Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Pestera Ratei

geografie




Pestera Ratei

Date istorice. Prima mentiune despre Pestera Ratei sau Pestera de la Izvorul Rateiului se gaseste intr-o lucrare a lui Al. Orescu (1904). Amploarea golului subteran este semnalata in 1969 de geologul D. Patrulius, care patrunde in galeriile etajului inferior, incepind din 1970, Pestera Ratei devine principalul obiectiv al Cercului de speologie "Focul Viu ' din Bucuresti. In 1972 a fost definitivat planul pesterii, care impreuna cu descrierea au f 444g67e ost publicate in 1973 (I. Povara et al.).




Localizare si cale de acces. Pestera Ratei este sapata In calcarele jurasice ale muntelui Lespezi (din masivul Leaota), in versantul sting al piriului Ratei (afluent al Ialomitei), la o alt. de 1080 m (vezi fig. 165 si traseul 1).

Descriere. Este o pestera gigantica, suborizontala, cu galerii dispuse pe trei etaje, insumind 5160 m (fig. 166).

Etajul inferior, lung de 1250 m, este alcatuit din Galeria Diaclazelor, Galeria de Incendiu si Galeria cu Cascade. De la intrarea in pestera, care se face printr-o poarta metalica, un trotuar de beton ce margineste canalul de aductie duce pina la Sifonul I. Pentru evitarea traversarii sifonului folosim galeria care porneste din dreptul stavilarului spre nord-est si care ne conduce prin Galeria de Incendiu (fosila) pina la Fereastra Mare, unde reintilnim cursul activ. Pina in acest punct mersul este extrem de anevoios datorita dimensiunilor reduse ale galeriei. Inaintind amonte pe Galeria Diaclazelor, prin curentul piriului subteran, intilnim dupa 80 m un afluent important care vine dinspre vest, pe care il putem urmari numai 30 m, pina la Sifonul 3. Continuind inaintarea prin Galeria Diaclazelor, meandrata si pastrind in general inaltimi de peste 4 m, avem prilejul sa vedem numeroase si variate forme de coroziune si eroziune (marmite, lapiezuri de tavan, nivele etc). Dupa 200 m un lac de sifon (Sifonul 4) bareaza inaintarea, dar din peretele estic al galeriei, deasupra unui prag de 2,5 m, porneste o galerie fosila ingusta si sinuoasa (Galeria de Acces), care face legatura cu etajul mediu.

Etajul mediu totalizeaza 2400 m lungime si este format din Galeria cu Gururi, Culoarul Meandrelor, Galeria Dreapta, Galeria Marianne, Galeria cu Argila si din galerii aferente acestora (Labirintul Mare, Labirintul Mic etc.). Din Sala de Popas spre nord-vest porneste Culoarul Meandrelor, inalt de 15-20 m, cu un traseu foarte sinuos, prezentind in profil transversal 3-5 nivele de eroziune-coroziune care alterneaza cu 2-4 zone de ingustare. In continuare intilnim, dupa 200 m, Putul cu Cascada, unde se pierd apele piriului care strabate partea nordica a culoarului. De la acest put inspre nord ajungem la Polita, o mica prispa in peretele galeriei. Continuind inaintarea spre nord-vest patrundem intr-un sistem de galerii joase, in parte active, pe care le parcurgem tiris si care devin impracticabile la extremitati. De deasupra Politei, o diaclaza ingusta si inalta, puternic ascendenta permite accesul In Galeria Marianne, frumos concretionata, din care se ramifica Galeria cu Argila. Ultima comunica cu etajul superior prin sistemul de diaclaze care alcatuiesc Labirintul Mare.

Ne reintoarcem in Sala de Popas pentru a parcurge spre sud-est Galeria cu Gururi, terminata in fund de sac. Galeria este foarte sinuoasa, cu bucle de meandru si cu numeroase prabusiri si galeti pe planseu. Din aceasta galerie porneste spre vest Galeria Dreapta, o diaclaza ingusta si inalta care conduce la punctul Prapastia, pe unde se coboara in Galeria cu Cascade (activa) apartinind etajului inferior. Urcind amonte pe cursul de apa intilnim dupa aproape 100 m o imensa scurgere stalactitica (Meduza).

Etajul superior, lung de 1500 m, este alcatuit din Galeria Noua si galeriile aferente acesteia.

Fig. 166. Pestera Ratei (nr. 129), dupa I. Povara & al., 1973.

Accesul in acest etaj se face pornind din Galeria cu Cascade, pe deasupra Meduzei. O galerie ascendenta, formata pe contactul calcarelor cu conglomeratele de Bucegi, conduce in Galeria Noua. In acest etaj pot fi intilnite concretiuni de calcita, gips si ara-gonit. In partea sa cea mai nordica, Galeria Noua comunica cu Sala Prabusita, din care un culoar cu panta de 50 coboara spre est intr-o galerie activa, scunda, dezvoltata pe contactul calcarelor cu un complex de jaspuri. Mai departe, spre est, se afla Sala Mare, unde intilnim o imensa acumulare de blocuri printre care dispare un curs subteran; aici este punctul terminus al pesterii.



Pestera Ratei a fost creata de actiunea combinata a apelor provenite din riurile de suprafata si din infiltrarea precipitatiilor. Apele piriului Ratei, care se pierd amonte de chei, apar in pestera in Sifonul 5, parcurg Galeria cu Cascade, reapar in Sifonul 3 dupa un traseu inaccesibil pentru om, dupa care intra in Galeria Diaclazelor. Primul afluent pe stinga al piriului Ratei pierde apele in subteran amonte de chei; acestea circula pe un traseu necunoscut, apar insa in Sala Mare, apoi, pe un traseu inaccesibil in prezent, intra in Galeria Diaclazelor prin Sifonul 4. Apele piriului care strabate Culoarul Meandrelor provin probabil din infiltratiile care au loc la contactul conglomeratelor cu calcarele jurasice; ele se pierd in Putul cu Cascada si reapar printr-o diaclaza impracticabila in Galeria Diaclazelor, amonte de punctul La Marmita.

Temperatura apei piriurilor subterane variaza intre 2,2- 7,5C, in functie de anotimp. Temperatura aerului in galeriile active este direct influentata de temperatura apei, fiind cu 2-3C superioara acesteia. Galeriile fosile isi mentin in general temperatura aerului in jur de 10C, cu exceptia Galeriei Noi, unde se pot inregistra 12- 13C. Curentii de aer din galerii sint In general slabi, iar umiditatea relativa a aerului variaza intre 90-100%.

Pestera Ratei este sapata in calcarele jurasice prinse intre complexul de jaspuri in baza si conglomeratele de Bucegi la partea superioara. Ambele contacte pot fi urmarite in pestera. Organizarea curgerii subterane, schimbarile repetate de drenaj pe liniile majore de fractura, conditiile particulare ale curgerii prin galerii meandrate constituie importante probleme de studiu, ca si corelarea nivelelor de curgere subterana cu perioadele climatice de la exterior. insasi forma in plan si pe verticala a galeriilor poate oferi o baza solida pentru studierea cauzelor care duc la aparitia si dezvoltarea meandrelor subterane. Trebuie mentionata, de asemenea, si prezenta in galeriile acestei pesteri a concretiunilor de calcit, gips si ara-gonit, situatie rar intilnita in pesterile noastre.

Fig. 167. Pestera Ialomitei (nr. 130), cartata de M. Serban si I. Viehmann, inedita.

Fauna este foarte putin cunoscuta, dar pare sa fie saraca. De semnalat descoperirea unei specii noi de Parastenocaris (Copepoda-Crustacea) facuta de Doina Zincenco in 1970, intr-un sondaj efectuat in Galeria Diaclazelor. Specia n-a fost inca descrisa.

Conditii de vizitare. Pestera Ratei este inchisa. Ea poate fi vizitata numai cu aprobare speciala. Este o pestera dificila. Pentru parcurgerea ei trebuie sa avem urmatorul echipament: combinezon impermeabil, cizme de cauciuc, casca de protectie si o coarda de 40 m. Timp de vizitare 12 ore.











Document Info


Accesari: 1887
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )