Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ANALIZA CIBERNETICA COMERTULUI EXTERIOR AL ROMANIEI

comert




ANALIZA ciberneticĂ COMERŢULUI EXTERIOR AL ROMĀNIEI




I Evolutia comertului exterior al Romāniei īn perioada 1990-1998

Schimbarile politice care au avut loc la sfārsitul deceniului trecut au antrenat modificari majore īn cadrul comertului exterior al Romāniei īn ceea ce priveste volumul, structura pe categorii de produse si pe grupe de parteneri, dar si modificari ale mecanismelor de derulare a tranzactiilor si a nivelului si structurii tarifelor comerciale.

Eliminarea monopolului de stat si liberalizarea accesului pe pietele internationale precum si a accesului la valute au reprezentat principalele modificari interne. Acestea, īmpreuna cu schimbarile aparute pe plan international (desfiintarea CAER, aparitia unor noi organisme zonale si inter-regionale) au atras reorientarea tranzactiilor comerciale catre alte zone de interes.

I.1 Modificari īn nivelul comertului exterior

Tranzactiile comerciale internationale ale Romāniei au cunoscut evolutii contrare īn ceea ce priveste exporturile si importurile. Īnainte de 1990 soldul balantei comerciale era excedentar, fapt ce permitea mentinerea unei situatii valutare si de plati externe favorabile. Dupa 1990 exporturile au cunoscut un important regres datorita slabei concurente a marfurilor īn conditii de concurenta, īn timp ce importurile au crescut continuu, stimulate de cererea interna de consum mult mai ridicata decāt oferta interna.

Tabel 1: Evolutia comertului exterior 

Anii

Exporturi FOB (mil$)

Importuri FOB (mil$)

Sold (mil$)

Total

Sector privat

Total

Sector privat

Total

Sector privat

Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei si Buletinul Trimestrial de Comert Exterior

Datele prezentate arata o crestere continua a volumului exporturilor si importurilor īn conditiile existentei unui sold deficitar al balantei comerciale. Deficitul se accentueaza īn ultimii ani ai perioadei de analiza atingānd īn 1998 nivelul record de 2439.7 mil$. Ponderea sectorului privat īn totalul volumului comertului exterior a crescut continuu, de la un procent de 16% la aproximativ 53%. Cresterea volumului tranzactiilor internationale ale Romāniei poate fi pusa pe seama agentilor economici privati. Se poate remarca faptul ca sectorul de stat este cel ce genereaza ponderea cea mai mare din deficit 69% īn 1997 si 55% īn 1998 īn timp ce exporturile sale reprezinta doar 46% īn 1997 si 45% īn 1998.

Īn concluzie se poate afirma ca sectorul privat are capacitatea de a derula un comert international mai eficient decāt sectorul de stat, prezentānd o competitivitate mai ridicata la export. Seria de date trebuie analizata si īn corelatie cu evolutia tarifelor vamale practicate de Romānia. Dupa o scadere semnificativa a tarifului mediu practicat īn anii 1990-1993, are loc o reconsiderare a politicii comerciale concretizata īn cresterea tarifului mediu practicat pentru bunurile de consum. Īn aceste conditii apare ca īngrijorator deficitul comercial existent īn profida cresterii masurilor de protejare a producatorilor interni prin tarifele vamale īn crestere si de stimulare a exporturilor prin devalorizarea sucesiva a monedei nationale.

Nivelul deficitului comercial poate fi vizualizat si prin gradul de acoperire al importurilor prin exporturi sau rata de acoperire.

Tabel 2: Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi

Anul

Exporturi FOB

Importuri FOB

Importuri CIF

Grad de acoperire FOB/FOB)




Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei si Buletinul Trimestrial de Comert Exterior

Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi a scazut constant, atingānd īn 1998 nivelul de 77%, restul de 23% necesitānd acoperire īn special din īmprumuturi externe.

I.2 Modificari īn structura teritoriala a comertului extern.

Īn ceea ce priveste modificarile īn structura pe destinatii suferite de comertul Romāniei trebuie avuta īn vedere polarizarea comertului mondial catre statele industrializate.


Sursa: Raportul GATT 1996

Dupa cum se poate remarca din diagrama anterioara Europa, America de Nord si Asia de Est au monopolizat tranzactiile mondiale. Daca īn 1985 īntre aceste zone se desfasura 55.1% din comertul mondial, īn 1995 acest procent crescuse la 76.0%, cu tendinta continua de crestere, īn conditiile īn care volumul global al tranzactiilor a atins 6000 mld$. Īn 1977 valoarea exporturilor mondiale depasise pragul de 1000 mld$. Anii '80 aduc depasirea altor doua praguri: 2000$ īn 1986 si 3000 īn 1989. Īn 1994a mai fost depasit un prag - cel de 4000 mld$.

Ultimul raport anual al Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), evidentiaza faptul ca, īn ultimii 15 ani, comertul mondial cu bunuri si servicii s-a triplat. Astfel, comertul cu bunuri a crescut īn acest interval de la 2000 mld$ la 4875 mld$, iar cel al serviciilor de la 400 la 1230 mld$. Studiul īntocmit de OMC arata ca īn ultimii cātiva ani, pe plan mondial, comertul a devansat cu mult productia de bunuri si servicii. Astfel, īn 1995, īn timp ce productia a īnregistrat o crestere medie de 3%, volumul comertului a crescut cu 8%. Anul 1996 īnregistreaza o crestere de circa 7% pentru comert, ceea ce reprezinta un ritm dublu fata de productie. Acest fapt arata importanta specializarii internationale a productiei, precum si eficienta ridicata a comertului international rezultata din diferentele de productivitate a factorilor.

Evolutia favirabila sau nefavorabila a comertului unei tari cu alta tara sau un grup de tari se poate exprima si prin "termenii schimbului" (terms of trade). Acestia reprezinta cantitatea de bunuri pe care trebuie sa o exporte o tara, de la o perioada la alta, pentru a putea importa aceeasi cantitate de bunuri.

Īn functie de acest raport se poate aprecia daca schimburile comerciale internationale au fost sau nu avantajoase.

Tabel 3: Evolutia termenilor schimbului

Anul

1

2

3

1 - state dezvoltate;

2 - state īn dezvoltare;

3 - Romānia;

Sursa: UNCTAD: Handbook of International Trade and Development Statistic, United Nation, New-York.

Cele mai favorizate au fost tarile dezvoltate care, cu o pondere īn exporturile mondiale de peste 70% si-au valorificat din plin avantajul comparativ.

Īn anul 1997, pe primul loc īn topul tarilor exportatoare se afla īn continuare SUA care detinea 11,6% din volumul comertului mondial, urmata de Germania cu 10%, Japonia cu 8,8%, Franta cu 5,7% etc. Pe ansamblu, Uniunea Europeana detinea 40% din importul si exportul mondial de marfuri. Īn aceste conditii, comertul extern al Romāniei a cunoscut o reorientare catre tarile dezvoltate corelata cu o drastica scadere a legaturilor comerciale cu tarile īn dezvoltare, īn special cu cele foste membre CAER.

Tabel 4: Structura geografica a comertului exterior (%)

Export

State dezvoltate

- U.E.



- A.E.L.S.

- S.U.A.

- Japonia

Europa centrala si de est

State in curs de dezvoltare

Total

Import

State dezvoltate

- U.E.

- A.E.L.S.

- S.U.A.

- Japonia

Europa centrala si de est

State in curs de dezvoltare

Total


Se evidentiaza cresterea continua a legaturilor comerciale cu Uniunea Europeana, dar si nivelul foarte scazut al legaturilor cu Statele Unite si Japonia, precum si scaderea continua a comertului cu statele Europei de Est, parteneri traditionali ai Romāniei

Legaturile comerciale cu Uniunea Europeana reprezinta mai mult de jumatate din īntregul comert extern al Romāniei. Cu toate acestea, Romānia ocupa locul 41 īn tabelul principalilor parteneri ai UE, In urma unor state prcum Libia, Tunisia sau Insule Canare, detinānd 0,4% din comertul exterior al acesteia.

Īn cadrul Uniunii Europene se remarca Germania, Italia si Franta ca principalii parteneri ai Romāniei.

Tabel 5: Principalii parteneri comerciali europeni

Exporturile FOB īn UE

Importuri CIF din UE

Italia

Germania

Germania

Italia

Franta

Franta

Olanda

Marea Britanie

Marea Britanie

Austria

Austria

Olanda

Grecia

Belgia

Belgia



Grecia

Spania

Suedia

Alte state

Alte state


Total

Total

Din punct de vedere al dinamicii volumului valoric al exporturilor si importurilor totale ale Romāniei, aceasta este complet diferita de cea īnregistrata īn deceniul trecut. Astfel, īn anii '80 exporturile s-au mentinut la un nivel relativ constant (1980 - 11,4 mld$; 1989 - 10,5 mld$), īn timp ce importurile s-au redus sever, ajungānd īn 1989 la aproximativ 64% din nivelul anului 1980. Explicatia acestui fapt consta īn efortul sustinut de reducere a datoriei externe.

Dupa 1990 s-a īnregistrat o scadere semnificativa a schimburilor comerciale externe. Exportul s-a redus īntr-o prima etapa la 50% īn 1990 (1989 = 100%), iar in 1991 la 40%. Din 1993 el a evoluat favorabil reprezentānd īn 1995 67% din nivelul anului 1989. Acest fapt, corelat cu mentinerea la un nivel īnalt si relativ constant al importurilor (īn 1995 se situau la 90% fata de 1989) a condus la un sold al balantei comerciale īn permanenta negativ.


Dupa cum remarcam din graficul anterior, exporturile au cunoscut o tendinta ascendenta īn 1994 - 1996, dar aceasta s-a transformat īn trend constant si la un nivel relativ scazut (fata de 1989) īn 1997 si 1998. Desi la īnceputul anului 1999 moneda nationala a cunoscut o devalorizare masiva de 65%, fapt īn masura sa stimuleze exportul, pentru 1999 nu putem previziona o īmbunatatire a volumului exporturilor datorita scaderii productiei industriale cauzata īn principal de cresterea nivelului impozitelor si taxelor. Acest fapt conduce la micsorarea rezervelor populatiei, deci implicit si a consumului, precum si micsorarea rezervelor agentilor economici, ceea ce duce la scaderea puterii de reinvestire. Cresterea nivelului taxelor a condus si la retragerea unor societati transnationale din activitatea de productie īn Romānia si limitarea la activitate de comert (import si distributie), fapt de natura sa atraga o crestere a soldului deficitar al balantei comerciale.

I.3 Modificari īn structura pe grupe de marfuri a schimburilor comerciale

Declinul volumului schimburilor comerciale ale Romāniei a fost dublat de o īnrautatire a structurii pe grupe de marfuri a acestuia. Importul a evoluat īn sensul reducerii ponderii bunurilor de investitii si cresterii ponderii bunurilor de consum. Acest fapt a contribuit la declinul economic, scaderea productiei, īn special prin īnvechirea capitalului. Exportul a cunoscut de asemenea o evolutie nefavorabila data de cresterea ponderii produselor brute (materii prime, semifabricate, lemn si produse din lemn etc), cu continut scazut de utilizare a fortei de munca si tehnologiei avansate. Deceniul trecut Romānia exporta īn primul rānd bunuri industriale, masini si utilaje, autovehicule, produse finite ale industriei chimice si petrochimice etc. Dupa 1990 principalele ramuri exportatoare au fost cele ce au utilizat forta de munca specializata si competenta dar nu cu un grad ridicat de instruire. Ponderea cea mai īnsemnata la export o au produsele manufacturate, ce au īnglobat īn costul total o prea mica parte corespunzatoare remunerarii factorilor (munca si capital).

Tabel 6 Comertul exterior pe grupe de marfuri

export

import

Clasa

1998 *

produse alimentare si animale vii

bauturi si tutun

materiale crudenecomestibile, exclusiv combustibil

combustibili minerali, lubrifianti si materiale conexe

uleiuri, grasimi si ceara de origine vegetala si animala

produse chimice si conexe

produse manufacturate

masini si echipamente de transport

articole manufacturate diverse

marfuri si tranzactii neclasificate īn alta sectiune

Total


* Īn perioada 01.I - 31.X 1998

Sursa: Buletinul Trimestrial de Comert Exterior, Nr: IV - 1998

Exporturile au fost, īn principal, reprezentate de bunuri alimentare, produse semifinite sau prelucrate primar. Grupele care si-au majorat ponderea la export sunt cele care utilizeaza preponderent resurse interne, folosind māna de lucru ieftina, de natura sa asigure costuri, implicit si preturi, mai scazute. Acest tip de specializare intra īn contradictie cu opinia ca Romānia detine avantaje comparative īn fabricarea de produse intensive, avānd o forta de munca cu un grad de calificare relativ ridicat. Structura pe grupe profesionale este īnsa distorsionata si nu corespunde cu cea de pe piata internationala a muncii.

De asemenea nivelul de dezvoltare tehnologica, precum si mecanismele deficitare de alocare a disponibilitatilor financiare pentru investitii sau chiar pentru derularea procesului de productie, au condus la slaba competitivitate a produselor.

Dintre factorii interni care au produs mutatii īn acest sens se remarca avānd o importanta deosebita:

- factorul structural: ponderea scazuta a sectorului particular, incoerenta īn aplicarea reformelor structurale, īncetinirea procesului de reforma si privatizare, practicarea metodelor planificate de productie necorelate cu nivelul cererii (productie pe stoc);

- factorul extern: recesiunea mondiala ce a redus cererea globala, masurile protectioniste severe practicate de statele vestice, pierderea unor piete traditionale datorita schimbarilor politice sau conflictelor armate;

- masurile macroeconomice de stabilizare: masuri de control a inflatiei, a somajului, a cursului valutar.

Grupele de marfuri cu performante externe scazute fac parte īn special din categoria produselor īnalt prelucrate, cu un procent īnsemnat de utilizare a fortei de munca īnalt calificate (masini si echipamente, produse de birotica si telecomunicatii, unele produse chimice, produse electrice si electrocasnice, produse farmaceutice etc) dar mai ales īn privinta serviciilor Romānia se situaza mult īn urma statelor dezvoltate.

Studii efectuate īn cazul Romāniei au aratat ca au ramas competitive pe pietele externe produse ce folosesc intensiv materii prime indigene: mobila, lemn si semifabricate din lemn, confectii si textile, īncaltaminte si produse din piele, ceramica si produse artizanale, unele produse agroalimentare. Exista anumite piete pe care sunt exportate cu succes si produse industriale: masini agricole, produse siderurgice, īngrasaminte chimice, utilaje de prelucrare a metalelor.



loading...








Document Info


Accesari: 3782
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )