Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DETERMINAREA REZULTATULUI LUNAR

Contabilitate


CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DETERMINAREA REZULTATULUI LUNAR



Potrivit articolului 14 din Legea contabilitatii nr. 81/1994, în contabilitate profitul sau pierderea se stabilesc

si evidentiaza lunar. În acest scop se procedeaza lunar la închiderea conturilor de cheltuieli si venituri.

Determinarea lunara a rezultatului contabil s 515e44f i impozitarea profitului ridica problema delimitarii lucrarilor

contabile specifice unei asemenea calculatii. Dupa parerea noastra, rezolvarea problemei se personalizeaza prin

urmatoarele lucrari:

1. contabilizarea cheltuielilor angajate în cursul lunii si a veniturilor generate;

2. calculul si contabilizarea lunara a amortizarii imobilizarilor necorporale si corporale;

3. calculul si contabilizarea unor provizioane deductibile la impozitare, cum sunt cele privind garantiile de

buna executie. Asa cum prevad normele fiscale, se constituie lunar provizioane numai pentru bunurile livrate,

lucrarile executate si serviciile prestate în cursul lunii respective ce au ca perioada de garantie perioada urmatoare;

4. contabilizarea cheltuielilor de plata respectiv a cheltuielilor pentru care nu

s-au întocmit documentele de angajare si plata sau a caror perioada de decontare este mai mare de o luna. În

aceasta categorie se includ: cheltuielile privind indemnizatiile de concediu, cheltuielile privind dobânzile si alte

cheltuieli.

În masura în care se adopta solutia contabilizarii elementelor de mai sus, se pot folosi doua variante:

tratarea lor în categoria cheltuielilor de plata, si respectiv, folosirea mecanismului provizioanelor. Deoarece nu toate

provizioanele sunt deductibile fiscal în momentul constituirii este recomandabila varianta tratarii acestor cheltuieli

previzionate sub forma cheltuielilor de plata.

Optiunea pentru varianta cheltuielilor de plata impune la deschiderea fiecarei luni urmatoare operatia de

stornare privind înregistrarea cheltuielilor de plata de închiderea lunii precedente.

Tipurile de înregistrari de principiu specifice unei asemenea lucrari:

􀁺 înregistrarea cheltuielilor de plata în cursul lunii "N":

Cheltuieli = Datorii

􀁺 anularea înregistrarii la deschiderea lunii "N+1"

Datorii = Cheltuieli

5. similar se rezolva problema contabilizarii veniturilor de realizat. În acest scop înregistrarile sunt:

􀁺 înregistrarea veniturilor de realizat în luna "N":

Creante = Venituri

􀁺 stornarea înregistrarii la deschiderea lunii "N+1":

Venituri = Creante

6. delimitarea lunara a cheltuielilor si veniturilor înregistrate în avans. Problema care se ridica este în ce

masura în cursul exercitiului de referinta se poate realiza etalarea lunara a cheltuielilor înregistrate în avans. Exemplu

în luna iulie exercitiul "N" se platesc chirii în valoare de 180 000 lei pentru exercitiul "N" si 120 000 lei pentru

exercitiul "N+1".

Pentru rezolvarea problemei se pot folosi doua solutii, dupa cum urmeaza:

I. Solutia delimitarii cheltuielilor numai între exercitiile financiare.

a) plata cheltuielilor în luna iulie:

180 000 lei 612 = 512 180 000 lei

Cheltuieli cu

redeventele,locatii

le de gestiune si

chiriile

Conturi curente la

banci

b) delimitarea cheltuielilor între exercitiile financiare, operatie contabila efectuata la închiderea lunii iulie:

120 000 lei 471 = 612 120 000 lei

Cheltuieli

înregistrate în

avans

Cheltuieli cu

redeventele,

locatiile de

gestiune si chiriile

II.Solutia delimitarii cheltuielilor în avans sI între lunile exercitiului financiar

Se mentin cele doua înregistrari de mai sus. Totodata, în luna iulie se etaleaza cotele curente fiecarei luni a

exercitiului "N", respectiv (600 000 lei : 6 luni) × 5 luni:

50 000 lei 471 = 612 50 000 lei

Cheltuieli

înregistrate în

avans

Cheltuieli cu

redeventele,locatii

le de gestiune si

chiriile

Pentru a divulga integral informatia este indicata dezvoltarea contului 471 "Cheltuieli înregistrate în

avans" pe doua analitice 471.1 "Cheltuieli înregistrate în avans - etalate lunar" si 471.2 "Cheltuieli înregistrate

în avans - etalate anual".

Dintre cele doua solutii prezentate mai sus cea care se înscrie în cerinta imaginii fidele este cea de a doua cu

etalarea lunara a cheltuielilor.

Similar trebuie tratata si rezolvata problema veniturilor înregistrate în avans.

Delimitarea în timp a cheltuielilor si veniturilor vizeaza si activele - pasivele de regularizare preluate din

exercitiul precedent. Tipurile de înregistrari efectuate cu aceasta ocazie sunt:

a) delimitarea cheltuielilor înregistrate în avans:

6xx = 471

Conturi de cheltuieli Cheltuieli înregistrate în avans

b) delimitarea veniturilor înregistrate în avans:

472 = 7xx

Venituri înregistrate în avans Conturi de venituri

si în acest caz , se impune, dupa parerea noastra, solutia etalarii lunare a cheltuielilor si veniturilor

transferate din exercitiul anterior pentru exercitiul curent de referinta.



Un caz particular privind delimitarea în timp îl reprezinta cheltuielile cu reparatiile efectuate în regie.

Tipurile de înregistrari ocazionate în acest sens sunt:

a) delimitarea în timp a cheltuielilor cu reparatiile neprevizibile în luna "N", când s-au efectuat:

471 = 758

Cheltuieli înregistrate în avans Alte venituri din exploatare

b)în luna "N+1" când se efectueaza închiderea în vederea determinarii rezultatului lunar:

658 = 471

Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli înregistrate în avans

Nu se ridica problema delimitarii în timp a cheltuielilor cu reparatiile planificate pe mai multe exercitii,

deoarece în acest caz se apeleaza la solutia provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli.

Odata rezolvate problemele de închidere a lunii se procedeaza la nivelarea lunara a conturilor de cheltuieli

si de venituri. Tipurile de înregistrari care intervin cu aceasta ocazie sunt:

a) decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului, pentru soldul debitor al conturilor:

121 = 6xx

Profit si pierdere Conturile de cheltuieli

b) încorporarea veniturilor în rezultatul exercitiului, pentru soldul creditor al conturilor:

7xx = 121

Conturile de venituri Profit si pierdere

În urma celor doua categorii de operatii prezentate mai sus, soldul debitor sau creditor al contului 121

"Profit si pierdere" reprezinta rezultatul înainte de impozitare, diminuat cu impozitul pe profit. O asemenea situatie

impune determinarea rezultatului contabil cumulat înainte de impozitare în conditiile în care trebuie excluse

cheltuielile cu impozitul pe profit calculat si evidentiat lunar, cumulat de la începutul anului fiscal. Relatia de calcul

este de forma:

inceputul anului fiscal

Cheltuielile cu impoziul cumulate de la

al contului 121" Profit si pierdere"

inainte de impozitare Soldul creitor sau debitor

Rezultatul contabil= +

Pentru a evita solutia de mai sus care contravine principiilor contabile, contul 691 "Cheltuieli cu impozitul

pe profit" fiind închis consideram ca în cursul anului cheltuielile cu impozitul asupra profitului sa fie înregistrate în

baza tehnicii cheltuielilor de plata. În acest scop la nivelul unei luni se efectueaza urmatoarele înregistrari:

a) la începutul lunii de referinta, la deschiderea lucrarilor contabile pentru impozitul pe profit cumulat din

lunile precedente :

4411 = 6911

Impozitul pe profit curent Cheltuieli cu impozitul pe profit curent

b) la sfârsitul lunii de referinta pentru impozitul pe profit cumulat calculat:

6911 = 441

Cheltuieli cu impozitul pe profit curent Impozitul pe profit curent

c) stabilirea soldului contului 4411 "Impozitul pe profit curent" si decontarea sa dupa cum urmeaza:

􀁺 pentru soldul creditor, impozit de plata:

4411 = 512

Impozitul pe profit curent Conturi curente la banci

􀁺 pentru soldul debitor, impozitul decontat în plus se mentine spre a fi retinut în trimestrul urmator din

impozitul datorat.

REZUMAT

Contabilitatea financiara a cheltuielilor si veniturilor este organizata având la baza conceptia dualista. În

consecinta, ea are ca obiect evaluarea si înregistrarea cheltuielilor si veniturilor în functie de natura lor, iar

contabilitatea de gestiune, în raport de destinatia (functia) cheltuielilor.

Particularizând, în raport de cele doua structuri, contabilitatea financiara reflecta cheltuielile într-o

clasificare corespunzatoare naturii activitatilor pe care le desfasoara întreprinderea (exploatare, financiara si

exceptionala) si naturii resurselor consumate (materii prime, salarii, amortizari etc.). Aceasta structura se regaseste

astfel la nivelul grupelor de conturi principale:

I. CHELTUIELI DE EXPLOATARE

II. CHELTUIELI FINANCIARE

III. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

IV. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE sI PROVIZIOANELE sau CHELTUIELI CALCULATE

V. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT

I. VENITURI DIN EXPLOATARE

II. VENITURI FINANCIARE

III. VENITURI EXTRAORDINARE

IV. VENITURI DIN AMORTIZĂRI sI PROVIZIOANE

Pentru reprezentarea cheltuielilor si veniturilor se porneste de la caracterul de proces al activitatilor

consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor si crearea veniturilor se deruleaza în

mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel, în cazul procesului cheltuielilor se întâlnesc patru momente:

angajarea, consumul, platile, imputarea.

Angajarea are loc în momentul în care se contracteaza obligatia baneasca generatoare de plati sau

consumatoare de resurse. Exemplu. În cazul unei aprovizionari cu materiale de la furnizori angajarea cheltuielilor

intervine în momentul în care s-a creat obligatia baneasca fata de furnizori de a plati stocurile primite de la acestia.

Consumul este specific utilizarii efective sau "sacrificarii" resurselor în scopul satisfacerii unor nevoi

productive sau neproductive, dupa caz. Exemplu, utilizarea materialelor în procesul de productie în scopul obtinerii

de produse, lucrari si servicii.

Platile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relatiilor financiare. Exemplu:

achitarea obligatiei fata de furnizori pentru materialele aprovizionate de la acestia reprezinta o plata ca echivalent; în

schimb, plata impozitului pe profit reprezinta un transfer fara echivalent.

Imputarea reprezinta momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor

obtinute.

În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaza patru momente: productia; facturarea sau

vânzarea pe credit; încasarea; încorporarea.




Productia este momentul crearii rezultatului ca produs al activitatii consumatoare de resurse. Exemplu: la

o întreprindere producatoare, aceasta faza se identifica cu productia în curs de fabricatie si productia finita.

Facturarea sau vânzarea pe credit consta în transferarea dreptului de proprietate de la vânzator la client.

Încasarea reprezinta etapa în care rezultatul vândut se transforma în bani.

Încorporarea este o etapa strict contabila prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbi

cheltuielile corespondente.

Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazionarii cheltuielilor si crearii veniturilor, se regaseste si în

contabilitatea financiara. Respectând principiul independentei exercitiilor, toate operatiile care determina cheltuieli

si venituri sunt înregistrate în momentul generarii sau angajarii lor. În mod corespunzator se organizeaza o <<

contabilitate de angajamente >> sau << accrual accounting >>. Ea presupune individualizarea si reflectarea

cheltuielilor în faza de angajare si consum, iar a veniturilor în momentul obtinerii si a realizarii lor.

În concordanta cu principiul rezultatului este necesar sa se delimiteze momentul în care cheltuielile se

considera consumate si veniturile realizate, iar pe aceasta baza imputarea costului atasat în vederea determinarii

rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoasterii cheltuielilor consumate în momentul utilizarii

resurselor, iar a veniturilor realizate în momentul transferarii dreptului de proprietate, deci al livrarii sau facturarii

catre client. Daca veniturile nu sunt legate de vânzari (chirii, dobânzi de încasat) sunt considerate realizate în

momentul constatarii lor. Pornind de la venitul realizat al exercitiului, în mod corespunzator se delimiteaza

cheltuielile în calitatea lor de efort care au generat veniturile.

Asa cum se arata în contabilitatea anglo - saxona, cheltuielile se afla într-o conexiune cu veniturile deja

recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de "matching". Toate cheltuielile angajate în cursul exercitiului care nu

se pot atasa veniturilor realizate sunt "activate" sau recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate

asupra mai multor exercitii. De asemenea, sunt "pasivizate" sau recunoscute ca pasive toate veniturile realizate în

avans care sunt atribuite exercitiilor viitoare.

CUVINTE CHEIE

􀁺 angajarea

􀁺 consumul

􀁺 plata

􀁺 imputarea

􀁺 productia

􀁺 facturarea

􀁺 încasarea

􀁺 încoroprarea

􀁺 cheltuieli curente

􀁺 cheltuieli înregistrate în avans

􀁺 cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

􀁺 cheltuieli de plata.

􀁺 venituri curente

􀁺 venituri înregistrate în avans

􀁺 venituri de realizat.

􀁺 valoarea justa

􀁺 cheltuieli din exploatare

􀁺 cheltuieli financiare

􀁺 cheltuieli extraordinare

􀁺 venituri din exploatare

􀁺 venituri financiare

􀁺 venituri extraordinare

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ

1. Belverd E. Needles Jr, Henry R. Anderson, James C. Caldwell, Principiile de baza ale contabilitatii,

Editia a cincea, Editura Arc, 2000.

2.Dutescu A, Ghid pentru întelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Editat de

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, Bucuresti 2001.

3.Feleaga, N., Ionascu, I., Tratat de contabilitate, vol I, Editura Economica, Bucuresti, 1998 si vol II,

Editura Economica, Bucuresti, 1999.

4.IASC, Standardele Internationale de Contabilitate, traducere din limba engleza, Editura Economica,

Bucuresti 2001.

5.Ministerul Finantelor; Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, Partea I,

Editura Economica, Bucuresti 2001.

6.Ristea M, Contabilitatea rezultatului întreprinderii, Editor Tribuna economica, Bucuresti, 1997.

7.Ristea M, Contabilitatea între fiscal si gestionar, Editura Tribuna Economica, Bucuresti 1998

8.Ristea M, Metode si politici contabile de întreprindere, Editura tribuna Economica, Bucuresti 2000.

9.Ristea M, Optiuni si metode contabile de întreprindere, Editor Tribuna Economica, Bucuresti 2001.

10.Ristea M, Contabilitatea întreprinderii, vol I reeditat, editura Margaritar, Bucuresti, 2001.

11.Ristea M, Normalizarea contabilitatii - baza si alternativ - Editura Tribuna Economica, Bucuresi 2002

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Cum se evalueaza cheltuielile si veniturile în contabilitatea financiara ?

2. Care sunt momentele întâlnite în procesul cheltuielilor ?

3. Ce reprezinta imputarea ? Dar încorporarea ?

4. Ce este matchingul ?

5. Ce reprezinta cheltuielile curente ? dar cele de plata ?

6. Ce reprezinta veniturile curente ? Dar cele de realizat ?

7. În ce cazuri se pot credita conturile de cheltuieli ?

8. Care sunt metodele de contabilizare a cheltuielilor cu împrumutul ?

9. Care sunt metodele de contabilizare a veniturilor privind contractele de lunga durata ?

10. Care sunt lucrarile de determinare lunara a rezultatului contabil ?

11. Care sunt metodele de delimitare lunara a cheltuielilor si veniturilor înregistrate în avans.













Document Info


Accesari: 4275
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )