Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DIDO SI ÆNEAS

arta cultura












ALTE DOCUMENTE

ARTA GRECIEI ANTICE
Fotografia iarna - cateva sfaturi de ce si cum
Analiza principalelor situatii comice din Tartuffe
ARTA DACICA
REPREZENTARE SAU IMAGINATIE
Manierismul si renasterea tarzie
MICHELANGELO SI DURER
Cultura populara romaneasca in Europa
Promovarea interculturalitatii in procesul de predare
PRACTICA DE PROFIL LA ANTROPOLOGIE - Masti , figuri si fetisuri




DIDO SI ÆNEAS

Scena 1.

Oracolul: Eu arme cant.. cant pe barbatii de pe plaiurile Troiei. cant pe cel ce si-a urmat soarta pana in tinuturile Cartaginei pentru a-si indeplini menirea. Laud pe cel mistuit de furia zeilor pe uscat si in adancurile marii din pricina neimpacatei manii a aprigei Iunona.. El, Aeneas. cel ce a luptat cu marile si furiile, cel ce a semanat ura in randul zeilor. Prin el au renascut pamanturile din fata Italiei ce strajuiau carul si armele Iunonei. Vestita Cartagina.

Corul : Aici, se spune, ca-i era Iunonei mai drag ca-n orice alta tara.

Si de pe-atunci se straduia zeita sa puna aici domnia lumii.        

Didona, regina tanara, sleita de puteri si doliu

Plange in cetatea ridicata de propria-i mana-nsingurata.

           

Oracolul : Se va naste din sange troian o semintie ce va darama cetatea tiriana si din el, candva, o sa rasara popor trufas in lupta.Domn peste lumea-ntreaga !

Corul : In luciul marii va privi Didona, imparateasa noastra

Cristal de picaturi aurii vegheaza-n cer si-n ochii ei zeita prea frumoasa.

Scena 2.

 

Ana: Didona . puternica iti este astazi frumusetea. Parul iti mangaie umerii iar ochii iti lumineaza intregul chip, regina mea. 

Didona: Degeaba imi lumineaza chipul frumusetea.

Ana: Regina . dar ochii iti sunt de aur . si din piele-ti adulmec nectarul. Iar.

Didona: (o opreste brusc) Inceteaza !

Ana : Didona. Ceva iti intuneca privirea.. spune-mi !

Didona: Nu am nimic. nu

Ana: Spune-mi, Dido! Spune-mi ce iti face sufletul sa planga . Pe cine vezi in zare? Cine iti ineaca stralucirea ochilor? Cine iti ucide gandurile ? Cine, Didona, cine?

Didona: Sufletul imi plange dupa Siheu! Ceva imi spune ca nu Nu Siheu e mort. Trebuie sa ma obisnuiesc cu asta

 

Ana: Asa este. Linisteste-te

Didona: Mi s-a aratat azi-noapte.

Ana: Din nou?

Didona : Da. pieptul lui era insangerat de spada fratelui nostru.

Ana : Am crezut ca ai reusit sa uiti. au trecut ani de cand

 

Didona: Da, au trecut ani dar pentru mine nu conteaza sotul meu este mort din cauza mea.

Ana: Nu-i adevarat ! Nu te mai invinovati ! Siheu a murit ucis de fratele nostru!

Didona: Sangele simte nelegiuirea din inima lui. Si asta mi-a omorat sotul! Asta ma face sa il plang de atatia ani. sa adorm in fiecare noapte cu zambetul lui in minte si apoi sa il visez mort! Sa-i adulmec mirosul in acoperamantul patului, sa-i mangai sufletul cu lacrimi tarzii. Mi-e greu Mi-e greu sa inchid ochii, pentru ca ii simt inca privirea-i agera cum ma sageteaza!

Ana : Dar, sora mea. esti atat de frumoasa nu lasa lacrimile sa iti intunece chipul. Eu nu sunt nici frumoasa si nici iubita de popor. Am trait o viata in umbra ta. Nimeni nu vrea sa o ia de sotie pe sora reginei, cand ar putea-o avea chiar pe ea. Esti perfecta! Am citit zeci de poeme inchinate tie. Am vazut cum ard atatia barbati privindu-ti frumusetea. Ai inima de aur si  trupul de zeita! Alina-ti suferinta cu un alt suflet un suflet care sa te iubeasca si sa se inchine in fata maretiei tale!

Didona : Nu incepe iar. nu vreau sa imi gasesc un sot. Multi sunt aceia ce vaneaza comorile Cartaginei printr-o casatorie cu mine. Nu accept sa-mi vand pamantul pentru o dragoste in pacat.

Ana : Da, dar. Siheu nu mai e.

Didona : Pentru mine este inca prezent.

Ana : Prin visuri.

Didona: Chiar si asa! Ii voi fi fidela atata timp cat il aud in vis si il ating in somn. Il voi iubi pana cand durerea provocata de fratele nostru va fi mistuita de flacara unei noi iubiri adevarate. care. nu va aparea niciodata.

Ana: Nu gandi asa. atunci cand te astepti mai putin va aparea.

Didona: Povestile sunt imbietoare insa adevarurile sunt crunte. Siheu e mort, Cartagina e in mainile mele, iar dorul ma mistuie si ma seaca de puteri.

Ana: Didona.. Sfaturile mele sunt.

Didona: Sfaturile tale sunt inutile! Intelege ca nimeni, dar nimeni nu ma va face sa uit de bunul meu sot. Nici un viteaz de pe lumea asta nu ma va atinge pana cand zeii nu mi-l vor inapoia pe Siheu!

Ana: Esti mult prea indarjita. asta te face sa fii slaba.

Didona: Poate. Dar slabiciunea mea se naste din dragoste.

Ana: Nu, Didona Slabiciunea ta se naste din orgoliul care nu te lasa sa privesti in jur.

Didona: Poate ca ai dreptate. Dar nu ma voi clinti. Numai zeii au dreptul sa imi planifice viitorul. Si daca ei vor dori ca. acela ce ma va face sa il iubesc sa mi se arate azi. maine sau peste ani si ani. o vor face fara ca eu sa astept asta.

Ana: Zeita noastra, Iunona. te va indrepta catre cealalta fata a cruntului adevar de care imi vorbesti.

Scena 3.

 

Oracolul: Junona repezi din nori focul naprasnic al lui Jupiter cu vifore involburand intinsul marii si trimise flota troiana in larguri. Toate vanturile din adancuri rascolesc noianul si munti de valuri rastogolesc pe tarmurile marii. S-aud apoi tipete de oameni si scrasnete de funii la corabii.

Antheea: Regina, potop si munte urias de apa a aruncat corabii pe malul cetatii noastre: barbati raman deasupra, spanzurati pe creasta. Trei nave vantul smulge si le arunca pe niste stanci ascunse in miezul marii. Flota lui Aeneas imprastiata pe cuprinsul marii si pe troienii invaluiti de ape i-a adus aici. Ei cer gazduire la tine in cetate.

Didona: Usile palatului meu sunt mereu deschise. Ratacind pe mari, prinsi in furtuni nu am fost si noi? Din pacate, stiu cat de violente sunt aceste lovituri ale sortii. Lasati-i sa intre! (aparte) Am o puternica presimtire. (este imbracata in hainele de regina. Intra Aeneas urmat de marinari)

Scena 4.

Ilioneu: (inchinandu-se in fata ei) Marita regina, oameni nefericiti, ce ratacesc pe mari, in numele lui Jupiter iti cer adapost in cetate pentru cateva zile.

Didona: Dar spune-mi, barbat vanjos, care-ti este numele si neamul?

Ilioneu: O regina, numele meu este neinsemnat. Ilioneu. Insa neamul in care m-am nascut este cel troian.

Didona: Sunteti troieni!

Isor: Noi nu am venit sa pustiim cu spada si sa ducem prada pe tarmul marii.




Narbal: Doream sa ajungem in Italia, insa valurile ne-au imprastiat in acest tinut.

Filas: Lasa-ne sa tragem pe tarm flota zdrobita de furtuni, pentru ca vasele sa le tocmim cu barne si vaslele sa le cioplim. Apoi sa urmam ce ne-a fost ursit.

Didona : Alungati din inimi, troienilor, grijile si teama. sa stiti ca noi, punii, nu avem inima de piatra. cine n-a auzit de Troia si de vitejii sai? Fiti bineveniti sa trageti pe malul nostru navele. Eu voi trimite pe tarmuri oameni de nadejde sa va vina in ajutor. Iar cel ce va conduce este

Ascaniu: Aeneas!

Ilioneu: Fiul lui Venus, splendoarea impurpurata a tineretii!

Penteu: (avansand) Ascultator zeilor, Aeneas ne conduce catre Italia. Daca soarta va fi cu noi, vom fi fericiti sa stam intr-o noua patrie.

Didona: Cine nu-l admira pe acest print, prieten al bravului Hector? Cine ramane indiferent la numele sau atat de cunoscut? Tu esti.Aeneas, cel pe care dalba Venus i l-a nascut dardanului Anhise pe malurile raului Simois din Frigia?

Aeneas: Eu sunt. Aeneas din Troia.

Didona:  Mi-aduc si eu aminte ca la Sidon veni odata Teucru, alungat din tara lui sa-si caute, cu sprijinul lui Belus, alta tara. El, biruitorul Belus, tatal meu, prada atunci manosul Cipru si-l tinea cu totul sub ascultarea lui. Eu de atunci stiu de prabusirea orasului troian si de al tau nume, de capii greci. Intrati in casa noastra! La fel a vrut ursita si cu mine sa trec prin multe patimi si, la urma, sa ma asez in tara asta. Eu inca bine stiu ce-i suferinta: am invatat sa ajut pe cei ce sufera.

Aeneas: Multumim regina ca te-ai indurat de patimile pamantului nostru si ne primesti in casa si-n cetatea ta. Nu avem putere sa iti fim recunoscatori cum se cuvine. Numai zeii o pot face. Iti vor oferi rasplata cea dreapta.

Didona: Ce soarta rea, fiu de zeu, te-a adus in asa mari primejdii?

Aeneas : Istoviti de atatea greutati, suntem victime ale napastei dintre zei Frumoasa regina, cat timp vor curge raurile-n mare si cat cerul o sa dea hrana stelelor, eterne iti vor ramane gloria si laudele tale

Didona : Nu imi multumiti! Intrati, vitejii mei, in casa noastra. (catre curteni) Primiti-i cum se cuvine!

Scena 5.

Oracolul: Asa cuvanta ea si pe Aeneas il duce in palat, poruncind in temple rugaciuni.

Dido: Oh, Jupiter, tu care te chemi paznic al ospetiei, fa, binevoieste, zi vesela sa fie ziua asta si pentru tiri, dar si pentru pribegii din Troia, si de ea sa isi aminteasca de-apururea si stranepotii nostri! Cu noi sa fie Bachus, datatorul veseliei! Iar voi acuma tirii mei, cu totii fiti binevoitori partasi ospatului.

(Dansul cariatidelor)

Dido: Spune-mi Aeneas, prin ce aventuri te-a aruncat destinul in a voastra pribegie. ca doar de sapte veri umbli pribeag pe valuri si tarmuri straine..

Aeneas: O regina de-as lua-o eu din capat si de ai avea si tu acuma vreme sa asculti povestea pasurilor noastre, ar insera si ziua ar apune iar cerul si-ar inchide portile mai inainte de a-mi sfarsi cuvantul. Poruncesti, Didona, sa-mi rascolesc cumplita mea durere, sa spun cum grecii au surpat puterea si imparatia Troiei si jalea ce-am vazut-o si la care am fost partas ? (zambeste resemnat) Franti de lupte, capii danailor au cladit un cal din lemn.. spuneau ca-i dar de-ntoarcere, viclenii. dar ei, in taina bagara inauntru barbati unu` si unu`. De-ar fi voit zeii ca mintea noastra sa nu fie orbita. de ne-ar fi indemnat sa spintecam capcana cu securea  Daruri ale grecilor. pierdute amintiri am cazut un popor intreg in cursa unui tanar grec ce ni se jurase credincios. Acesta a reusit sa ne adoarma gandul adevarului, convingandu-ne sa bagam calul in cetate. Din el au iesit peste noapte sute de razboinici si cetatea noastra a fost arsa si pierduta. Apoi, pe mare, cu douazeci de vase am plecat, fiindu-mi drumul calauzit de zei spre implinirea ursitei: intemeierea unui nou oras, a unei noi Troie.

Ana: Aeneas, oamenii tai te cheama pe tarm.

(Aeneas iese, avand acordul Didonei)

Scena 6

Dido: Ana pierdute sentimente imi rascolesc inima Ce oaspete intra in casa noastra ?. Ce nobil chip?

Ana: Viteazul Aeneas 

Dido: Din zei se trage. pe-un om simplu il da pe fata frica. Si ce razboaie povestea. cumplite! Ana, o framantare ce nu poate fi marturisita ma inlantuie si as vrea ca nimeni sa n-o ghiceasca.

Ana: Durerea creste tainuind-o

Dido: A mea nu suporta dezvaluire.

Ana: Atunci lasa-ma sa-ti vorbesc; mi se pare mie sau inima ti-a fost induplecata? Oaspetele troian s-a strecurat in gandurile tale. Cea mai mare binecuvantare pe care soarta o poate da este siguranta Cartaginei si renasterea Troiei.

Dido: De unde izvoraste atata virtute? Prin ce furtuni si batalii a trecut el Valoarea lui Anchis impletita cu farmecele lui Venus Cat de dulce este el in timp de pace si totusi cat de feroce in lupta! Dupa moartea lui Siheu.. si dupa atatia ani.. sufletul mi-a sovait in fata lui Aeneas cunosc urmele vapaii de altadata..

Ana: Lasa-te cuprinsa de noile simtiri. Cupidon, mereu gentil si zambitor iti va presara drumul cu flori. Gandeste-te, Didona. ce mare imparatie se va urzi din aceste doua neamuri.

Didona: Cum  poti gandi astfel? Nu va fi nicio insotire amorul meu va trece.. si de va fi nevoie, il voi plange si pe Aeneas, la fel cum ani de zile inima  mi-a fost curmata de dorul lui Siheu.

Ana: Dido.. cere indurare zeilor.. si daruieste-te cu trup si suflet troianului.

Didona: Si tirilor ce ma vor de sotie ce le voi spune?

Ana: Cauta-le o pricina de amanare. Nu pierde ultima urma de iubire ce-ti face inima sa sovaie.

Didona: Dar. daca el se va intoarce in cetatea-i daramata si inima de troian o sa il impinga inapoi? Atunci eu. eu ce voi face, Ana?

Ana: Nu gandi asa. nu are cum sa plece Se vede in privirea lui ca nu se poate indeparta de tine Nu mania zeii cu neincrederea ta. iubeste si uita de Siheu.

Didona: Poate ca ai dreptate. Voi da frau liber iubirii si daca imi va raspunde la fel, Aeneas va fi cel ce m-a salvat din ghearele mortii ce-mi bantuiau sufletul.

 

(intra Aeneas)

Scena 7

Ana: Priveste, oaspetele reapare. Ce alura divina are! (iese)

Aeneas: Neasemuita-i bunavointa ta, regina! Atata bunatate cu niste straini fac din tine o inchipuire de o frumusete neasemuita..

Dido: Frumusetea mea e de mult trecuta. Insa inima mi-e tanara si iubirea de popor la fel.

Aeneas: Frumusetea ta, regina vine din stralucirea inimii tale. Esti mai puternica decat orice zeita si mai cuviincioasa decat orice femeie. Am auzit ca inca iti plangi sotul mort de ani de zile.

Dido: Adevarat vorbesti, rege troian! Insa eu raman in grija zeilor daca ei vor dori sa imi gasesc un alt sot, o vor face dar

Aeneas: Regina, nu trebuie sa astepti voia zeilor ca sa iti deschizi inima. Sunt sigur ca multi viteji din lumea intreaga ar da orice pentru a te lua de sotie.

Dido: Da, dar niciunul nu a reusit sa-mi faca inima sa tresara.

Aeneas: Si nimeni nu are sa reuseasca?

Dido: Aeneas. daca se va intampla, sunt sigura ca inima nu ma va insela in alegerea sotului potrivit. (ies)

 

 

 

Scena 8

 




(Seara in palatul Didonei. Oaspetii sunt desfatati in dansuri si atentii. Dansul Iliei)

 

Aeneas: Iubita Dido

Dido: Aeneas, vei duce oare la bun sfarsit calatoria ce-ai inceput si suferinta Troiei? Povesteste-mi soarta nefericitei Andromaca.

Aeneas: Facuta sclava de catre Pyrhus, a inceput sa se roage pentru moartea sa. Dar dragostea printului pentru ea era atat de staruitoare ca pana la urma si-a abandonat cele mai pretioase amintiri ale ei. Dupa multe refuzuri, a acceptat in cele din urma sa se casatoreasca cu el.

Dido: Cum? Vaduva lui Hector?

Aeneas: Ea se afla acum pe tronul lui Epirus.

Dido: Ce nelegiuire!.. Totul conspira pentru a-mi alunga remuscarile si pentru eliberarea inimii mele.

Aeneas:  Sa izgonim aceste amintiri triste. Splendida seara! Vino, drago Dido, respira aerul acestei mangaietoare brize. Doar pacea si vraja ne inconjoara, noaptea isi raspandeste valul si marea adormita sopteste in somnul ei cele mai dulci armonii.

Dido: Noapte inaltatoare si de infinit extaz. Artemis cea de aur, stelele mari de la curtea ta sa arunce asupra nostra lumina ta binecuvantata.

Aeneas: Intr-o noapte ca asta, Troilus a asteptat-o pe buna Cressida sub zidurile Troiei. Intr-o noapte ca asta Diana si-a lasat vaporosul val sa cada sub ochii lui Endymion.

Dido: Intr-o noapte ca asta, fiul Cythereei a ramas rece la mangaierile insistente ale reginei Didona.

(Dido este intinsa in bratele lui Eneas. Aceasta il mangaie, el raspunzandu-i la fel de tandru. In acest timp, femeile cartagineze ii urmaresc cu privirea )

Scena 9

 

Ilia: Spune-mi, Neris, ce te sperie?

Neris: Regina noastra Didona isi uita preocuparile care odata ii erau atat de dragi. Isi petrece timpul numai cu oaspetele troian. Constructiile si lucrul s-au oprit. Lunga sedere a troienilor in Cartagina ma ingrijoreaza si pe popor de asemenea.

Filira: Oare nu va dati seama ca ea il iubeste pe acest razboinic mandru si ca el ii impartaseste dragostea?

Penthesilea: Cum?

Aedonia: Ce nenorocire te temi ca va degenera din pasiunea lor?

Antheea: Poate avea regina noastra un sot mai valoros de atat sau Cartagina un rege mai darnic?

Penthesilea: Dar soarta nemiloasa il cheama pe Aeneas in Italia.

Neris:  O voce ii spune sa plece, o alta sa stea

Antheea: Dragostea este mai puternica decat oricare dintre zei.

Filira: Cu ce nefericiri mai ameninti Cartagina, viitor intunecat?

Ilia: Frica ta e in zadar. Cartagina e triumfatoare. Fermecatoarea noastra regina este indragostita de un erou cuceritor, o ghirlanda de flori ii incercuieste, iar in curand se vor uni.

Aedonia: Acesta este ghinionul care ni se prevesteste.

(Dido si Aeneas se dezmiarda. Incetul cu incetul se cufunda in somn)

Oracolul : Aceasta a fost intaia zi a mortii si ziua-ntai a multelor amaruri! Ei nu-i mai pasa nici de cuviinta si nici de gura lumii! Nici nu-i mai sta de-acu-nainte gandul la o iubire intr-ascuns, maritisul fiind cuvantul ce-i acoperea pacatul! Si iata-ndata merge vestea prin marile orase ale Libiei nu-i pacoste mai mare decat vestea. putina la-nceput si tematoare, ea pan'la cer ajunge !

Scena 10

(Aeneas doarme tinand-o in brate pe Dido. La un moment dat intra Junona, ce se apleaca la urechea lui Aeneas)

Juno: Aeneas! Aeneas! Urmareste-ma cu ochii mintii si-asculta-ma cu vocea constiintei tale.

Aeneas:  Zeita Junona? Ce se-ntampla? Visez oare?

Juno: Asa vei spune, rege troian. ca ai visat. Insa visul acesta te va aduce pe calea dreptatii! Te voi face sa-ti aduci aminte cine esti si de ce te afli pe acest pamant!

 

Aeneas:    Spune-mi zeita . Maritul Zeus mi te-a trimis?

Juno: Nu ma intreba asta! Intreaba-ma de nelegiuirea ta! Tu pui acum temelii Cartaginei inalte si te-nrobesti unei femei! Ei ii ridici cetate mandra si tu uiti de tara ta? De-a ta menire! Stapanul zeilor, ce conduce cu a lui putere cerul si pamantul, ma trimite la tine din Olimpul luminat! Si tot el imi porunceste sa-ti vorbesc. Ce pui tu la cale si cu ce speranta? Pe tine nu te mai indeamna gloria? Ai uitat de gintea troiana, de semintia pe care erai menit sa o ridici? De miile de oameni nu-ti mai pasa? De toti cei care te asteapta sa le ridici semintia din noroi tu fugi pentru o femeie? Acum pe pamantul libic iti petreci tu zilele? Paraseste in zori Cartagina si urmeaza-ti menirea. Zeii furiosi nu vor mai accepta sederea ta aici. Nu mai pierde timp in deliciile dragostei. Intemeiaza Roma pentru a readuce la viata Troia. Aeneas! Trezeste-te! Trezeste-te!

Aeneas: Poruncile iti vor fi indeplinite. In zori vom ridica ancora. Dar cum voi putea s-o linistesc pe regina mea? De abia resemnata in fata dragostei, din bratele ei va trebui sa ma desprind. Cum va putea suporta un destin atat de crud? Iubita o noapte, abandonata urmatoarea. A voastra sa fie vina, o zei! Caci eu ma supun vointei voastre, dar mi-ar fi fost mai usor sa mor!

(Incearca sa o mangaie, insa ezita si pleaca)

Scena 11

Oracolul: Ce neagra zi . Regina se va trezi din vis frumos, pentru ca iubirea sa se rupa in mii de amintiri si lacrimi, ce o vor indurera mai mult decat ar fi crezut.

(Pe malul marii. La discutiile marinarilor, Ilioneu tace ganditor.)

Athamas: Ce viata frumoasa ducem aici.

Penteu:  Aici, din cel putin o casa putem obtine vin bun si un vanat proaspat.

Filas: Deja stiu sa-i vorbesc in feniciana cartaginezei mele.

Narbal: A mea intelege troiana, face ce i se spune si nu protesteaza.

Filas: A ta intelege troiana?

Narbal: Intelege si face ce i se spune si nu protesteaza. Femeile de aici stiu cu siguranta in ce fel sa se uite la un strain

Isor: Si merita sa ne lepadam de toate aceste comforturi pentru o calatorie lunga?

Acaniu: Mdaplacerile furtunii

Filas: Infometarea

Athamas: Setea

Tereus: Iadul pe pamant!

Isor: Toata plictiseala de pe mare.



Penteu: Blestemata fie toata nebunia lor.

Tereus: Toate astea pentru Italia.

Narbal: A venit vremea sa gustam din roadele muncii noastre dupa ce ne-am rupt spinarile ca sa le crestem.

Filas: Da insa va trebui sa o luam iar de la capat.

Tereus: Destinul nostru ne obliga sa ne supunem.

Isor: Liniste. Vine Aeneas.

Aeneas: Ridicati-va troieni. Vantul este bun, marea ne asteapta. Plecam!

Ilioneu: Prieteni, voi auziti ce a spus Aeneas? Raspanditi peste tot vestea plecarii.

Aeneas: Trebuie sa parasim portul pana in zorii zilei. (aparte) Imi voi duce indatorirea la bun sfarsit, zei mareti. (catre marinari) Grabiti-va prieteni, nu pierdeti nici o clipa. Ridicati ancora. A venit timpul. Spre mare, Italia ne asteapta!

Isor: Sa mergem, trebuie sa ridicam ancora.

Filas: Nici timpul si nici mareea nu ne vor intarzia.

Ascaniu: Beti si luati-va repede ramas bun de la nimfele voastre de pe tarm.

Tereus: Sa punem capat plansului lor cu juraminte de reintoarcere.

Athamas: Dar fara intentia de a le revedea vreodata (ies)

Scena 12

 

Aeneas: (singur)Ma gandesc numai la Didona. Dar trebuie sa plec, asa trebuie sa fie. N-am sa uit niciodata frumosul ei chip. Cum oare voi suporta toate suspinele si durerea din ochii ei cand va veni timpul sa-mi iau ramas bun? Inseamna sa lupt chiar impotriva mea si impotriva ta, Dido. Sa-ti cer sa ma ierti in timp ce eu iti frang inima. Cum sa fac asta? Daca eu parasesc Cartagina fara sa te mai vad o data, fie ca viata mea sa se sfarseasca intr-un naufragiu. Sa plec fara s-o mai vad vreodata? Ce lasitate! Ar inseamna  sa calc in picioare toate sfintele legi ale ospitalitatii. Nu, nu, iubita regina, nobil suflet ce l-am rascolit. Adio, suflet nobil. Dido, iti cer iertare, plec! Soarta ma asteapta nerabdatoare. Te parasesc pentru a muri ca un erou.

 

Scena 13

 

(intra Didona)

Dido: Ti-am urmat pasii. De ce au strans oamenii tai flota? De ce stau pe malul marii? Asteapta pe cineva? (Aeneas tace) Acum vad, si nu-mi vine sa cred. Te pregatesti sa fugi?

Aeneas:     (dupa cateva secunde, raspunde hotarat) Pe mine ma asteapta! Iubita Dido, iarta-ma acum in cea  mai adanca mahnire a mea.

Dido: (continuand sa priveasca flota) Pleci? Asa? Fara nici o remuscare? Credeai, miselule, ca-mi vei ascunde asa nelegiuire? Ca vei pleca din tara mea pe furis? Fugi de mine? Arunci deoparte sceptrul si imi frangi sufletul pentru a pleca in Italia.

Aeneas: Nicicand nu m-am gandit sa fug. A trecut prea mult timp de cand am primit ordinul zeilor.

Dido: Pleaca! Asculti vocile neinduratoarei soarte fara a o auzi pe a mea. Asta e curata lasitate! Si la suspinele durerii mele nesfarsire ramai surd. Pleci? Nu! Nu a fost Venus cea care ti-a dat viata, ci un animal salbatic te-a hranit in padure.

Aeneas: Regina, tu ai fost cea care a reusit sa-mi umple sufletul de dragoste si asta l-a subordonat legilor ce  fac o iubire sa fie nemuritoare. Iar aceasta flacara va fi vie in inima mea pana la sfarsitul zilelor.

Dido: Taci! Nimic nu te poate opri! Nici moartea care pluteste deasupra mea, nici rusinea mea, nici dragostea mea, nici mariajul nostru ce inca n-a-nceput.

Aeneas:     Regina, eu nu ti-am aratat faclii de nunta! N-am venit sa fac asemenea legamant. Patria mea e in Troia! De ce iti e frica, Dido? De ce vor spune oamenii Cartaginei? De faima? De rusine? Ajunge! Nu ai cum sa ma convingi! Inspre troieni eu fara voia ta alerg!

Dido: Esti un las Aeneas. Ma ademenesti, ma faci sa-mi pierd mintile si cumpatul si fugi.  Iti pasa numai de semintia troiana. Dar de poporul meu uiti? De azi inainte numele meu va fi sters din cartea de onoare. Dar primesc in schimb o bolnavicioasa promisiune de a-mi fi credincios.

Aeneas: Te  iubesc, Dido! Iarta-ma! Doar porunca divina mi-ar putea aduce o asemeanea victorie cruda.

Dido: Pleci?

Aeneas: Da, supus zeilor, plec si te iubesc!

Dido: Nu lasa suspinele mele sa te tina in loc, monstru al credintei! Du-te atunci! Pleaca! Pleaca! Te blestem pe tine si pe zeii tai! Sper ca-ti vei primi rasplata-n largul marii! Atunci, pe stanci pustii, pe Dido o vei chema pe nume. de departe, cu ochii aprinsi de flacari, te voi urma. si cand moartea rece imi va lua din trup suflarea vietii, umbra mea va fi mereu alaturi de tine.

Aeneas: Daca iubirea de care mi-ai vorbit odinioara s-a transformat intr-un blestem. si daca zeii iti vor da dreptate, ma voi supune! Insa. eu te voi iubi mereu. Pe toate valurile imi voi aminti chipul tau! Voi adormi mereu cu gandul la ochii tai plansi si negre-mi vor fi zilele!

Dido: Atunci du-te! Negre sa-ti fie zilele, troianule! Du-te manat de valuri! Arunca-te in vanturile blestemate de zei! Du-te spre nicaieri! Pleaca, Aeneas, pleaca!

 (Aeneas pleaca, intra Ana)

Scena 14

 

Ana: Didona, ce s-a intamplat? Unde pleaca Aeneas?

Dido: Vreau doar sa pregatesti rugul mortii mele.

Ana: Dar Didona, de ce vrei sa mori? Din cauza lui Aeneas? Opreste-l!

Dido: El nu mai are de mult auz pentru plansetele mele, Ana . Sunt regina Cartaginei . M-am umilit destul si nu ma voi umili si mai departe! Ei nu ii cersesc mila . si nici iubirea . Imi doresc acum decat sa ma razbun! Sa-mi alin propria nebunie nascuta din iubirea lui! Atat!

Ana: Nu. Nu te voi lasa sa faci asta!

Dido:  Ana . (plangand) Ana . ridica in curtea cetatii un rug inalt! Voi omori iubirea lui! Sa aducem ofrande zeitatilor intunericului din regatul mortilor. Lasa-ma singura Ana si indeplineste-mi porunca. (Ana ezita) Eu sunt regina si eu dau ordine.  (Ana iese)  

Scena 15

Dido: Adio, dar, iubire. Nisip tu esti si eu sunt marea ce te surpa. Tu nu vei reveni, n-ai drum de-ntors. De la-nceput un dus ti-a fost tot drumul, dar din Cartagina, in orice clipa a vietii tale tu vei vedea doar fumul rugului ce-mprastie iubirea. Veniti la mine acum, zei ai infernului, Olimpul este de neinduplecat. Ajutati-ma sa-mi umplu inima de o nesfarsita ura pentru cel ce odata l-am iubit. Sa cer ajutor de la preotii lui Pluton pentru a usura aceasta durere. Voi muri! Ma voi acoperi de propria mea durere. Si voi muri nerazbunata. Dar trebuie sa mor. Da, trebuie sa tremure cand va vedea de departe fumul rugului meu. Aeneas! Sufletul meu te urmeaza, inlantuit de iubire. Inrobit, el va cobori spre noaptea nemuritoare.Venus, inapoiaza-mi-l pe fiul tau. Ruga inutila a unui suflet indurerat Promisa mortii, Dido isi mai asteapta doar moartea acum Adio oras mandru ce ai inflorit asa de repede Iubita mea sora, care m-ai urmat, fara temei, adio! Adio, poporul meu si tarm binecuvantat ce m-ai intampinat in vremuri de demult. Adio frumos cer african, stele ce v-am admirat in nopti de infinit extaz. N-am sa va mai vad Viata mea s-a sfarsit. Simt cum inima-mi este inconjurata din nou de calm Imaginea mea va trai de-a lungul anilor, poporul meu isi va implini destinul eroic. Intr-o zi, pe pamantul african, o glorioasa razbunare va rasari din cenusa mea. Aud cum numele lui victorios rasuna pretutindeni. Hannibal! Sufletul meu se umple de fala. Gata cu amintirile dureroase! Este momentul perfect pentru a cobori in lumea de dincolo. Aeneas! Aeneas! (se sinucide. Se aprinde rugul)

 












Document Info


Accesari: 1978
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )