Au fost schitate principalele obiective pentru realizarea Uniunii Europene:
- &n 333d37d bsp; crearea unui spatiu economic fara frontiere;
- &n 333d37d bsp; refacerea sistemului de cooperare politica europeana extins si in sectoarele securitatii si apararii;
- &n 333d37d bsp; ameliorarea structurilor decizionale ale Comunitatii.
Raportul Delors, semnat in 1988, a prefigurat trei etape de trecere la Uniunea Monetara Europeana: libera circulatie a capitalurilor; mai buna coordonare a politicilor economice si crearea Sistemului European al Bancilor Centrale; introducerea monedei unice si desfiintarea bancilor centrale nationale. In acel raport s-au prezentat 3 variante de unificare, si anume, pe langa moneda unica, solutia aleasa, varianta cursurilor de schimb fixe intre monedele nationale si varianta monedelor nationale alaturi de o moneda comuna (ECU).
Unificarea monetara europeana a constituit obiectivul principal al tratatului semnat la Maastricht, in februarie 1992. Acest tratat, de anvergura istorica, este de maxima importanta deoarece marcheaza momentul inceperii transformarii unei forme integrative economice in una de natura politico-economica si monetara complexa. Tratatul cuprinde, pe langa realizarea uniunii economice si monetare, si o parte consacrata uniunii politice. C.E.E. isi transforma numele la 1 noiembrie 1993 in Uniunea Europeana (U.E.).
Institutiile U.E. sunt:
1) &n 333d37d bsp; rata inflatiei (stabilita pe baza indicelui preturilor de consum) sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5%, nivelul mediu al inflatiei inregistrat in trei tari membre cu rata inflatiei cea mai scazuta;
2) &n 333d37d bsp; rata dobanzii nominale pe termen lung (aferenta obligatiunilor de stat sau alte titluri comparabile) sa nu depaseasca cu mai mult de 2%, nivelul mediu al ratei dobanzii din trei tari cu rata inflatiei cea mai scazuta;
3) &n 333d37d bsp; deficitul bugetului public sa nu depaseasca 3% din P.I.B. (este vorba de deficitul consolidat); acesta este deficitul necesar (maxim) pentru a indeplini urmatorul criteriu si anume
4) &n 333d37d bsp; datoria publica sa nu depaseasca 60% din P.I.B., adica media raportului intre datoria publica si P.I.B. in Comunitatea Europeana in 1990;
5) &n 333d37d bsp; respectarea marjelor normale de fluctuatie prevazute de mecanismul valutar al S.M.E. timp de doi ani cel putin, fara devalorizari fata de monedele altor state membre (15% incepand cu august 1993).
Etapele integrarii in U.E.M. au fost schitate inca din 1988, asa cum am aratat, prin raportul Delors, care poarta numele initiatorului sau Jacques Delors, presedintele Comisiei Europene si devenit ulterior primul presedinte al Comitetului ce avea ca sarcina prefigurarea Uniunii Monetare.
Potrivit Tratatului de la Maastricht, etapele de creare ale U.E.M. erau:
&n 333d37d bsp; &n 333d37d bsp; &n 333d37d bsp; I. &n 333d37d bsp; Pana la 01.01.1994, etapa de crestere a performantelor economice, de ameliorare a coordonarii politicilor economice si monetare ale statelor membre; este vorba de liberalizarea completa a miscarilor de capital si o colaborare crescuta a bancilor centrale.
&n 333d37d bsp; &n 333d37d bsp; II. &n 333d37d bsp; 01.01.1994-01.01.1999 (initial 1997), etapa de creare a Institutului Monetar European (I.M.E.), care sa urmareasca indeplinirea obiectivelor de catre statele membre. Acest I.M.E. avea pe langa un rol tehnic si un rol de consultare: putea sa adreseze recomandari autoritatilor monetare ale statelor membre, insa nu avea putere de decizie supranationala. I.M.E., condus de guvernatorii bancilor centrale, avea rolul de a asigura tranzitia spre Banca Centrala Europeana (1998). Tot in 1998 s-a definitivat si lista tarilor participante la U.E.M., s-a adoptat cadrul legal complet, structurile nationale de indrumare si structurile de transformare a comunitatii bancare si financiare.
&n 333d37d bsp; &n 333d37d bsp; III. &n 333d37d bsp; Inceputa din 01.01.1999, etapa marcheaza introducerea monedei unice euro si functionarea Sistemului European al Bancilor Centrale, format din Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale. B.C.E. decide politica monetara si valutara, insa punerea in practica a hotararilor sale ramane de competenta bancilor nationale. Bancile si institutiile financiare continua transformarea monedelor nationale in euro; euro intra pe piata internationala valutara, monetara si de capital
Chiar daca criteriile de convergenta nu fac nici o referire la alte domenii importante, cum ar fi cel al pietelor muncii si utilizarii fortei de munca sau fiscalitatea, acestea se regasesc totusi in alte recomandari ale U.E. Astfel, rezolutia asupra cresterii economice si utilizarii muncii a Consiliului european de la Amsterdam, din 1997, a cuprins in sfera convergentei europene si eficacitatea pietei muncii, tehnologia, formarea profesionala si fiscalitatea. Tot in 1997, in conformitate cu legislatia statelor membre, Consiliul european de la Luxembourg a adoptat o rezolutie asupra coordonarii politicilor economice: supravegherea evolutiei macroeconomice, incurajarea apropierii politicilor fiscale, supravegherea politicilor structurale vizand pietele muncii, produselor si serviciilor, tendinte in materie de costuri si preturi.
|
