Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Rata interna de rentabilitate

economie









loading...


ALTE DOCUMENTE

INFLATIA
PIATA MONETARA
Importanta analizei produselor de consum in designul industrial
Balanta de verificare
Garantia contractuala Ón cadrul unui contract Óncheiat Óntre agentia de turism si hotel
PIATA A TREIA
POLITICA DE PRET
AUDITUL UNEI APLICATII INFORMATICE NIBOCONT V 2.8
SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR
FUNDAMENTE TEORETICE SI PRAGMATICE ALE INTEGRARII EUROPENE


Rata interna de rentabilitate este definita ca fiind rata de actualizare a fluxurilor de cash flow pt care van = 0.

††† In termeni generali RIRmai poate fi definita ca fiind acea rata de actualizare care face ca pe perioada de actualizare sa fie egala cu suma cheltuielilor de inv actualizate si a ch de expluatare actualizate. ††††

†††† Pr calculul rir se foloseste aceiasi rel de calcul ca si in cazul VNA cu deosebirea ca in cazul vna se cunoaste rata de actualizare si se det VNA care este necunoscuta rel, iar in cazul RIR se cunoaste VNA si se determina acea rata de actualizare RIR care face ca VNA=0

††††††† RIR se poate determina prin metoda analitica. Aceasta porneste de la rel de calcul a lui VNA si prin incercasi succesive se inloc val relatieide actualizare pana cand nivelul VNA devine 0 sau f aproape de 0.

††† DIF DINTRE RIR MIN SI MAX†† Considerand o intreprindere care doreste sa initieze 20420u2022u o inv finantata integral din su rse imprumutate. Dc RIR a inv este egala cu costul cap imprumutat, intrep poate initia aceasta inv d ar fluxurile de cash flow degajate de inv dupa punerea in funct a acestora vor fi suficiente doar pt a rambursa suma initiala imprumutata si dob aferenta. Dc RIR e mai mare de cat costul

Cap imprumutat fluxurile de cash-flow degajate de inv dupa punrea in fct a acestora vor permite rambursarea creditului si plata dobanzii aferente la nivelul, la niv intepr ramanand si un surplus care va determina cresterea val intepr.

††††††† Daca insa RIR este mai mica insa de cat costul creditului, at fluxurile de cash-flow ce vor fi degajate de proiect dupapunerea in functiune a acestora nu vor fi suficient nici macat pt rambursarea creditului si palta dobanzii aferente.

†††††† Principalul convenient al acestui criteriu este acela ca se considera ipoteza reinvestirii constante a veniturilor viitoare in aceiasi intepr si la aceiasi marime a RIR ceea ce este putin probabil. Pt a inlatura acest neajuns se poate folosi RIR modificata

†† †††PT procesul de selectie se disting urmatoarele situatii. 1) pt proiecte independente se vor selecta toate proiectele a caror RIR > costul cap investit si se vor respinge acele proiecte care au RIR < costul cap investit. 2) PT proiectele care se resping reciproc se va selecta acel proiect sau varianta de proiect care are cea mai mare val a RIR.

TERMENUL DE RECUPERARE

A inv e def ca fiind numarul de ani in care o intrep isi recupereaza investitia pe seama av economice degajate de obiectivul investitional dupa punerea in fct a acestuia. Av economice pot fi de natura fluxurilor de numerar net sau ven nete. Acest indicator permite cunoasterea inca din etapa deciziei a per de recuperare a ch initiale cu investitia pe seama av economice obt dupa realizarea investitiei. Termenul de recuperare a inv se poate recupera prin mai multe modalitati:

- inv se recupereaza in anul in care valoarea VNA cumulat devine pozitiva a.i. termenul de recuperare a inv este dat de anul in care VNA devine pozitiva.

††††† Pt proiectele de inv se va alege acea varianta de proiect care are cel mai mic termen de recuperare a inv. Acest ind asigura selectarea proiectelor de inv in fct de rapiditatea recuperarii cap investit si evalueaza riscurile de recuperare a acestuia.

†† Urmarind ca termenul de recuperare a inv sa fie mai mic de cat durata de viata a inv si in deosebi mai mic de cat durata de viata a produselor realizata ca urmare a efectuarii inv. Acest criteriu dezavantajeaza acele inv care se recupereaza intr-o per de timp maiindelungata. Astfel se poate intampla ca proiecte cu o buna rentabilitate pe termen lung care poate fi esentiale pt properitatea intrep pe termen lung sa fie eliminat.

Selectia proiectelor cu aj termenului de recuperare prezinta dezavantajul ca nu ia in considereare fluxurile de numerar generate de proiect dupa acest termen si dupa unele met. Nu ia inconsiderare nici actualizarea cu aj fctorilor de a actualizare.

†††† Aceasta metoda ofera totusi inf asupra gradului de lichiditate si de risc asociate proiectului astfel.

††††† Cu cat term de recuperare a inv e mai mic gradul de lichiditate este mai mare si riscul asociat acestuia fiind este mai redus.

†††† Met term de recuperarae a inv a fost prima metoda utilizata pt selectia proiecteor de inv si argumentele pt care aceasta metoda se utilizeaza incontinuare sunt: este o met simpla si rapida; de regula intrep au preferinte pt lichiditati immediate preferand inv cu termen de recuperaremic care au si un risc redus. Intrep aflate in criza de lichiditati acorda o importanta mai mare recuperarii rapide al cap investit pt a realoca aceste sume pt finantarea altor proiecte; proiectele de inv al caror termen de recuperare este mai scurt au de regula efecte favorabile asupra marimi ind profit net/actiune.

RAPORTUL VENITURI TOTALE ACTUALIZAATE/ CH TOTALE ACTUALIZATE (VTA/CTA) se utilizeaza in dec de selectie a proiecteor de inv si se pazeaza pe analiza veniturilor care se pot

obtine la o anumita valoare a angajamentului de capital . pt selectia proiectelor de inv se disting 2 situatii: pt proiecte independente se vor selecta toate proiectele pt care raportul VTA/CTAeste supraunitar (>1) si se vor respinge toate proiectele pt care rap VTA/CTA este subunitar; pt proiectele care se resping reciproc se va alege acel proiect cu cea mai mare val a rap VTA/CTA. Pt selectia proiectelor de inv cu aj rap VTA/CTA o atentie deosebita trebuie acordata in stabilirea marimii ratei de actualizare e deoarece marimea ratei de actualizare influenteaza marimea raportului VTA/CTA.Astfel cu cat marimea ratei de actualizare este mai mare raportul VTA/CTA va fi mai mic si invers.

INDICATORII COMPLECSI DE EFICIENTA A INV MATERIALE. Apreciera eficientei ec a inv nu se poate opri numai la ind analitici si sintetici in primul rand pt ca sunt construiti, luand in considerare un sg efect. Fie prin compararea unui sg element de efect/efort (ind sintetici.).

†† Pt adoptarea deciziei finale este importanta corelatia interna a elem. De efecte si chelt surprinse intr-un singur ind si care exprima un niv mai complex de eficienta.

1 COEF COMPLEX DE EFICIENTA exprima castigul total actualizat ob la un leu effort depus (inv +expl)

†† Efecte care se reflecta direct in gestiune intrep:- prod fizica sau valorica - profitul net. Efecte care se reflecta indirect in gest intepr.- ef ec: ec de inv, ec de mij fixe, ec de forta de munca, ec de resurse deficitare. - efecte extraec:ef sociale, ef ecologice, strategice si informationale.

2. COEF COMPLEX AGREGAT DE EFICIENTA: exprima eficienta integrala a inv materiale luand in considerare urmat indicatori: echilibrul valutar al inv, profitabilitatea inv, durata de recuperare a inv, coef comlex de eficienta, VAN, RIR

IND ORGANISMELOR SPECIALIZATE: acsti ind au fost utilizati initial doar de catre aceste organisme pt acordarea de credite de avengura, tarilor care doreau restructurarea sau redresarea ec lor sau se confruntau cu dificultati. Ulterior acesti indicatori au fost inclusi in analiza fin a structuri proiectelor de inv indiferent de sursele de finantare. Ind organismelor specializate sunt: VAN, RIR, TERMENUL DE RECUPERARE A INV,indicele de profitabilitate, raportul ven totale actualizate/ch totle actualizate (VTA/CTA).

VNA; VAN. VAN reflecta diferenta intre fluxurile de cash-flow, viitoare actualizate si capitalul investit. Prin continutul sau ind evidentiaza av economic al proiectului de investitii prin compararea cash flow degajat de proiect pe toata durata de viata a acestuia cu efortul investitional total actualizat aferent [roiectului investitional*****

†† Aceasta metoda pp ca fluxurile de cash-flow anulate sunt reinvestite constant pe piata fin la niv ratei de acutalizare. Posibil ca aceasta sa fie constanta sa fie foarte redusa. Difera de la un an la altul. In procesul de selectie a proiectelor de inv pe baza criteriului vna distingem 2 situatii1 pt proiecte independente se vor alege tote proiectele pt care vna > 02) dc proiectele se resping reciproc se va alege proiectul cu cea mai mare valoare a vna.

††† Aspectul cel mai delicat al acestui criteriu este alegerea marimi ratei de atualizare, propunandu-se pt calculul acestuia rata dobanzilor fara risc, rata dob bancare, costul capitlului, costul de inv, costul de oportunitate recomandandu-se ca pt calculul valoric ratei de actuaizare sa se foloseasca costul mediu ponderat al capitalului ca expresia a folosirii pt finantarea inv atat a cap proprii cat si a celor imprumutate.

†††††††† Daca VNA >0 inseamna ca proiectul investitional are capac de a ramursa pe per duratei de expluatare a cap investit adica rentab proiectului investit este cel putin egala cu rata de actualizare ceea ce ii permite obtinerea unui cash-flow mai mare de cat efortul initial.

††††† Daca VNA<0 RENTAB PROIECTULUI e mai mic de cat e iar inv initiala nu va fi recuperata.

††††† Cu cat marimea cash-flow-urilor actualizate nete va fi mai mare in raport cu cap investite cu atat proiectul de inv va fi mai eficient.

†† Ratiunea care sta la baza metodei VNA consta in maximizarea valorilor inteprinderilor si se apreciaza ca VNA reflecta castigurile ce revin actionarilor ca urmare a realizarii investitiilor.

††††††† Cu toate ca metoda VNA se considera a fi cea mai fiabila met de selectia a proiectelor de inv acesta are si dezavantaje: ne arata dc proiectul este rentabil sau nu fara a evid importanta aportului annual al fiecarui proiect, inf furniate nu sunt concludenta de proiectele analizate, au durate de viata diferite, met nu ia in considerare durata de recuperare a inv, marimea VNA depinde de marimea ratei de actualizare: o rata de actualizare mare va determina un vna mic

INDICELE DE PROFITABILITATE:EXPRIMA rentabilitatea rlativa a inv pe toata durata de viata a acesteia respectiv VAN ce revine la o unitate monetara de inv initiale.

†††† Se vor selecta toate proiectele care au ip>1, se vor respinge toate proiectele de inv pt care Ip<=1. daca avem proiecte care se resping reciproc se va selecta proiectul care are cea mai mare valoare a ip cu conditia ca ip>1.

†††††††† Acest indicator va avantaja proiectele de inv care implica ch de inv initiale mici in defavorarea unor proiecte de inv caracterizate de o valoare mai mare a ch de investitii dar care permit obtinerea unor valor acutale nete mai mari.

†††††††††† Selectarea proiectelor de inv pe criterii financiare, decizia de investitie: este o decizie strategica o comp importanta a politicii generale a firmei. Aceasta trebuie adoptata in stransa legatura cu obiectivele generale ale intreprinderii cu posibil de finantare ale acesteia, cu conjunctura pietei res.(res financiareumane materiale). O decizie buna poate determina o importanta crestere a profitului intreprinderii si implicit o crestere a pretului actiunii soc emitente (obiectivulprimordial al oricarei intreprinderi ) dupa cum o decizie gresita poate determina falimentul. O prima etapa in abordarea acestei decizii o constituie formularea variantelor de decizii si selectarea proiectului din mai multe var investitionale. Aceste variante investitionale sunt analizate din mai multe pdv (comercial tehnico-ec, fiscal, social, ecologic). Urmand ca un utim filtru de selectie sa il constituie criteriile financiare. Aceste criterii fiind sunt de regula structurate in:criterii de rentabilitate, lichiditate, de risc iar aplicarea lor pp calculul anumitor indicatori.

METODE DE SELECTIE A METODELOR DE INV: modul de calcul al ind difera in lit de specialitate de la un autor la altul. Deosebim astfel: metode traditionale de ec. Ec- fin a proiectelor de inv caracterizate de o abordare statica a fen si proceselor utilizandu-se val medii anuale ale eforturilor si efectelotr implicate de o inv val nu sunt echivalate ca timp iar riscul si incertitudinea sunt apreciate intuitiv. Met traditionale au fost inlocuite de: met moderne de ev a proiectelor de inv care sunt caracterizate de o abordare dinamica a analizei proceselor inv tinandu-se seama de indicatiile factorului timp. Iar riscul si incertitudinea sunt ratate explicit fei prin ev probabilistice fie prin interanaliza de sensibilitate . in lit straina selectia proiectelor de investitie este tratata dinamic in cadrul stabilit bugetului de inv si este privita de asemeni ca avand importanta fundamentala pentrul esecul sau succesul unei firme. Unii autori realiz aceasta selectie cu ajutorul analizei financiare sumare demulte ori ind si chiar identici cu strainii.De altfel aceasta se bazeaza pe introducerea la noii analiza beneficiu - cost. Intr-o prima etapa este necesara clasificarea proiectelor de inv in active reale in fct de scopul acestora: inv de cercetare, inv promotionale, administrative si de inlocuire, inv de dezvoltare, sociale, ecologice.

†††††† Este posibil ca unele proiecte investitionale sa excluda alte proiecte, astfel este importanta gruparea proiectelor in- p substituibile, p contingente, p independente.

††††† Pentru anumite tipuri de proiecte trebuie efectuata o analiza mai cuprinzatoare in timp ce pt alte proiecte analiza cost- beneficiu poate duce la utilizareea unr proceduri mai simple. Selectia proiectelor independente se poate realiza prin mai multe metode, fiecare dintre acestea pp determina marimi unor anumiti ind pt fiecare proiect in parte si compararea marimii acestor ind: metoda termenului de recuperare a inv(VAL CEA MAI MICA), metoda VAN(val cea mai mare), met RIR (cea mai mare), angajamentul de capital, metoda ind de profitabilitate, raportul VTA/CTA, Metoda coef agregati de eficienta.

CONGRUENTA METODELOR DE SELECTIE: metoda de selectie a proiectelor investitionale VNA SI RIR sunt considerate a fi congruente deoarece orice proiect caracterizat de un VAN >0 are 0 RIR> E

††††† Parerile asupra utilizarii acestor 2 metode sunt impartite: de reg metoda rir este preferata met van deoarece met van pp o reinvestire a floxurilor de numerar degajate de proiectul investitional la o rata de eficienta egala cu costul cap, iar metoda rir ia in calcul o rata de eficienta egala cu costul cap, iar metoda rir ia in calcul o rata de eficienta superioara fluxurilor de numerar cu aceasta rata aratand mai bine pe termen scurt.†††††††††† Aceste metode de selectie ofera soluti de acceptare sau de respingere pt proiecte independente, insa pt proiectele substituibile se considera a fi mai corecta utilizarea mat VNA deoarece este mai corecta ipoteza reinvestirii cap la o rata de eficienta e=costul capinlaturandu-se crectia de mai sus. Aceste doua metode sunt mai des intalnite in lit straina de specificatie. La noi pe langa aceste metode se mai folosesc si altele. Ind de profitabilitate, angajamentul de cap, rap vta/cta.

†††††††††††††† Acesi indicatori u apar ca si metode specifice de selectie, insa prin semnificatia lor consideram ca au loc aparte cu caracterizarea performantelor unui proiect de investitii si de aceea se poate utiliza un model mai complex de selectie a proiectelor de inc si anume met coef agregati de eficienta. Acest model isi gaseste aplicabilitatea in primul rand in cazul proiectelor substituibile. Si pleaca de la ipoteza ca initiatorul proiect de inv este interesat in moRd diferit de marimea fiecarui indicator de caract.†† Diverse var de proiectinvestitionale in fct de mai multe elem: obiectivele strategice fixate, pct in care afacerea sau produs se gasesc pe curba de viata, nev de lichiditati, restrictiile de nat fin, dom in care activeaza proiectul, costul finntarii proiectului, atitudinea fata de risc.

††††††††††††††† METODA COEF AGREGATI DE EFICIENTA: presupune acordarea fiecarui proiect in parte a unui punctaj. Indicatorii luati in considerare in cadrul metodei presupune:1)termenul de recuperare al investitiei - minim2) RIRa inv -maxim. 3) angajamentul de capital -minim 4) indicele de profitabilitate


Document Info


Accesari: 5181
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )