Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole

Botanica












ALTE DOCUMENTE

FLORILE PRIMAVERII
Fotosinteza
yucca
SUBCLASA ROSIDAE
FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole

FASOLEA (semivolubila)

Importanta culturii




Importanta fasolei consta īn marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat īn proteine (25 - 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), īmpreuna cu 16116d315q pastaile, sunt de asemenea bogate īn proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi.

Īn tara noastra suprafetele cultivate cu fasole īn cultura pura a crescut mult īn ultimii ani. Īn plus, pe suprafete īnsemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb.

Soiuri

Soiurile cultivate īn tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 - 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:

cu tulpina scunda (30 - 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de "fasole oloaga";

cu tulpina mai īnalta (50 - 70 cm), semivolubila.

Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate īn tabloul:

Caracteristicile principalelor soiuri de fasole pentru boabe cultivate īn Romānia

 


Soiul si originea

Tulpina

MMB (g)

Perioada de vegetatie (zile)

Zonele de cultura

Soiuri autohtone Ardeleana

Oloaga

Transilvania si Vestul Ţarii

Fundulea 332

Oloaga

S si S-E Ţarii numai īn cultura succesiva

Avans

Semivolubila

Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia

Cealā din Dobrogea

Semivolubila

Dobrogea si Cāmpia Dunarii

Orizont

Semivolubila

S si V Ţarii, Transilvania

Premial

Semivolubila



Zonele de deal din Oltenia, Muntenia si Moldova

Progres

Semivolubila

Toate zonele. Cultura succesiva

Soiuri straine Gratiot (S.U.A.)

Oloaga

Moldova, Banat si cultura succesiva

Magna (Cheoslovacia)

Oloaga

Moldova

Bistrenski (Bulgaria)

Semivolubila

Cāmpia de Vest, S Ţarii si Moldova

Mare de Nord (Great Northern) (S.U.A.)

Semivolubila

S Ţarii

Cerinte fata de clima si sol

Clima

Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Semintele germineaza la temperatura de 8 - 10 C, iar īn timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 - 25 C. Temperaturile joase īntārzie cresterea si dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 C distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25 C) mai ales īn perioada īnfloririi, nu-i sunt asemenea favorabile.

Īn ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta, īn special īn prima parte a vegetatiei. Are īnsa nevoie de umiditate moderata, īn special de umiditate atmosferica, īn timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor.

Din aceasta cauza īn Sudul tarii, fasolea da rezultate foarte bune cāt se cultiva intercalat, printre porumb. Umiditatea prea multa este īnsa daunatoare, favorānd aparitia bolilor.

Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase, lut - nisipoase), fertile, cu reactie neutra (pH - ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele, reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizate.

Zonele de cultura

Īn tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile, īn Cāmpia de Vest si Cāmpia Transilvaniei, mai ales pe vaile principalelor rāuri. Īn restul tarii fasolea poate fi cultivata īn conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile.

Rotatia

Fasolea este, īn general, putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Cele mai bune rezultate le da īnsa cānd urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca, prin lucrarile de pregatire, sa se acumuleze cāt mai multa umiditate īn sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri).

Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase īn general de floarea soarelui, rapita sau īn īntrucāt acestea pot favoriza raspāndirea unor boli comune. De asemenea, fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea īnsasi, pentru a se preveni raspāndirea bolilor specifice, se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decāt dupa o perioada de cel putin 4 ani.

Fiind īn acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltāndu-se destul de timpuriu, fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna.



Fertilizarea

Fasolea, ca si alte leguminoase pentru boabe, reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca īngrasaminte. Dintre īngrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna odata cu aratura īn doze de 30 - 60 kilograme substanta activa la hectar, īn functie de rezerva de fosfor din sol.

Īngrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice īnainte de semanat. Necesarul de īngrasaminte cu azot se stabileste īn functie de formarea nodozitatilor produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole, care se determina dupa 20 - 25 zile de la rasarire. Īn cazul cānd la mai mult de 80% din plante se gasesc minim 5 nodozitati, se vor aplica 0 - 30 kilograme la hectar N.s.a. Īn caz contrar se vor aplica 30 - 70 kilograme la hectar azot substanta activa īn functie de fertilitatea solului.

Īngrasamintele cu azot īn dozele mentionate se vor administra concomitent cu prasilele mecanice, cel mai tārziu pāna la īnflorire. Lucrarile solului pentru fasole sunt īn general, aceleasi ca la porumb.

Lucrarile solului

Pentru fasole sunt, īn general, aceleasi ca la porumb. Trebuie avut īn vedere faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei īn scopul asigurarii conditiilor optime atāt la semanat, cāt, mai ales, pentru recoltarea mecanizata.

Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite, prin care sa se realizeze un strat foarte bine afānat pe adāncimea de semanat (fasolea are germinatie epigeica), īn acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu īncorporarea corecta a erbicidelor utilizate.

Patul germinativ se pregateste, de obicei, prin doua lucrari:

prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare;

a doua cu combinatorul.

Samānta si semanatul

Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. Īnainte de semanat se recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen - fasole. Tratamentul se efectueaza, obisnuit, la samānta, ziua semanatului, dupa instructiunile care īnsotesc preparatul, folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samānta necesara la un hectar. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul, prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct īn sol, īn zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii.

Epoca optima de semanat la fasole este cāt īn sol la adāncimea de 5 - 6 centimetri se realizeaza, īn timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 C si vremea īn curs de īncalzire. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului. Densitatea optima de semanat este 50 - 55 boabe germinabile pe metru la patrat la soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. Pentru cultura irigata, densitatile se majoreaza cu cāte 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza obisnuit cu o cantitate de samānta de 80 - 110 kilograme la hectar, la soiurile cu bobul mai mare. Semanatul fasolei se face īn rānduri simple sau īn benzi. Īn practica este preferat semanatul unor rānduri simple la distanta de 60 - 70 centimetri, utilizānd semanatoarea SPC - 6. Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri īntre rānduri si 65 - 70 centimetri īntre benzi, pe intervalul calcat de rotile tractorului. Īn acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC - 9). Semanatul la distanta de 50 centimetri īntre rānduri si īn benzi pretinde īnsa utilizarea obligatorie de erbicide, precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucrarile de īntretinere īn conditiile distantei mai mici īntre rānduri.

Adāncimea de semanat, din cauza rasaririi epigeice, este de 5 - 6 centimetri, putānd fii redusa la 4 centimetri īn conditii de irigare.

Lucrarile de īngrijire

Combaterea buruienilor

Fasolea este foarte sensibila la īmburuienare, din care cauza mentinerea culturii curata de buruieni īn timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de īngrijire. Īn cazul īn care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 prasile mecanice si una, doua prasile manuale pe rānd (prasit - plivit).

Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire, cānd se cunosc bine rāndurile, iar ultima īnainte de īnflorirea plantelor. Pentru combaterea chimica a buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la hectar).

Treflanul, combate īn special buruienile monocotiledonate anuale si se administreaza la pregatirea patului germinativ. Fiind foarte volatil, īncorporarea lui īn sol trebuie facuta adānc īn cel mult 15 minute de la aplicare.

Basagranul, combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa rasarirea fasolei, cānd buruienile se afla īn faza de rozeta (3 - 5 frunze), iar fasolea are 1 - 3 frunze trifoliate.

La culturile de fasole erbicidate se vor aplica īn timpul vegetatiei, dupa caz, una, doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit - plivit) pe rānd, pentru distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Principalele boli ale fasolei, antracnoza si bacterioza, se pot combate obisnuit prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7,5 kilograme la hectar), oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0,5%, 14,5 kilograme la hectar:

primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor;

al doilea īnainte de īnflorire;

al treilea la formarea pastailor.

Dintre daunatori, gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus), provoaca cele mai importante pagube. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1,5 litri la hectar), Carbetox 37 (3 litri la hectar), Lindatox 3 (25 kilograme la hectar), la intrarea īn pārga a primelor pastai, iar īn depozite prin gazarea semintelor, imediat dupa recoltare, cu sulfura de carbon, un kilogram la tona de seminte, sau prin tratarea cu pastile Phostoxin, sau Delicia, 30 grame la tona, īn spatii īnchise, sau 45 - 60 grame la tona sub prelata.

Irigarea

Fasolea reactioneaza bine la irigare, dānd sporuri substantiale de productie īn anii secetosi, prin irigare, productia de boabe la fasole poate fi, practic, dublata.

Perioada critica pentru apa a fasolei, cānd se cer efectuate udarile, īncepe cu īnflorirea plantelor (īn jurul datei de 15 iunie) si se īncheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfārsitul). Īn acest interval de timp se vor efectua una, trei udari, functie de precipitatiile cazute, cu norme de cāte 500 metri cubi la hectar. Prin aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adāncimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. Daca īn momentul semanatului umiditatea solului este insuficienta, se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi la hectar.

Recoltarea

Fasolea cere multa atentie, deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor. Se recomanda sa se recolteze cānd 2/3 din pastai au ajuns la maturitate, iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari.

Recoltarea se face:

manual;

prin smulgere;

mecanizat;



prin taierea plantelor la 3 - 4 centimetri sub nivelul solului;

cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga), montate pe cultivator.

Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF - 4, prevazuta cu discuri rotative.

Plantele smulse manual se strāng īn poloage mici, de 50 - 60 centimetri īnaltime, care se lasa cāteva zile sa se usuce, dup care se treiera cu combina C - 12, trecāndu-se de la polog la polog.

Plantele dislocate mecanic se strāng īn brazde cu grebla oblica (GO - 3), iar dupa 2 - 3 zile se treiera cu combina C - 12 prevazuta cu ridicator si modificata special pentru fasole, pentru a se evita spargerea boabelor.

Productiile de boabe oscileaza foarte mult. Se considera normale productiile de 1000 - 1500 kilograme la hectar īn cultura neirigata si de 2000 - 3000 kilograme la hectar īn cultura irigata.

Cultura intercalata a fasolei printre porumb

Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete īnsemnate, fiind raspāndit mai ales īn cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei īn aceste conditii reclama multe brate de lucru. Acest mod de cultura este avantajos pentru fasolea, plantele de porumb creānd un microclimat favorabil plantelor de fasole, foarte sensibil la seceta atmosferica īn faza de īnflorire.

Fasolea nu trebuie īnsa cultivata intercalat, cānd la porumb se aplica erbicide pe baza de Atrazin la care fasolea este sensibila.

Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 - 20 mii cuiburi de fasole la hectar. Densitatea optima a porumbului ramānānd nemodoficata.

Īn practica, semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa īn cuiburi, pe rāndul de porumb īndata dupa rasarirea porumbului, punānd īn cuib cāte 3 - 4 seminte.

Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC - 6 concomitent cu semanatul porumbului; īn acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu. Cantitatea de samānta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 - 20 kilograme. Productiile de fasole care se obtin īn cultura intercalata sunt de 200 - 500 kilograme la hectar.

Cultura succesiva a fasolei

Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune, apropiate de cele normale si daca este cultivata, ca a doua cultura, dupa plantele care se recolteaza la īnceputul verii (orz si grāu de toamna, cartofi timpurii, borceaguri).

Fasolea īn a doua cultura reuseste īn zonele de cāmpie di Sudul si Vestul tarii si numai īn conditii de irigare. De asemenea, este necesar sa fie folosite soiurile cele mai timpurii, cu tulpina oloaga: Fundulea 332 si Gratiot.

Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita īn cultura obisnuita, cu deosebirea ca dintre īngrasaminte, se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la hectar, deoarece fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare.

Semanatul trebuie efectuat pāna cel mai tārziu 5 iulie. Densitatea de semanat este putin mai mare decāt īn cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru patrat.

Īn functie de regimul de precipitatii se aplica una, doua udari de rasarire, cu norme mici de 200-300 metri cubi apa la hectar si doua, trei udari īn timpul vegetatiei, cu norme de 500-600 metri cubi la hectar.

Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar mai mult īn conditii favorabile.

Particularitatile morfologice si biologice

Radacina principala este un pivot care patrunde la adāncimi diferite si se ramifica, mai mult sau mai putin, īn functie de specie.

Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati īn care activeaza bacterii din genul Rhizobium, īn relatiile de simbioza cu plantele gazda. El patrund īn radacini prin perii absorbanti, ajung īn scoarta unde se īnmultesc. La īnceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda iar cānd devin lucratoare fixeaza azotul din aerul solului; asigurānd planta cu acest element.

Īn sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau daca sunt, ele pot fi slab active sau chiar inactive. Īn acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii, cum este biopreparatul Nitragin.

Tulpina variaza īn functie de specie. Este, īn general, ramificata si are īnaltimea cuprinsa īntre 30 - 60 centimetri la fasolea pitica, si 200 - 300 centimetri la fasolea urcatoare. Portul erect si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza dezvoltarea mecanizata.

Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. Foliolele au forme si marimi diferite, iar stipelele sunt mai mari decāt foliolele la mazare.

Florile sunt grupate īn racem, alcatuite pe tipul 5, ele au structura florala caracteristica. Caliciul este format din 5 sepale unite, de forme, culori, si marimi diferite. Androceul este alcatuit din zece stamine. Gineceul este format din ovar, cu o loja, avānd mai multe ovule, dintr-un stil lung si un stigmat maciucat. Īnflorirea se face treptat de la baza spre vārf si dureaza la o planta 10 - 25 zile. Polenizarea este autogama.

Fructul este o pastaie de diferite marimi, forme si culori, cu una sau mai multe seminte īn interior, la maturitate este dehiscenta.

Samānta are forme, marimi si culori foarte diferite, este alcatuita din tegument si embrion.

Tegumentul este gros si greu permeabil, pe suprafata lui se observa hilul, reprezentānd locul de fixare a semintei de pericarp.

Embrionul este format din: doua cotiledoane mari, tigela, muguras si radicula.

Coacerea leguminoaselor se desfasoara īn urmatoarele faze:

coacerea īn lapte, semintele sunt verzi si au continutul laptos;

coacerea īn pārga, semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de cea specifica soiului;

coacerea deplina, semintele sunt tari, iar pastaile dehiscente plesnesc.

Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica.

Autor: VLĂDESCU MARIAN

e-mail: marian@severin.ro

 



loading...










Document Info


Accesari: 45378
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )