Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Regulament de navigatie pe Dunare (in sectorul Romanesc) * 1993 - Inspectoratul de Stat al Navigatiei Civile (Ordinul nr 494 din 4.09.1992 - in temeiul HG 426/191)

Legislatie












ALTE DOCUMENTE

LEGE Nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în constructii
Acte normative privind gestionarea reziduurilor organice din ferme
ETAPELE PLASAMENTULUI IN ASISTENTA MATERNALA PENTRU UN COPIL SEROPOZITIV
Alte infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala
EFECTUAREA URMARIRII PENALE
ATRIBUTIILE Comitetului de securitate si sanatate in munca al Unitate scolara
Cazurile in care se inmaneaza mecanicului ordin de circulatie
Metodologia de calcul a drepturilor salariale care se acorda personalului didactic auxiliar cuprins in anexa nr. 3 la Ordonanta Guvernului nr. 11/2007
AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATA
Regulamentul Auto

Regulament de navigatie pe Dunare (in sectorul Romanesc) * 1993 - Inspectoratul de Stat al Navigatiei Civile (Ordinul nr 494 din 4.09.1992 - in temeiul HG 426/191) - [Extrase relevante pentru lacuri]

Ordin: Se aproba Regulamentul (..) pe sectorul romanesc al Dunarii cuprins intre km 1075 si iesirea in mare (..)

Art 1.25 - Regulamentul se aplica pe parcursul cailor navigabile romanesti.



Art. 1.01/1: Seminificatia unor termeni:

d) termenul "ambarcatiune mica" inseamna orice nava cu lungimea corpului mai mica de 20 m (..)

e) termenul "material plutitor asamblat" inseamna plutele, precum si orice constructie, grupari sau orice obiecte apte de a naviga, altele decat nave sau instalatii plutitoare;

(..) Termeni importanti: tipuri de lumini / tipuri de sunete / vizibilitate / etc

- prova: partea din fata, a navei

- pupa: partea din spate, a navei

- babord (lumina rosie): partea din stanga a navei - privind inainte

- tribord (lumina verde): partea din dreapta a navei - privind inainte

Art. 1.02/1: Orice nava sau material plutitor asamblat (..) trebuie sa fie puse sub autoritatea unei persoane, avand calificarea necesara in acest scop. Aceasta persoana este denumita in continuare "conducator".

Art. 1.02/4: Conducatorul este raspunzator de respectarea prevederilor prezentului Regulament pe nava lui, pe convoiul lui sau pe materialele plutitoare asamblate (..)

Art. 1.02/5: Orice instalatie plutitoare trebuie sa fie pusa sub autoritatea unei persoane calificate. Aceasta persoana este raspunzatoare de respectarea prevederilor din prezentul Regulament pe instalatia sa plutitoare.

Art. 1.03/2:  Orice alte persoane care se gasesc la bord, trebuie sa se conformeze ordinelor ce le sunt date de catre conducatorul navei in interesul sigurantei sau ordinii la bord.

Art 1.04 - Indatoriri de vigilenta : (..) a pune in pericol viata persoanelor / a provoca pagube / a creea piedici navigatiei / a polua apele.

Art. 1.09/1: In timpul navigatiei, carma trebuie tinuta de catre cel putin o persoana calificata care sa aiba varsta de minimum 16 ani.

Art 1.10 - Documente de bord (in cazul ambarcatiunilor de agrement): a) permis national de navigatie

Art 1.12/4: Cand o nava intalneste un obstacol necunoscut situat in calea navigabila, conducatorul trebuie sa anunte, fara intarziere, capitania de port cea mai apropiata, indicand, pe cat posibil, locul exact in care obstacolul a fost intalnit.

Art 1.16 - Salvare si asistenta: "in caz de accident (..) sa se foloseasca de toate mijloacele pe care le are la dispozitie" / "sa dea imediat asistenta"

Art 1.19/1 - Ordine speciale: "Conducatorii (..) sa se conformeze ordinelor speciale ce le sunt date de catre organele capitaniei (..)"

Art 1.23: Desfaurarea activitatilor sportive, sarbatorilor pe apa si alte manifestari care pot afecta siguranta sau buna desfasurare a navigatiei, trebuie sa se faca cu aprobarea autoritatilor competente.

Art 2.02/1: Ambarcatiunile mici trebuie sa aiba marci de inmatriculare oficiale; daca asemenea marci nu au fost stabilite, ele trebuie sa aiba:

a) numele sau deviza lor

b) numele si domiciliul proprietarului ambarcatiunii

Art 2.02/2:  Marcile de inmatriculare sau de identificare, mentionate la pct 1a) de mai sus, se aplica in exteriorul ambarcatiunii cu caractere latine, foarte citet si de nesters, inscrierea acestora cu vopsea de ulei fiind considerata ca de nesters. Inaltimea caracterlor va fi de cel putin 10 cm. Daca ambarcatiunea un are nume sau deviza, pe ea se aplica numele (sau prescurtarea obisnuita) a organiztiei careia ii apartine, dupa care, eventual urmeaza un numar.

II. A - Semnalizarea de noapte in mars

Art 3.13/1: Ambarcatiunile mici autopropusalte izolate in mars, trebuie sa poarte:

a) o lumina de catarg (..)

b) lumini de borduri (..)

c) o lumina de pupa (..)

Art 3.13/2: Ambarcatiunile mici autopropulsate navigand izolat, cu o lungime mai mica de 7m, pot, in local luminilor prevazute la pct.1 de mai sus sa poarte o lumina alba obisnuita, dispusa intr-un loc corespunzator si la o inaltime de la care sa fie vizibila din toate partile.

Art 3.13/6: Ambarcatiunile mici izolate, care nu sunt nici autopropulsate, nici cu vele, trebuie sa poarte :

- o lumina alba obisnuita, vizibila din toate partile. Totodata, barcile de serviciu ale navelor, care se gasesc in aceleasi conditii, trebuie sa arate aceasta lumina numai in apropierea altor nave.

II. B - Semnalizarea de noapte in stationare

Art 3.20/3: O ambarcatiune mica in stationare, cu exceptia barcilor de serviciu ale navelor, poate purta in local luminii prevazute la pct.1 de mai sus, o lumina alba obisnuita, dispusa corespunzator si la o astf 535w2221f el de intlatime, incat sa fie vizibila din toate partile.

III. A - Semnalizarea de zi in mars

Art 3.31: Navele autorizate sa transporte mai mult de 12 pasageri si a caror lungime maxima a corpului un depaseste 20m trebuie sa poarte:

- un bicon galben amplasat intr-un loc corespunzator si la o inaltime, in asa fel incat sa fie vizibil din toate partile

Art 4.02/2: Ambarcatiunile mici izolate (..), pot, in caz de nevoie, sa dea semnalele generale (sonore)  prevazute in cap.III  Anexa 6 din prezentul Regulament

Art 6.03bis+ Art 6.04/6 + Art 6.09/8 + Art 6.13/5: Prevederile (..) Incrucisarea / Intalniri / Depasirea / Intoarcerea (..) nu se aplica ambarcatiunilor mici care naviga la intalnire cu alte ambarcatiuni mici.

Art 6/34 - Practicarea schiului nautic si a altor activitati similare

1. Practicarea schiului nautic sau a altor activitati similare, sunt permise numai ziua si pe timp cu vizibilitate buna. Zonele in care se permite sau se itnerzice practicarea activtatilor spotive se stabilesc de capitaniile de port.

2. Conducatorul navei care reomorcheaza trebuie sa fie insotit de o pesoana desemnata cu servicial de remorca si cu supravegherea schiorului si care sa fie apt sa indeplinieasca acest rol.

3. Daca nava care remorcheaza si schiorul un se gasesc in spatiul stabilit special pentru ei, atunci ei trebuie sa mentina o distanta suficiente de toate celalalte nave, de mal si de cei care fac baie.

4. Cablul de remorca un trebuie sa fie tarat de nava, daca de el un se tine schiorul.

Art 6.37/1 - Comportamentul inotatorilor subacvatici sportivi

Practicarea inotului subacvatic fara aprobare, se interdice in locurile unde poate fi stanjenita navigatia, si anume:

a) pe traseul obisnuit al navelor, care poarta semnalizarea prevazuta la art. 3.16 si 3.34;

b) inaintea intrarii in porturi

c) in apropierea locurilor de stationare

d) in zonele stabilite pentru schiul nautic si alte activitati similare

* Comentarii + Puncte de vedere (by Constantin Turmac - citit/propuneti si dvs. in www.snagov.ro/Forum):

1) Pe lacul Snagov circula diferite tipuri de ambarcatiuni si prin urmare, este necesara (pentru: securitate / siguranta, evitare pagube, criterii ecologice, etc) stabilirea unor reguli specifice

2) legislatia existenta (inclusiv Regulamentul de navigatie in vigoare) este aplicabil in special (circa 90%) pentru navigatia pe Dunare si pentru ambarcatiuni medii/mari. Astfel, pentru un lac cu o latime medie de 150 metri (cazul Snagovului), ar putea fi mult mai util un Regulament specific (de circa 8-16 pagini) care sa cuprinda si detalii clare referitoare la:

a) zonele lacului

b) regimurile de circulatie (inclusiv orare)

c) restrictii si reglementari de circulatie (per tipuri de ambarcatiuni si tipuri de activitati, zone/culoare/zile/ore, etc)

d) debarcadere (tipuri) si activitati recomandate/permise/interzise

e) ce este interzis - din mai multe puncte de vedere:

- al circulatiei/sigurantei in navigatie

- acostari/ancorari (in ce zone / puncte) si eventual motivele

- ecologic (de exemplu - distrugerea faunei / florei - ruperea de nuferi, aruncarea de gunoaie in apa/lac, poluarea cu hidrocarburanti si sonora, etc)

3) ar trebui anuntate directiile stratregice referitoare la reglementarea/administrarea lacurilor (exe: normele UE, de mediu, etc) pentru a se asigura preconditii de conformare, ca de exemplu:

- faptul ca pe lacuri, in UE se prevede utilizarea de motoare cu maxim 9.9 CP

- ca pentru motoare mai mici de 40 CP, in unele tari - nu se mai solicita carnet de navigatie

- ca exista o serie de insecte (importante in lantul trofic al lacului), care sunt afectate in inmultire/dezvoltare - daca sunt valuri mai mari de 15-20cm facute de ambarcatiunile mari/puternice (vara! - cand sunt depuse icrele/eclozeaza/metamorfozeaza )

4) a se clarifica aspecte legate de "materiale plutitoare asamblate" si cerinte/obligatii/drepturi - asociate acestora. Astfel, s-ar evita o serie de posibile interpretari/confuzii:

- ce criterii (intre ce limite) poate fi un obiect plutitor (ex: gonflabil: saltea / colac / fotoliu / 'rechin', 'peste' sau alta 'forma') [lungime/latime/grosime/forma/material/denumire]  - pentru a fi necesar sa fie inmatriculat (atestat de bord)

5) ar trebui precizate clar o serie de aspecto legate de modul (procedura) de control/constatare si mai ales de sanctiuni asociate tuturor neconformitatilor - in raport cu cele prezentate in prezentul material

* Mai multe detalii - de la Capitania Lacului Snagov

Prezentele informatii sunt colectate de-a lungul timpului de echipa SNAGOV TUR SRL si am aprecia feedback-ul si propunerile dvs. de imbunatatire si actualizare.

Pentru colaborari si mai multe detalii va invitam sa ne CONTACTATI sau scrieti la office@snagov.ro

                       

           

           

© 2005 Snagov Tur srl

Extras din REGULAMENTUL DE NAVIGATIE PE DUNARE

 

 

CAPITOLUL I

D1SPOZITII GENERALE

Art .1.01. - Semnificatia unor termeni

In prezentul Regulament:

 

a) - termenul ,,nava" inseamna navele de navigatie interioara, inclusiv ambarcatiunile mici si bacurile, precum si aparatele plutitoare si navele maritime;

b).- termenul ,,nava autopropulsata" inseamna nava propulsata prin propriile sale mijioace mecanice

c) - termenul ,,nava cu vele" inseamna orice nava care naviga numai cu vele; nava care naviga cu vele si in acelasi timp utilizeaza propriile sale mijioace mecanice de propulsie, se considera nava autopropulsata;

d) - termenul ambarcatiune mica inseamna orice nava cu lungimea corpului mai mica de 20m, cu exceptia ambarcatiunilor mici care remorcheaza, imping sau duc cuplat nave, altele decat ambarcatiuni mici, precum si a bacurilor si a navelor autorizate sa transporte mai mult de 12 pasageri

e).- termenul ,,aparat plutitor" Inseamna orice constructie plutitoare dotata cu instalatii mecanice si destinata sa execute lucrari pe caile navigabile sau in porturi (dragi, macarale, bigi, etc.);

f) - termenul ,,instalatie plutitoare" inseamna orice ansamblu de constructii plutitoare care in mod normal nu este destinat deplasarii, de exemplu: instalatii de bai, docuri, debarcadere, hangare pentru nave;

g) - termenul ..material plutitor asamblat" inseamna plutele, precum si orice constructie, grupari sau orice obiecte apte de a naviga, altele decat nave sau instalatii plutitoare;

h) - termenul ,,bac" inseamna nava care asigura serviciul de traversare a caii navigabile si care este clasificata ca bac de catre organele competente;

i) - termenul ,,barja de impingere" inseamna orice nava construita sau special amenajata pentru a fi impinsa'

j).-.termenul ,,barja dc nava maritima" inseamna o barja de impingere construita pentru a fi transportata la bordul navelor maritime si pentru a naviga pe caile de navigatie interioara;

k).-.termenul ,,convoi" inscamna convoi remorcat, impins sau formatie in cuplu;

l).-.termenul ,,convoi remorcat" inseamna orice grup compus din una sau mai multe nave,instalatii plutitoare sau materiale plutitoare asamblate care sunt remorcate de una sau mai multe nave autopropulsate care fac parte din convoi si se numesc remorchere;

m).-.termenul ,,convoi impins" inseamna un ansamblu rigid compus din nave, din care cel putin una este plasata inaintea navei autopropulsate care asigura propulsia convoiului si care este denumita impingator;



n) -.termenul ,,formatic in cuplu" inseamna un ansamblu compus din nave cuplate , bord la bord, dar nici una din ele nu este plasata in fata navei autopropulsate care asigura propulsia formatiei

o)-termenul ��in stationare,, inseamna atunci cand o nava, un material plutitor asamblat sau o instalatie plutitoare este, direct sau indirect, la ancora sau legata la mal;

p)- termenul ,,in mars,, inseamna atunci cand o nava, un material plutitor asamblat sau o instalatie plutitoare, nu este direct, nici in ancora, nici legata la mal si nici esuata; pentru astfel de nave, materiale plutitoare sau instalatii plutitoare in mars, prin termenul ,,a se opri,, se intelege oprirea in raport cu malul;

q)- termenul ,,nava care pescuieste,, inseamna orice nava care pescuieste cu ajutorul plasei, a carmacei, cu traul sau alte mijloace de pescuit, care-i reduce capacitatea de manevra; acest termen nu se refera la nave care pescuiesc cu ajutorul carmacelor remorcate sau alte mijloace de pescuit care nu reduc capacitatea lor de manevra;

r)- termenii:

,,lumina alba,,

,,lumina rosie,,

,,lumina verde,,

,,lumina galbena,,

,,lumina albastra,,

inseamna luminile ale caror culori corespund prevederilor Anexei 4 din prezentul Regulament;

s)- termenii:

,,lumina puternica,,

,,lumina clara,,

,,lumina obisnuita,,

inseamna luminile a caror intensitate corespund prevederilor Anexei 5 din prezentul Regulament;

t)- termenul ,,lumina intermitenta,, inseamna o lumina cu un ritm de 50 pana la 60 perioade de lumina pe minut

u)- termenul ,,sunet scurt,, inseamna un sunet cu o durata de circa o secunda; termenul ,,sunet lung,,- un sunet cu o durata de circa 4 secunde, intervalul intre doua sunete consecutive fiind de circa 1 secunda;

v)- termenul ,,serie de sunete foarte scurte,, inseamna o serie de cel putin 6 sunete cu o durata de circa de secunda fiecare, despartite prin pause de circa secunda;

v bis)- termenul,,serie de batai de clopot,, inseamna doua lovituri de clopot;

w)- termenul ,,semnal sonor tritonal,, inseamna un semnal emis in 3 reprize, constituit din 3 sunete de tonalitati diferite, succedandu-se fara intrerupere si avand o durata totala de aproximativ doua secunde. Frecventa sunetelor trebuie sa fie cuprinsa intre 165 si 297 Hz, iar intre sunetul cel mai inalt si sunetul cel mai de jos, trebuie sa fie o diferenta de cel putin doua tonuri intregi. Fiecare serie de trei sunete, trebuie sa inceapa cu tonul cel mai de jos si sa se termine cu tonul cel mai inalt;

x)- termenul ,, noapte,, inseamna perioada cuprinsa intre apusul si rasaritul soarelui;

y)- termenul ,,zi,, inseamna perioada cuprinsa intre rasaritul si apusul soarelui;

z)- termenul ,,viteza de siguranta,, inseamna o viteza la care o nava, un convoi sau formatie in cuplu, poate sa adopte masuri adecvate si eficace pentru a preveni un abordaj oprindu-se in limitele distantei ceruta de imprejurari si conditiile date;

z-bis-1)- termenul ,,vizibilitate redusa,, inseamna conditiile in care vizibilitatea este redusa ca urmare a cetii, paclei, viscolului, averselor de ploaie si alte cauze;

z-bis-2)- temenul ,,senal,, inseamna un sector al caii navigabile utilizat pentru navigatie la un nivel dat si balizat cu semnale.

Art.1.02.-Conducator

Orice nava sau material plutitor asamblat, cu exceptia navelor dintr-un convoi impins in afara de impingator, precum si a navelor prevazute la art.1.08, trebuie sa fie puse sub autoritatea unei persoane, avand calificarea necesara in acest scop. Aceasta persoana este denumita in continuare ,,conducator,,.

.Orice convoi trebuie sa fie pus de asemenea, sub autoritatea unui conducator, avand calitatea necesara in acest scop. Conducatorul este desemnat in modul urmator:

a)- in cazul unui convoi care nu cuprinde decat o nava autopropulsata, conducatorul convoiului este acela al navei autopropulsate;

b)- in cazul unui convoi remorcat care are in fata nave autopropulsate in linie de sir, in numar de doua sau mai multe, conducatorul convoiului este conducatorul primei nave;

c)- in cazul unui convoi remorcat, avand in fata nave autopropulate in numar de doua sau mai multe si care naviga cuplate, dintre care unul asigura tractiunea principala, conducatorul convoiului este conducatorul navei care asigara tractiunea principala;

d)- in toate celelalte cazuri, conducatorul convoiului sau formatiei in cuplu, trebuie sa fie numit in timp util.

3. In mars, conducatorul trebuie sa se gaseasca la bord; in afara de aceasta conducatorul unui aparat plutitor, trebuie sa fie intotdeauna la bord in timp ce aparatul plutitor este in lucru.

4. Conducatorul este raspunzator de respectarea prevederilor prezentului Regulament pe nava lui, pe convoiul lui sau pe materialele plutitoare asamblate. Conducatorii navelor dintr-un convoi remorcat, trebuie sa se conformeze ordinelor conducatorului convoiului; totusi chiar fara aceste ordine, ei trebuie sa ia toate masurile cerute de imprejurari pentru buna conducere a navelor lor; aceleasi prevederi se aplica conducatorilor navelor dintr-o formatie in cuplu, care nu sunt conducatori ai formatiei.

5. Orice instalatie plutitoare trebuie sa fie pusa sub autoritatea unei persoane calificate. Aceasta persoana este raspunzatoare de respectarea prevederilor din prezentul Regulament pe instalatia sa plutitoare.

Art.1.03.- Indatoririle echipajului si a altor persoane care se gasesc la bord

Membrii echipajului trebuie sa execute ordinele ce le sunt date de catre conducatorul navei in cadrul responsabilitatii sale. El trebuie sa contribuie la respectarea prevederilor prezentului Regulament si a altor dispozitii aplicabile.

Orice alte persoane care se gasesc la bord, trebuie sa se conformeze ordinelor ce le sunt date de catre conducatorul navei in interesul sigurantei navigatiei sau ordinii la bord.

Art.1.04.- Indatoriri generale de vigilenta

Chiar daca, in prezentul Regulament, nu sunt prevazute dispozitii speciale, conducatorii trebuie sa ia toate masurile de precautie pe care le impun indatoririle generale de vigilenta si practica profesionala curenta in vederea evitarii in special:

-de a pune in pericol viata persoanelor;

-de a provoca pagube navelor sau materialelor plutitoare asamblate, malurilor sau lucratorilor si instalatiilor de orice natura, aflate in calea navigabila sau in imediata apropiere a acesteia;

-de a crea piedici navigatiei;

-de a polua apele Dunarii;

2.Dispozitia de mai sus se aplica, de asemenea, persoanelor sub paza carora sunt puse instalatiile plutitoare.

Art.1.050-Comportarea in imprejurari deosebite

Pentru a evita un pericol iminent, conducatorii trebuie sa ia toate masurile cerute de imprejurari, chiar daca prin aceasta trebuie sa se indeparteze de la prevederile prezentului Regulament.

Art.1.06.-Folosirea caii navigabile

Lungimea, latimea, inaltimea deasupra apei, pescajul si viteza navelor, convoaielor sau materialelor plutitoare asamblate trebuie sa fie compatibila cu caracteristicile caii navigabile si ale lucrarilor de arta.

Art. 1.07.- Incarcarea maxima ; numarul de pasageri

1. Navele nu trebuie sa fie incarcate deasupra liniei de plutire, care corespunde limitei inferioare a marcilor de bord liber.

2. Incarcatura nu trebuie sa pericliteze stabilitatea navei si nici sa impiedice vederea de la timonerie.

3. Navele destinate pentru transportul de pasageri nu trebuie sa aiba la bord un numar de pasageri superior celui autorizat de organele competente.

Art. 1.08.- Echipajul navelor si al materialelor plutitoare asamblate

Toate navele si materialele plutitoare asamblate, cu exceptia navelor unui convoi impins, in afara de impingator, trebuie sa aiba un echipaj suficient de numeros si calificat pentru a asigura securitatea persoanelor care se afla la bord si siguranta navigatiei. Totodata navele nepropulsate ale unei formatii in cuplu si unele nave remorcate intr-un ansamblu rigid, nu sunt obligate sa aiba echipaj atunci cand echipajul altor unitati ale formatiei in cuplu sau ansamblului rigid este suficient de numeros si calificat pentru a asigura securitatea persoanelor care se afla la bord si siguranta navigatiei.

Art.1.09.-Tinerea carmei

1.In timpul navigatiei, carmei trebuie sa fie tinuta de catre cel putin o persoana calificata care sa aiba varsta de minim 16 ani.

2. Pentru a asigura o buna conducere navei, persoana de la carma trebuie sa fie in masura de a primi si de a tranmite toate comenzile care sosesc la timonerie sau pleaca din aceasta. In special trebuie sa fie in masura de a auzi semnalele sonore si de a avea o vedere suficient de libera in toate directiile.

Daca vizibilitatea in toate directiile nu este posibila, persoana de la carma trebuie sa aiba posibilitatea utilizarii unui mijloc optic care sa asigure un camp de vizibilitate suficient, o imagine clara si nedeformata.

3.In imprejurari deosebite, pentru informarea conducatorului, pe nava trebuie sa se gaseasca un post special de observare sau un post de receptie a semnalelor sonore.

Art.1.10.-Documente de bord

1.     In navigatia internationala bordul navelor cu exceptia navelor maritime, trebuie sa se gaseasca:

a)     atesatatul de bord;

b)     certificatul de tonaj (numai pentru navele destinate transportului de marfuri);

c)     rolul de echipaj (cu exceptia navelor fara echipaj);

d)     jurnalul de bord (numai pentru navele autopropulsate), de asemenea si alte documente referitoare la navigatie, care sunt cerute in virtutea conventiilor sau acordurilor internationale.

2.-Prin derogare de la punctual 1 de mai sus, ambarcatiunile mici nu sunt obligate sa aiba documentele prevazute la subpunctele b) si d); in afara de acestea, pentru ambarcatiunile mici de agrement, documentul prevazut la subpunctul c), nu este obligatoriu iar documentul prevazut la subpunctul a), poate fi inlocuit printr-un permis national de navigatie.

3. La bordul materialelor plutitoare asamblate, trebuie sa se gaseasca un permis national de navigatie.

4. Documentele a caror existenta la bord este ceruta prin prevederile prezentului Regulament sau a altor prescriptii aplicabile, trebuie sa fie prezentate la orice cerere a organelor capitaniilor de port.

5. Totodata, atestatul de bord si certificatul de tonaj nu sunt obligatorii la bordul barjelor de impingere pe care exista o placa metalica cu urmatoarele date:

Numarul de inmatriculare��������������������������������������������������������

Atestatul de bord nr.������� ����������������������������������������������������������

Organul competent��������������������������������������������������������������������




Valabil pana la���������������������������������������������������������������������������

Aceste date trebuie sa fie gravate sau stantate in asa fel, incat sa fie citite cu usurinta, inaltimea literelor si a cifrelor trebuie sa aiba cel putin 6mm. Aceasta placa metalica trebuie sa aiba latimea de cel putin 60mm, iar lungimea de cel putin 120mm; placa trebuie sa fie fixata definitiv intr-un loc vizibil, in tribord, in apropiere de pupa barjei.

Concordanta intre datele imprimate pe placa si datele din atestatul de bord al barjei trebuie sa fie confirmata de catre autoritatea competenta al carei poanson va fi aplicat pe placa.

Atestatul de bord si certificatul de tonaj, trebuie sa fie pastrate de proprietarul barjei.

Art.1.11.- Regulamentul de navigatie

Un exemplar al prezentului Regulament, inclusiv regulile locale stabilite pentru sectorul pe care naviga nava si prevederile cu caracter temporar, conform art.1.22, trebuie sa se gaseasca la bordul fiecarei nave, cu exceptia ambarcatiunilor mici si a navelor care nu au echipaj.

Art.1.12.- Obiecte periculoase la bord; pierderi de obiecte; obstacole

1. Este interzis sa se lase a iesi in afara bordurilor navelor si materialelor plutitoare asamblate, obiecte care ar putea prezenta pericol pentru nave, materiale plutitoare asamblate, instalatii plutitoare si instalatii din calea navigabila sau din vecinatatea acesteia.

2. Cand ancorele sunt ridicate, ele nu trebuie sa fie mai jos de fundul sau chila navei sau de planul cel mai de jos al materialelor plutitoare asamblate.

3.Cand o nava, un material plutitor asamblat sau o instalatie plutitoare pierde un obiect care ar putea crea un obstacol sau un pericol pentru navigatie, conducatorul sau persoana care raspunde de instalatia plutitoare, trebuie sa anunte despre aceasta, fara intarziere, capitania de port cea mai apropiata, indicand cat mai exact posibil locul in care obiectul a fost pierdut. In afara de aceasta, pe masura posibilitatilor, trebuie sa marcheze acest loc cu un reper.

4.Cand o nava intalneste un obstacol necunoscut, situat in calea navigabila, conducatorul trebuie sa anunte, fara intarziere, capitania de port cea mai apropiata, indicand, pe cat posibil, locol exact in care obstacolul a fost intalnit.

Art.1.13.-Protejarea semnalelor caii navigabile

1.Este interzis navelor si materialelor plutitoare asamblate de a se folosi de semnalele caii navigabile (geamanduri, flotori, panouri ect.) pentru a se lega si a se trage de acestea, de a deteriora semnalele sau a le face improprii destinatiei lor.

2.Cand o nava sau un material plutitor asamblat a deplasat un semnal sau a deteriorat o instalatie care face parte din semnalizarea caii navigabile, conducatorul trebuie sa anunte, fara intarziere capitania de port cea mai apropiata.

3.In general, orice conducator are datoria sa anunte, fara intarziere, capitania de port cea mai apropiata, asupra incidentelelor sau accidentelor constatate la instalatiile de semnalizare (stingerea unei lumini, deplasarea unei geamanduri, distrugerea unui semnal etc.).

Art.1.14.-Deteriorari cauzate lucrarilor de arta

Cand o nava sau un material plutitor asamblat a deteriorate o lucrare de arta (ecluza, pod si altele) conducatorul are datoria sa anunte despre aceasta, fara intarziere, capitania de port cea mai apropiata.

Art.1.15-Interzicerea deversarii in calea navigabila

1.Este interzis sa se arunce, sa se verse, sa se lase sa cada sau sa se scurga in calea navigabila obiecte sau substante de natura a crea o piedica sau un pericol pentru navigatie sau pentru ceilalti utilizatori ai caii de apa.

2.Este interzis in mod special de a arunca, a varsa sau a face sa se scurga in calea navigabila rezuduuri petroliere, sub orice forma sau a amestecurilor acestor reziduuri cu apa.

In caz de deversare accidentala de aceasta natura sau de iminenta a unei asemenea deversari, conducatorul trebuie sa anunte, fara intarziere, capitania cea mai apropiata, indicand, de asemenea, pe cat posibil de exact, natura si locul unde s-a produs aceasta.

Art.1.16.-Salvare si asistenta

1.In caz de accident care pune in pericol persoanele care se gasesec la bord, conducatorul trebuie sa se foloseasca de toate mijloacele pe care le are la dispozitie, pentru salvarea acestor persoane.

2.Orice conducator de nava, care se gaseste in apropierea unei nave sau a unui material plutitor asamblat, victima a unui accident, care pune in pericol persoane sau care ameninta sa cauzeze obstructia senalului navigabil, are datoria, in masura in care nu pune in pericol siguranta propriei sale nave, sa dea imediat asistenta.

Art.1.17.-Nave esuate sau scufundate

1.Conducatorul unei nave esuate sau scufundate sau a unui material plutitor asamblat esuat sau dezmembrat, trebuie sa anunte in cel mai scurt timp posibil, capitania de port cea mai apropiata. Conducatorul sau unul din membrii echipajului navei esuate sau scuundate, trebuie sa ramana la bordul navei sau in imediata apropiere de locul accidentului, pana in momentul obtinerii permisului de parasirea locului, din partea organelor capitaniei de port.

2.Cand in senal sau in apropierea acestuia o nava sau un material plutitor asamblat a esuat sau s-a scufundat conducatorul are datoria ca in termenul cel mai scurt si fara sa renunte la obligatia de a arata semnalele prevazute la art.3.27 si 3.41, sa avertizeze din punctele corespunzatoare si de la distanta suficienta de locul accidentului, navele care se apropie pentru ca acestea sa aiba posibilitatea sa ia masuri necesare in timp util.

3.Daca accidentul s-a produs in timpul trecerii printr-o ecluza, conducatorul are datoria sa anunte imediat evenimentul operatorului ecluzei.

4.Daca nava esuata sau scufundata face parte dintr-un convoi sau dintr-o formatie in cuplu, obligatiile prevazute la pct.1 si 2 de mai sus, revin conducatorului sau formatiei.

Art.1.18.-Obligatia de a degaja senalul

1.Cand o nava sau un material plutitor asamblat esuat sau scufundat sau un obiect pierdut de o nava ori de un material plutitor asamblat, creeaza sau ameninta sa creeze o obstructie totala sau partiala a senalului, conducatorul navei sau al materialului plutitor asamblat, este obligat sa ia toate masurile pentru degajarea senalului in termenul cel mai scurt.

2.Aceeasi obligatie revine conducatorului navei care este in pericol de a se scufunda sau de a ajunge in imposibilitatea de manevra.

3.Daca o nava esuata sau scufundata face parte dintr-un convoi sau dintr-o formatie in cuplu, obligatiile prevazute la pct. 1 si 2 de mai sus revin conducatorului convoiului sau formatiei.

Art.1.19.-Ordine speciale

1. Conducatorii, precum si persoanele sub paza carora sunt puse instalatiile plutitoare, trebuie sa se conformeza ordinelor speciale ce le sunt date de catre organele capitaniei portului in vederea sigurantei si bunei ordini a navigatiei.

2.In acest sens, organele capitaniei de port pot interzice prin ordin special, plecarea navei atunci cand:

a)-nava nu are atestat de bord sau permis national de navigatie sau daca aceste documente nu mai sunt valabile;

b)-nava nu corespunde prevederilor art. 1.07;

c)-echipajul sau echipamentul navei nu corespunde prevederilor art. 1.08.

Art.1.20.-Controlul

Conducatorii, precum si persoanele sub paza carora se gasesc instalatiile plutitoare, trebuie sa acorde organelor capitaniilor de port, inlesnirile necesare pentru a le permite acestora sa se asigure de respectarea prezentului Regulament si a altor dispozitii aplicabile.

Art.1.21.-Transporturi speciale

1.Sunt considerate transporturi speciale toate deplasarile pe calea navigabila:

a)-a navelor sau convoaielor care nu corespund prevederilor art. 1.06 si 1.08;

b)- a instalatiilor plutitoare sau a materialelor asamblate. Deplasarea acestora nu constituie transport special daca din acesta nu poate rezulta, in mod evident, nici o piedica sau nici un pericol pentru navigatie, precum si nici o stricaciune pentru lucrarile de arta.

2.Aceste transporturi speciale nu sunt admise decat pe baza unei autorizatii speciale eliberate de autoritatile competente ale sectoarelor ce urmeaza a fi parcurse.

3.Transporturile sunt supuse conditiilor pe care aceste autoritati le vor stabili pentru fiecare caz in parte.

4.Pentru fiecare transport trebuie sa fie desemnat un conducator, tinand cont de prevederile art.1.02.

Art.122.-Dispozitii cu caracter temporar

Conducatorii trebuie sa se conformeze dispozitiilor cu caracter temporar stabilite si publicate sub forma de aviz de catre autoritatea competenta, in cazuri speciale, in vederea sigurantei si bunei desfasurari a navigatiei

Art.1.23.-Desfasurarea activitatilor sportive si altele

Desfasurarea activitatilor sportive, sarbatorilor pe apa si alte manifestari care pot afecta siguranta sau buna desfasurare a navigatiei, trebuie sa se faca cu aprobarea autoritatilor competente.

Art.1.24.-Dispozitii cu privire la transportul materialelor periculoase

Conducatorii navelor care transporta materiale periculoase ca : explozibile, radioactive, toxice, corosive, precum si inflamabile, trebuie sa se conformeze dispozitiilor speciale de precautie pentru a asigura securitatea echipajului si a navigatiei.

Art.1.25.-Adapostirea si iernarea navelor

Cand conditiile meteorologice impiedica navele sa-si continue navigatia, conducatorii pot sa se foloseasca de porturi si de locuri de adapost, cu respectarea dispozitiilor speciale ale capitaniilor de port stabilite pentru aceste porturi si adaposturi si impuse de conditiile locale sau de operatiunile de incarcare si descarcare.

Art.1.26.-Domeniul de aplicare a prezentului Regulament

1.Prezentul Regulament se aplica pe parcursul cailor navigabile romanesti, ca si in acvatoriile porturilor, locurilor de adapostire si punctele de incarcare-descarcare fara a incalca dispozitiile speciale ale autoritatiilor competente stabilite pentru aceste porturi, adaposturi si puncte, impuse de conditiile locale sau de operatiunile de incarcare-descarcare.

2.Conducatorii navelor care naviga pe Dunare precum si celalalte persoane prevazute in prezentul Regulament, trebuie sa se conformeze Dispozitiilor fundamentale de navigatie pe Dunare si regulilor locale stabilite de tarile dunarene si administratiile fluviale speciale pentru sectoarele de Dunare respective.

Ancora

Este de marime proportionala cu dimensiunile si greutatea ambarcatiunii si este legata de sistemul de coborâre/ridicare a acesteia prin lant metallic sau saula hidrorezistenta (sintetica) care trebuie sa aiba o lungime suficient de mare pentru a putea fi lasata pe fundul apei (lungime în functie de adâncimea maxima estimata a traseului de navigatie). Se pot monta sisteme mecanice de ridicare a ancorei sau electrice, cu comanda plasata la prova lânga locul de ancora sau la postul de pilotaj.

Baloane de acostare

Se folosesc ca interfata de legatura între ambarcatiune si pontonul (sau orice alt obiect) de acostare cu rolul de a evita venirea în contact direct a ambarcatiunii cu locul de acostare. Au diferite dimensiuni, forme si materiale.

Binoclu

Foloseste la identificarea ambarcatiunilor si obstacolelor ce apar în calea de navigatie, deasemenea a malurilor, schimbarilor de vreme, etc.

Pot avea diferite puteri de marire, însa ideal este sa aiba un câmp vizual mare si o putere medie de marire, asa încât sa aiba o buna vizibilitate si la lumina mai slaba si o stabilitate buna a imaginii tinând cont de miscarile ambarcatiunii.

Pot fi mai complexe, cu busola integrata si câmp de masurare a directiei si a înaltimii/distantei la care sunt obiectele private

Sau mai evoluate tehnic, având adaptare la vederea în lumina crepusculare/de noapte si chiar stabilizator de imagine (care face ca imaginea vazuta sa fie stabila chiar în cazul miscarilor ambarcatiunii).

Binoclurile dedicate navigatiei sunt flotante sau au o curea de sustinere flotanata, asa încât acesta sa nu sa se scufunde daca este scapat în apa (este un principiu general aplicat obiectelor mici mobile folosite în navigatie).

Motor de rezerva

Barcile cu motor unic (majoritatea) risca la defectare sa nu mai pote fi guvernate si sa nu se poata întoarce la mal sau sa se loveasca de diferite obstacole. Pentru aceste motive este util sa se monteze la oglinda pupei un motor de tip outboard de putere mica în raport cu dimensiunile ambarcatiunii. Acest motor va fi însa suficient sa readuca guvernabilitatea ambarcatiunii în conditiile unui motor principal (inboard) defect sau sa readuca catre mal ambarcatiunea



Din acest motiv, multi prefera sa monteze atât în cazul motoarelor inboard cât si a celor outboard 2 motoare gemene în locul unuia singur, în ciuda unor costuri suplimentare evident.

Pilot automat

Dispozitiv controlat electronic care comanda directia ambarcatiuni catre un punct sau o directie geografica definite pe harta, folosing sistemul GPS. Este util pentru navigatia pe mare, unde nu este nevoie de atentie deosebita la conditiile de adâncime si de obstacole asa cum este cazul navigatiei pe apele interne.

Post de conducere la pupa

Post suplimentar de conducere la pupa, cu minim o timona + o maneta de acceleratie pentru usurarea manevrelor de acostare în locuri înguste (acostari în mers înapoi).

Post de conducere suplimentar pe puntea superioara a ambarcatiunii

(de regula numit flybridge)

Se poate monta optional la multe tipuri de ambarcatiuni cu cabina, un post de conducere pe mica punte creata pe cabina de pilotaj. Aceasta permite o vizibilitate foarte buna, mai ales ambarcatiunilor de viteza, care prin planare mentin un unghi de vizibilitate mai mic pentru navigatie.

Alt avantaj este si acela de a putea guverna nava profitând totodata de sederea la soare si în aer liber, dând un caracter mai sport ambarcatiunii respective.

Radar

Este un detector radar cu baleiaj continuu, care se monteaza pe partea cea mai înalta a ambarcatiunii. Aceasta este de diferite puteri (atentie, are un grad de iradiere si asupra pasagerilor proportional cu puterea sa) si da informatii asupra obiectelor ce se apropie de ambarcatiune, fie plutitoare fie tinând de maluri/sol.

Obiectele se pot detecta si vizualiza cu conditia ca acestea sa reflecte radiatia radar, adica sa aiba parti metalice. Pentru cresterea gradului de vizibilitate a ambarcatiunilor mai mici, se pot monta la bordul acestor deflectoare speciale.

Vizibilitatea obiectelor prin radar este deasemenea mai buna cu cât nu numai puterea este mai mare ci si cu cât detectorul este montat mai sus, pentru o mai bunp acoperire an linie dreaptp a orizontului.

Receptor GPS

Necesar pentru orientarea geografica în navigatie. Poate fi simplu, indicând numai coordonatele geografice (latitudine/longitudine), însa pot memora puncte de interes (care se pot cauta ulterior cu receptorul). Poate fi mai complex, având harti în memorie, cu informatii de adâncime a apei si de contur al malurilor.

Receptoarele complexe de navigatie se numesc plotter-e, au harti color, înregistreaza deplasarile ambarcatiunii pentru înserarea traseelor efectuate pe harta, au display mare cu afisarea informatiilor venite de la sonda eco de adâncime, de la radar daca este montat si posibil si de la motoarele moderne care pot transmite informatii complexe acestui plotter (un fel de computer complex de bord).

Receptoarele GPS pot fi de mici dimensiuni, portabile sau fixe cu acumulatori proprii si receptorul incorporate sau pot fi stationare, montate la postul de conducere, cu receptorul montat la exteriorul ambarcatiunii.

Sistem de fixare la mal

Se folosesc saulele si paramele, an fucntie de marimea si greutatea ambarcatiunii.

Trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a permite nu numai legarea la nevoie în 3 puncte ci si remorcarea daca este nevoie. Pentru ambarcatiunile de agrement de dimensiuni medii, este bine de avut cel putin 3 lungimi de saulade 12 - 15 m lungime

Este indicat ca navigatorul sa aiba la îndemâna pe timpul navigatiei un cutit special de taiat saule/parame care trebuie sa aiba vârful netaios (împotriva accidentelor) si lama foarte taioasa de regula cu mici striatii, pentru a putea sectiona dintr-o miscare (foarte rapid) legatura în cazul în care acest lucru devine salvator pentru ambarcatiune asa cum este în cazul în care ambarcatiunea este legata si sunt valuri mari care pot rasturna din aceasta cauza nava. Pentru acest lucru exista si sisteme mecanice fixe de taiere a saulei/paramei

Sistem de iluminare pentru navigatie

Este obligatoriu si are diferite formule structurale în functie de marimea si de destinatia ambarcatiunii respective

Pentru ambarcatiunile de agrement de marime mijlocie (5-10 m lungime), sunt obligatorii: lumina alba la catarg, lumina verde de pozitie la tribord, lumina rosie de pozitie la babord.

Se pot folosi si reflectoare/faruri focalizate asemanatoare celor de uz auto însa nu în regime de mars ci numai la acostare, cautare, manevre de port. Acestea pot avea reglaj automat al directiei de proiectie controlat prin aparatura de bord sau prin telecomanda fara cu sau fara fir.

Sistem de propulsie laterala

(Thruster-e)

Numite Bow-thruster pentru cele care se monteaza la prova sau Aft-thruster pentru cele care se monteaza la pupa.

Sunt sisteme electrice de propulsie cu elice, motor electric si acumulatori reîncarcabili, ce se monteaza în tunele cilindrice aflate catre pupa sau catre prova ambarcatiunii, perpendiculare pe ax sau lungime

Sunt controlate prin sisteme electronice de tip joy-stick, permitând manevre de acostare prin împingerea laterala a provei sau pupei dupa cum se actioneaza unul sau altul din sisteme, sau miscari combinate prin actioanarea lor simultana.

Exista si sisteme de comanda la distanta cu "telecomanda" fara fir, permitând manevre facile în conditii de spatiu restrâns cu avantajul în plus pentru cel care comanda nava de a sta oriunde în timpul acestor manevre.

Sistem de salvare a personalului

Vestele de salvare + colacii de salvare sunt obligatorii pentru toate ambarcatiunile si numarul lor se determina la înmatricularea ambarcatiunii la ANR în functie de numarul de persoane maxim transportabil la bord. Acestea sunt foarte diferite ca forma si sistem de flotabilitate. Cele mai moderne sunt de mici dimensiuni si au sistem de umflare automata cu gaz comprimat la comanda purtatorului, astfel încât acestea pot fi purtate foarte usor, fara sa stânjeneasca miscarile si fara sa conditioneze îmbracamintea purtata

Sisteme de localizare a navei si/sau a personalului; sunt aparate de mici dimensiuni, cu acumulatori de mare rezistenta, care receptioneaza pozitia lor geo prin GPS si totodata emit un semnal radio functionând ca o baliza de localizare pentru usurarea eforturilor salvatorilor

Sistemele flotante complexe de salvare sunt un fel de barci pneumatice rotunde cu pereti acoperitori (ca un iglu) care stau pâna la folosire în niste valise speciale, ermetic închise La nevoie, aceste valise o data declansate, umfla automat ambarcatiunea de salvare. Aceasta poate acomoda un numar diferit de pasageri în pericol, se închide ermetic cu un fermoar special, nu se poate rasturna (are centrul de greutate sub nivelul apei) si are la bord ceva apa, lumina, sistem de semnalizare radion, un cutic, o mica trusa de reparatii, tablete energizante, etc, necesare pentru supravietuirea salvatilor pe câteva zile

Barci de salvare clasice, adica fie simple deschise cu motor sau vâsle, fie gonflabile

Sistem de semnalizare sonora

Numite claxoane marine, sunt generatoare de semnal acustic intens, de regula pe tonalitati mai joase ca cele folosite la transportul rutier.

Sunt ca si toate celelalte instrumente ce se product pentru navigatie, rezistente la umiditate si efectul coroziv al sarii ("marinizate").

Sonda de adâncime

Este necesara pentru orice dimensiune de barca pentru a sti daca apa este suficient de adânca pentru a naviga cu acea ambarcatiune în zona respectiva sau pentru informatii legate de pescuit.

Are un indicator cu afisaj electronic la postul de conducere si o sonda eco montata sub nivelul apei, de regula în extremitatea dinspre pupa a ambarcatiunii, lateral de turbulentele create de jetul elicei de propulsie care îi perturba functionarea normala (aerul se comporta ca o bariera în calea fasciculului ultrasonic).

Exista sonografii mai complexe, care au capacitatea de a reda pe ecranele situate la postul de conducere nu numai adâncimea ci si imaginea 2D a fundului apei în dinamica navigatiei (o sectiune dinamica transversala a fundului apei). Acestea deasemenea ''vad'' obiectele plutind în apa la diferite adâncimi si de diferite marimi, astfel încât se pot vizualiza în dinamica chiar pestii cu imagini proportionale cu dimensiunea lor.

Ultimele generatii de sonografe au sonde multiple în diferite puncte ale chilei, care compun printr-un microprocessor informatiile si imaginile receptionate într-o imagine compusa în 3D, permitând vizualizarea fundului apei si a obiecteleor plutitoare pe o arie întinsa sub ambarcatiune si în 3 dimensiuni.

Sonda de masurare a vitezei de deplasare

Sunt receptoare simple, mecanice de regula, cu afisajul electronic la postul de conducere. Pot masura viteza de deplasare în raport cu apa (nu cu malurile!). De regula masoara si temperatura apei. Se pot seta unitati de masura diferite, Km, mile nautice, noduri sau grade Celsius, Fahrenheit.

Stabilizatoare

(flapsurile)

Sunt dispozitive plate, de regula metalice care se monteaza de regula la pupa la nivelul de unire a oglinzii cu chila ambarcatiunii

Prin miscarea lor în plan vertical în mod invers una fata de cealalta înclina ambarcatiunea spre babord sau tribord, reglând orizontalitatea ambarcatiunii atunci când este nevoie (încarcare asimetrica de exemplu)

Prin miscare lor în plan vertical sincronizat însa, fac ca prova barcii sa fie ridicata sau coborata iar pupa miscata în sens invers. Aceste miscari sunt utile pentru a corecta pozitia de mers în mars a ambarcatiunii daca aceasta nu este cea corecta (pozitia corecta este diferita de la un tip de ambarcatiune la altul). Miscarile acestea mai sunt utile si pentru a ajuta ambarcatiunile care sunt planante sau semi-planante sa intre în regime de mars mai repede prin fortarea ridicarii pupei în timpul pornirii si accelerarii.

Statie radio

Este utila mai mult pentru iesirile pe mare, unde pericolul de a fi în primejdie sau de a pierde orientarea sunt mai mari. Pot fi portabile sau fixe (se monteaza la postul de conducere) cu puteri de regula între 5W - 25W pentru ambarcatiunile de agrement mici si mijlocii. Antena celor fixe se monteaza pe cel mai înalt punct al ambarcatiunii, deoarece distanta la care sunt active este proportionala cu puterea dar si cu înaltimea de montare (pentru a "vedea" în linie dreapta fara obstacolul apei la o distanta cât mai mare) . Statiile se seteaza de catre furnizorul autorizat pe frecventele marine, care sunt alocate specific pe canale cu functiuni diverse: apel de urgenta, comunicare libera între nave, informatii trafic si vreme, etc. Statiile moderne de radio se pot conecta la receptorul GPS iar atunci când se transmit mesaje catre alte statii cu aceasta capabilitate tehnica, se transmite si locatia geografica a ambarcatiunii. Este foarte util pentru localizarea ambarcatiunilor în pericol sau a celor ratacite.

Trawler

1.Numele lor vine de la clasicul trawler:

Sunt nave de pescuit pe mare (trawl=plasa de pescuit). Acestea folosesc tehnica tractarii unor plase de pescuit de dimensiuni mari pe fundul marii sau la mare adâncime.

Sunt ambarcatiuni care se deplaseaza prin dislocarea apei având coca în forma unui V adânc si chila puternica

Au de regula un singur motor care dezvolta puterea necesara navigarii la viteze de maxim 7-9 noduri. Motorul este dispus în partea centrala a corpului navei iar deasupra se afla cabina echipajului

Au rezervoare mari de combustibil asigurând o autonomie mare de navigatie, atat de necesara pentru pescuitul pe mare

Trawlerele utilitare sunt înca folosite ca pescadoare, unele aduc pestele proaspat altele au si statii de prelucrare si congelare la bord pentru a permite perioade lungi de pescuit fara nevoia de aduce pestele la mal.

2.Ce sunt trawler-ele pentru agrement? Exista o categorie de ambarcatiuni de agrement numite "trawlers" sau "cruising trawlers" dupa numele navelor utilitare de pescuit descrise mai sus

Au lungimi cuprinse de regula între 30 si 70 picioare (10 - 23 m) si o forma asemanatoare pescadoarelor de mai sus

Realizeaza deplasarea prin dislocarea apei (displacement hull), având astfel viteza de croaziera limitata de regula la viteze pâna în 10 noduri

Motoarele au un consum mic (pentru o ambarcatiune de 30 picioare, cu un motor de 80 - 90 HP, consumul poate fi de numai 4 -5 litri/ora pentru o viteza de 7 - 8 noduri!), mergând la turatii scazute de pâna la 2000 rotatii pe minut. Pot naviga pe distante mari fara a se alimenta, pot depasi 1000 - 1500 de mile.

Unii producatori folosesc tipuri de coca/chila de tip semi-dislocare (semi-planare) care permit cresterea vitezei de croaziera pâna la 15 - 18 noduri alaturi de cresterea semnificativa a consumului de carburant bineânteles.

Aceste ambarcatiuni sunt menite croazierelor pe fluvii si costier pe mari dar si pentru traversarea de mari si oceane pentru exemplarele special construite si cu dimensiuni de regula de peste 45 de picioare

Sunt ambarcatiuni de lux, putând acomoda în cele mai bune conditii 4 - 10 persoane pentru perioade variabile de timp, trawlerele având dormitoare, bai cu dusuri cu apa calda, bucatarii modern utilate, instalatii de climatizare si sanitare de cele mai bune calitati

Conducerea ambarcatiunii se face de regula din fly-bridge (suprastructura deschisa plasata deasupra cabinei principale, folosita pentru pilotarea unor ambarcatiuni de agrement) dar poate fi facuta la cursele mai îndelungate si mai ales pe mare si din cabina principala

Sunt silentioase, foarte confortabile si sunt construite pentru cei care au ca obiectiv nu transportul pe apa ci petrecerea unei perioade de timp la bordul unei ambarcatiuni de acest fel.

Dictionari de termeni:

Post de conducere la pupa:

Post suplimentar de conducere la pupa, cu minim...

Consultanta

Nu stii care barca ti se potriveste?

Te ajutam noi.

+ detalii

Compara si alege

Ai momeala perfecta? Atunci îti trebuie o barca pe masura.

+ detalii

You are the captain

Lup de mare sau matelot? Clubul Willon te asteapta. + detalii

Tel: 021 317 30 94

021 317 30 95

St












Document Info


Accesari: 2513
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )