita si acoperisul din scânduri) pot fi utilizate la corpurile anexa din interiorul parcelelor fara crearea unei imagini de fals pitoresc si în conditiile respectarii normelor P. S. I.

Învelitorile cu caracter special, întâlnite la un numar mic de cladiri, eventual local la piese volumetrice ornamentale ale acoperisurilor (eternit, tabla de plumb sau cupru, tigla glazurata) pot fi utilizate în continuare numai la cladiri la care folosirea lor istorica se poate certifica în mod stiintific.

13. 2. 6. 5. Accesoriile învelitorilor sunt elemente ce contribuie în mare masura la definirea aspectului stradal, urmând a fi restaurate si pastrate.

a) Lucarnele istorice (în ordinea aparitiei lor - lucarne dreptunghiulare plate, lucarne dreptunghiulare înalte acoperite în doua sau trei ape - cu varianta lucarne pentru acces marfa în pod - si lucarne tip "ochi") vor fi conservate si restaurate.

Lucarnele noi ce se vor realiza la cladirile existente se vor încadra în modelele traditionale, respectând dimensiunile, forma si detaliile de executie. Acestea vor avea stresini minimale, ca si lucarnele de epoca, si nu vor fi prevazute cu jgheaburi si burlane. Dimensiunile golurilor lucarnelor vor fi mai reduse decât ale ferestrelor de la etaj pe ambele directii. Utilizarea lucarnei dreptunghiulare acoperite în doua ape, cu fronton triunghiular, este recomandabila doar în cazul unei pante foarte accentuate, eventual la acoperisurile cu rupere de panta, în zona inferioara. În celelalte cazuri este preferabila varianta de acoperire în trei ape.

Atunci când la un acoperis se prevad lucarne pe doua registre de înaltime, cele din registrul superior vor avea dimensiuni sensibil mai reduse decât cele din registrul inferior si o forma diferita dar mai discreta.

Strapungerile creeate de lucarne în supafata învelitorii vor fi etansate cu mortar, luându-se eventual masuri de etansare suplimentara sub învelitoare, neobservabile din exterior.

[LAG78] b) Cosurile de fum istorice cu partea superioara ornamentala vor fi pastrate si restaurate. Cosurile vor fi tencuite la exterior fara a fi zugravite, sau vor fi zugravite într-o nuanta deschisa, apropiata de cea a tencuielilor.

Strapungerile învelitorilor în dreptul cosurilor vor fi etansate cu mortar, chiar daca se realizeaza o hidroizolatie suplimentara, neobservbila din exterior.

Se interzic cosurile metalice sau din beton armat.

c) Stresinile realizate pâna la începutul sec. XIX au latimi foarte reduse si se racordeaza la planul fatadei prin profile decorative iesite în afara fata de acest plan.

În anii 20 ai sec. XIX au început sa fie realizate si stresini mai late, înfundate, cu partea orizontala decorata cu casete si butoni ornamentali de lemn sau cu decoratie din tencuiala aplicata pe suport de trestie.

Acest tip de streasina va fi pastrat si restaurat acolo unde se pastreaza, în restul cazurilor urmând a fi preferata varianta cu streasina minimala.

d) Paziile de lemn ce marcheaza ruperile de panta în cazul acoperisurilor în doua trepte vor fi pastrate si restaurate. Acestea nu vor fi înlocuite cu etansari metalice sau cu alte materiale. Acest sistem va fi preluat si în cazul acoperisurilor a caror geometrie se schimba.

e) Steagurile de vânt si montantii metalici ornamentali ce protejeaza tijele de lemn montate la extremitatile coamelor vor fi pastrate si restaurate.

La cladirile unde acestea nu exista, se poate admite confectionarea unor steaguri de vânt care sa ateste data unor interventii contemporane asupra cladirii.

f) Accesoriile metalice moderne indispensabile (instalatii de paratraznet, parazapezi) vor fi realizate într-o maniera discreta prin amplasament, sectiuni, detalii si culoare.

g) Accesoriile moderne - antene de satelit si telefonie, precum si alte obiecte similare - nu sunt acceptabile spre strada, putând fi amplasate în anumite conditii pe pantele acoperisurilor spre curte, în zone putin vizibile, în conditiile unor dimensiuni reduse, care sa nu depaseasca 80 cm în diametru, doar în curti care nu apartinunor monumente istorice clasate sau în curs de clasare.

h) Se interzice folosirea luminatoarelor de tip Velux sau a altor tipuri de luminatoare. Iluminarea mansardelor se va face exclusiv prin intermediul lucarnelor sau a golurilor practicate în frontoanele de zidarie de la nivelul acoperisurilor.

[LAG79]

13. 3. Elementele decorative istorice din metal - grilaje la cursive si balcoane, grilaje la ferestre si usi etc. - vor fi conservate si restaurate.

Reguli privind constructiile noi.

Restrictiile privitoare la materialele utilizate sunt cele de la punctul 13. 1.

În plus, se interzice imitarea expresiei arhitecturale istorice, chiar daca este specifica zonei, cu exceptia situatiei când se propune refacerea identica a unui corp de cladire disparut, pentru care exista documentatie suficienta.

Cladirile noi vor prelua elementele volumetrice, raportul plin-gol, modul de compunere a fatadelor, proportiile golurilor, pantele acoperisurilor specifice cladirilor istorice, dar nu vor prelua elemente decorative specifice unor epoci trecute.[LAG80]

Volumetriile vor fi simple, pe principiul unor corpuri dreptunghiulare, fara elemente curbe. Pantele acoperisurilor vor respecta pantele specifice cladirilor istorice (35 - 45°, în functie de modul de rezolvare a acoperisurilor învecinate). În cazul acoperisurilor cu rupere de panta, se vor prelua pantele specifice zonei istorice - maxim 60° pentru treapta inferioara si minim 30° pentru cea superioara.

Pantele acoperisurilor vor fi reduse la baza prin utilizarea de aruncatori.

Stresinile acoperisurilor si lucarnelor vor fi reduse la minim si vor fi racordate prin profile în retragere fata de planul vertical sau de panta acoperisului.

13. 4. Reguli speciale

13. 4. 1. Fatade ale imobilelor comerciale - vitrine

Fatadele imobilelor comerciale vor fi tratate în ansamblu, urmarind unitatea compozitionala, decorativa si cromatica pe întregul imobil, inclusiv zona de locuinte. Golurile parterului si etajului vor fi corelate, urmarind axarea acestora în cazul unor fatade cu compozitie regulata. În cazul vitrinelor mari, dezvoltate pe latime, golurile se vor restrânge prin introducerea de spaleti. Remodelarea fatadei va fi fundamentata prin studiul istoric si de parament, care poate evidentia dispozitia anterioara a golurilor.

Se interzice comasarea golurilor existente.

13. 4. 2. Firme

În functie de caracterul strazii (latime, profil stradal, dimensiunea trotuarului) precum si de caracteristicile fatadei, firmele vor fi amplasate paralel sau perpendicular pe fatada.

Firmele amplasate perpendicular pe fatada sunt recomandabile la cladirile cu vechime mare, având un caracter arhaizant.

Se autorizeaza inscriptiile privind natura activitatii, având un caracter lacunar. Se interzic inscriptiile publicitare de marca.

În cazul amplasarii mai multor firme pe aceeasi fatada, acestea se vor realiza similar (perpendiculare sau paralele cu fatada) si vor avea, de preferinta, acelasi caracter de litere. Se vor alege caractere de litere din repertoriul clasic de fonturi, evitând fonturile fanteziste si greu lizibile.

Se prefera literele verticale, nu înclinate, acestea contravenind modului de orientare cartezian al ornamentelor pe fatada.

În cazul amplasarii firmelor paralel cu fatada, acestea vor fi executate din litere decupate si vor fi amplasate pe suprafetele lipsite de ornamente sau pe antablamentele aflate deasupra vitrinelor. Se pot admite inscriptionari direct pe suprafata peretelui, pe geamul vitrinelor, sau realizarea de litere izolate din materiale de buna calitate (tabla de alama, cupru etc).

Se interzic:

- Dispozitivele stridente, inscriptiile luminoase, panourile luminoase

- Inscriptiile pe cornise, balcoane, acoperisui

- Inscriptiile verticale

[LAG81]

ART. 14. SPAŢII PLANTATE

14. 1. Spatiile verzi existente se conserva, se replanteaza si se amenajeaza ca spatii verzi publice.

14. 2. În curti se vor amenaja spatii vezi care sa reprezinte minim 15% din suprafata totala a terenului la parcele cu suprafete sub 300 mp si minim 20% la parcele cu sprafete peste 300 mp.[LAG82]

ART. 15. CONDIŢII SPECIALE DE INTERVENŢIE ÎN ZONA PROTEJATĂ[LAG83]

15. 1. În zona protejata si pe teritoriul adiacent[LAG84] acesteia nu se vor elibera autorizatii de construire urmatoarelor categorii de constructii sau lucrari:

- Constructii sau lucrari care pot prejudicia calitatea vietii locuitorilor prin poluare chimica sau alte noxe, poluare fonica si supraîncarcarea retelelor

- Constructii sau categorii de lucrari care prin localizare pot afecta conservarea sau punerea în valoare a unor vestigii arheologice. Toate lucrarile de infrastructura vor fi precedate de sondaje arheologice.

- Constructii sau categorii de lucrari care prin amplasament, dimensiuni, volumetrie si tratare arhitecturala pot afecta situl, vecinatatile, peisajul natural sau urban. Pentru aprecierea impactului amplasarii de cladiri în zona importante din punct de vedere urbanistic se vor întocmi studii de impact al vizibilitatii cladirii.

- Constructii amplasate pe terenuri supuse unor riscuri de eroziuni sau miscari de teren, constructii adosate resturilor fortificatiilor apartinând celor 4 centuri fortificate ale orasului sau constructii care intersecteaza traseul acestor incinte în zonele unde nu se mai pastreaza resturi supraterane.[LAG85] Nu se vor amplasa constructii pe terenuri de umplutura[LAG86]

- Constructii adosate unor imobile existente având probleme structurale, iniferent de valoarea lor, decât dupa consolidarea acestor imobile

15. 2. În cazul în care constructiile proiectate necesita echiparea cu utilitati, autorizatia de constructie nu se va elibera decât dupa stabilirea traseelor utilitatilor în conditiile prezentate la articolul 12.[LAG87]

15. 3. În cazul unor constructii sau lucrari care prin destinatie sau amploare pot naste dezechilibre în retelele tehnico-edilitare, se poate solicita prin certificatul de urbanism si autorizatia de constructie participarea beneficiarilor la constructiile conexe necesare dezvoltarii acestor retele.[LAG88]

15. 4. Pentru lucrarile publice care necesita întocmirea unor P. U. D.-uri, autorizatiile de constructie vor fi eliberate numai dupa aprobarea P. U. D.-ului.[LAG89]

15. 5. În vederea punerii în aplicare a prezentului regulament de urbanism, serviciile primariei vor sprijini solicitantii de autorizatii de constructie cu consultanta privind materialele si tehnologiile cele mai adecvate fiecarui caz în parte.[LAG90]

POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE A TERENULUI[LAG91]

ART. 16. COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI ADMIS

1,85 - LA PARCELELE CU DIMENSIUNI PÂNĂ LA 300 MP

1,95 - LA PARCELELE CU DIMENSIUNI PESTE 300 MP

[LAG92]

În cazul în care coeficientul existent este mai mare decât cel admis, nu se admit extinderi decât prin suprimarea unor elemente parazitare.

La calcularea C. U. T. se iau în considerare suprafetele tuturor nivelelor, inclusiv pivnitele si mansardele.[LAG93]

ART. 17. PROCENT DE OCUPARE A TERENULUI ADMIS

50% - LA PARCELELE CU DIMENSIUNI PÂNĂ LA 300 MP

55% - LA PARCELELE CU DIMENSIUNI PESTE 300 MP

[LAG94]

În cazul în care procentul este mai mare decât cel admis, nu se admit extinderi decât prin suprimarea elementelor parazitare.