Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






STRUCTURA SI FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR










ALTE DOCUMENTE

visul
ANALIZATORUL OLFACTIV
PEsTII NOsTRI STRANII
Nucleul lucrare practica
VIATA FAMILIEI DE ALBINE
LEUL
Specii pe cale de disparitie
Varsta fosilelor de carbon
variante biologie


1

2 STRUCTURA SI FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII

2.1 FUNCTII DE NUTRITIE

NUTRITIA AUTOTROFA

FOTOSINTEZA: ecuatie chimica;etape;evidentiere(dupa CO2 absoprbit ,dupa substanta organnica produsa, dupa O2 produs);importanta; rolul pigmentilor asimilatori -clorofila a si b

Cele 3 functii principale ale organismelor sunt : de nutritie, de relatie si de reproducere;

Prin functii de nutritie se inteleg toate activitatile prin care organismele prelucreaza si trsansporta substante:hranire,respiratie, circulatie si excretie; in sens strict nutritie = hranire

Nutritia este asmilatia(anabolismul) latura constructiva a metabolismului;

In functie de sursa de carbon ,se disting in natura 2 moduri fundamentale de nutritie:

autotrofa-,consta in sinteza de saubstante organice pornind de la carbonul anorganic, de la CO2.

heterotrofa ,consta in hranirea cu substante organice produse de alte organisme.

A1 NUTRITIA AUTOTROFA.

O rganismele autotrofe produc substante organice mai bobate in energie chimica decat CO2 din care s-au format;hranirea autotrofa este un proces chimic endogen,are nevoie de o sursa externa de energie; dupa sursa de energie utilizata ,distingem 2 tipuri de nutritie autotrofa: fotosinteza- cu utilizarea energiei luminii;

chemosinteza cu utilizarea energiei rezultate din oxidarea unor substante anorganice din mediu;este prezent la unele specii de bacterii

In ecosisteme organismele autotroffe au rol de producatori.

FOTOSINTEZA

Este procesul prin care plantele verzi sintetizeaza substante organice pornind de la substante anorganice: H2O,CO2 si saruri minerale/seva bruta,cu ajutorul energiei luminoase ,cu eliberare de O2.; energie luminoasa

ECUATIA: CO2+H2O+ saruri minerale----------------------- substante organice + O2 ,care se degaja ;in prezenta pigmentillor clorofilieni

Pig,mentii clorofilieni capteaza energia luminii si o convertesc in energie chimica; Se hranesc prin fotosinteza cianoficeele(alge albastre verzi) algele si plantele verzi;organul vegetativ specializat in fotosinteza este frunza ,dar,exista tesut asimilator si in alte organe expuse la lumina

FRUNZA -petiol, teaca , limb turtit cu nervuri ;limbul este turtit pentru a mari suprafata de captare a luminii;pe un preparat microscopic se evidentiaza epiderma superioara , mezofilul cu tesut palisadic bogat in cloroplaste si tesut lacunar, epidema inferioara, cu stomate pentru schimbul gazelor CO2 ,O2; structura unui cloroplast: membrana dubla-externa si interna , tilacoizi si grana ,cu pigmenti asimilatori.

pigmentii asimilatori

Plantele contin 2 tipuri de clorofile :a si b ,impreuna cu 2 tipuri de pigmenti carotenoizi:caroten-portocaliu si xantofila -galben.

Pigmentii clorofilieni se formeaza numai in prezenta luminii; la intuneric plantele se

etioleaza -se decoloreaza_se ingalbenesc

Evidentierea pigmentilor clorofilieni

se fierb frunze in solutie de alcool pana se decoloreaza ,iar solutia cu clorofila a este verde -albastruie, cu o fluorescenta rosie rubinie, iar -clorofila b ,in solutie alcoolica este verde galbuie cu fluoresccenta rosie bruna;fluoresccenta dureaza numai cat timp razele de lumina actioneaza asupra solutiei;

Rolul pigmentilor clorofilieni in fotosinteza si etapele fotosintezeicare sunt 2:faza la lumina(1,2) si faza la intuneric(3)

Faza la lumina

In fotosinteza pot fi utilizate radiatiile absorbite de clorofila si pigmentii carotenoizi; la plantele care prin fotosinteza,produc O2 (alge, plante verzi), numai clorofila a este in stare sa transmita energia luminoasa necesara reactiilor care duc la reducerea CO2 in fotosinteza,;energia luminoasa absorbita de ceilalti pigmenti este transmisa clorofilei a ;

sub influienta luminii , molecla de clorofila a, elibereaza un electron;energia luminii a fost transferata acestui electron liber si a devenit energie chimica ,care , in cloroplast este apoi folosita pentru :

1)descompunerea apei-FOTOLIZA-H +OH

2H2O-------2H +2OH

2OH= H2O2-----------H20+ O2/care se degaja;

O2 este pus in libertate iar H va fi acceptat de substante organice ,cu energia pe care o contine.

2)producerea unei substante speciale purtatoare de energie chimica - ATP(acid adenonzintrifosforic).Clorofila recupereaza un electron revenind la starea

initiala

3)faza la intuneric care nu este dependenta de lumina si in care se sintetizeaza substantele organice-acum H si CO2 sunt incorporate independent in substante organice: glucide, lipide, proteine. 2

CO2 + O2_________ C3____monozaharide(primele care se formeaza)------------polizaharide----acizi organici---------lipide;din aminoacizi prin polimerizare rezulta protetine;

din glucoza se obtine amidonul care se acumuleaza in timpul zilei in cloroplast.

IMPORTANTA FOTOSINTEZEI

sursa principala de substante organice,hrana pentru organismele heterotrofe din ecosisteme;materii prime si energie

datorita fotosintezei ,biosfera este racordata la o sursa inepuizabila de energie care o mentine in functiune:energia solara;poate sa stocheze o parte din energia solara primita;

se mentine constanta compozitia chimica a atmosferrei ,in echilibru cu reactiile consumatoare de oxigen: respiratie, arderi-consuma CO2 rezultat din arderi, respiratie si pune in libertate O2 necesar respiratiei;

sta la baza productiei agricole, silvice; furnizeaza civilizatiei umane hrana,materii prime, energie; combustibilii fosili(carbune,petrol, gaze naturale) provin din biomasa rezultata prin fotosinteza.

EVIDENTIEREA FOTOSINTEZEI

1 Dupa CO2 absorbit

2 dupa substanta organica produsa

3 dupa O2 produs

DUPA CO2 ABSORBIT

a) Tehnica volumului inchis de aer se bazeaza pe determinarea cantitatii de CO2 absorbit de plata ,intr-un volum de aer cunoscut:se introduce o ramura de elodee intr-un vas cu apa si se lasa 15 minute la lumina ;se scoate ramura si se introduce in vas o cantitate cunoscuta de hidrat de bariu de concentratie cunoscuta; acesta reactioneaza in 15 minute cu CO2 neabsorbit de frunza; exccesul se titreaza(neutralizeaza); paralel se face o determinare,folosind un vas de sticla de acelasi volum, fara planta;prin diferenta se stabileste CO2 absorbit;

b) intr-un vas se introduce apa fiarta si racita in care se introduce o ramura de elodee;planta nu va degaja bule nici daca a fost pusa la lumina puternica , deoarece prin fierbere a fost inlaturat CO2 din apa; apoi se inbtroduce in vasul cu apa fiarta si racita NaHCO3(carbonat acid de sodiu),va incepe degajarea bulelor deoarece apa contine acum CO2 rezultat din reactie:2NaHCO--=CO2+H20+Na2CO3

DUPA SUBSTANTA ORGANICA PRODUSA

se poate identifica amidonul rezultat din fotosinteza, folosindu-se ca indicator iodul,care albastreste amidonul;

se acopera partial o frunza cu staniol si se expune cateva ore la lumina; apoi se desprinde frunza de planta se opareste cu apa si se fierbe in alcool pana se decoloreaza ;se scufunda in solutie de I in IK;se constata ca unele zone se albastresc ,iar altele nu( se albastresc zonele care contin amidon) 3

se mai pot compara masele a 2 jumatati de frunze sau rondele egale ca suprafata - :unele expuse la lumina altele nu;diferenta de greutate reprezinta cantitatea de substante organice produse in fotosinteza.

DUPA O2 CONSUMAT

Tehnica bulelor de gaz-se sectioneaza oblic o ramurica de elodee si se introduce intr-un vas cuapas,cu sectiunea in sus; se expune la lumina si se constata ca din sectiune se degaja bule de gaz ; daca acest gaz arde este O2 ; numarul bulelor in unitatea de timp reprezinta intensitatea fotosintezei.

Influienta factorilor de mediu asupra fotosintezei

lumina, ,temperatura,apa, concentratia de CO2, O2,ETC.

LUMINA

determina fotoliza apei, si sinteza pigmentilor clorofilieni / este indispensabila; in absenta ei plantele se etioleaza si mor.

intensitatea fotosintezei este dependenta de lumina;pana la 50000 de lucsi ,intensitatea fotosintezei creste treptat; intre 50000-100000, se mentine constanta , dupa care scade brusc deoarece se altereaza protoplasma.

procesul de fotosinteza se realizeaza intre cateva zeci de lucsi si aproximativ 150000(,valoare l a care inceteaza);

compozitia specrala/cromatica, fotosinteza are eficienta cea mai mare in radiatia rosie si cea mai mica in radiatia verde.

TEMPERATURA

procesul de fotosinteza I se desfasoara intre minime putin mai mari de 0 grade si maxime de 40-45 grade

intensitatea fotosintezei creste proportional cu temperatura pana la 25-35 grade ;peste 40-45 grade scade sau inceteaza datorita degradarii proteinelor celulare.

CANTITATEA DE APA

Apa este necesara ,pentru fotoliza si producerea de O2 ,si pentru reactiile chimice celulare care sunt hidrolize; eficienta maxima a fotosintezei se obtine pe soluri cu umiditate de 75-80% si la un grad de hidratare a celulelor de 70-80%; excesul de apa diminua fotosinteza datorita limitarii circulatiei gazelor prin spatiile intercelulare ale frunzei..

CANTITATEA DE CO2 SI O2.

Limita inferioara a % CO2 este de 0,01%,valoarea medie este de 0,03%,iar pestte aceasta valoare creste fotosinteza pana la 2-5% peste care scade, deoarece devine toxic,;

%O2 :scaderea % la o,5% fata de 21% in aerul atmosferic , creste fotosinteza cu pana la 25%; iar cresterea peste21% scade fotosinteza deoarece devine toxic..

4

A2 NUTRITIA HETEROTROFA 5

Organismele heterotrofe se diferentiaza in categorii care se deosebesc intre ele prin sursa de substante organice si modul de folosire a hranei.

Nutritia organismelor saprofite.

organismele saprofite sunt unele bacterii si ciuperci.ele absorb diferite substante organice dizolvate in apa;se hranesc cu substante organicce din corpuri fara de viata pe care le descompun.

utilizeaza ca sursa de carbon,substantele organice;

Substantele cu molecula mare ,insolubile ,sunt descompuse in vederea absorbtiei in substante mai simple ; acestea sunt solubile si pot fi absorbite .;proteinele sunt descompuse in aminoacizi, polizaharidele in glucide simple;

saprofitele pot fi :omnivore -se pot hrani cu substante organice variate rezultate din resturi vegetale si animale mucegaiul alb Mucor mucedo;

strict specializate, pot folosi numai o anumita substanta organica-exemplu specia Mycoderma aceti-procariot care transforma alcoolul etilic in acid acetic.

Ciupercile -mucor mucedo/mucegaiul alb; ciuperca de camp etc.

Saprofitele actionand impreuna ,descompun pana la urma in intregime resturile organice, mineralizandu-le; reprezinta descompunatorii in cadrul biocenozelor; asigura hrana minerala necesara plantelor verzi si au o actiune igienica insemnata;saprofitele s pecializate si eventual transformate genetic pot fi folosite pentru distrugerea unor poluanti -petrolul, mase plastice;redau circuitelor bio-geo- chimmice elemwenttele si substantele minerale ce au fost integrate la un moment dat in materia vie.

unele saprofite produc alterarea alimentelor si le combatem prin:congelare, deshidratare, fierbere, folosirea unor solutii concentrate(o dulceata bine "scazuta" nu mucegaieste, ;adaos de substante conservante;; conservarea constructilor de lemn.

saprofitele concureaza intre ele pentru hrana- unele specii isi inlatura concurentii secretand antibiotice; ele pot fi utilizate in industria antibioticelor:penicilina, streptomicina etc.

Nutritia organismelor parazite

Organismele parazite sunt reprezentate de diferite specii din cele 5 regnuri:

procariote-bacterii -bacilul pneumoniei;

protiste - tripanosoma gambiense;

fungi- cornnul secarei , taciunele, ruginile graului;

plante -lupoaia, cuscuta;

animale -viermi, insecte;

ectoparaziti- lipitoarea

endoparaziti -viermele de galbeaza;

P arazitii dauneaza gazdelor prin extragerea de substante nutritive ,prin eliminarea de substante toxice pentru gazda sau prin lezarea unor structuri ale gazdei; gazdele prezinta

semne de boala(simptome) caracteristice si au reactii de aparare specifice:cresteri de temperatura,inmultirea unor globule albe etc.

Bacterile produc bacterioze,plantelor, animalelor si omului ;ciupercile parazite produc micoze;

Sunt si plante superioare parazite:cuscuta(tortelul)lupoaia(orobanche minor), muma padurii(lathraea)

si-au pierdut clorofila

au haustori care patrund in vasele conducatoare ale plantei parazitate de unde extrag seva

ciuperca rugina graului paraziteaza alternativ si obligatoriu graul si dracila

sunt specii parazite care trec de la animale la om si produc zoonoze

bacterioze:antrax,leptospiroza, salmoneloza, tuberculoza;

micoze:tricofitia

unele bacterii sunt folosite in combaterea biologica a insectelor-Bacillus thuringiensis , paraziteaza insectele.

parazitii animali: viermi-tenia, viermele de galbeaza, limbricul ,lipitoarea,;

aparat reproducator perfectionat;hermafroditism multe oua rezistentet la conditii de mediu; multe seminte,gazde intermediare;

rezistente la atacul enzimelor gazdelor;

carlige, ventuze de fixare ,structuri de aspirat hrana;

regresia unor organe: circulator, respirator,digestiv,sistem locomotor; producerea de substantte anticoagulante;

insecte.

NUTRITIA SIMBIONTA

Simbioza este o relatie reciproc avantajoasa intre 2 specii;

simbiozele au ca obiect apararea, raspandirea ,dar, cele mai multe sunt trofice(bazate pe hranire)

LICHENII -organisme rezultate din simbioza dintre o alga unicelularta verde sau o cianobacterie si o ciuperca.Ciuperca furnizeaza algei apa si sarurile minerale pe care le poate absorbi;Alga furnizeaza substantele organice pe care le produce in fotosinteza;acesti 2 parteneri depind atat de mmult unul de altul incat formeaza un organism de sinteza LICHENUL.

MICORIZA -este simbioza dintre radacinile plantelor si unele ciuperci; ciuperca ajuta la absorbtia apei si sarurilor minerale in schimbul substantelor organicce:larice,brad,stejar, mesteacan, orhidee; intre plante leguminoase si bacterii fixatoare de azot.

6

7

DIGESTIA LA ANIMALE

:tipuri de digestie (inttracelulara si extracelulara)

sistem digestiv la mamifere:tub digestiv(componente -localizare,morfologie )si glande anexe:salivare, ficat, pancreas)loccalizare, rol in digestia chimica a alimentelor:

boli ale sistemului diggestiv la om :gastrita,ulcer gastroduodenal,toxiinfectii alimentare, hepatita virala acuta)-manifestari , cauze ,prevenire;

Digestia--- reprezinta- ansamblul transformarilor mecanice, fizice si chimice ale alimentelor (substante nutritive complexe , specifice) rezultand nutrimentele (substante simple nespecifice ce pot fi utilizate de celule)care trec in mediul intern.;

-         prelucrarea hranei pana cand substantele nutritive sunt transformate in nutrimente-forma cea mai simpla in vederea utilizarii lor;

. consta in transformari mecanice(maruntire),fizice(umectare, dizolvare), chimice(hidroliza);hidroliza este o descompunere in care la fiecare legatura chimica rupta se adauga o molecula de apa; momentul culminant al activitatii digestive este absorbtia;

Hidroliza digestiva necesita prezenta enzimelor ;fiecare enzima este un biocatalizator speciallizat pentru o singura reactie

Are 2 variante:intracelulara si extracelulara.

Digestia intracelulara.

Este modul de hranire al protozoarelor,dar exista si la spongieri / unic mod de digerare, dar este forma complementara la celenterate platelminti ,moluste..

la ciliate se diferentiaza unele organite:citostom, citofaringe, citoproct

Are loc intr-o vacuola digestiva,care ia nastere in urma inglobarii de catre celula a particulelor hranitoare impreuna cu o picatura de llichid din mediul extern;

In vacuola citoplasma secreta enzime hidrolitice care scindeaza hrana in substante simple

Particulele nutritive sunt capturate si apoi inglobate in citoplasma,prin fagocitoza daca sunt solide si prin pinocitoza daca sunt lichide; se formeaza vacuola digestiva; aceasta fuzioneaza apoi cu un lizozom-care contine enzime hidrolitice,digestive;substantele rezultate sunt absorbite in citoplasma iar continutul vacuolar nedigerateste expulzat.

Se mentine si la organismele evoluate dar nu ca mod de hranire;

pe fagocitoza se bazeaza :

remanierile structurale;

metamorfoza insectelor(se distrug unele structuri nefunctionale si din materialul rezultat se construiesc structuri noi;

unele mecanisme ale imunitatii;rol in vinddecarea unei plagi,/prin formarea si eliminarea puroiului rezultat din leucocitele adunate si resturile fagocotate de ele.

Digestia extracelulara

Este intalnita la metazoare si are loc in sistemul digestiv, care are origine endodermica

In tubul digestiv actioneaza enzimele produse de glandele anexe-ficat, pancreas, salivare ,si de glandele gastrice si intestinale;

Enzimele sunt insotite de apa , mucus, ioni minerali ,formand impreuna sucuri digestive.

SISTEMUL DIGESTIV LA MAMIFERE.

Alcatuit din tub digestiv si glande anexe:salivare-3 perechi,ficatul si pancreasul.

IN TUBUL DIGESTIV SUFERA 3 TIPURI DE TRANSFORMARI:

MECANICE taierea si maruntirea alimentelor cu dinti si limba,in cavitatea bucala;

desfacerea bolurilor alimentare si amestecarea intima cu sucul gastric si intestinal,prin actiunea musculaturii netede din peretele tubului digestiv

FIZICE inmuierea si dizolvarea

CHIMICE hidroliza allimentelor pana la stadiul de nutrimente sub actiunea enzimelor glicoliticef, lipoliticfe, proteolitice.

Cavitatea bucala si digestia bucala.

Cavitatea bucala este sectorul de receptie al hranei; contine organe specializate in maruntirea si amestecarea hranei:dintii si limba.

atige cel mai inalt grad de organizare

dintii mamiferelor - sunt fixati in alveole particularitate,(la celelalte vertebrate ei sunt sudati cu maxilarul)ceace le da o oarecare mobilitate si ii face mai eficienti;

-sunt diferentiati pentru sarcini mecanice;

-au rol si in aparare;

dentitia corespunde tipului de hrana.

-incisivii -,taie hrana si functioneaza de regula prin forfecare;

-la rozatoare sunt foarte dezvoltati si cu crestere continua.

caninii -sfasie hrana;

la carnivore sunt mari ,si la inchiderea gurii trec unul pe langa altul servind la retinerea prazii;

premolarii si molarii maruntesc hrana in diferite moduri:

-la rozatoare si erbivore au zimti si funtioneaza prin pilire;

-la carnivore au creste inalte si functioneaza prin forfecare;

la omnivore- porc, om, au relief rotunjit si functioneaza prin strivire;

pierdderea dintilor afecteaza sanatatea deoarece nu se mai marunteste hrana

La mamiferele tinere apar dintii de lapte,care ulterior sunt inlocuiti ,de regula o singura data , cu cei definitivi;

limba are o structura musculoasa complexa, care-i permite miscari foarte variate necesare prinderii hranei(la rumegatoare):masticatiei si deglutitiei;receptioneaza stimuli mecanici,termici, gustativi.

forme variatte

glandele salivare dezvoltate la rumegatoare, lipsesc la cetacee

Digestia bucala - consta in transformari mecanice, fizice si mai putin chimice.

-maruntirea cu ajutorul limbii si dintilor este mai superficiala la carnivore si foarte dezvoltata la erbivore;

-umectarea se face cu ajutoruo salivei, secretata de cele 6 glande salivare:parotide, submaxilare, sublinguale,care sunt situate in apropierea cavitatii bucale;

-saliva contine : apa, mucus,ioni minerali, lizozim(substanta bactericida)si o singura enzima digestiva -amilaza salivara,enzima glicolitica, care hidrolizeaza amidonul fiert cau copt pana la stadiul de dextrine si maltoza;;are actiune neinsemnata deoarece durata de actiune este redusa.produsul diggestiei bucale este bolul alilmentar ccare trece in stomac prin deglutitie- inghitire.

Faringele si esofagul.

Farigele este segmentul in care se intalnesc caile digestive si respiratorii;peretele are o componenta musculara striata foarte importanta pentru deglutitie.

Esofagul este un tub flexibil care face legatura intre faringe si stomac.

Stomacul si digestia gastrica

Stomacul este situat in partea superioara a cavitatii abdominale ,imediat sub diafragma;intre esofag, de care este delimitat prin sfincterul cardia si de intestinul subtire de care este delimitat prin pilor

dimensiunile depind de modul de hranire;

Rol de depozitare temporara a hranei si de digestie intensa a alimentelor.

majoritatea mamiferelor au stomac unicameral,exceptie rumegatoarele la care este pluricameral.

mamiferele fitofage si carnivore au stomacul foarte incapator deoarece hrana este voluminoasa si are o proportie redusa de substante nutritive iar la omnivore are dimensiuni mici.;acetea ca si omnivorele au stomac unicameral;

stomacul unicameral au si erbivorele nerumegatoare- cal,magar;

la mamiferele rumegatoare stomacul este tetracameral format din :ierbar, ciur,foios si cheag,;cheagul rumegatoarelor tinere contine o cantitate mare de labferment cu rol in coagularea laptelui ,de aceea se foloseste la prepararea branzeturilor';

hrana- iarba,fan, este inghitita nemestecata si ajunge in ierbar unde sub actiunea bacterilor simbionte,este degradat peretele celulozic al celulelor vegetale si este deschis continutul celular nutritiv; in ciur se formeaza mici cocoloase care ajung din nou in gura si sunt rumegate, in timp ce annimalul se odihneste; reanghitita ,hrana ajunge in foios si apoi in cheag ,care este stomacul propriu-zis, cu glande gastrice;

Surplusul de bacterii simbionte este digerat de animalul gazada;

ele pot utiliza celuloza desi nu produc celulaza,enzima care hidrolizeaza celuloza.

Digestia gastrica

Incepe cu acumularea bolurilor alimentare,se continua cu amestecarea hranei cu sucul gastric,pana se face o pasta.

La nivelul stomacului procesele digestive constau in :

transformari mecanice:desfacerea bolurilor alimentare si amestecarea lor cu sucul gastric,prin actiunea musculaturii netede a stomacului, care este foarte dezvoltata;

transformari fizice:inmuierea puternica a alimentelor, dizolvarea unora,prin actiunea apei din sucul gastric

transformarile chimice-degradarea unor constituienti alimentari cu ajutorul enzimelor gastrice

principala transformare chimmica estte degradarea protteinelor

sucul gastric este bogat in pepsina- proteolitica,mucus ,HCL;

sucul gastric nu contine enzime glicolitice ,dar contine HCL care mareste aciditatea chimului gastric si a sucului gastric;

daca lipsestte mucusul ,HCL are actiune coroziva si autodigera mucoasa-ulcer.

enzime proteolitice:pepsina, labfermentul , gelatinaza;actioneaza asupra proteinelor pe care le descompune in peptide mai mici;

pepsina este cea mai importanta ;se secreta in stare inactiva de pepsinogen ,si este activata de HCL,in stomac

functie proteolitica si asupra mucoasei gastrice ,de acea mucusul este necesar pentru protectia peretelui;

hidrolizeaza proteinele pana la stadiul de peptone ,albumoze;

labfermentul,coaguleaza laptele in prezenta calciului;este mai activ la mamiferele tinere, mai ales la sugari;

enzime lipolitice-lipaza gastrica;actioneaza asupra lipidelor emulsionate pe care le transforma pana la acizi grasi si glicerol.

HCL -activeaza pepsina,

-creaza mediul necesar actiunii pepsinei/ puternic acid;

-impiedica dezvoltarea germenilor/bactericid,/ antiseptic.

Produsul final al digestiei gastrice este chimul gastric(/o pasta fina, )/care trece lent si fractionat in duoden ,prin deschiderea orificiului piloric in urma contractilor din ce in ce mai puternice ale musculaturii stomacului(fibrele longitudinale, circulare,oblice)

Intestinul subtire;

Este cel mai lung segment al tubului digestiv ,;are traseu foarte sinuos in cavitatea abdominala;

prima portiune este duodenul ,forma de potcoava , portiunea fixa,este ancorata ,de organele vecine , secreta suc intestinal si la acest nivel se deswchid canalele coledoc care aduce bila ,secretata de ficat ,si canalele pancreatice(wirssung si santorinii)care aduc sucul pancreatic;

celelalte 2 portiuni sunt libere, formeaza jejunul si ileonul si au numeroase anse.

Lungimea este adaptata la natura hranei.

Mucoasa are cea mai interesanta structura,prin pliere;eficienta absorbtiei depinde de suprafata mucoasei ;de aceea mucoasa s-a pliat ,in urmatoarele modalitati: -pliuri mari- valvule conivente

-dennivelari -vilozitati intestinale

-microvilozitati la polul apical al celulelor intestinale/enterocitelor

vilozitatile au forma unui deget de manusa ,inaltimeade 0,5-1 mm;sunt echipate pentru functia de absorbtie avand in interior o bogata retea de capilare sanguine ,un vas limfatic centra,pentru preluarea substantelor absorbite.

in profunzimea mucoasei sunt glandele intestinale microscopice care secreta suc intestinal

La nivelul intestinului subtire digestia chimica finala , se realizeaza sub actiunea unor enzime pancreatice si intestinale;

de la nivvelul intestinului subtire nutrimentele incarcate si cu CO2 (cu sange neoxigenat)trec in sage si apoi in ficat

Sucul pancreatic

enzime proteolitice:tripsina, chemotripsina, elastaza, carboxipeptidazele, colagenaza;actioneaza asupra proteinelor pe care le hidrolizeaza;

enzime lipolitice:lipaza pancreatica;actioneaza asupra lipidelorpe care le hidrolizeaza pana la acizi grasi si gliceerol;

enzime glicolitice-amilaza pancreatica; actioneaza asupra glucidelor(amidon crud)pe care le hidrolizeaza pana la dizaharide:maltoza, zaharoza, lactoza

actiiune similara celei salivare

Sucul intestinal

enzime:-proteolitice-peptidazele , oligopeptidaze hidrolizeza oligopeptidele pana la aminoacizi

glicolitice-dizaharidaze(maltaza, zaharaza , lactaza,desfac dizaharidele in monozaharide:glucoza, galactoza, fructoza

lipolitice- lipaza,actioneaza la fel ca cea pancreatica.

sucurile digestive:gastric si pancreatic prezinta caracteristici :

asemanare-ambele contin enzime proteolitice si lipolitice;

deosebiri:sucul gastric nu contine enzime glicolitice dar contine HCL;iar cefl pancreatic contine enzime glicolitice dar nu HCL;

Intestinul gros

La trecerea dinspre intestinul subtire spre cel gros se afla un sfincter si o valvula ileocecala, dispozitiv care nu permite continutului sa treaca decat intr-o singura directie ,spre intestinul gros; sub ea se afla CECUM- care este foarte voluminos la cal si iepure;la om este redus si are o prelungire subtire -apendicele ;la lilieci, urs ,lipsestet;la erbivore este lung de 1-2m

deasupra valvulei incepe COLONUL,cel mai lung segment -ascendent ,transvers , descendent si sigmoid;,care este prevazut cu tenii ,valvule etc.,aici se desfasoara procesele dde reabsorbtie, putrefactie, fermentatie, secretie, in urma carora se formeaza materiile fecale care sunt eliminate in exterior.

RECTUL continua colonul si se deschide la exterior cu anusul prevazut cu sfinctere anale:intern si extern,.

Intestinele sunt suspendate de peretele abdominal prin niste pliuri subtiri ale peretelui(prapor)prin care trec vasele de sange

Ficatul

Situat in partea dreapta a abdomenului,sub diafragm

Cea mai mare glanda din corp,(dintre cele mai mari organe);

Pe fataa diafragmului este hilul hepatic pe unde intra vase de sange si nervi ;

Este format din lobi,iar acestia din lobuli;lobulul este unitatea stucturala si functionala a ficatului

lobulul este alcatuit din hepatocite(celule hepatice) capilare sinusoice, canaliculi biliari , dispuse radiar in jurul unei vvenule centrolobulare.

primeste sange din 2 surse:

prin artera hepatica,primeste sange oxigenat,venind de la inima -circulatia nutritiva;

vena porta primeste sangele colectat de la splina, stomac ,intestine ,pancreas ,care contine nutrimente , CO2 ;aceasta este circulatia functionala sau porta

sangele din cele 2 surse se amesteca la nivelul lobulilor in capilarele sinusoide;

FUNCTII:

secreta bila -cu rol digestiv

antitoxica, metabolica, ureogenetica

Bila -produsul de secretie a ficatului nu contine enzime;contine saruri biliare prin care emulsioneaza grasimile si ajuta la absorbtia acizilor grasi

paraseste ficatul prin canalele biliare, se acumuleaza in vezica biliara si se concentreaza ,prin reabsorbtia apei ;in perioadele digestive se varsa in duoden.

rol foarte important in digestia si absorbtia grasimilor;persoanele cu afectiuni hepatice trebuie sa reduca consumul de grasimi.

Pancreasul

Situat sub stomac ;are 2 structuri:

exocrina ,asemanatoare cu glandele salivare, care produce sucul pancreatic care se elimina in duoden;

endocrina care secreta insulina si glucagonul -hormoni

este o glanda mixta.

Digestia intestinala

Se face sub actiunea combinata a 3 sucuri :bila, suc pancreatic si intestinal.

BILA nu are enzime ;

contine:-- pigmenti biliari,produsi de excretie rezultati din degradarea hemoglobinei,si dau culoarea caracteristica fecalelor si urinei; acizi biliari,; colesterol.si lecitina care asigura absorbtia lipidelor

saruri biliare ,care: emulsioneaza grasimile le fragmenteaza in picaturi fine

activeaza lipaza;

ajuta la absorbtia acizilor grasi cu care formeaza micelii hidrosolubile

SUCUL PANCREATIC

Contine enzime digestive importante.ca si sucul intestinal(prezentate mai sus)

digestia chimica in segmentele tubului digestiv

Denumirea

Secretilor

Digestive

Substantele

Alimentare

Initiale

Transformarile chimice si enzimele care le determina

produsi intermediari

Produsi

finali

Saliva

Amidon preparat

amilaza

Amidon +H2O------------- dextrine ,maltoza

Dextrina

Maltoza

Suc gastric

Proteine

Lipide emulsionate

Pepsina

Proteine +H2O--------------albumoze, peptone

Lipaza gastrica

Lipide +H2O----------------glicerol +AG+MG

Albumoze

Peptone

Glicerol

AG,MG

Suc pancreatic

Proteine

Lipide

Glucide

Proteine tripsina si

Chimiotripsina carboxipeptidaza

Albumoze ---------------oligopeptide--------peptide mici

Peptone Lipaza AA

Lipide emulsionate-----------glicerol+AG+MG

Amidon amilaza

Dextrine---------------dizaharide

Oligopeptide

dizaharide

AA

AG+MG+Gliccerol

------

Suc

inttestinal

Proteine

Lipide

dizaharide

dipeptidaze

Olligopeptide -------------aminoacizi

lipaza

Lipide---------------gliccerol+AG+MG

maltaza

Maltoza-----------------glucoza

zaharaza

Zaharoza---------------glucoza+fructoza

lactaza

Lactoza----------------glucoza +galactoza

-----------

AA

AG;MG,glicerol

Glucoza

Fructoza

galactoza

Absorbtia intestinala.

finalizeaza efortul digestiv prin trecerea produsilor finali in mediul intern

se recupereaza apa si ionii minerali care au untrat in sucurile digestive si care o mica partte intra in materile fecale;

sunt absorbite si unele substanta produse de bacterile simbionte din intestinul gros;care se hranesc saprofit si produc unele vitamine

absorbtia se facce in special la nivelul vilozitatilor intestinale ale intestinului subtire prin :mecanisme pasive ,fara consum de energie si prin mecanisme active cu consum de energie furnizata de ATP; se poate face si prin vezicule de pinocitoza pentru anticorpii din colostrul matern.

Produsii finali ai digestiei sunt:

proteine- aminoacizi- absorbtie activa

glucide-monozaharide-pentoze -absorbtie pasiva si hexoze -absorbtie activa;

lipide-acizi grasi si glicerol-absorbtie pasiva.

electroliti, vitamine

absorbtia reprezinta procesul prin care produsii finali ai digestiei trec din lumenul intestinului in sange sau limfa; cele mai intense procese de absorbtie se desfasoara la nivelul intestinului subtire, a carei mucoasa prezita adaptari specifice- vilozitati intestinale care maresc suprafata de absorbtie.

Adaptari ale tubului digeastiv la diferite tipuri de hrana sunt:

mamifere carnivore- stomac unicameral si relativ voluminos si intestin subtire scurt

mamifere erbivor- rumegatoarele -stomac tetracameral, intestin subtire foarte lung;;si la fitofage,deoarece tesuturile vegetale se digera mult mai lent,decat cele animale

mamifere omnivore -stomac de dimensiuni reduse ,intestinul are lungime medie.

BOLILE SISTEMULUI DIGESTIV LA OM

GASTRITA

cauze:- -iritatii produse de alcool,tutun, substante caustice;

-consumul de alimentte alterate;

supraincarcarea stomacului;mancaruri fierbinti;

manifestari -apare brusc cu :indispozitie,greata,regurcitari,dureri gastrice si de cap;varsaturi;

netratarea duce la cronicizare.

ULCER GASTRO-DUODENAL.

cauze -actiunea coroziva a HCL

-prezentarea la nivelul ulceratilor a unor bacteriiHelicobactere pylori, care ,se pare ca:

ataca mucoasa stomacului

sunt rezistente la actiunea HCL

ajung in stomc prin alimente nespalate si vizitate de muste

manifestari leziune unica sau multipla in stomac sau duoden

HEPATITA

cauze virusuri hepatice

manifestari tulburari digestive ;icter(colorarea in galben a pielii)

materii fecale decolorate,;urina inchisa la culloare

obosala; marirea volumului ficatului.

TOXIINFECTII ALIMENTARE

cauze toxine prin consum de :alimente alterate, ciupercineavizate, lapte nefiert, oua de rata fara a fi fierte 10 minute

PREVENIREA BOLILOR DIGESTIVE;

evitarea- unei allimentatii bogate in condimente iuti;

evitarea- consumului de alimente ;: prajite,insuficient amestecate,prea fierbinti sau prea reci;alterate

de alcool;

-tutunului

mancarea trebuie sa fie corect pregatita ,frumos prezentata, sa aiba miros frumo,s;

alimentele sa fie conservate in frigidere,departe de actiunea rozatoarelor, mustelor

prelucrarea in maxima igiena; asigurarea igienei apei potabile;

spalarea pe maini ,dintilor gurii

sa se evite inervarea si discutile in contradictoriu in timpul mesei

,

.


Document Info


Accesari: 27440
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )