Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Dobanda de referinta si rolul sau in cadrul economiei

Finante












ALTE DOCUMENTE

Continutul si structura cheltuielilor si veniturilor
Masa monetara si structurile ei
CLASA 4 - CONTURI DE TERTI
Instrumente de conducere si reglare a activitatii financiare
Componentele sistemului bancar si functiile sale
Teorii privind finantele firmei
FISCALITATE REZOLVARI
Riscul de tara, risc investitional sau risc de creditare ?
FUNCTIA DE BANCA A BANCILOR
LUCRARE DE PRACTICA - CREDITAREA

Dobânda de referinta si rolul sau în cadrul economiei.

Dobânda de referinta reprezinta dobânda platita de bancile comerciale Bancii Centrale pentru creditele acordate în procesul de refinantare.



Dobânda dereferinta a BNR se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor, între dobânda la depozitele atrase de catre Banca Centrala si vânzarile reversibile de titluri de stat de aceasta în luna anterioara celei pentru care se face anuntul.[1]

Aceasta dobânda mai este numita si taxa a scontului datorita faptului ca o perioada mai îndelungata principala forma de acordare a creditului de catre Banca Centrala bancilor comerciale a fost rescontarea, însa pe parcurs operatiunile de creditare ale Bancii de Emisiune au

cunoscut o diversificare si o structura noua, dar aceasta continua sa îndeplineasca în economie "rolul de izvor al creditului, legata de functia sa principala de emisiune."[2]

În economia de piata exista mai multe valori ale dobânzii, în concordanta cu diversitatea conditiilor de creditare formându-se o rata medie a dobânzii, dar toate aceste valori ale ratelor de dobânda se afla la o oarecare distanta de taxa oficiala a scontului. Rezulta ca la orice modificare a ratei scontului, rata medie a dobânzii trebuie sa varieze concertat, acest lucru fiind ilustrat în figura 3.1.

"Rescontul se poate defini, pentru Banca de Emisiune, ca o achizitie ferma, cu plata imediata, a unor creante în termen, prezentate de bancile comerciale. Un regim similar au si pensiunile, respectiv achizitiile însotite de angajamentul de rascumparare la un anumit termen a creantelor de catre banca prezentatoare".[3]

La baza operatiunilor de rescontare stau urmatoarele caracteristici :

·        se desfasoara pe baza unei rate de dobanda fixa, stabilite de catre Banca Centrala, nivelul acesteia stabilindu-se în concordanta cu solicitarile bancilor comerciale. Aceasta rata, este cunoscuta în prealabil, si este valabila pe prioade lungi;

·        Banca Centrala are doar un rol pasiv în procesul rescontarii, ea raspunzând acestor solicitari, initiativa si oportunitatea operatiunilor fiind hotarâte de bancile comerciale;

·        Furnizarea de lichiditati bancilor comerciale atunci când au nevoie.

Nivelul ratei de dobânda la care are loc derularea oepratiunilor de rescontare reprezinta un factor important al pietei creditului. Locul ocupat de taxa de scont în cadrul panopliei de dobânzi de pe piata determina utilizarea ei ca instrument de politica monetara si de credit.

Taxa scontului influenteaza piata capitalurilor, sfera creditului si ritmul derularii economiei în ansamblul ei.

Rezulta ca o diminuare a dobânzii de referinta determina o scadere generala a dobânzilor, sporeste eficienta utilizarii creditelor pentru firme si le orienteaza în sensul dezvoltarii activitatii lor pe baza angajarii de capitaluri suplimentare.

În sens contrar, când dobânda de referinta are tendinta crescatoare, având ca rezultat sporirea generala a dobânzilor, are ca efect obtinerea mai dificila de credite si astfel, la întreprinzatorii care utilizeaza capitaluri suplimentare vor scadea profiturile, si ca urmare vor renunsa la o parte din credite pentru prudenta.

O astfel de manevrare a dobânzii de referinta duce la atenuare fenomenelor de supraîncalzire a economiei, aceasta fiind considerata ca un mijloc eficient pentru normalizarea dezvoltarii economiei, actionând ca un instrument anticiclic.

 Însa, aceasta metoda, are si ea unele efecte contradictorii.

Evolutia ratei de referinta are efecte si asupra capitalurilor straine. Scaderea acesteia va antrena emigrarea capitalurilor straine si chiar a unor capitaluri indigene, necesarul fiind acoperit doar pe baza capitalurilor interne ramase. În sens contrar, când rata de referinta  si nivelul general al dobânzilor creste, atrage capitaluri straine în tara.  Astfel, vor abunda capitalurile, care vor influenta nivelul general al dobânzilor, prin scaderea acestora, iar prezenta acestora va contracara rapid efectele preconizate, în sensul restrângerii accesului la credit.

Efectele manevrarii taxei scontului asupra afluxului si refluxului capitalurilor straine implica recurgerea la aceasta metoda cu scopul de a echilibra balanta de plati. De exemplu, cresterea taxei rescontului atrage dupa sine o invazie de capitaluri straine si are, momentan un efect benefic la echilibrarea balantei de plati. Afluxul capitalurilor, determinat astfel poate însa veni în contradictie cu conjunctura dezvoltarii economice la acel moment, si în special cu obiectivele politicii economice si de credit de influentare a acestei conjuncturi.

Astfel , în conditii de buna functionare a mecanismului de influentare prin modificarea ratei de scont, factorul capital strain restrânge substantial efectele pozitive asteptate.

Mecanismul de influentare a ratei scontului poate fi atenuat, însa, de o serie de alti   factori  :[4]

·        prin  scaderea numarului operatiunilor de scont, în general, aria influentei directe a creditului Bancii Cantrale asupra celorlalte banci si implicit  si influenta asupra nivelului ratei de dobânda a scazut simtiotr. Bancile pot procura resurse din valorificarea efectelor publice, acestea ocupând un loc important in cadrul activelor lor, si la alte operatiuni;

·        abundenta capitalurilor conduce la aceea ca marile întreprinderi s-au desprins din sfera creditului propriu-zise, fie ca dispun de surse proprii suficiente, fie ca sunt finantate de societati financiare sau banci cointeresate, astfel , variatia ratei de dobânda nu are nici o importanta;

·        efectuare de investitii, implicând angajarea de capitaluri pe termen lung, este orientata de alte criterii, de perspectiva, pe care le au în vedere investitorii, acestia fiind mai putin influentati de conjunctura economica la momentul respectiv pe care taxa scontului o poate determina;

·        chiar si pe piata capitalurilor care se afla sub actiunea taxei scontului, influenta asteptata prin manevrari asupra taxei scontului are efecte întârziate, partenerii continuând sa practice niveluri de dobânzi anterioare, în contextul în care acestia au angajamente sau previziuni proprii asupra derularii conjuncturii.

Cu toate aceste neajunsuri, aspecte contradictorii, limitative si care întârzie exercitarea funtiei sale, manevrarea scontului ramâne unul din instrumentele politicii monetare si de credit cu largi aplicatii în lumea contemporana.

Ca si celelalte instrumente de politica monetara, luat aparte, rata scontului are influente mici, de aceea, acesta nu trebuie folosit singur, ci în strânsa corelatie cu celelalte instrumente.

Dobânda de referinta practicata de BNR nu a înregistrat salturi semnificative din 2002 pâna în 2005, asa cum este ilustrat în tabelul 3.2.

Tabelul 3.2. Evolutia ratei dobânzii de referinta                          

                                                                                                            - procente -

Aprilie 2006



8,50

Martie 2006

8,47

Februarie 2006

7,50

Ianuarie 2006

7,50

Decembrie 2005

7,50

Decembrie 2004

17,96

Decembrie 2003

20,41

Decembrie 2002

20,4

Sursa: www.bnr.ro /info finaciar/piata monetara

Nivelul ratei dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României pentru luna aprilieie 2006, este de 8,50 % pe an.

Dobânda de referinta reintra astfel, pe un trend ascendent dupa ce, din luna noiembrie, s-a mentinut la un nivel de 7,50%, acest lucru fiind mai usor vizibil în graficul 3.1.

Grafic 3.1. Evolutia ratei dobânzii de referinta

Cel mai spectaculos salt al ratei dobânzii de referinta  s-a produs în decembrie 2005, când rata ajunge la 7,50 puncte procentuale, cu 10,46 puncte mai putin fata de aceeasi perioada a anului 2004.

Modificarea dobânzii de referinta s-a reflectat si asupra economiei, prin influentele exercitate asupra indicatorilor ilustrati în tabelul 3.3.

Tabelul 3.3. Evolutia principalilor indicatori macroeconomici

denumire indicator

decembrie 2002

decembrie 2003

decembrie 2004

decembrie 2005

ianuarie   2006

Export           (fob,mil USD)

1215.5

1240

1531

1819

1770

Import                (fob, mil USD)

1532

1766

2387

2868

2222

sold

-316.5

-526




-856

-10049

-452

Credit intern       (mil. RON)

20035.8

30105.98

36518.7

54663.6

54060.6  

Masa monetara (M2, mil.RON)

37371.15

46075.13

64461.7

86331.9

85726.5

tranzactii interbancare

medie zilnica (mil.RON)

575.21

637.88

1046.7

1382.1

1319.2

rata medie a dobânzii (%p.a.)

16.5

20.3

17.3

5.1

5.8

Sursa: date preluate din buletinele lunare ale BNR, decembrie 2002 - ianuarie 2006

Cu toate ca rata de referinta a înregistrat un trend descendent, aceasta s-a situat la un nivel superior fata de alte tari, ceea ce a antrenat atragerea de capitaluri straine, influentând balanta de plati. Astfel, la finele fiecarui an, balanta a înregistrat un deficit, crescator de la operioada la alta. Se observa, însa, ca la începutul acestui an deficitul înregistrat este mai mic de jumatate decât cel înregistrat la finele anului 2005, fapt ce atesta o "însanatosire" a economiei românesti, benefica si din perspectiva aderarii României la Uniunea Europeana.

Volumul creditelor acordate economiei a înregistrat, de asemenea, o crestere în ianuarie 2006 cu peste 50% fata de decembrie 2002, ca urmare a micsorarii dobânzii de referinta,  sporind eficienta utilizarii creditelor de catre firme si orientarea acestora spre dezvoltarea activitatii lor pe baza angajarii de capitaluri suplimentare.

Ca urmare a scaderii ratei de referinta a crescut si volumul masei monetare în economie, bancile comerciale pledând pentru rescontarea efectelor de comert, la o dobânda mai mica, comparativ cu dobânda încasata, mai mare,  ca urmare a acordarii de credite din resursele obtinute în urma rescontului.

În concluzie, putem afirma ca dobânda de referinta este cea care da tonul dobânzilor practicate în economie si modificarea acesteia într-un sens sau altul, are consecinte asupra preturilor din economie, balantei de plati externe, sporind sau diminuând creditul în economie, învioreaza sau tempereaza activitatea economica. Manipularea acestei dobânzi de catre Banca Centrala conduce la modificarea si celorlalte dobânzi din economie, jucând un rol determinant în reglarea raportului cerere-oferta pe piata creditului.[5]



[1] Elena Dobre, Moneda Credit Banci, Editura Ex Ponto, Constanta 2003, p.137

[2] Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin floricel, Moneda Credit Banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1997, p. 325

[3] Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin floricel, Moneda Credit Banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1997, p. 326

[4] Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin floricel, Moneda Credit Banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1997, p. 327

[5] Nicolae Petria, Moneda, credit, banci, burse, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003, p.158












Document Info


Accesari: 6260
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )