Corelatia dintre costurile hranei si suprapopulatia planetei

Corelatia dintre costurile hranei si suprapopulatia planetei

Conform ONU, de peste cinci ani, oamenii consuma mai multa mancare decat produc. Pana acum, penuria alimentara a fost rezolvata prin consumarea stocurilor acumulate in anii mai prolifici, dar problema devine tot mai grava, avand in vedere faptul ca din 1999, la nivel global, stocurile de cereale s-au redus la jumatate: in 1999, stocurile puteau asigura hrana pentru intreaga lume 116 zile, acum abia o mai pot face pentru 57 de zile.

Aceasta perioada este cu mult sub nivelul securitatii alimentare. In plus, nu exista niciun semn ca aceasta tendinta se va schimbe in curand, ba, dimpotriva, realitatile se prezinta tot mai sumbre odata cu schimbarile climatice care arunca vremea la extreme.

Agricultura intensiva, folosirea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor au permis triplarea productiei de cereale intre 1950 si 1990, desi suprafata arabila nu a crescut cu mai mult de zece procente, ceea ce a permis ca populatia tot mai numeroasa a planetei sa se poata alimenta convenabil. Dupa anii ’90, productia de cereale a stagnat din cauza secetelor sau a inundatiilor care s-au inregistrat peste tot, iar aceste fenomene sunt strict legate de degradarile climatice. De asemenea, cresterea temperaturii exercita 838c26i o influenta directa asupra productiei cerealiere. Daca lucrurile nu se vor schimba, preturile alimentelor vor creste foarte mult si multi oameni vor suferi de foame.

Deasemenea, expertii de la Institution of Mechanical Engineers ne avertizeaza ca, peste aproximativ sase decenii, populatia planetei va “exploda”, ajungand de la 6,9 miliarde de locuitori, cat este in prezent, la 9,5 miliarde, in 2075, inmultindu-se anual cu aproximativ 75 de milioane de oameni. Cea mai mare crestere se va inregistra in tarile de pe continentul African, care vor urma pasii industriali de dezvoltare dupa modelul asiatic.Asadar, pana in 2050, se estimeaza ca populatia urbana a globului va ajunge la 6,4 miliarde de oameni, fata de 3,3 miliarde, cat aratau statisticile in 2007.

Din aceasta cauza, miliarde de oameni vor fi expusi riscului foametei, scaderii resurselor de apa si locuirii in conditii precare, ceea ce ar putea genera nemultumiri profunde, ce ar putea duce la conflicte si revolte publice.

Se estimeaza ca nevoia de apa pentru populatia din ce in ce mai numeroasa ar fi cu 30% mai mare pana in 2030 decat este in prezent, iar cea a resurselor de hrana se va dubla pana in 2050, mai ales cea de resurse agricole. Or, urbanizarea excesiva dublata de inmultirea populatiei va “manca” o mare parte a acestor resurse naturale, in primul rand prin faptul ca vor fi mai multe guri de hranit, iar pe de alta, din cauza distrugerii mediului din care noi luam aceste resurse pentru a face loc, in schimb, constructiilor si infrastructurii urbane. Nu in ultimul rand, activitatile umane specifice unui asemenea trai vor produce multa poluare, daca nu vor fi intretinute si perfectionate sisteme de combatere eficiente, ceea ce isi va pune amprenta asupra mediului si sanatatii noastre.

Conducatorul studiului la care au contribut peste 70 de specialisti din lumea intreaga, Tim Fox, avertizeaza ca “pana la farsitul acestui secol omenirea se va confrunta cu problemele celei mai mari explozii a populatiei din istorie”. Insa dificila situatie care se anunta si care va presupune costuri de trilioane si trilioane de dolari, va putea fi depasita daca natiunile bogate, care isi vor permite sa investeasca atatia bani pentru a contracara efectele, vor intelege sa le ajute si pe cele sarace, impartind cu ele atat povara financiara, cat si resursele tehnologice.

Concluziile lui Fox sunt ca ar trebui sa ne ingrijim de pe-acum de asigurarea cel putin a “proviziilor pentru nevoile de baza ale omenirii”, iar specialistii cu care a lucrat la studiu propun ca prime solutii “reducerea risipei de energie, imbunatatirea capacitatii de stocare a hranei si detectarea unor surse noi de apa”. Numai asa, in opinia specialistilor, va fi cu putinta sa fie sustinuta o populatie de aproximativ 10 miliarde de locuitori ai planetei. Ei mai afirma ca impactul cresterii la nivel global a populatiei va face ca “schimbarile survenite intr-o regiune ar putea avea impact la mii de kilometri distanta”, asupra altor regiuni, intr-o lume din ce in ce mai interconectata prin noile sisteme de comunicare din ce in ce mai performante.

Preocupari de aceasta natura au fost inca din urma cu doua secole.

Dupa cum afirma Malthusl in lucrarea sa 'Eseu asupra principiului populatiei'(Londra, 1798), starea societatii depinde de proportia relativa intre numarul populatiei si cuantumul mijloacelor de subzistenta, nu de numarul absolut de oameni ai unei tari.

Principiile enuntate de Malthus in 'Eseu' pot fi sintetizate astfel:
   1. Populatia este, in mod necesar, limitata de mijloacele de subzistenta;
   2. Populatia creste invariabil acolo unde mijloacele de subzistenta cresc, daca nu este impiedicata de unele obstacole foarte puternice si evidente;
   3. Aceste obstacole si acelea care stavilesc forta preponderenta de crestere a populatiei si ii mentin efectele, la acelasi nivel cu mijloacele de subzistenta, se reduc toate la abstinenta morala, viciu si mizerie.

1 Malthus clasifica obstacolele ce actioneaza constant impotriva cresterii populatiei in doua grupe generale:
   1) obstacole preventive - cele voluntare (proptii omului).
   2) obstacole pozitive - cele care rezulta din legile naturii.

2 In Anglia au fost adoptate o serie de legi pentru ajutorarea saracilor, precum :
   1) Colectarea de sume de bani pentru saraci.
   2) Acordarea de slujbe copiilor unor familii care nu se mai pot intretine.

   a. Malthus nu aproba aceste legi, ci propunea introducerea unui sistem mai larg de educatie pentru cei saraci. Ei puteau invata astfel deprinderile prudentei, curateniei si modului de viata regulat.
   b. Autorul afirma ca starea societatii depinde de proportia relativa intre numarul populatiei si cuantumul mijloacelor de subzistenta, nu de numarul absolut de oameni ai unei tari.
   c. Cantitatea de alimente nu este singura problema, ci si gasirea unui loc de munca in cazul unei suprapopulari.
   d. Concluzia lui Malthus este ca nu se pune niciodata intrebarea daca o tara poate produce mai mult, ci daca este in stare sa produca suficient, spre a tine pasul cu o crestere aproape nelimitata a populatiei.

In ceea ce priveste cresterea populatiei si a mijloacelor de subzistenta raportul este:
• cresterea populatiei in progresie geometrica:
                           1; 2; 4; 8; 16; 32; 64; 128; . 4.096
• cresterea mijloacelor de subzistenta in progresie aritmetica:
                           1; 2; 3; 4;  5;   6;    7;     8; 13
De aceea, se poate spune ca populatia, atunci cand nu este oprita de nici un obstacol, se dubleaza la fiecare 25 de ani, sau creste in progresie geometrica (o rata de crestere medie anuala de 3%). El estima ca, in doua secole, populatia ar fi, fata de mijloacele de subzistenta, in proportie de 256 fata de 9, in trei secole de 4096 fata de 13, iar in doua mii de ani, diferenta ar fi aproape incalculabila. Perioada de dublare a populatiei a fost luata in cadrul lucrarii mai scurta decat apare ea in realitate datorita obstacolelor pe care autorul prevedea ca le va intampina. Astfel, conceptia lui Malthus era cunoscuta sub forma faimoasei cresteri geometrice a populatiei si a cresterii in progresie aritmetica a mijloacelor de subzistenta, a necesitatii de a stapani instinctul de procreere - in acest scop, Malthus recomanda 'retinerea morala' - care se manifesta necontrolat la clasele de jos, cu efectele negative asupra nivelului de trai, in cazul cand nu este franat de obstacole.

Asadar, avem de-a face cu formularea unei legi naturale, a unei corelatii intre populatie si mijloacelor de subzistenta, a 'obstacolelor' in calea cresterii populatiei si a modelului demo-economic.

Parere personala despre OMG si introducerea lor pe piata romana

In anul 1994, pentru prima data in istorie, o planta modificata genetic a fost cultivata in scop comercial. Introducerea in SUA a soiului de rosie FlavrSavr a marcat inceputul unei noi ere in domeniul agriculturii Totusi, cand prima recolta de soia si porumb MG era pe punctul de a fi exportata spre Europa, consumatorii de pe continent si-au exprimat dezacordul fata de aceste alimente. In multe tari din UE introducerea pe piata a alimentelor MG a esuat, iar in prezent marea majoritate a producatorilor si comerciantilor en-detail din domeniu garanteaza aprovizionarea cu produse nemodificate genetic.

Faptul ca in Romania se cultiva deja, pe scara larga, soiuri MG nu a ajuns, inca, la cunostiinta publicului larg. Romanii consuma fara stirea sau consimtamantul lor alimente derivate din OMG-uri. Desi OMG-urile sunt eliberate in mediu si in lantul alimentar, publicul larg nu este informat nici cu privire la acest lucru, nici cu privire la alimentele pe care le consuma. Nu exista nici o procedura de informare a opiniei publice cu privire la acest lucru, chiar daca Romania este membra a Conventei Aarhus. Deci, ONG-urile de mediu, agricultorii, reprezentantii bisericii, precum si consumatorii, opinia publica in general, sunt exclusi de la participarea la discutii bine documentate, in ciuda faptului ca aceste biotehnologii pot avea un impact urias asupra nivelului lor de trai, precum si asupra mediului inconjurator si a sanatatii.

Alimentele modificate genetic sunt produse ale ingineriei genetice, care au calitati nutritive asemanatoare sau chiar superioare celor obtinute natural. Modificarea genetica se face prin transferul de gene (ADN) de la un organism la altul sau chiar de la o specie la alta, in scopul obtinerii anumitor caracteristici pe care plantele crescute in mod obisnuit nu le au.

Totusi, chiar daca au fost create pt scopuri bune, ele au si efecte negative, cum ar fi:

Efectele alergice – genele nou inserate pot produce proteine care la unele persoane determina alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele fata de lapte, oua, peste, cereale si soia.
- Rezistenta la antibiotice – unele alimente modificate genetic pot creste rezistenta fata de antibiotice, astfel tomatele modificate genetic consumate proaspete au gene marker (o gena rezistenta la antibiotice) ce sunt foarte rezistenta la neomicina sau kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul semintelor de bumbac.
- Modificari la nivelul metabolismului – prin inserarea de gene noi se pot produce alterari la nivelul totalitatii genelor continute de catre un organism, cum ar fi scaderea cantitatii de substante nutritive si cresterea nivelului de toxine in organismul gazda.

Orice distribuire de OMG-uri in mediul inconjurator si lantul alimentar sa fie imediat interzise,

Nici un aliment Modificat Genetic nu trebuie permis pe piata interna. Ar trebui sa fie detectate toate semintele si produsele care contin Organisme Modificate Genetic sau derivate ale acestora, de la productie pana la consum (“de pe camp la fuculita”), iar in cazul importurilor, de la intrarea OMG-urilor in tara pana la consum (“de la frontiera la farfurie”).

Toate importurile de OMG-uri sa fie interzise.