Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























SUBCLASA ROSIDAE

Botanica




SUBCLASA ROSIDAE

Cuprinde un mare numar de plante lemnoase, arbori si arbusti, dar si plante ierboase.

Frunzele pot fi simple sau compuse, variate ca forma, de regula cu dispozitie alterna, la grupele evoluate pot fi si opuse sau verticilate.




Caracterele ce reunesc plantele acestei subclase privesc alcatuirea mai mult sau mai putin unitara a florii. Astfel florile solitare sau grupate în inflorescente compacte, sunt hermafrodite, cu simetrie radiara (mai rar zigomorfa). Învelisul floral este diferentiat în caliciu si corola, dialipetala sau gamopetala, la marea majoritate fiind pe tipul 5 (pentamere), rar 4.

Elementele florale au dispozitie ciclica (exceptional spirociclica la familiile mai putin evoluate). Se observa tendinta de formare a unui receptacul adâncit cu disc nectarifer.

Androceul este format din numeroase stamine dispuse pe unul sau mai multe cercuri. La formele mai evoluate numarul staminelor se reduce si devin 20320f515u e constant.

Gineceul poate fi apocarp sau sincarp, evolutia mergând de la un numar mare de carpele, la 5, 4, 3, 2 sau chiar o singura carpela. La familiile neevoluate este superior, la cele evoluate inferior.

Polenizarea este anemofila si entomofila. Fructele pot fi achene, nucule, pastai, capsule, fructe compuse sau false.

Rosidele cuprind peste 20 de ordine cu numeroase familii, genuri si specii. Prezinta legaturi evidente cu subclasa Polycarpicae, evolutia mergând pe calea ciclizarii elementelor florale si reducerea lor la un numar constant.

Cuprinde numeroase ordine dintre care mai importante farmaceutic, sunt: Saxifragales, Sarraceniales, Rosales, Fabales, Myrtales, etc.

ORD. SAXIFRAGALES

Cuprinde specii ierboase si lemnoase sub forma de arbusti, cu frunze simple alterne sau opuse, uneori cele bazale dispuse în rozeta. Florile sunt grupate în cime, mai rar solitare, cu flori ciclice actinomorfe pentamere sau tetramere cu elementele libere. Fructul este capsula, folicula sau baca.
Fam. Grossulariaceae

Cuprinde specii arbustive de talie mijlocie si uneori cu ramuri spinoase, raspândite în regiunea holarctica, America centrala si de sud. Frunzele sunt petiolate, palmat lobate, florile actinomorfe, hermafrodite (rar unisexuate), cu caliciul în forma de cupa, campanulat sau rotat sau ca un tub cilindric alungit, din 5 sau 4 sepale, de obicei de aceeasi culoare cu petalele. Corola este formata din 5 sau 4 petale, mai scurte decât sepalele si fixate pe marginea receptaculului. Androceul din 5, mai rar 4 stamine, dispuse opus sepalelor. Gineceul bicarpelar cu ovar inferior mai rar semiinferior. Fructul este o baca suculenta ce rezulta din concresterea receptaculului cu ovarul, continuând spre vârf cu caliciul ce devine persistent.

Ribes nigrum - Coacazul negru

Arbust fructifer ramificat de la baza, înalt de pâna la 1,5 m, cu frunze subrotunde, 3-5 lobate, neregulat dublu serate, nelucitoare. Inflorescenta este un racem cu 5-10 flori verzui spre exterior si rosietice spre interior, cu receptacul campanulat, sepale 5, ovate, reflecte, de 2 ori mai lungi decât petalele, petale 5, erecte, stamine 5, ovar inferior, bicarpelar. Fructul baca suculenta, neagra, cu puncte galbene. Creste prin paduri si tufisuri în regiunile muntoase.

Importanta farmaceutica prezinta frunzele, Ribes nigri folium, precum si fructele mature, Ribes nigri fructus. Frunzele au efect diuretic si antireumatismal, hipotensiv. Fructele sunt foarte importante deoarece au un continut foarte ridicat de vitamina C: 150- 200 mg%, care este si foarte stabila termic si la oxigenare. De asemenea sunt bogate în saruri de K, Mg, Ca, Na, Fe, P, Cl, vitaminele A, B, acizi organici, flavone, etc. Sunt indicate pentru efectul tonic general (anemii), depurativ, diuretic, pectoral, sudorific, în reumatism, guta, nefrite, ateroscleroza, afectiuni hepato-biliare.

Ribes rubrum - Coacazul rosu

Arbust de pâna la 1 m înaltime, în forma de tufa. Frunze lung petiolate, 3-5 lobate, cu marginea serata, pe ambele fete glabre. Flori dispuse în racem, la început erect mai târziu pendent. Sepale 5, mai lungi decât petalele, verzi brunii sau cu puncte rosietice. Petale 5, galbui, stamine 5, ovar bicarpelar inferior, fruct baca rosie cu gust acru. Creste prin paduri si poieni, mai ales în locuri stâncoase. Deseori cultivat.

Importanta farmaceutica prezinta fructele - Ribes rubrum fructus- ce contin vitamina C, tanin, acizi malic, citric, tartric, materii azotate, etc. Au actiune diuretica si astringenta. Sunt indicate în afectiuni febrile, inapetenta, dispepsii, constipatie, reumatism, guta, litiaza renala, pecingine, icter, insuficienta hepatica, inflamatii diverse.



Ribes grossularia - Agrisul

Arbust foarte ramificat de 150 cm, frunze semicirculare, flori verzui-roscate, solitare sau câte 2-3. Caliciu campanulat paros, cu sepale obovate, de 2-3 ori mai lungi decât petalele. Petale mici alburii. Fructul o baca globuloasa, mare, verzuie, galbuie sau roscata, pubescenta.

Farmaceutic se utilizeaza fructele - Grossularie fructus. Contin vitamina C, acizi organici, tanin, etc. Au actiune diuretica, depurativa, tonic aperitiva. Se utilizeaza în tratarea inflamatiilor cailor urinare, litiazei renale, hidropiziei, reumatismului, gutei.

Fam. Crassulaceae

Cuprinde peste 1.000 de specii de plante ierboase, suculente, anuale sau perene, adaptate la xerofitism accentuat, raspândite pe stâncarii si terenuri aride si prevazute cu tesuturi acvifere bine dezvoltate. Frunzele sunt simple, groase, carnoase, plane sau cilindrice, alterne, rar opuse sau verticilate, fara stipele. Florile bisexuate, actinomorfe, rar unisexuate, în inflorescente cimoase (spice sau panicule). Periantul este format din 4-20 sepale libere, rar concrescute la baza si 4-20 petale ce alterneaza cu sepalele, libere sau concrescute la baza. Androceul din 4-20 stamine concrescute la baza cu petalele. Gineceul este policarpelar apocarp, superior. Polenizarea este entomofila. Fructele folicule libere.

Sedum acre - Iarba de soaldina

Planta ierboasa glabra, de 5-15 cm cu tulpini numeroase, acoperite cu frunze imbricate, caduce, carnoase, ovate, glabre si sesile cu gust acru. Inflorescentele sunt semiumbele laxe, dispuse terminal. Flori pe tipul 5, caliciul dialisepal, galbui, corola din 5 petale galben aurii, 10 stamine, fructul polifolicula.

Creste prin locuri uscate, nisipoase si pietroase, pe ziduri vechi.

Importanta farmaceutica prezinta partea aeriana înflorita - Sedi acris herba - contine alcaloizi, rezine si se foloseste în tratamentul hemoroizilor.

Sedum maximum - Iarba grasa, iarba de urechi

Planta ierboasa perena prevazuta subteran cu rizom napiform, gros, uneori ramificat. Tulpini erecte, simple sau ramificate în partea superioara, glabre, verde-închis, înalte de 20-50 cm. Frunzele sunt carnoase, plane, glabre, serate, cele superioare opuse, ovale pâna la rotunde, cu baza scurt cordata, cele inferioare de obicei alterne, obovate, cu baza atenuata, sesile sau chiar scurt petiolate; la baza frunzele sunt asezate în rozeta. Flori hermafrodite, alburiu galben-verzui cu caliciu din 5 sepale, rareori 6, triunghiulare, ascutite, corola din 5 petale, rareori 6, alungit ovate, acute,
androceu din 10 stamine. Fructul sub forma de folicule, îngustate spre baza si terminate cu un vârf ascutit. Importanta farmaceutica prezinta herba care era utilizata pentru cicatrizarea ranilor si arsurilor, sub forma de unguent, având proprietati vulnerare.

Fam. Saxifragaceae

Cuprinde aproximativ 800 de specii de plante ce apartin la 75 de genuri raspândite pe toate continentele. Sunt plante ierboase sau lemnoase perene, rar anuale. Frunzele sunt simple, dispuse altern, rar opus , cele bazale în rozeta. Florile în inflorescente racemoase sau panicule, au simetrie radiara, rar zigomorfa, de obicei hermafrodite (rar unisexuate), pentamere, uneori tetramere. Învelisul floral dublu sau simplu are elementele libere, androceul este format din 5-8-10 stamine dispuse pe doua cercuri, gineceul din 4, dar mai frecvent din 2 carpele libere sau partial unite, cu pozitie superioara, semiinferioara sau inferioara (uneori concrescut cu receptaculul). Fructul poate fi folicula, capsula, baca.



Bergenia crassifolia

Planta ierboasa cu rizom carnos, repent. Tulpini groase, glabre, fara frunze, înalte pâna la 50 cm. Frunze în rozete bazale, lat-eliptice, ovate, cu baza rotunjita sau cordata, pe margini fin crenate, lucioase, glabre; pe fata inferioara cu numeroase glande punctiforme.

Flori rosii-liliachii, cu cate 2 pediceli rosietici, lungi de 3-4 cm, grupate într-o inflorescenta densa, corimbiform-paniculata; caliciu campanulat, glabru, divizat pana la mijloc în lobi ovali; corola din petale obovate sau lat-obovate, multinervate, cu câte o foveola nectarifera; androceul din 10 stamine, mai lungi decât caliciul; gineceu cu ovar semiinferior. Fructe, capsule. Planta este utilizata ca tonic amar si datorita proprietatilor astringente (contine tanin), în tratarea diareei si ca hemostatic.

Chryssosplenium alternifolium - Splina

Planta ierboasa perena, 20 cm înaltime, cu putine frunze bazale, reniform - cordate, profund crenate. Frunze tulpinale alterne, carnoase, cu baza cordata, cele de lânga flori de culoare galbena. Flori galbene, numeroase, se alungesc la fructificare. Sepale 4, rar 5, petalele lipsesc. Stamine 8 cu filamente scurte. Fructe capsule. Farmaceutic se utilizeaza herba ca antiluetic, extern contra eruptiilor cutanate. Are si proprietati puternic vomitive.

Parnassia palustris - sopârlita alba

Planta ierboasa cu tulpini, una sau mai multe, erecte, înalte de 30-45 cm. Frunze profund-cordate cu vârful obtuz si cu numeroase puncte întunecat-rosietice, lung-petiolate. Pe tulpina exista o singura frunza sesila, mai mult sau mai putin amplexicaula. Flori albe, câte una în vârful tulpinii. Caliciu este format din 5 sepale, corola din 5 petale oval-rotunde sau eliptice cu 5-15 nervuri galbene-castanii sau verzui. Androceu din 5 stamine cu antere albe si 5 staminodii simple, gineceu cu ovar unilocular si 4 stigmate subsesile. Fructe, capsule ce se deschid terminal prin valve. În medicina traditionala se utiliza în tratamentul laringitelor, epilepsiei si leucoreei. Este bogata în tanin si se utilizeaza ca hemostatic în metrorargii.

Philadelphus coronarius - Lamâita, sirinderica

Arbust de 1-3 m cu frunze scurt petiolate, ovate sau ovat lanceolate, dintate, pe fata superioara des cenusiu pubescente. Inflorescentele sunt raceme cu flori albe, foarte placut mirositoare, hermafrodite, cu receptacul în forma de cupa, concrescut cu ovarul, caliciul din 4 sepale libere, corola din 4 petale libere, androceul din 10- 20 stamine asezate pe 2 verticile, ovar inferior, fruct capsula. Cultivat ca arbust ornamental.

Importanta farmaceutica prezinta florile - Philadelphus coronarius flores, care se utilizeaza în leucoree având actiune antitrichomonazica, confirmata de cercetari recente.

ORD. SARRACENIALES

Cuprinde specii cu flori pentamere cu stigmat în forma de umbela. Periantul este dublu, mai rar simplu. Ovarul este superior cu carpele sudate incomplet, plurilocular. Se caracterizeaza prin frunzele ce au petiolul transformat în colet.

Fam. Drosseraceae

Cuprinde plante ierboase insectivore, acvatice sau terestre, cu frunze alterne, rozulare acoperite de peri glandulari sensibili la atingere care secreta

enzime proteolitice. Au flori mici, tetra sau pentamere, grupate în cime terminale. Fructul este o capsula.










Document Info


Accesari: 3477
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )