Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































PROIECT PENTRU OBTINEREA ATESTARII COMPETENTEI PROFESIONALE - Importanta pregatirii tehnice si artistice in dansul sportiv

arta cultura












ALTE DOCUMENTE

Folosirea flash-ului ca lumina de umplere
Daniel Silvian Petre - OMUL CARE A UCIS PLOAIA, CĀNTĂREŢUL MUT
Rezumat estetica fotografica
VOI SUNTETI ARTISTUL SI ARTA
SUNTETI UN TRANSMITATOR Si UN RECEPTOR VIBRATIONAL
Preliminarii la o intelegere a demnitatii jocului in lumea culturii
NEINTELEGEREA - Piesa in patru acte
Michelangelo Buonarroti
PROIECT PENTRU OBTINEREA ATESTARII COMPETENTEI PROFESIONALE - Importanta pregatirii tehnice si artistice in dansul sportiv



LICEUL CU PROGRAM SPORTIV "NICOLAE ROTARU"    CONSTANŢA











PROIECT PENTRU OBŢINEREA ATESTĂRII COMPETENŢEI    PROFESIONALE



TEMA:

Importanta pregatirii tehnice si artistice in dansul sportiv










PROFESOR COORDONATOR: ELEV:

MAGDALENA MARTINESCU DRAGAN ADRIAN GABRIEL

CLASA a XIIa A.














SESIUNEA

MAI 2009




CUPRINS:














Capitolul I. Introducere


Capitolul II. Importanta alegerii temei


Capitolul III. Pregatirea tehnica in dansurile standard

Vals Lent


Tango


Vals Vienez


Quickstep


Capitolul IV.Pregatirea tehnica in dansurile latino

Samba


Cha Cha Cha


Rumba


Jive


Capitolul V.Pregatirea artistica


Capitolul VI. Concluzii




BIBLIOGRAFIE












































































Capitolul II. IMPORTANTA ALEGERII TEMEI



In toate ramurile de sport pregatirii tehnice i se acorda cea mai mare importanta. Ea consta in insusirea exercitiilor fizice specifice prin care se realizeaza performanta propriu-zisa. In zilele noastre pregatirea tehnica a capatat un profund continut stiintific, dar fiind faptul ca ea se bazeaza pe o serie de stiinte si, in special, pe biomecanica. Ignorarea acestui lucru, cānd performantele sunt atāt de īnalte, īnseamna sa muncesti la īntāmplare.

Exercitiul fizic, repetat in mod sistematic si continuu, este principalul excitant care contribuie la formarea legaturilor temporale, a stereotipurilor dinamice, a reflexelor conditionate. Pentru formarea deprinderilor motrice, excitantul trebuie sa se transmita scoartei cerebrale in aceeasi ordine si cu intensitate corespunzatoare.

Toate exercitiile fizice, energia sportului si perfectionarea deprinderilor motrice trebuie orientate spre rezolvarea cerintelor tehnicii. La rāndul ei pregatirea tehnica presupune legatura strānsa cu pregatirea fizica.

Tinand seama de specificul fiecarui sport, sistematizarea tuturor exercitiilor fizice trebuie facuta intr-o asemenea succesiune, īncāt sa duca la o tehnica perfecta.

In dansul sportiv (spre deosebire de sporturile cu o tehnica mai simpla, ca pedalatul, vāslitul etc.), fiecare element dintr-un exercitiu are tehnica lui. Fortele care conditioneaza executarea lor se īmpart in doua: externe si interne. Din gruparea fortelor externe fac parte: gravitatia, inertia, fortele de frecare etc., iar fortelor interne le corespund contractiile musculare, tendoanele, articulatiile si calitatile psihice. In diversele faze ale unei miscari au preponderenta cānd fortele externe, cānd cele interne. Interactiunile rationale dintre aceste 2 forte (bazate pe legile mecanicii) constituie conditiile esentiale pentru realizarea tehnicii corecte. Calitatile psihice sustin īntreaga activitate. In unele tari, o anumita esalonare a exercitiilor fizice, de la primii pasi in sport si pana la consacrare, a dus la o tehnica speciala, cu rezultate remarcabile, a creat "scoli". In prezent se cunosc rezultatele, scolii de dans romanesti, sovietice si japoneze.

In dansul sportiv romanesc se poate vorbi despre o conceptie si o "scoala" proprie. Avem categorii sportive (de copii pana la maiestri); detinem un material de studiu propriu, complex, sistematizat si esalonat pe vārste, un program de clasificare pe care orice dansator sau dansatoare de performanta īl parcurge in mod obligatoriu in cadrul categoriilor sportive.

Intr-o programa complexa de invatare, esalonata de la categoria cea mai inferioara de clasificare la super maiestru, toate exercitiile fizice, trebuie sa fie alcatuite si sistematizate in asa fel, īncāt cele cuprinse in categoria sportiva a 18418l1114s nterioara sa reprezinte elementele pregatitoare pentru urmatoarea, realizāndu-se pe acesta cale trecerea fireasca dintr-o categorie in alta.

Continutul programei diverselor categorii sportive sau de vārsta trebuie sa asigure in acelasi timp pregatirea fizica si tehnica, astfel īncāt sportivul sa corespunda intru totul cerintelor tehnice ale categoriei care o parcurge. Intre o vārsta si alta, intre o categorie sportiva de clasificare si alta, nu trebuie sa existe discontinuitatea exercitiilor. scoala noastra de dans sportiv poseda o baza materiala adecvata, o planificare de perspectiva, cu esalonarea pregatirii de la categoria copii pana la maiestrii pe o durata de 6-8 ani, un sistem national unic de selectie, cu precizarea vārstei de īncepere a activitatii (la 5 ani), o sistematizare a materialului de studiu. Aplicarea acestui sistem a asigurat o gradare metodica a pregatirii spre īnalta maiestrie si a constituit garantia rezultatelor de rasunet.

Dansul sportiv este o disciplina cu o tehnica foarte bogata si variata. Pentru a usura insusirea miscarilor, specialistii din diferite tari, dar si din tara noastra au impartit miscarile si pozitiile in diferite grupe structurale. Fiecare grupa structurala are un continut vast, īncepānd cu elementele cele mai simple pana la cele mai complexe, miscarile sau pozitiile din aceeasi familie semanānd intre ele structural. Specificul miscarilor (sau pozitiilor) este determinat si de particularitatile aparatelor. Astfel, in miscarile cu structura de rotare se distinge momentul inertiei, care sufera modificari in concordanta cu pozitiile corpului si actiunile dansatorului care departeaza sau apropie centrul sau de greutate de axa de rotatie. Modificarea momentului de inertie depinde de variatia vitezei unghiulare (viteza de rotatie a corpului). Momentul vitezei este invers proportional cu viteza unghiulara: cu cat este mai mic, cu atāt viteza unghiulara este mai mare. Cresterea sau micsorarea vitezei de rotatie a corpului, care se realizeaza prin modificarea corpului, constituie unul din mecanismele fundamentale ale tehnicii de executie a exercitiilor in dansul sportiv.

Continutul bogat al fiecarei grupe structurale se caracterizeaza prin particularitatile fazei actiunilor principale, care intr-o masura mai mare sau mai mica, se manifesta in fiecare element component al grupei structurale respective. Una din sarcinile importante ale antrenorului este ca in cadrul fiecarei categorii de clasificare sa predea o serie de elemente (si variantele lor) din fiecare grupa structurala, īncepānd fireste cu cele mai simple, respectānd principiul gradarii dificultatii, totodata o atentie deosebita elementelor de baza. Este considerat element de baza al unei grupe structurale acela care poate avea o eficienta metodica mare si asigura transfer pozitiv in insusirea unui numar cat mai mare de elemente dificile, foarte grele sau originale.

In cadrul pregatiri tehnice orice exercitiu se descompune in elementele sale componente, fiecare element fiind o veriga dintr-un lant.

Elementele componente trebuie sa se inlantuie in ordinea fireasca, in care cel dinainte sa-l pregateasca pe urmatorul. Aceasta operatie bazata pe o corecta analiza biomecanica ajuta la stabilirea unei succesiuni logice in insusirea materialului de studiu. In lantul de elemente, o parte din verigi corespund anumitor etape de vārsta sau categorii sportive din planul de perspectiva, impartirea fiind īntotdeauna adecvata posibilitatilor fiziologice si psihice ale executantilor. Astfel in verigi pregatitoare trebuie alcatuite pentru fiecare element de dans sportiv, daca dorim sa realizam o pregatire tehnica metodica. Problema care ii preocupa pe pedagogi, antrenori si oameni de stiinta este modul in care trebuie predate exercitiile fizice adolescentilor pentru a le forma o pregatire fizica multilaterala buna, pentru a-i invatat sa-si dirijeze in mod controlat actiunile motrice proprii. Practicarea diferitelor exercitii de dans sportiv nu este un scop in sine, ci este orientata in vederea rezolvarii sarcinilor educatiei fizice in intelesul cel mai larg al cuvāntului. Aceasta se va putea realiza numai daca viitorul dansator este pregatit multilateral din punct de vedere fizic, daca stapaneste tehnica moderna de executie a elementelor, daca poate sa-si aprecieze actiunile motrice pe care le efectueaza in spatiu, in timp si in functie de gradul de īncordare musculara pretins si daca stapaneste procedee corespunzatoare pentru a-si autoaprecia evolutia (activitatea) proprie. Rezolvarea acestor sarcini impune cautarea celor mai multe rationale metode de predare a exercitiilor de dans sportiv.

De obicei, din numarul mare de metode existente, antrenorii le aleg pe cele preferate. In sistemul de predare nu sunt reguli care sa-i forteze sa aprobe o metoda sau alta. Indiferent de metodica folosita, antrenorul se straduieste sa rezolve cat mai repede insusirea elementului respectiv. Aceasta tendinta duce la utilizarea metodei "īncercari si greseli", ceea ce atrage dupa sine, de cele mai multe ori, un volum de timp pentru remedierea greselilor. Daca in procesul de instruire se aplica aceasta metoda este incorect dirijat. Antrenorul comunica executantilor greselile comise, le atrage atentia asupra cauzelor, dar nu reuseste īntotdeauna sa le īnlature, deoarece o apreciere sumara a calitatilor executiei sau constatarea greselilor nu sunt īntotdeauna suficiente pentru ca executantii sa-si poata aprecia cu exactitate actiunile motrice, sa compare senzatiile musculare proprii cu executia propriu-zisa a miscarii. Nu este de mirare ca adesea deprinderile motrice se formeaza la īntāmplare, fapt ce duce la aparitia si consolidarea unor greseli si de cele mai multe ori la o tehnica de execute incorecta. Este necesar ca in procesul de instruire executantii sa inteleaga si sa poata explica corect executia fiecarei parti a actiunilor motrice proprii si caracteristicile lor cantitative, sa compare senzatiile subiective cu rezultatele actiunilor efectuate. Neajunsurile metodicii actuale de instruire sunt amplificate si de faptul ca īncepatorii au tendinte sa invete cat mai repede exercitii de concurs noi, lucrānd fara convingere si placere pentru pregatirea lor fizica generala si speciala si pentru finisarea detaliilor de tehnica din noile elemente.

Diferentierea fina a principalelor componente de baza ale miscarilor reclama capacitatea de a distinge caracteristicile in timp, de spatiu si gradul de īncordare musculara. Aceasta este o sarcina destul de complicata pentru copii si adolescenti.

Deficientele in pregatirea fizica generala, insuficienta capacitate si pricepere de a diferentia caracteristicile de timp, de spatiu si gradul de īncordare musculara necesare pentru realizarea unei miscari corecte conduc deseori la formarea si fixarea unor deprinderi motrice gresite. Rezolvarea cu succes a sarcinilor procesului de formare a deprinderilor motrice la copii si adolescenti este posibila numai daca se tine seama de bazele fiziologice si psihologice ale formarii acestora. Instruirea impune cunoasterea nivelului de pregatire fizica a executantilor, a particularitatilor de vārsta si a posibilitatilor lor motrice. Aceasta īl obliga pe profesor sau antrenor sa selectioneze cu atentie materialul instructiv, sa-l sistematizeze bine si sa aplice cele mai moderne metodologii de predare la copii si adolescenti.

Programarea algoritmica in instruire asigura utilizarea cu eficienta a metodelor de informare curenta, a metodelor cibernetice si a modelarii alaturi de mijloacele tehnice de pregatire. Instruirea programata este strāns legata de organizarea stiintifica a procesului de pregatire. Instruirea programata impune impartirea īntregului material de studiu pe parti, pe elemente si alcatuirea unor programe pe baza carora se va desfasura īntregul proces de instruire. Fara aceste cerinte instruirea programata nu poate exista.

Sarcina principala a procesului instructiv-educativ este imbunatatirea calitatii de predare, lucru posibil numai prin imbunatatirea calitatii de predare, lucru posibil numai prin intensificarea activitatii executantilor. Programarile de tip algoritmic ofera spre invatare parti optime din materialul de studiu, intr-o succesiune riguroasa.

In programare trebuie sa se indice cu precizie caracterul fiecarei miscari, iar materialul de studiu este obligatoriu sa fie accesibil tuturor celor carora se adreseaza. Precizarea si dirijarea riguroasa a actiunilor executantilor asigura orientarea clara a procesului de instruire. Programari de tip algoritmic se pot alcatui pentru o singura actiune motrica, dar si pentru serii de elemente cu structura similara, accesibile intr-o perioada stabila de timp. Seriile sarcinilor de instruire trebuie sa fie independente, complexitatea lor crescānd treptat. Independenta dintre seriile sarcinilor de instruire determina ordinea si succesiunea insusirii partilor materialului propus spre invatare. La dansatorii care au un nivel ridicat de dezvoltare a calitatilor fizice, deprinderile motrice a caror formare este legata de existenta acestor calitati se formeaza mai usor si mai corect. Deci, īnainte de trecerea la instruirea propriu-zisa se vor stabili cu precizie calitatile fizice necesare pentru predarea elementelor tehnice planificate spre insusire.

In anumite cazuri este necesara dezvoltarea fortei unor grupe musculare sau a altora, in altele se impune dezvoltarea mobilitatii articulare sau a vitezei de contractie musculara, alteori este necesara dezvoltarea armonioasa a tuturor calitatilor fizice. Pentru aceasta se stabileste un set de cerinte care impune insusirea unor actiuni motrice intr-o forma determinata cu respectarea anumitor conditii de executie (tractiuni, flotari, ridicarea picioarelor īntinse din atārnat, executarea de un anumit numar de ori, cu amplitudine si viteza prestabilite). Totalitatea acestor exercitii alcatuieste seria īntāi a sarcinilor de instruire.

Seria a doua a sarcinilor de instruire cuprinde exercitiile pentru insusirea pozitiilor initiale si finale ale elementului. Insusirea acestora este de neīnlaturat, mai ales in cazul exercitiilor care se efectueaza din sprijin si din atārnat. Pozitiile corecte de sprijin si atārnat sunt premise sigure pentru insusirea tehnicii rationale de executie a elementelor de dans sportiv.

Seria a treia a sarcinilor de instruire contine exercitiile care creeaza conditii pentru executarea miscarilor. Insusirea acestor actiuni este obligatorie īnainte de īnceperea predarii oricarui element care se executa din balans sau cu elan.

Seria a patra a sarcinilor de instruire include actiunile care asigura aprecierea miscarilor in spatiu, in timp si in functie de gradul de īncordare musculara pretins de miscare. Priceperea si capacitatea de a aprecia exercitiile conform gradului de īncordare musculara pretinsa de un element in timp si in spatiu contribuie la formarea mai rapida si corecta a deprinderii motrice. Aceasta se explica prin transferul pozitiv al caracteristicilor unei miscari la altele care sunt asemanatoare ca structura motrica.

In insusirea elementelor cu un grad mai mare de dificultate este necesara prezenta unui complex de diferentieri, care sa asigure conditii pentru existenta actiunilor de baza corecte ce constituie la radul lor fundamentul tehnic al miscari studiate.

Seria a cincea a sarcinilor de instruire este alcatuita din grupa exercitiilor pregatitoare si studierea partilor elementelor. Dupa parcurgerea acestor sarcini se trece la invatarea elementului propriu-zis in conditii usurate, cu ajutorul antrenorului.

In insusirea sarcinilor din serii se va tine seama de particularitatile individuale ale executantilor (pregatirea anterioara, interesul pentru insusirea elementului etc.); se va controla exactitatea īndeplinirii sarcinilor stabilite; se va preciza succesiunea trecerii de la o sarcina la alta. Aplicānd aceasta metoda de pregatire toti vor fi in stare sa-si insuseasca materialul propus spre invatare, fara cazuri negativa. Evident, unii vor reusi mai repede, altii mai īncet, perioada de timp necesara insusirii sarcinilor de instruire fiind determinata (dependenta) de particularitatile copiilor. In felul acesta se asigura un raport invers mai activ si, ca urmare, o reactie oportuna a antrenorului in privinta calitatii executiei uneia sau alteia actiuni motrice.

Nu trebuie omis niciodata faptul ca diferitele exercitii de dans sportiv se predau copiilor nu cu scopul ca ei sa le pata executa, ci pentru a le forma anumite deprinderi, cunostinte si priceperi.

Alegerea temei este importanta pentru a stii cum sa ne pregatim atāt fizic cat si tehnic organismul in vederea executarii corecte a elementelor si miscarilor in timpul dansului. Astfel ne ferim de accidente neprvazute. In toate ramurile sportive pregatirii tehnice i se acorda cea mai mare importanta. Ea consta in insusirea deficientelor miscari ce alcatuiesc exercitiile fizice prin care se realizeaza performanta. In zilele noastre pregatirea tehnica a devenit o problema stiintifica, dat fiind faptul ca ea se bazeaza pe o serie de stiinte si, in special, pe biomecanica, pentru a-si explica corect principalele componente ale tehnicii. A o ignora, cānd performantele performantele sunt atāt de īnalte, īnseamna a face munca la īntāmplare. Toate exercitiile fizice, energia sportului si deprinderile sale motrice trebuie orientate in directia cerintelor tehnici pe care el urmeaza sa le insuseasca. Pregatirea tehnica trebuie sa fie legata si īmbinata in mod organic cu pregatirea fizica.

Tinand seama de specificul fiecarui sport, sistematizarea tuturor exercitiilor fizice trebuie facuta intr-o asemenea succesiune, īncāt sa duca la o tehnica perfecta.

In dansul sportiv (spre deosebire de alte sporturi unde se distinge o singura tehnica: pedalat, vāslit etc.) fiecare miscare dintr-un exercitiu isi are tehnica sa. Fortele care conditioneaza executia lor se īmpart in doua: externe si interne. Din grupa fortelor externe fac parte: gravitatia, inertia, fortele de frecare etc., iar fortelor interne le corespund contractiile musculare. In diversele faze ale unei miscari au preponderenta cat fortele externe, cat si cele interne. Interactiunile rationale dintre aceste doua forte (bazate pe legile mecanicii0 constituie conditiile esentiale pentru realizarea tehnici corecte. O anumita esalonare a exercitiilor fizice, de la primii pasi in sport pana la consacrare, a dus la o tehnica speciala, cu rezultate remarcabile, a creat "scoli". In prezent se pot citi, auzi si vedea rezultatele scolii de dans sportiv.

In dansul sportiv nu se poate vorbi despre o scoala proprie. Avem 7 categorii sportive (de la copii pana la maiestri), nu posedam inca un material de studiu propriu, complex, sistematizat si esalonat pe vārste, in afara de programul de clasificare, pe care orice dansator sau dansatoare de performanta sa-l parcurga in mod obligatoriu, in cadrul fiecarei categorii sportive.

Intr-o programa complexa de invatare esalonata de la categoria cea mai mica la cea mai īnalta, toate exercitiile fizice trebuie sa fie alcatuite si sistematizate in asa fel, īncāt cele cuprinse intr-o anumita categorie sportiva sa reprezinte elemente pregatitoare pentru cea urmatoare, acest lucru garantānd trecerea dintr-o categorie in alta in mod firesc, cu usurinta.






Capitolul III. FUNDAMENTAREA TEMEI

Educatia fizica este activitatea care valorifica sistematic ansamblul formelor de practicare a exercitiilor fizice in scopul maririi, in principal, a potentialului biologic al omului, in concordanta cu cerintele sociale.


Aptitudini si Talent

A.     Continuarea influenta a dezvoltarii indicilor morfologici ai organismului

B.     Dezvoltarea, in continuare, a calitatilor motrica si totodata, īmpletirea mai strānsa a acestora cu cerintele specifice respectivei ramuri de sport

aprofundarea specializarii din punct de vedere tehnico-tactic si al efortului necesar realizarii performantei;

cresterea ponderii pregatirii integrale, prin folosirea mijloacelor cu caracter competitional;

volumele si intensitatile mari se asigura cu prioritate prin intermediul acestei grupe de mijloace;

asigurarea pregatirii multilaterale - de baza - in perioadele consacrate pentru aceasta, cu scopul fundamentarii in continuare si crearii premiselor dezvoltarii capacitatii de efort ulterioare;

periata antrenamentului trebuie sa vizeze cu precizie cotele de crestere a capacitatii de performanta;

asigurarea refacerii capacitatii de efort dupa toate structurile antrenamentului (lectii, micro- si mezocicluri);

dezvoltarea motivatiei implicate, pe de o parte, in sustinerea efortului de antrenament ridicate, si pe de alta parte, ceruta de activitatea competitionala de mare solicitare;

dezvoltarea capacitatii creative si a spontaneitatii pentru rezolvarea situatiilor problematice care se ivesc in concursuri;

asigurarea intelegerii de catre sportiv a ratiunii programarii si planificarii antrenamentului.

stabilirea de catre sportivi īmpreuna cu antrenorul si alti factori de raspundere a obiectivelor de performanta si a conditiilor necesare realizarii acestora;

cresterea capacitatii de performanta la nivel maxim in cadrul fiecarui macrociclu;

amplificarea la un nivel ridicat a complexitatii efortului, competitia face parte integranta in toate etapele de pregatire, cu exceptia celor care asigura legatura intre macrostructuri sau refacere;

dezvoltarea rezistentei la stres-ul determinat de antrenament, competitii si mass-media prin folosirea unor mijloace eficiente de refacere fizica si psihica (psihoterapie, psihoreglare, mijloace farmacologice etc.),

clasificare si intelegerea raporturilor contractuale, eventual prin angajarea unor specialisti in acest domeniu;

formarea unor atitudini corespunzatoare statutului de vedeta.


Sportivul profesionist preia in mare masura responsabilitatile propriei pregatiri avānd in vedere ca practicarea sportului ii asigura sursele necesare existentei.













Capitolul IV. CONCLUZII



Dansul īn activitatile de tip educatie fizica si sport se situeaza īntre lumea artei,lumea sportului si cea a scolii."Dansul nu este numai o productie de forme,caracteristica si altor activitati fizice,ci esteo modalitate de creatie si comunicare de sensuri"(M.Delga,1995).

Miscarea si inventivitatea se adreseaza personalitatii elevilor si se fondeaza pe o practica condusa functie de necesitatile interne ale acestora.

Specialistii domeniuluiau dezvoltat o serie de metodologii de īnvatare care se sprijina pe principiile fundamentale ce trebuie sa si le īsuseasca subiectii supusi procesului de īnvatare.

"Estetica motrica este o īmbinare reusita īntre tinuta si executia artistica, acompaniamentul muzical lānga trairea afectiva si capacitatea de realizare plastica a miscarilor"(S.Macovei,1996).

Dansul dispune de un bagaj motric amplu,deosebit de variat si accesibil care poate si trebuie sa fie utilizat printr-o esalonare judicioasa pe parcursul anilor de studii. Īnsusirea si perfectionarea continutului specific se poate realiza diferit,īn functie si de baza materiala existenta.

Īn pregatirea si formarea subiectului-dansator,de la initiere pāna la perfectionare ,literatura de specialitate subliniaza importanta unor factori fundamentali de care depinde miscarea specifica acestiu domeniu: corp,greutate,contact,spatiu,timp,intensitate si interactiuni.

Angajarea motorie,tehnica de executie,angajarea emotionala,trairea si efectul asupra publicului sunt aspecte de necontestat īn evaluarea interpretarii motrice a elementelor tehnice.
























BIBLIOGRAFIE



1. Dungaciu, P. - Probleme de antrenament in gimnastica, Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport


2. Dragnea, A., Mate - Teodorescu,S. - Teoria Sportului, Editura Fest Bucuresti, 2002


3. Nastase,V.D. - Initierea in Dansul Sportiv, Editura Paralela 45, 2002


4. Prof. univ. dr. Dragnea,A.,Lect. univ. dr. Bota,A.,Lect. univ. dr. Iancu,H. Lect. univ. dr. Stanescu,M. - Teoria Educatiei fizice si sportului, Editura Fest Bucuresti, 2002


5. Todea,S.F. - Teoria Educatiei fizice si sportive, Universitatea "Spiru Haret",

Editura Fundatiei "Romānia De Maine", Bucuresti, 1999


6. Visan,A. - Dansul pentru educatia corporala,Editura Cartea Universitara,Bucuresti,2005



loading...











Document Info


Accesari: 4425
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )