Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































VARIANTA 70 - 77 rezolvari bac

geografie












ALTE DOCUMENTE

Climatele Terei
Lacurile antropice/artificiale din Romania
Cele sapte minuni ale lumii antice
Mediul polar
Miscarile scoartei terestre
India
DANEMARCA
Zamolxe si Kogaionul
Vantul
RELIEFUL DELTEI DUNARII

VARIANTA 70

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. a; 2. a; 3. d; 4. c; 5. d; 6. c; 7. b; 8. c; 9. c; 10.a.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:



1. orase: Sibiu, Suceava, Oradea si Calarasi - 4 p;

2. Bucuresti - 1 p;

3. râuri: Târnava Mica, Ialomita, Trotus, Somes - 4 p; 7. Bratul Sulina - 1 p.

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul Mures) si

clima Delta Dunarii:

- cantitatea medie de precipitatii difera - în Câmpia de Vest (la sud de râul Mures) 500-600

mm/ an si în Delta Dunarii 350-400 mm/ an;

- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - brize marine si crivatul (iarna) în Delta Dunarii si

austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mures);

- influentele climatice sunt diferite - influente pontice în Delta Dunarii si submeditera-neene

în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mures);

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful Grupei Fagaras si relieful Muntilor Poiana

Rusca:

- alcatuirea geologica a Grupei Fagaras este reprezentata de sisturi cristaline cu intruziuni

granitice pe când Muntii Poiana Rusca sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcare metamorfozate;

- altitudinea maxima a Grupei Fagaras - 2544 m, vârful Moldoveanu este mult mai mare decât

cea a Muntilor Poiana Rusca - 1374 m, vârful Padesu;

- în Grupa Fagaras se întâlnesc frecvente urme ale modelarii glaciare - circuri (lacuri glaciare:

Lacul Bâlea, Capra, Podragu), vai glaciare si lipsesc din Muntii Poiana Rusca;

- Grupa Fagaras spre deosebire de Muntii Poiana Rusca, la începutul cuaternarului,

a suferit o înaltare în bloc cu aproximativ 1000 m, capatând caracter alpin.

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima Podisului Bârladului si clima Câmpiei Olteniei:

- temperatura medie anuala este diferita - în Podisul Bârladului 8-10°C si în Câmpia Olteniei

10-11,5°C;

- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul în Podisul Bârladului si austrul în

Câmpia Olteniei;

- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) în Podisul

Bârladului si submediteraneene în Câmpia Olteniei;

- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podisul Bârladului si moderat de

câmpie în Câmpia Olteniei.

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:

a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p

- este o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei alpine prin încretirea scoartei în

ultimele faze de cutare;

- sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrisuri,

sare, carbuni);

- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un

aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;

-altitudinea maxima este întâlnita în Dealul Chiciora - 1218 m si în Magura Matau -1018 m;

- desfasurarea lor este E-V, paralel cu muntii;

- la E de valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -Muscelele

Argesului;

- la vest de valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari si comunica între ele

alcatuind Depresiunea Subcarpatica Nord-Olteana;

- sâmburii de sare deranjeaza depozitele situate deasupra formând cute diapire;

- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecari de teren, siroiri care degradeaza

terenurile;

- trecerea la Podisul Getic se realizeaza prin cueste - relief asimetric;

- vaile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse si 3-5 terase;

b) doua râuri cu amenajari hidroenergetice - 2 p: Arges, Olt;

c) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -lasa

argiluvisoluri (soluri cenusii si brun-roscate de padure) sau clasa cambisoluri (soluri rune, bnjnacide);

d) doua resurse naturale - 2 p: oricare doua resurse de subsol dintre urmatoarele -etrol, gaze de

sonda, carbuni (lignit), sare, terenuri arabile, pasuni si fânete, paduri;

e) doua orase cu peste 50000 loc. - 2 p: Râmnicu Vâlcea si Târgu Jiu.

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:

a) trei aspecte specifice ale reliefului; - 3 p

- este o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei alpine prin încretirea scoartei i prin

eruptii vulcanice (Neogen);

- dupa tipurile de roci si repartitia lor în teritoriu se individualizeaza trei siruri de rocj

-ulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (sisturi cristaline) în centru si sedimentare (calcare, resii,

conglomerate) în E;

- altitudinea maxima este întâlnita în Muntii Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei;

- orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe aceasta directie un paralelism culme-ale;

- prezinta urme ale modelarii glaciare - circuri care adapostesc lacuri (Lacul Lala si uhaescu),

vai glaciare;

- relieful vulcanic este prezent prin conuri si cratere modelate de agentii externi în

untii Oas, Gutâi, Ţibles;

- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane, culoare de vale;

- vaile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare si defileuri, cu este 6

terase.

b) numele celei mai mari depresiuni intramontane - 1 p: Depresiunea Maramures;

c)o influenta climatica si doua etaje climatice - 3 p: oricare influenta climatica dintre

rmatoarele - influente climatice oceanice s 17317m1223r au scandinavo-baltice si oricare etaj climatic intre

urmatoarele - etaj de depresiune intramontana, etaj montan, etaj alpin;

d) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre urmatoarele - lacuri laciare (Lacul

Lala, Buhaescu), lacuri în masive de sare (Lacul Costiui, Ocna sugatag);

e) doua resurse de subsol - 2 p: oricare resursa naturala dintre urmatoarele - minereuri omplexe

(sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru constructie.

Se acorda 16 puncte astfel: a. 4 p pentru explicatia solicitata:

Terenuri foarte degradate în Muntii Carpati si în Subcarpati exista, acolo unde conditiile aturale

(roci sedimentare friabile, precipitatii, panta) si utilizarea economica neadecvata a terenurilor

(defrisari, suprapasunat, arat din deal în vale etc.) determina o eroziune

accelerata a terenurilor.

în Subcarpati si în muntii josi relieful este accidentat, predomina suprafetele de versanti, cu pante

mai abrupte, impunând lucrari agrotehnice pentru mentinerea stabilitatii versantilor si reducerea

eroziunii terenurilor. Retrocedarea terenurilor prin aplicarea Legii Fondului Funciar, lipsa

facilitatilor economice, fragmentarea excesiva a proprietatii, aratul din deal în vale, defrisarea rasa

pe suprafete mari a padurii si practicarea monoculturii au determinat o eroziune accelerata a

terenurilor, favorizata si de conditiile naturale (roci sedimentare

friabile, precipitatii, panta).

în muntii înalti relieful este foarte accidentat, dominat de versanti puternic înclinati care nu pot fi

cultivati agricol, si mici suprafete netede care sunt valorificate agricol. Depresiunile intramontane

prezinta suprafete orizontale sau usor înclinate, prielnice culturilor agricole. Se practica o

agricultura intensiva în depresiunile intramontane si extensiva în rest. Pasunile si fânetele montane

ocupa suprafete mari (1800-2200 m), în apropierea satelor extinse prin defrisarea padurilor.

Padurile domina fondul funciar al zonelor montane si prin defrisarea rasa pe suprafete mari a

padurii se declanseaza o eroziune accelerata a

terenurilor.

b. 4 p pentru explicatia solicitata;

Culturile agricole se caracterizeaza printr-o mare diversitate ca urmare a particularitatilor reliefului

(altitudine, fragmentare, expozitie, alcatuire geologica, procese geomorfologice etc), a conditiilor

climatice (scaderea temperaturii odata cu cresterea altitudinii, cresterea cantitatii de precipitatii) si a

caracteristicilor pedologice (scaderea fertilitatii solului odata

cu cresterea altitudinii).

Structura terenurilor agricole este foarte variata, întâlnindu-se:

- în câmpii sunt extinse terenurile arabile pe care se cultiva predominant cereale, plante

tehnice, putine podgorii si culturi legumicole în vecinatatea oraselor;

- în dealuri si podisuri se întâlnesc terenuri arabile (care se reduc pe masura ce altitudinea

creste), plantatii pomi-viticole, pasuni, fânete si suprafete forestiere (se extind

pe masura ce altitudinea creste).

-în munti sunt utilizate pentru culturi agricole depresiunile si culoarele intramontane, care sunt

cultivate cu grâu, cartof, secara, in pentru fuior, pomi fructiferi.

c. Se acorda 4 p pentru explicatie. Exemplu de raspuns:

Dupa anul 1989 industria, considerata energofaga si energointensiva, intra în declin -tranzitie, pe de

o parte datorita ineficientei productiei în unitatile mari si foarte mari, cauzata de uzura morala a

utilajelor, iar pe de alta parte de lipsa unor programe coerente de lansare economica a industriei sau

de "nestiinta organelor de decizie".

Astfel, tranzitia economica a însemnat modernizarea, restructurarea sau chiar închiderea unor

ramuri industriale, având drept consecinta disponibilizarea partiala sau totala a personalului angajat.

Ponderea populatiei ocupate în sectorul secundar a scazut.

în ultimii ani s-a finalizarea procesul de privatizare a societatilor industriale, au fost restucturate

sectoarele supradimensionate si s-a revigorat potentialul national de cercetare

si dezvoltare.

d. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:

Pozitia României pe continent stabileste o particularitate importanta a climatului -climat temperat

continental de tranzitie între cel temperat oceanic în centrul si vestul Europei si cel continental în

partea estica. Cantitatea medie anuala de precipitatii scade de la vest spre estul tarii si creste odata

cu altitudinea.

Desfasurarea V-E pe 9° latitudine a României conduce la diminuarea cantitatii de precipitatii pe

masura cresterii distantei fata de Oceanul Atlantic, de la vest spre est (peste 600 mm/ an în Câmpia

de Vest, 500-600 mm/ an în Câmpia Româna partea central

vestica, 400-500 mm/ an în Baragan si Dobrogea, 350-400 mm/ an pe litoral si în Delta

Dunarii). Scaderea cantitatii medii anuale de precipitatii este o consecinta a pozitiei, altitudinii

i desfasurarii Muntilor Carpati, care au un rol important în bararea maselor de aer care

ircula deasupra tarii noastre (îndeosebi cele oceanice si continentale) si în distributia

eritoriala a cantitatii de precipitatii.

Cantitatea de precipitatii scade V-E ca urmare a interferentelor climatice: influente limatice

oceanice în vestul si centrul tarii, cu precipitatii abundente si uniforme în cursul nului, aduse de

vânturile de vest, spre deosebire de estul tarii unde se resimt influente climatice de ariditate, cu

precipitatii scazute.

Precipitatiile cresc odata cu altitudinea, de la 400-500 mm/an în sudul Câmpiei Olteniei, la 500-600

mm/ an în nordul Câmpiei Olteniei, la 500-700 mm/ an în Podisul Getic, la 700-900 mm/ an în

Subcarpatii Getici, la 800-1200 mm/ an în Muntii Carpati si chiar peste 1200 mm/ an pe cele mai

mari altitudini ale Carpatilor.

Total 16 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. valoarea aproximativa a temperaturii medii în luna ianuarie este de - 7° C si în luna

decembrie este de - 6°C - 2 p;

b. cea mai mica valoare aproximativa a temperaturii medii lunare se înregistreaza în

luna februarie si este de - 7,5° C - 2 p;

c. cea mai mare valoare aproximativa a temperaturii medii lunare se înregistreaza în

luna august si este de 9,5° C - 2 p;

d. temperaturile scazute din intervalul decembrie-aprilie sunt determinate de unghiul

facut de razele solare cu suprafata terestra si de marimea mica a radiatiei globale (situarea

tarii noastre în emisfera nordica, în plina zona de clima temperata, cu un minim al duratei

si intensitatii iluminarii si încalzirii la solstitiul de iarna 22 decembrie), circulatiei maselor

de aer (extinderii maselor de aer generate de anticiclonul Siberian care se manifesta mai

ales iarna) - 2 p;

e. temperatura medie anuala se obtine însumând valorile temperaturilor medii lunare

si împartind suma obtinuta la 12 (numarul de luni) - 2 p;

f. amplitudinea termica medie anuala se calculeaza facând diferenta între valoarea

medie a lunii celei mai reci (februarie) si a lunii celei mai calde (august) si are valoarea de

l7°C-2p.

VARIANTA 71

I- Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1. d; 2. b; 3. a; 4. d; 5. a; 6. d; 7. c; 8. b; 9. c; 10. c.

Total 20 puncte

H. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1. sare, petrol, lemn;

2. Mures, Trotus, Motru; 3. Buzau, Resita, Focsani, Sibiu.

Total 10 puncte

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu G (Carpatii Curburii) si clima unitatii

marcata cu J (Subcarpatii Moldovei); câte 2p pentru fiecare deosebire enuntata

.

corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: în unitatea G, 2°C-6°C, în unitatea J, 6°C-

8°C, precipitatii medii anuale: în unitatea G, 1000-1200 mm/an, în unitatea J, 700-1000 mm/an;

etajul de clima: în unitatea G, etaj climatic montan, în unitatea J, etaj cli¬matic de dealuri înalte.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcata cu E (Podisul Bârladului) si

relieful unitatii marcata cu C (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt si Arges); câte 2 p

pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: din punct de vedere petrografic

unitatea E este alcatuita din nisipuri, pietrisuri, argile, marne, în timp ce în unitatea C roca

reprezentativa este loessul; unitatea E prezinta relief structural de tip cueste, în timp ce

relieful unitatii C se remarca prin prezenta crovurilor (microde^resiuni de tasare în loess);

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu D (Câmpia Transilvaniei) si

clima unitatii marcata cu F (Delta Dunarii); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata

corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: în unitatea D, 8°C-10°C, în unitatea

F, peste 11 °C; precipitatiile medii anuale: în unitatea D, 500-700 mm/an, în unitatea F, sub

400 mm/an; influenta climatica: în unitatea D, oceanica, în unitatea F, pontica.

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

I (Carpatii Meridionali la vest de Olt):

a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pâna la începutul

Cuaternarului, prin cutarea si înaltarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic;

- sunt alcatuiti predominant din roci dure, sisturi cristaline, spre extremitatea vestica fiind

prezente roci sedimentare (calcare);

- tipuri si forme de relief: relieful petrografic (relief pe sisturi cristaline, care confera reliefului

masivitate; relieful carstic cu pesteri si chei); relieful glaciar cu circuri glaciare, vai glaciare si

morene; suprafete de nivelare (Borascu, Râu-ses, Gornovita)

- altitudinea maxima: 2 519 m - vârful Parângu Mare, Muntii Parâng;

- numarul mic de depresiuni (depresiunea intramontana Petrosani, strabatuta de râul Jiu si

depresiunea marginala Hateg, drenata de râul Strei) indica fragmentarea redusa;

(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p

b) Petrosani; - 1 p

c) lacuri glaciare; lacuri de acumulare în scop hidroenergetic; - 2 p

d) etajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (câte un punct pentru oricare

doua raspunsuri corecte); - 2 p

e) tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol/ soluri alpine brune-acide; clase de sol: cambisol/

spodosol (câte un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 2 p

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la

unitatea notata cu A (Podisul Dobrogei);

a) - s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene- partea centrala, în timpul

orogenezei hercinice- partea nordica) si prin sedimentare, partea sudica;

- din punct de vedere petrografic este alcatuit dintr-o mare varietate de roci (sisturi verzi,

granite, gresii, calcare, loess);

- altitudinea maxima - 467 m - vârful Greci, Muntii Macinului;

- partea nordica prezinta caracter de horst, relieful carstic fiind specific partii sudice a

podisului;

(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p

b) limane fluviale, Umane fluvio-maritime, lagune (câte un punct pentru oricare doua

raspunsuri corecte); -2 p

c) sol, calcar (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p



d) influente climatice continental-excesive, de ariditate; influente pontice (câte un punct pentru

fiecare raspuns corect); - 2 p

e) Tulcea - 1 p; Constanta - 1 p.

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a.- scaderea valorilor natalitatii, urmare a generalizarii comportamentului de planning familial;

- cresterea numarului de emigranti; - 4 p

b. - solurile cu fertilitate ridicata, din clasa molisoluri, favorizeaza activitatile agricole;

- relieful fluviatil prezinta lunci largi, numar de terase redus si interfluvii netede, numite

"câmpuri"; - 4 p

c. - reteaua feroviara are caracter radiar (de-a lungul vailor carpatice transversale) si

concentric (conform formei treptelor de relief si arcului carpatic), influentat de pozitia

capitalei;

- nodul feroviar principal este orasul Bucuresti, de unde pornesc opt magistrale feroviare

care fac legatura capitalei cu orasele situate în partile extreme ale tarii (Timisoara, Arad,

Oradea, Satu Mare, Suceava, lasi, Galati, Constanta); - 4 p

d. - industria metalurgiei neferoaselor este localizata în proximitatea arealelor de

exploatare a minereurilor neferoase în scopul reducerii costurilor de transport ale materiilor

prime la centrele de prelucrare;

- cuprul, extras din minereurile polimetalice si din piritele cuprifere din Muntii Gutâi si

Muntii Metaliferi, este prelucrat la Baia Mare si Zlatna; bauxita se exploateaza din Muntii

Padurea Craiului, la Oradea obtinându-se alumina. - 4 p

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. aprox. 9 OOOrrvVs; mai; - 3 p

b. aprox. 4 500 m3/s; octombrie; - 3 p

c. aportul afluentilor - care au debite mari, urmare a cantitatilor mari de precipitatii care

cad la nivelul bazinelor hidrografice si a topirii zapezilor (esalonat, dinspre câmpie spre

zonele montane) corespunzator anotimpurilor primavara-vara; - 3 p

d. aprox. 4 500 m3/s; - 1 p

e. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s. - 2 p

VARIANTA 72

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1. d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. b; 8. b; 9. a; 10. c.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Suceava. 2. Arad, Craiova, Zalau. 3. huila. 4. Olt, Buzau. 5. climat de dealuri joase. 6. câmpie în

formare prin aluvionare; suprafetele de uscat, numite grinduri (fluviale, fluvio-maritime,

continentale), reprezinta 13% din suprafata deltei.

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcata cu D (Câmpia Transilvaniei)

si relieful unitatii marcata cu H (Dealurile Crisene); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata

corect, dintre urmatoarele: din punct de vedere petrografic unitatea D prezinta substrat

argilo-marnos, favorizând declansarea proceselor de versant (alunecari de teren), în timp

ce unitatea H este alcatuita din strate sedimentare recente - acumulari premontane de

nisipuri si pietrisuri; altitudinal, unitatea D nu depaseste 300 m, în timp ce unitatea H

prezinta dealuri în jur de 500 m;

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcata cu A (Podisul Dobrogei) si

relieful unitatii marcata cu C (Sectorul Câmpiei Române între Olt-Arges); câte 2 p pentru

fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: relieful unitatii A s-a format prin

sedimentarea Lacului Getic, în timp ce unitatea C s-a format prin încretirea scoartei terestre

în timpul orogenezei baikaliene (Podisul Casimcei) si a orogenezei hercinice (Muntii Macin),

partea sudica a podisului definitivându-se prin procesul de sedimentare; din punct de

vedere petrografic unitatea A prezinta roci variate: în Masivul Dobrogei de Nord specifice

sunt sisturile verzi si granitele, iar în Podisul Dobrogei de Sud, peste un fundament alcatuit

din calcare si gresii sarmatice s^a depus un strat de loess, spre deosebire de unitatea C

unde varietatea rocilor este mai redusa: nisipuri, pietrisuri, loess;

c. 4 p pentru doua asemanari între clima unitatii marcata cu G (Carpatii Curburii) si

clima unitatii marcata cu I (Carpatii Meridionali la vest de Olt); câte 2 p pentru fiecare

asemanare enuntata corect, dintre urmatoarele: ambele unitati de relief se încadreaza în

etajul climatic montan; temperatura medie anuala în ambele unitati de relief este de

2°C-6°C; precipitatiile medii anuale sunt cuprinse între 1 000-1 200 mm/an, în ambele

unitati de relief.

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu E (Podisul Bârladului):

a) - s-a format pe o zona de scufundare, prin depunerea sedimentelor într-o mare

sarmatica, având structura geologica de platforma monoclinala;

- din punct de vedere petrografic este alcatuit din roci sedimentare (nisipuri, pietrisuri, argila,

marne etc);

- prezinta relief structural (cueste si vai asimetrice);

- are altitudini de 400-600 m;

(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p;

b) etaj climatic de dealuri joase; influenta climatica continentai-excesiva, de ariditate; - 2 p

c) etajul stejarului/etajul silvQstepei (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p

d) tipuri de sol: cernoziom levigat/ soluri cenusii/ soluri brun-roscate (câte 1 p pentru oricare

doua raspunsuri corecte); - 2 p e) Vaslui - 1 p, Bârlad. - 1 p b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu G (Carpatii Curburii):

a) - s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pâna la începutul

Cuaternarului, prin cutarea si înaltarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic;

- structura geologica cutata, de orogen;

- din punct de vedere petrografic, domina flisul (roca sedimentara cutata alcatuita din gresii,

conglomerate, argile, marne);

- altitudinea maxima: 1954 m - vârful Ciucas, Muntii Ciucas;

- tipuri si forme de relief: relief pe flis - caracterizat prin fragmentarea accentuata a

reliefului, favorizând dezvoltarea unor areale depresionare intramontane cu suprafata mare

(Depresiunea Brasovului); relieful sculptural, de tip babe si sfincsi, pe conglomerate (Muntii

Ciucas: Sfinxul Bratocei, Tigaile); relieful fluviatil.

(câte 1p pentru oricare trei caracteristici) - 3p;

b) Depresiunea Brasov; -1 pc) lemn, hidroenergie; - 2 p d) Olt, Buzau; - 2 p e) etajul fagului, etajul coniferelor. - 2 p

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. - resursele energetice ale subsolului sunt reprezentate de combustibilii minerali

(carbuni, petrol, gaze naturale) si de resurse geotermale;

- exista o varietate de tipuri de carbuni, cu valoare energetica diferita: huila (depresiunea

Petrosani, bazinul Aninei), lignit (Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii, Podisul Getic),

carbune brun (depresiunea Comanesti); petrolul, resursa energetica specifica zonelor de

sedimentare din exteriorul arcului carpatic; gaze naturale, care cuprind gazul metan (Podisul

Transilvaniei) si gazul de sonda, care însoteste zacamintele de petrol; ape termale, de-a

lungul unei linii de falii situate între Câmpia de Vest si Dealurile de Vest - 4p;

b. - temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii;

- versantii cu expozitie sudica, mai însoriti, înregistreaza valori de temperatura mai ridicate fata de

versantii cu orientare nordica, umbriti, cu valori termice mai scazute la aceeasi altitudine; - 4 p

c. - orasul Brasov, datorita pozitiei geografice faciliteaza legaturile transcarpatice;

- este un nod rutier (E60, E68, E574), nod feroviar (magistralele feroviare 200, 300,

400,500), fiind în proiect construirea unui aeroport; - 4 p

d. - tipuri genetice de hazarduri: seismice (zona seismica Vrancea), geomorfologice

(alunecari de teren, ravene, ogase, torenti - arealul de dealuri);

- climatice (grindina, ploi cu caracter torential, poleiul); hidrologice (inundatii), biologice

 (gripa aviara); - 4 p

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. aprox. 9 000 m3/s; mai; - 3 p

b. aprox. 4 000 m3/s; octombrie; - 3 p

c. - aportul afluentilor cu debite mari;

- conditiile climatice: cantitati mari de precipitatii si temperaturi ridicate care favorizeaza

topirea zapezii; - 3 p

d. aprox. 4 500 m3/s; - 1 p

e. aprox. 7 000 m3/s; aprox. 5 000 m3/s. - 2 p ,

VARIANTA 73

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.c; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;

7. c; 8. d; 9c; 10. a.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Buzau, Craiova, Bistrita, Bucuresti 2. Jijia, Olt, Buzau, Somes 3. influente climatice

de ariditate 4. petrol. *

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu F (Grupa Parâng) si clima

unitatii marcate cu H (Podisul Sucevei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect,

dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: în unitatea F, sub 2°C, în timp ce în unitatea

H, 6°C-8°C, precipitatii medii anuale: în unitatea F, peste 1200 mm/an, în unitatea H,

500-700 mm/an; etajul de clima: în unitatea F, etaj climatic alpin, în unitatea H, etaj

climatic de dealuri joase.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu D (Câmpia de Vest) si

relieful unitatii marcate cu E (Carpatii Moldo-Transilvani); câte 2 p pentru fiecare deosebire

enuntata corect, dintre urmatoarele: relieful unitatii D s-a format prin sedimentarea Marii

Panonice, care s-a retras treptat spre vest, în timp ce relieful unitatii E s-a format în timpul

orogenezei alpine care a durat din Cretacic pâna la începutul Cuaternarului, prin cutarea si

înaltarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic si prin eruptii vulcanice, în a

doua jumatate a perioadei oeogene; din punct de vedere petrografic, unitatea D este alcatuita

din roci sedimentare (nisipuri, pietrisuri, loess)în timp ce, în unitatea E reprezentativ este

paralelismul petrografic: în vest - roci vulcanice, în partea centrala - sisturi cristaline, în

est - flis; altitudinea maxima în unitatea D este de 174 m (Câmpia Vingai), în timp ce în

unitatea E este de 2100 m (vârful Pietrosu, Muntii Calimani).

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu A (Subcarpatii Curburii) si

clima unitatii marcata cu C (Podisul Dobrogei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata

corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: în unitatea A, 6°C-8°C, în unitatea

C, peste 10°C-11°C si peste 11 °C; precipitatiile medii anuale: în unitatea A, 700-1000 mm/

an, în unitatea C, 400-500 mm/an si sub 400 mm/an; etaj climatic: în unitatea A, de dealuri

înalte, în unitatea C, de câmpie si de dealuri joase; vânturi specifice: în unitatea A, fdehnul,

în unitatea C, brizele marine si crivatul.

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu B (Muntii Apuseni):

a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pâna la începutul Cuaternarului,

prin cutarea si înaltarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic si prin eruptii vulcanice,

în a doua jumatate a perioadei neogene;

- sunt alcatuiti dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind

caracteristica de "mozaic petrografic";

- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe sisturi cristaline, care confera

reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-pesteVi si exocarstice-lapiezuri, doline,

polii, chei; relieful pe flis, care determina fragmentarea reliefului); relieful

vulcanic; relieful fluviatil;

- în partea vestica sunt prezente "depresiunile de tip golf;

- altitudinea maxima; 1849 m (vârful Bihor, Muntii Bihor);

- sunt fragmentati de numeroase râuri;

(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p

b) Somesul Mic, Crisul Repede; - 2 p

c) etajul fagului/ etajul coniferelor (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p

d) clase de sol: cambisol/spodosol; tipuri de sol: soluri brune-acide/ podzol (câte 1p pentru

oricare doua raspunsuri corecte); - 2 p

e) bauxita, minereuri auro-argentifere; - 2 p

f) inundatii; - 1 p

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la

unitatea notata cu G (Podisul Getic):

a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane, prin procesul de sedimentare;

- petrografia: peste stratele sedimentare recente, din pliocen, s-a depus o cuvertura de

pietrisuri carpatice, cunoscute sub denumirea de "pietrisurile de Cândesti" cu grosimi mai mari în

partea estica;

- structura geologica este de platforma puternic monoclinala N-S;

- are altitudini cuprinse între 200-700 m (772 m - Platforma Argesului);

- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre sud;

(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 3 p

b) etaj climatic de dealuri joase -1 p; influenta climatica submediteraneana/ de tranzitie (1 p

pentru oricare raspuns corect) -1 p;

c) petrol, gaze asociate, lignit; - 3 p

d) etajul stejarului; - I p

e) tip de sol: soluri argiloiluviale brun-roscate; clasa de sol: argiluvisoluri (1 p pentru oricare

raspuns corect). - 1 p.

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. - debitele râurilor sunt mici datorita modului de alimentare: izvorasc din zone de

podis; prezinta afluenti cu debite mici, bazinul hidrografic suprapunându-se peste areale

de dealuri joase;

- tranziteaza areale situate sub influente climatice continental-excesive, de ariditate,

volumul de apa transportat în timpul verii reducându-se semnificativ; - 4 p

b. - prezenta, în arealul depresiunii, a resurselor de huila si punerea în valoare a

acestei resurse energetice prin exploatari în subteran a atras un numar mare de forta de

munca, ceea ce a condus la cresterea densitatii populatiei în arealul depresionar, prin

concentrarea populatiei în cele 6 orase, raportat la regiunile montane înconjuratoare, unde

densitatea populatiei se înscrie în valorile specifice zonelor de munte. - 4 p

c. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) si actiuni antropice: defrisarile,

suprapasunatul si agrotehnici necorespunzatoare (în Subcarpati în special) au condus la o

intensificare a proceselor gravitationale pe versanti (spalarea solului prin pluviodenudare,

alunecari de teren, torentialitate);

- exploatarea unor resurse de subsol în sistem cariera (ex. Muntii Calimani, Muntii

Apuseni, Depresiunea Petrosani etc), depozitarea sterilului de la exploatarile miniere,

presiunea umana ridicata în special în zonele depresionare dens populate. - 4 p

d. - alcatuirea petrografica (sisturi cristaline si calcare) si dezvoltarea reliefului carstic

(vai în chei, pesteri si sohodoluri), confera podisului aspecte montane. - 4 p.

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. aprox. 325m3/s; aprilie, mai; - 3 p

b. aprox. 75 m3/s; septembrie; - 3 p

c. primavara; - 2 p

d. cantitati mari de precipitatii; topirea zapezilor; - 2 p

e. aprox. 250m3/s.; - 1 p

0 aprox. 275 m3/s; - 1 p

VARIANTA 74

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1. b; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. d; 7. b; 8. c; 9. a; 10. b.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Vaslui, Craiova, Hunedoara, Bucuresti 2. Prut, Bistrita, Buzau, Somes 3. sunt alcatuiti dintr-o

mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind caracteristica de "mozaic

petrografic"; tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe sisturi cristaline, care

confera reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-pesteri si exocarstice-lapiezuri,

doline, polii, chei; relieful pe flis, care determina fragmentarea reliefului); relieful vulcanic; relieful

fluviatil.

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua asemanari între clima unitatii marcate cu D (Câmpia de Vest) si




clima unitatii marcate cu I (Sectorul Câmpiei Române dintre Olt si Arges); câte 2 p pentru

fiecare asemanare enuntata corect, dintre urmatoarele: ambele unitati de relief se

încadreaza în etajul climatic de câmpie; temperatura medie anuala în ambele unitati de

relief este de 10°C-11°C; precipitatiile medii anuale sunt cuprinse între 500-700 mm/an/în

ambele unitati de relief.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcata cu C (Podisul Dobrogei) si

relieful unitatii marcata cu F (Grupa Parâng); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata

corect, dintre urmatoarele: relieful unitatii C s-a format atât prin cutarea scoartei terestre,

în timpul orogenezei baikaliene si a orogenezei hercinice, cât si prin procesul de

sedimentare, în timp ce unitatea F s-a format numai prin procesul de încretire a scoartei

terestre, în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pâna la începutul Cuaternarului;

din punct de vedere petrografic, unitatea C este alcatuita din roci variate (sisturi verzi,

granite, calcare, loess) în timp ce în unitatea F domina rocile metamorfice (sisturile

cristaline).

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu B (Muntii Apuseni) si clima

unitatii marcata cu H (Podisul Sucevei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect,

dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: în unitatea B, 0°C-6°C, în unitatea H, 8°C-

10°C; precipitatiile medii anuale: în unitatea B, 1000-1200 mm/an si peste 1200 mm/an,

ajungând la valori de 1400 mm/an - polul precipitatiilor în tara (Stâna de Vale), în unitatea

H, 500-700mm/an; etaj climatic: în unitatea B, montan, în unitatea C, de dealuri joase;

influente climatice: în unitatea B, oceanice, în unitatea H influente scandinavo-baltice.

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu E (Carpatii Moldo-Transilvani): '

a) s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pâna la începutul

Cuaternarului. Drin cutarea sedimentelor acumulatei în aeosinr.linalul carnatie: în a doua

jumatate a perioadei neogene eruptiile vulcanice au definitivat muntii vulcanici;

- caracteristica este tripla zonalitate petrografica: în vest-roci vulcanice, în partea

centrala-sisturi cristaline, în partea de est-flis;

- au altitudini de peste 2000 m, maxima altitudinala: 2100 m - muntii Calimani, vârful

[ pietrosu;

- tipuri de relief: relief petrografic: pe sisturi cristaline, care confera reliefului masivitate; pe

conglomerate - relief sculptural de tip babe si sfinesi - în Muntii Ceahlau; pe calcare -relief carstic

(Cheile Bicazului); relief vulcanic cu conuri si cratere vulcanice bine pastrate;

- sunt fragmentati de numeroase râuri, fiind reprezentative depresiunile intramontane: Ciuc,

Giurgeu, Comanesti;

(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p b) Muntii Tarcau, Muntii Stânisoara; - 2 p

cjetajul fagului/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (1 p pentru oricare doua raspunsuri

corecte); - 2 p

d) lac de baraj natural/ lac vulcanic/ lac de baraj în scop hidroenergetic (1 p pentru oricare

raspuns corect); - 1 p

e) lemn, hidroenergie; - 2 p

Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la

unitatea notata cu A (Subcarpatii Curburii):

a) - s-au format prin cutarea si înaltarea sedimentelor acumulate în avanfosa carpatica,

în urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine, în timpul erei neozoice;

- structura geologica: de orogen, cu prezenta sinclinalelor, care dau în relief depresiuni

si a anticlinalelor care se materializeaza în culmi subcarpatice; specifice sunt stratele

: sedimentare cutate care prezinta sâmburi de sare - cutele diapire;

- petrografia: roci sedimentare friabile (nisipuri, pietrisuri, argile, marne) si patrunderea, din

arealul carpatic a unor pinteni alcatuiti din flis (gresii, conglomerate);

- are altitudini cuprinse între 500-1 000 m (996 m - Magura Odobesti);

- este cel mai complex sector subcarpatic, alcatuit din doua siruri de depresiuni (unele în

vecinatatea muntelui, numite "submontane", altele situate între dealurile subcarpatice, sau

"intracolinare") si doua siruri de dealuri;

- tipuri si forme de relief: alunecari de teren, ravene si ogase, "vulcani noroiosi" (Depresiunea

Policiori);

(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p

b) etajul climatic de dealuri înalte, influenta climatica continentala; -2 p

c) etajul padurilor de foioase; - 1 p

d) clasa cambisoluri, tipul de sol: brune, brune-acide; - 1 p

e) sare, petrol, gaze asociate, lignit, sol (1 p pentru oricare doua raspunsuri corecte); - 3 p

Total 10 puncte V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. - fragmentarea reliefului este data de numarul mare de depresiuni, vai transcarpatice (culoarul

larg al Muresului), de prelungiri ale câmpiei (Câmpia Lugojului) si dealurilor în interiorul muntilor

sub forma depresiunilor "golf;

- tectonismul, alcatuirea petrografica variata, cu dominarea rocilor sedimentare friabile,

însotite de actiunea factorilor exogeni, au favorizat eroziunea diferentiata si fragmentarea

accentuata a reliefului. - 4 p

b. - speciile forestiere sunt adaptate anumitor conditii de temperatura si necesita

cantitati diferite de apa;

- de exemplu, stejarul termofil (cer, gârnitâ, stejar pufos) s-a adaptat cantitatilor de pre¬

cipitatii mai reduse, specifice zonelor de câmpie si dealuri joase, în timp ce molidul vegeteaza

la altitudini mari, în conditii de temperatura si precipitatii corespunzatoare. - 4 p

c. - borvizurile, apele minerale si apele termale sunt valorificate în scop terapeutic

(Vatra Dornei, Slanic Moldova, Olanesti, Caciulata etc); apele termale constituie agent

termic (încalzirea serelor si a cartierelor de locuit - Oradea);

- pânzele de apa freatica contribuie la alimentarea localitatilor, a industriei; - 4 p

d. - în sectorul de defileu, valea este relativ simetrica, cu versanti abrupti si lipsa

luncii;

- caracteristica este alternanta de bazinete depresionare (Moldova Noua, Orsova) si

de îngustari, numite "Cazane" (Cazanul Mare, Cazanul Mic); - 4 p

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. aprilie; aprox. 230m3/s; - 3 p

b. septembrie; aprox. 50m3/s; - 3 p

c. topirea zapezilor - 2 p

d. cantitati mici de precipitatii - 2 p

e. aprox. 10m3/s. - 1 p

f. aprox. 180 m3/s- 1 p

VARIANTA 75

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1.c; 2. c; 3. c; 4. d; 5. b; 6. a; 7. a; 8. b; 9. c; 10. d.

Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Alexandria, Bârlad, Ploiesti, Zalau. 2. Jijia, Timis, Somesul Mic. 3. huila, lemn. 4. liman fluvibmaritim.

Total 10 puncteIII. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua asemanari între relieful unitatii marcate cu G (Muntii Apuseni) si

relieful unitatii marcate cu J (Muntii Banatului); câte 2 p pentru fiecare asemanare enuntata

corect, dintre urmatoarele: ambele unitati de relief prezinta structura geologica cutata, de

orogen; fragmentarea accentuata a ambelor unitati de relief este demonstrata de numarul

mare de depresiuni si vai.

b. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu B (Podisul Dobrogei) si

clima unitatii marcata cu H (Câmpia de vest la nord de Mures); câte 2 p pentru fiecare

deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: în unitatea B,

10°C-11°C si peste 11°C ,în unitatea H, 10°C-11°C; precipitatiile medii anuale: în unitatea

B, 400-500 mm/an si sub 400 mm/an, în unitatea H, 500-700 mm/an; etaj climatic: în

rtea 3, de câmpie si dealuri joase, în unitatea H, de câmpie; influente climatice: în unitatea B,

excesiv-continentale si pontice, în unitatea H influente oceanice; vânturi: în unitatea B, crivatul si

brizele marine, în unitatea H, vânturile de vest.

c 4 p pentru doua deosebiri între reliefuUinitatii marcata cu E (Carpatii Curburii) si relieful unitatii

marcata I (Dealurile Lipovei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:

relieful unitatii E s-a format prin cutarea scoartei terestre, în timpul orogenezei alpine, în timp ce

unitatea I s-a format prin procesul de sedimentare; din punct de vedere petrografic, unitatea E este

alcatuita din flis (roca sedimentara cutata alcatuita din gresii, conglomerate, argile, marne) în timp

ce în unitatea I domina rocile sedimentare premontane (nisipuri, pietrisuri); altitudini: unitatea E se

apropie de 2 000 m (1954 m - vârful Ciucas, Muntii Ciucas), în timp ce, în unitatea I altitudinile

depasesc putin 300 m.

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la

unitatea

notata cu A (Grupa Retezat-Godeanu):

a)- s-a format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pâna la începutul Cuaternarului,

prin cutarea si înaltarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic;

- petrografic, domina rocile metamorfice (sisturile cristaline), spre extremitatea vestica fiind

prezente si calcare;

- structura geologica de orogen;

- altitudinea maxima: 2509 m - vârful Peleaga, Muntii Retezat;

- tipuri si forme de relief: relief pe sisturi cristaline, care confera caracter de masivitate;

glaciar - cu circuri glaciare, vai glaciare, morene, custuri; relief fluvialii - cu vai adânci, numar mare

de terase, versanti abrupti, interfluvii sub forma de creste; relief carstic cu pesteri si vai în chei;

suprafete de nivelare (Borascu, Râu-ses, Gornovita).

(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p

b) Motru, Cerna; - 2 p

c) lac glaciar; - 1 p

d) etajul foioaselor/ etajul coniferelor/ etajul subalpin/ etajul alpin (1 p pentru oricare raspuns

corect); - 1 p

e) huila, lemn, hidroenergie, alpin (1 p pentru oricare doua raspunsuri corecte); - 2 p

f) etaj climatic montan/ etaj climatic alpin (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la

unitatea notata cu C (Câmpia Baraganului).

a) - s-a format prin procesul de sedimentare a lacului Getic, care s-a retras treptat

spre est;

- din punct de vedere petrografic este alcatuita din pietrisuri, nisipuri, argile peste oare s-a

depus un strat de loess (40 m grosime);

- câmpia are caracter tabular, cu vai largi, interfluvii netede;

- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor Ialomita si Calmatui); crovurimicrodepresiuni

de tasareîn loess;

(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici) - 3 p

b) influenta climatica de ariditate; -1 p

c) zona stepei; - 1 p

d) petrol, gaze asociate; - 2 p

e) clasa molisol; tip de sol: cernoziom (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p

f) Calarasi, Braila, Slobozia (1 p pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 2 p

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. - borvizurile si apele minerale sunt valorificate în scop terapeutic (Vatra Dornei, Slanic Moldova,

Olanesti, Caciulata etc); apele termale constituie agent termic (încalzirea serelor si a cartierelor de

locuit - Oradea);

- pânzele de apa freatica contribuie la alimentarea localitatilor, a industriei - 4 p;

b.- factorul climatic joaca un rol important în procesele chimice care au loc la nivelul

solului;

- odata cu cresterea altitudinii au loc modificari în repartitia cantitatilor de precipitatii

si a valorilor de temperatura (valorile termice scad si cresc cantitatile de precipitatii) ceea

ce se rasfrânge în caracterul acid/bazic al solului, în posibilitatea descompunerii si

încorporarii materiei organice în masa solului, respectiv pretabilitatea pentru anumite

tipuri de culturi agricole;

- solurile podzolice, de exemplu, specifice zonelor montane sunt acide, nefertile, în

timp ce cernoziomurile au o cantitate mare de humus si un ph al solului corespunzator

practicarii culturilor specifice unitatilor de câmpie; - 4 p

c. - industria moraritului si panificatiei, foloseste ca materie prima cerealele care

prezinta un areal de cultura începând din zonele de câmpie (grâu, porumb), pâna în zonele

montane (secara);

- faina, care contribuie la prepararea pâinii, pastelor fainoase, a produselor de patiserie

reprezinta alimentatia de baza a populatiei; cererea mare explica larga raspândire teritoriala

a acestei industrii; - 4 p

d. - vegetatia este strict dependenta de conditiile de relief (altitudine, expozitia

versantilor, panta, forme de relief), clima (temperatura, precipitatii, vânturi) si sol

(caracteristicile fizice si chimice);

- Carpatii Orientali prezinta o desfasurare pe verticala pâna la altitudini de 2000 m,

ceea ce favorizeaza etajarea mai multor tipuri de climate, carora le corespund tot atâtea

etaje de vegetatie, în timp ce, în Podisul Dobrogei altitudinile sub 400 m si prezenta

influentelor climatice de ariditate constituie factori restrictivi în diversificarea vegetatiei

spontane; - 4 p

VI. Se acorda 12 puncte astfel; a.- 18°C; iulie;-3p

b. - -5°C; ianuarie; - 3 p

c. - vara; supraîncalzirea substratului, urmare a expunerii la radiatia solara timp mai

îndelungat, consecinta a miscarii de revolutie; - 3 p

. d. - TMA = ITML/12 (°C); în care: TMÂ- temperatura medie anuala; ITML - suma temperaturilor

medii lunare; - 1 p

e. - 23°C; - 1 p

f. -8°C.-1p.

VARIANTA 76

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1. a 2. a 3. b 4. c 5. d 6. b 7. b 8. c 9. c 10. c.

Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Bârlad, Drobeta Turnu-Severin, Suceava, Giurgiu 2. siret, Motru, Mures, Somesul

Mic 3. petrol, sol.

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu A (Grupa Retezat-Godeanu)

si clima unitatii marcate cu D (Subcarpatii Curburii); câte 2p pentru fiecare deosebire

enuntata corect, dintre urmatoarele: altitudinile maxima în unitatea A, 2509m - vârful

Peleaga, Muntii Retezat, în timp ce în unitatea D, 996m - Magura Odobesti; relieful unitatii

A s-a format prin încretirea scoartei terestre în timpul orogenezei alpine, în timp ce relieful

unitatii D s-a format prin cutarea sedimentelor acumulate în avanfosa carpatica;

b. 4 p pentru doua asemanari între relieful unitatii marcate cu C (Câmpia Baraganului)

si relieful unitatii marcate cu H (Câmpia de Vest la nord de Mures); câte 2 p pentru fiecare

asemanare enuntata corect, oricare dintre urmatoarele: unitatile de relief s-au format prin

procesul de sedimentare; tipurile de roci (petrografia) pe care s-a format relieful fac parte

din categoria rocilor sedimentare: nisipuri, pietrisuri, loess;

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii E (Carpatii Curburii) si clima unitatii F

(Podisul Tâmavelor); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:

etajul climatic: în unitatea E, montan, în unitatea F, de dealuri joase; temperaturile medii

anuale: în unitatea E, 0°C-6°C, în unitatea F, 8°C-10°C; precipitatii medii anuale: în

unitatea E, 1000-1200 mm/an, în unitatea F, 500-700 mm/an.

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu B (Podisul Dobrogei):

a) - s-a format prin cutare (în timpul orogenezei baikaliene-partea centrala, în timpul

orogenezei hercinice-partea nordica) si prin sedimentare partea sudica;

- din punct de vedere petrografic este alcatuit dintr-o mare varietate de roci (sisturi verzi,

granite, gresii, calcare, loess);

- altitudinea maxima - 467 m, vârful Greci, Muntii Macinului;

- partea nordica prezinta caracter de horst, relieful carstic fiind specific partii sudice a

podisului;

(câte 1p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p

b) influenta climatica: pontica; - 1 p

c) zona de stepa, zona padurii (câte un punct pentru oricare raspuns corect) - 1 p



d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom, soluri balane (câte un punct pentru oricare raspuns corect);

e) liman fluvio-maritim - 1 p, Techirghioi; - 1 p

f) Constanta - 1 p, Tulcea; - 1 p

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la

unitatea

notata cu G (Muntii Apuseni):

a) - s-a format în timpul orogenezei alpine, care a durat din Cretacic pâna la începutul

Cuaternarului; în a doua jumatate a neogenului au avut loc eruptii vulcanice;

- sunt alcatuiti dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, sisturi cristaline, sedimentare

(calcare, flis) ceea ce confera caracterul de "mozaic petrografic";

- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe sisturi cristaline, care confera

reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-pesteri si exocarstice-lapiezuri, doline, polii,

chei; relieful pe flis, care determina fragmentarea reliefului); relieful vulcanic;

- în partea vestica sunt prezente "depresiunile de tip golf;

- altitudinea maxima: 1849 m, vârful Bihor, Muntii Bihor; (câte 1 p pentru oricare trei

caracteristici); - 3 p

b) Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Somesul Mic, Ariesul, Ampoiul (câte 1 p

pentru oricare doua râuri); - 2 p

c) minereuri complexe, minereuri auro-argentifere, bauxita, lemn, ape minerale (câte 1

p pentru oricare patru raspunsuri corecte); - 4 p

d) sate risipite numite "crânguri". - 1 p

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. - altitudinile de peste 2000 m au permis instalarea ghetarilor montani în perioada

glaciara (pleistocen);

- odata cu încalzirea climei ghetarii montani s-au topit si au lasat în urma circuri, vai

glaciare, morene etc; - 4 p

b. - temperatura medie anuala scade odata cu cresterea altitudinii reliefului astfel:

10°C-11°C si peste 11°Cîn etajul de câmpie, 8°C-10°Cîn etajul dealurilor joase (podisuri),

6°C-8°C în etajul dealurilor înalte (Subcarpati), 0°C-6°C în etajul montan, sub 0°C în etajul

alpin (sub 2°C la altitudini peste 2200 m);

- temperatura medie anuala scade în latitudine de la sudul spre nordul tarii, cu aproximativ

2°C; în sudul tarii temperaturile medii anuale sunt de 10°C-11°C,în nordul tarii de 8,5°C; - 4p

c. - caracteristicile substratului (substrat argilo-mamos) si actiuni antropice: defrisarile,

suprapasunatul si agrotehnici necorespunzatoare (în Subcarpati în special) au condus la o

intensificare a proceselor gravitationale pe versanti (spalarea soluliti prin pluviodenudare,

alunecari de teren, torentialitate);

- exploatarea unor resurse de subsol în sistem cariera (ex. Muntii Calimani, Muntii

Apuseni, Depresiunea Petrosani etc), depozitarea sterilului de la exploatarile miniere,

presiunea umana ridicata în special în zonele depresionare dens populate; - 4 p

d. - compozitiile floristice diferite existente în cele doua unitati de relief: în grupa

Parâng predomina padurile de conifere si fag iar în Câmpia Olteniei, pâlcurile de padure

sunt dominate de stejar termofil (stejar brumariu, stejar pufos, cer, gârnita);

- majoritatea arealelor împadurite din Câmpia Olteniei sunt folosite în scop de protectie

a mediului (pentru fixarea nisipurilor, ameliorarea caracteristicilor climatice, conservarea

unor specii vegetale si animale etc). spre deosebire de grupa Parâng unde fondul forestier

este folosit predominant pentru valorificarea lemnului. - 4p

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. 19°C, iulie, august; ~2p

b. -5° C, ianuarie, decembrie; - 2 p

c vara; - 2 p

d. 24°C; - 2 p

e.Temperatura medie anuala: suma temperaturilor medii lunare/numarul de luni; - 2 p

f. 0°C; - 2 p

VARIANTA 77

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1. c 2. a 3. d 4. c 5. a 6. c 7. a 8. c 9. c 10. b.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Târnava Mare, Vedea, Crisul Negru 2. Focsani, Vaslui, Braila 3. Câmpia Transilvaniei,

gaz metan 4. petrol, sare.

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu C (Carpatii Meridionali la

vest de Olt) si clima unitatii marcate cu I (Subarpatii Modovei); câte 2 p pentru fiecare

deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic: în unitatea C alpin, în

unitatea I, de dealuri înalte; temperatura medie anuala: în unitatea C, sub 0°C, în unitatea

1,6°C -8°C; precipitatii medii anuale: în unitatea C, peste 1200 mm/an, în unitatea 1,700-

1000 mm/an ;

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu B (Subcarpatii Curburii) si

relieful unitatii marcate cu F (Muntii Apuseni); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata

corect, oricare dintre urmatoarele: altitudinile în unitatea B, între 700-1000 m, maxima

altitudinala fiind de 996 m - Magura Odobesti, în timp ce în unitatea F nu depasesc 1849

m (Muntii Bihor, vârful Bihor); relieful unitatii B s-a format pe roci sedimentare (nisipuri,

pietrisuri, argile, marne), în timp ce relieful unitatii F s-a format pe roci metamorfice (sisturi

cristaline), vulcanice, sedimentare (calcare, flis);

c 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu E (Dealurile Lipovei) si clima unitatii

marcate cu J (Câmpia Moldovei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre

urmatoarele: influenta climatica: în unitatea E, oceanice, în unitatea J, de ariditate si scandinavobaltice;

vânturi: în unitatea E, vânturile de vest în timp ce în unitatea J crivatul.

Total 12 puncte IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la

unitatea notata cu D (Câmpia de Vest la sud de Mures): a) - s-a format prin sedimentarea Marii

Panonice cu sedimente aduse de râuri;

- sunt specifice doua tipuri de câmpii: înalte - peste 100 m, acoperite cu un strat de loess si

câmpii joase - 80-90 m supuse inundatiilor;

- altitudinea medie este de aproximativ 10 m, maxima altitudinala: 174 m-Câmpia Vingai;

- are o înclinare foarte redusa de la est la vest din care cauza râurile sunt divagante;

(

(câte 1 p pentru oricare trei caracteristici); - 3 p b) etaj climatic: de câmpie; influenta climatica:

submediteraneana/oceanice; - 2 p c) etaj de vegetatie: silvostepa; - 1 p d) petrol, gaze asociate (câte

un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte); - 2 p e) Timisoara. - 1 p Total 10 puncte b. Se

acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu H

(Carpatii Moldo-Transilvani):

a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pâna la începutul

Cuaternarului, prin cutarea sedimentelor acumulate în geosiclinalul carpatic; în a doua jumatate a

perioadei neogene eruptiile vulcanice au definitivat muntii vulcanici;

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu H (Podisul Getic):

a) - s-a format prin acumularea de materiale piemontane;

- relieful este înclinat de la N la S - caracter de piemont;

- petrografia: nisipuri, pietrisuri, argile, marne;

- are altitudini cuprinse între 300-700 m (772 m - Platforma Argesului);

- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre

sud;

(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 3p

b) influenta climatica: submediteraneana/de tranzitie între climatul submediteranean

si climatul de ariditate; etaj climatic: de dealuri joase; - 2 p c) Jiu, Oltet, Motru (1 p pentru oricare raspuns corect); - 1 p

d) etajul stejarului; - 1 p e) clasa argiluvisoluri/ tipul soluri brun-roscate de padure, soluri argiloiluviale (1 p

pentru oricare raspuns corect); - 1 p f) petrol, carbuni (lignit), gaze asociate (câte 1p pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 2 p

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a; - structurile de cutele diapire, situate pe marginea Depresiunii colinare a Transilvaniei

adapostesc o resursa naturala importanta, respectiv sare;

- în partea centrala a Depresiunii colinare a Transilvaniei, în structurile numite domuri,

se afla resursa naturala numita gaz metan; - 4 p

b. - directia de curgere a râurilor: vest-est;

- râurile alohtone au debite mari, albii largi si putin adânci; râurile autohtone prezinta

debite mici, nivelul apei în albie scade în timpul verii; - 4 p;

c. - debitele râurilor sunt mici datorita modului de alimentare: izvorasc din zone de

podis; prezinta afluenti cu debite mici, bazinul hidrografic suprapunându-se peste areale

de dealuri joase;

- tranziteaza areale situate sub influente climatice continental-excesive, de ariditate,

volumul de apa transportat în timpul verii reducându-se semnificativ; - 4 p;

d. - România dispune de un valoros fond funciar în care terenurile agricole ocupa

14 700 000 ha, reprezentând 63% din suprafata tarii, din care cea mai mare parte o reprezinta

terenurile arabile (64,6%) la care se adauga pasuni si fânete naturale, vii si livezi;

- celelalte resurse de care dispune România, cu exceptia resurselor de sare si roci de

constructie sunt insuficiente pentru a sustine anumite ramuri economice; cea mai importanta

resursa naturala a tarii este solul fertil al terenurilor arabile, în special, asigurând hrana

populatiei, animalelor si numeroase materii prime pentru industrie. - 4p.

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. - rata natalitatii României este mai scazuta (sub 10 %o) decât cea a Regiunii de

Dezvoltare de NE (aproape 12%o),

- mortalitatea României este însa mai mare (peste 12 %o) decât cea a Regiunii de

Dezvoltare de NE (sub 12 %o); - 3 p

b. - sporul natur.il al României este negativ (aproximativ -2,5 %o), iar al Regiunii de

Dezvoltare de NE pozitiv (aproximativ 1 %o); - 3 p

c. - la nivelul României populatia este în scadere, iar la nivelul Regiunii de Dezvoltare

de N^. în usoara crestere;

- ponderea ridicata a populatiei îmbatrânite si generalizarea comportamentului de plan-ning familial

- la nivel national; ponderea mai ridicata a populatiei feminine de vârsta fertila în Regiunea de

Dezvoltare de NE. - 3 p

d. Sn =N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M - mortalitatea. - 3 p

VARIANTA 79

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. a 2. a 3. c 4. c 5. b 6. b 7. d 8. a 9. d 10. a.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. au altitudini de peste 2000 m (2100 m - vârful Pietrosu, Muntii Calimani); tipuri de relief: relief

petrografic: pe sisturi cristaline, care confera reliefului masivitate; pe conglo-merate - relief

sculptural de tip babe si sfincsi - în Muntii Ceahlau; pe calcare - relief carstic (Cheile Bicazului);

relief vulcanic cu conuri si cratere vulcanice bine pastrate 2. influente submediteraneene 3. Motru,

Cerna 4. lasi, Botosani 5. lignit, petrol, gaze asociate.

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu C (Carpatii Moldo-Transilvani)

si clima unitatii marcate cu F (Masivul Dobrogei de Nord); câte 2 p pentru fiecare deosebire

enuntata corect, dintre urmatoarele: etajul climatic: în unitatea C, montan, în unitatea F,

de dealuri joase si de câmpie moderat; temperatura medie anuala - în unitatea C, 2°C -

6°C, în unitatea F, 10°C -11°C; precipitatii medii anuale - în unitatea C, 1000-1200mm/an,

în unitatea F, 400-500mm/an;

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcata cu A (Dealurile Silvaniei) si

relieful unitatii marcata cu I (Grupa Retezat-Godeanu); câte 2 p pentru fiecare deosebire

enuntata corect, dintre urmatoarele: altitudinile în unitatea A rar depasesc 300m, în timp

ce în unitatea I, maxima altitudinala este de 2509 m (vârful Peleaga, Muntii Retezat);

unitatea A s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de râuri, în timp ce unitatea I s-a

format prin încretirea scoartei terestre, în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic

pâna la începutul Cuaternarului, prin cutarea si prin eruptii vulcanice, în a doua jumatate

a perioadei neogene;

c. 4 p pentru doua asemanari între clima unitatii marcate cu D (Subcarpatii Moldovei)

si clima unitatii marcate cu E (Câmpia Moldovei); câte 2 p pentru fiecare asemanare

enuntata corect, dintre urmatoarele: ambele unitati de relief se afla sub influenta climatica

de ariditate (continentala); vântul care bate este crivatul în ambele unitati de relief.

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu J (Muntii Apuseni)

a) - s-au format în timpul orogenezei alpine care a durat din Cretacic pâna la începutul

Cuaternarului, prin cutarea si înaltarea sedimentelor acumulate în geosinclinalul carpatic si prin

eruptii vulcanice, în a doua jumatate a perioadei neogene;

- sunt alcatuiti dintr-o mare varietate de roci: vulcanice, cristaline, sedimentare, conferind

caracteristica de "mozaic petrografic";

- tipurile de relief reprezentative sunt: relieful petrografic (pe sisturi cristaline, care confera

reliefului masivitate; pe calcare, cu forme endocarstice-pesteri si exocarstice-lapiezuri, doline, polii,

chei; relieful pe flis, care determina fragmentarea reliefului); relieful vulcanic;

- în partea vestica sunt prezente "depresiunile de tip golf;

- altitudinea maxima: 1849 m-vârful Bihor, Muntii Bihor;

- sunt fragmentati de numeroase râuri;

(câte 1 p pentru oricare patru caracteristici) - 4 p b) etaj climatic: montan; influenta climatica: oceanica; - 2p

c) clasa cambisoluri/tipul brune-acide (câte un punct pentru oricare raspuns corect) - 1 p;

d) bauxita, minereuri auro-argentifere, minereuri complexe, ape minerale (câte un punct pentru

oricare trei raspunsuri corecte); - 3 p

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la

unitatea notata cu G (Câmpia Baraganului)

a) - s-a format pr'm depunerea sedimentelor;

- este constituita din pietrisuri, nisipuri, argile peste care s-a depus un strat de loess (40 m grosime); - este înclinata de V la E;- câmpia are caracter tabular, cu vai largi, interfluvii netede;- forme de relief reprezentative: dune de nisip (dreapta râurilor Ialomita si Calmatui); crovuri - microdepresiuni de tasare în loess;

b) etaj climatic: de câmpie; influenta climatica: de ariditate; - 2 p c) etajul de stepa propriu-zisa; - 1 p

d) clasa molisoluri/ tipul cernoziom (câte un punct pentru oricare raspuns corect); - 1 p

e) petrol, gaze asociate, terenuri arabile (câte un punct pentru oricare doua raspunsuri corecte); f) Slobozia. - 1 p

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. - Delta Dunarii este o câmpie în formare prin aluvionare;

- suprafetele de uscat, numite grinduri, reprezinta doar 13% din suprafata deltei,

dominând formele de relief negative si întinderile de apa (bratele Dunarii, lacuri, balti,

mlastini, gârle etc); altitudinea maxima: 12 m - Grindul Letea; - 4 p

b. - sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate (gresii, conglomerate, argile, marne) -

flis (întreg arealul carpatic; în Subcarpati sub forma unor pinteni: Ivanetu, Homorâciu);

- s-au format prin încretirea scoartei terestre, prezentînd structura geologica de orogen

cu sinclinale si anticlinale; - 4 p

c. - reteaua hidrografica de suprafata este influentata de cantitatea de precipitatii si

de natura rocilor din zonele pe care le traverseaza; - 4 p

d. - orasul Ploiesti este situat pe magistralele feroviare (200, 300, 400, 500, 600) si

rutiere (E60) care se îndreapta spre toate directiile. - 4 p

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a.- rata natalitatii României are valori aproximativ egale cu rata natalitatii Regiunii de Dezvoltare

Sud-Est, între 8-10 %o;

- rata mortalitatii României are valori aproximativ egale cu rata mortalitatii Regiunii de Dezvoltare

Sud-Est, aproximativ 12%o; - 3 p

b. sporul natural este negativ pentru ambele reprezentari; - 3 p c. - ponderea ridicata a populatiei îmbatrânite si generalizarea comportamentului de planningfamilial;-3p d. Sn = N - M (%o); în care: Sn - sporul natural; N - natalitatea; M - mortalitatea. - 3 p













Document Info


Accesari: 5657
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )