Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Variante 30-32

geografie










ALTE DOCUMENTE

Despre Franta
vatra dornei
Amazonul
Portugalia
Inelul de foc -vulcanii Terrei
ROLUL MATERIEI ORGANICE ÎN FERTILITATEA SOLULUI
Globalizarea economiei mondiale
VARIANTA Geografie
Delta Dunarii - Clima

VARIANTA 31

I. 1. d; 2. a; 3. c; 4. d; 5. ; 6. c; 7.b; 8. a; 9. c; 10. a.



II. 1. Tg. Mures, Alba lulia, Deva, Arad. 2. Baia Mare, Dr. Tr. Severin, Focsani. 3. Jijia, Somesul Mic. 4. Roci constructie, paduri de foioase si conifere.

III. a. D (Podisul Barladului) si H (Dealurile de Vest - Dealurile Lipovei), cate 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect: etaj climatic - in unitatea D, de dealuri cu altitudine mijlocie, in unitatea H, de dealuri joase; precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500 mm/ an, in unitatea H, 700 - 1000 mm/ an; influente climatice: in unitatea D, de ariditate, in unitatea H, oceanice.

b.4 p pentru doua asemanari intre relieful unitatii marcate cu E (Gr. Retezat - Godeanu) si relieful unitatii marcate cu I (Gr. N. a Carp 616j919g atilor Orientali): ambele grupe s-au format prin incretirea scoartei in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m); in ambele grupe se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare).

c. A (Campia Transilvaniei) si F (partea centrala a Campiei Romane): etaj climatic: in unitatea A, de dealuri, in unitatea F, de campie; influente climatice: in unitatea A, influente oceanice, in unitatea F, de tranzitie - de la influente submediteraneene, la cele de ariditate.

IV. a. B (Podisul Dobrogei):

 a. - cel mai tipic si mai complex podis din Romania;

- partea centrala s-a format in timpul orogenezei caledoniene - Podisul Casimcei,

format din sisturi verzi;

- orogeneza hercinica pune in evidenta cutele orientate nord-vest - sud-est din Muntii Macinului (467 m);

-jumatatea sudica a podisului - prin sedimentare cu calcare, gresii;

-prezenta stratului de loess (30 m grosime), strapuns de roci calcaroase;

-varietatea structurii geologice: sisturi verzi, granite, calcare, conglomerate, gresii, loess;

-altitudinea medie 125 m, fiind cea mai joasa unitate de podis;

-relieful are pe mari intinderi aspect neted sau usor ondulat, care coboara din nord si sud spre centru.

b.factor: relieful;

-Marea Neagra.

-influenta: ariditate pe cea mai mare intindere;

-pontica, in zona litoralului, (cate 1 punct pentru oricare factor si influenta) - 2 c.- stepa (in centrul si estul podisului) - inlocuita cu suprafete agricole;

-silvostepa (in Pod. Babadag, Dealurile Tulcei, Pod. Casimcei);

-etajul stejarului cu specii termofile. (1 punct pentru oricare raspuns) - 1 punct

d.molisoluri - fertilitate foarte buna pentru culturi; argiluvisoluri - sub padurile de stejar; bun pentru pomi si vita de vie;

e.Constanta, Tulcea - 2 puncte

f.eroziunea solurilor - secete urmate de precipitatii abundente. - 2 puncte

b. J (Subcarpatii Getici):

a.- sunt formasi prin incresirea scoarsei in ultima faza a orogenezei alpine;

-structura geologica - roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile);

- relieful este format din doua siruri de depresiuni: primul sir este situat la contactul cu muntelcprin procese erozionale (Depresiunea Campulung - inchisa la sud de Mg. Masau, 1017 m - Depr. Arefu, pe Arges - Jiblea, pe Olt); al doilea sir - cea mai importanta fiind Tg. Jiu-Campu Mare, dominata la

sud de Dealul Bran, 333 m. (cate 1 punct pentru oricare doua caracteristici) - 2

b.- etaj climatic de dealuri (temperatura medie anuala, 7-8° C; precipitasii medii anuale, 700-800 mm/an);

-in vest, influense submediteraneene - 2 puncte

c.stejar, amestec stejar cu fag, pe dealurile inalte etajul fagului - 1 punct

d.petrol, gaze asociate, sare, roci construcsie (1 punct pentru oricare resursa) -1

e.Tg. Jiu, Rm. Valcea - 2 puncte;

f.Dambovisa, Arges, Olt, Oltes, Gilort,

V.a.turism, transporturi maritime, pescuit, exploatarea hidrocarburilor din platforma continentala - 4 puncte

b.Clima continentala - influensele vestice interfereaza cu cele estice, nordice si

sudice; caracterul temperat - paralela de 45° N trece prin partea central-sudica a sarii, aratand ca suntem la jumatatea distansei dintre Ecuator si Polul Nord, in zona de clima temperata; caracterul continental - sara noastra se afla in centrul continentului, la distanse aproximativ egale fasa de extremitasile estice, vestice, nordice si mai aproape de sudul continentului, (cate 2 puncte pentru fiecare caracter) - 4 puncte.

c.- diversitatea structurii: structura satelor reprezinta modul de grupare a gospodariilor in teritoriu care reflecta condisiile naturale (relieful), modul de utilizare a terenurilor sau activitasile economice predominante; exista trei tipuri de baza - sat risipit, sat rasfirat si mai multe varietasi;

-forma satelor poate fi: neregulata (nu a avut la inceput un plan al dezvoltarii lor), liniara (in lungul unui drum principal), geometrica (dreptunghiulara, poligonala); - 4 puncte.

d.datorita condisiilor de relief, clima, resurse naturale, istorice, economice VI.a.aprilie, 230 mc/ s - 1 punct;

b.septembrie, 50 mc/ s - 1 punct;

c.toamna - 2 puncte;

d.primavara - 2 puncte;

e.80 mc/ s - 2 puncte;

f.170 mc/ s - 100mc/ s = 70 mc/ s - 2 puncte;

g.- ploi abundente, influnse oceanice. - 2 puncte.



VARIANTA 30

I. 1-d; 2-a; 3-a; 4-a; 5-c; 6-a; 7-b; 8-d; 9-a; 10-d.

II. 1. importanta zona piscicola; navigatie fluvio-maritima; turism. 2. Râmnicu Vâlcea. 3. roci de costructie (granit, calcare), resurse de sol (soluri fertile). 4. prabusiri/ miscari seismice. 5. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe, cupru, andezit.

III.a) - Masivul Dobrogei de N are influente de ariditate si pontice, în timp ce Muntii Apuseni au influente oceanice;

-precipitatiile medii multianuale în Masivul Dobrogei de N sunt sub 450 mm, în

timp ce în Muntii Apuseni depasesc 1000 mm.

b) - Grupa Nordica a Carpatiilor Orientali are altitudini ce depasesc 2000 m, în timp ce în Muntii Banatului abia depasesc 1400 m;

-în Grupa Nordica a Carpatilor Orientali apare relieful glaciar, în timp ce în Muntii

Banatului nu apare;

-în Grupa Nordica apare un\paralelism al culmilor muntoase determinat de alcatuirea petrografica (vulcanic - în vest, cristalin - în centru si flis - în est), în timp ce în Muntii Banatului predomina formatiunile cristaline si calcarele;

c) - în Podisul Somesan precipitatiile medii multianuale sunt de 700-800 mm, în timp ce în Carpatii Curburii sunt între 850-1000 mm;

-temperaturile medii multianuale în Podisul Somesan sunt de 8-9° C, în timp ce pe culmile Carpatilor Curburii sunt de circa 1°C (si 6°C la 1000 m altitudine).

IV.E - Podisul Bârladului.

a)- se înclina de la nord la sud, dupa cum s-au retras apele marine si lacustre, ca urmare a umplerii treptate cu sedimente;

-interfluviile sunt largi, netede, fiind în mare masura platouri structurale, despartite de vai largi, cu lunci si terase;

-altitudinile sunt cuprinse, în general, între 100 si 350 m, depasind 500 m în Colinele Tuto vei;

b)climat de dealuri cu influente continentale de ari'ditate;

c)Bârlad si Vaslui;

d)alunecari de teren generate de precipitatii torentiale pe substrat marno-argilos;

e)gaze asociate, petrol, soluri fertile.

J - Grupa Retezat- Godeanu

a)- masivitate pronuntata, grad redus de fragmentare;

-altitudini de peste 2000 m;

-relief glaciar complex;

b)Grupa Retezat - Godeanu;

c)climat tipic montan cu influente oceanice si submediteraneene;

d)lac glaciar (acumularea apei în circuri);

e)etajul fagului/ coniferelor/ alpin etc.

f)huila, roci de constructie, paduri.

V.a) sate risipite (crânguri), în majoritate mici (sub 500 loc), cu functii agropastorale,

forestiere, miniere;

b)deoarece ocupa circa 2/3 din teritoriul tarii (are cea mai mare acoperire în suprafata) comparativ cu celelalte categorii de resurse naturale si prin potentialul lui poate oferi oportunitati de dezvoltare economica. Poate fi valorificat fie ca teren arabil, fie ca suprafata pentru pomicultura si viticultura,

fie pentru pajisti naturale pentru cresterea animalelor;

c)defrisarile masive din arealele carpatice si subcarpatice; suprapasunatul;

d)crearea bazinelor de retentie pentru valorificarea hidroenergetica si pentru regularizarea debitelor în zona montana, în timp ce în zona de câmpie sunt amenajate pentru alimentarea cu apa a sistemelor de irigatii si a localitatilor si pentru piscicultura.

 VI.a) iunie 160 m3/s; noiembrie 65

m3/s: c) toamna; d) 50 m3/s; e) 90 m3/ s, în ianuarie,

120m3/s în mai, 80m3/s în octombire; f) 95 m3/s.




VARIANTA 32

I. 1.d; 2.c; 3.d; 4.b; 5.d; 6.b; 7.a; 8.a; 9.d; 10.c.

II. 1. Botosani, lasi. 2. minereuri neferoase, roci construcsii, ape minerale. 3. H = Pod. Somesan: este situat in N-V Pod. Transilvaniei; este format din interfluvii netede, dezvoltate pe un substrat sedimentar usor inclinat spre SE. 4. Zalau (14), Giurgiu (17). 5. Galasi (19): poluarea aerului - scaderea calitasii viesii;

III. a. C (Campia Moldovei) si F (Campia Romana - Campia Baraganului), : etaj climatic - in ambele, etaj climatic de campie; precipitasii

medii anuale: in ambele unitasi precipitasii reduse, sub 500 mm/ an; influense climatice: in ambele unitasi se intalnesc influense de ariditate; bate Crivasul.

b. G (Gr. N. a Carpasilor Orientali) J (Gr. Fagaras: ambele grupe s-au format prin incresirea scoarsei in orogeneza alpina; ambele grupe au altitudini ce depasesc 2000 m (Munsii Rodna - Vf.Pietrosu, 2303 m; Munsii Fagaras - Vf. Moldoveanu, 2544 m); in ambele grupe se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare).

c. D (Campia Transilvaniei) si A (Subcarpasii Moldovei); cate 2p pentru fiecare asemanare enunsata corect, dintre urmatoarele: in ambele unitasi se

exploateaza resurse naturale (in Campia Transilvaniei - gaz metan, sare; in Subcarpasi Moldovei - petrol, gaze asociate, sare); in ambele unitasi se exploateaza roci de construcsie in ambele unitasi este dezvoltata industria extractiva si chimica.

IV. B (Podisul Getic):

a.- s-a format prin acumulare de materiale piemontane peste un fundal cristalin;

-structura geologica: roci sedimentare - "pietrisuri de Candesti", nisipuri, argile;

-relieful este inclinat usor nord - sud, cu altitudini cuprinse intre 600 - 700 m, in nor si 200 - 300 m,in sud spre Campia Romana;

-este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror lasime creste de la nord spr sud;

b.Jiu, Motru, Gilort, Amaradia, Olt, Oltes, Arges

c.argiluvisoluri (soluri brun-roscate) - 1 punct;

d.petrol, gaze sonda, carbuni energetici (lignit - bazinul Motru), roci construcsie (nisi pietrisuri);

b. E (Munsii Banatului):

a. - s-au format prin incresirea scoarsei in orogeneza alpina; - structura geologica: roci cristaline, calcare in care apar diverse forme carsti

(Cheile Nerei, Caras, Minis);

-altitudinea cea mai mare - Vf. Semenic (1446 m) din Munsii Semenic;

-lipseste relieful glaciar, (cate 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 b.- clima diferita de cea montana tipica (datorita altitudinilor mici si influentelor exteri¬oare); precipitatii, 700 - 1200 mm/an; bate austrul; influente submediteraneene. - 2 puncte;

c.Resita - 1 punct;

d.Dunarea (sector defileu), Nera, Caras, Barzava;

e.carbuni superiori (huila cocsificabila), fier, minereu de cupru, roci constructie (calcare, granite);

V. a.- debitul este influentat de climatul excesiv-continental si de prezenta rocilor permeabile;

-au debite mici si seaca uneori vara (Telita, Taita, Slava, Casimcea);

-se varsa in Dunare si in lacurile de pe tarmul Marii Negre; - 4 puncte

b.- hazarde: alunecari de teren, spalarea versantilor, inundatii;

-cauze: pante mari, structura geologica, defrisari, pasunat excesiv - 4 puncte

c.raspandire inegala datorita: diversitatii formelor de relief, raspandirii inegale a

resurselor naturale, dezvoltarii istorice si economice - 4 puncte

d.- in zona montana: glaciare, vulcanice, de bara] natural, in zone calcaroase, in

sare;

-in zona de deal si podis: sarate, iazuri;

-in regiunile de campie: cu apa sarata, limane fluviale;

-in Delta Dunarii;

-in lungul litoralului: limane maritime, lagune. - 4 puncte

VI. a.aprilie, 9000 mc/ s - 1 punct;

b.septembrie, 3900 mc/ s - 1 punct;

c.toamna - 2 puncte;

d.primavara - 2 puncte;

e.8500 - 3900 = 4600 mc/s - 2 puncte;

f.caderi de precipitatii mai mari; aportul afluentilor cu debite mari - 4 puncte.













Document Info


Accesari: 2615
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )