Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Impactul dezvoltarii comunicatiilor si transporturilor asupra mediului

Ecologie












ALTE DOCUMENTE

PROTECTIA MEDIULUI
Specia (populatia)
Structura populatiilor
ECOLOGIE GENERALA
PROCEDURA DE EVALUARE SI AUTORIZARE A ACTIVITATILOR ECONOMICE SI SOCIALE CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI
PURIFICAREA EMISIILOR GAZOASE
CONCEPTUL DE DREPT NATURAL SI RELATIA CU DREPTURILE OMULUI
DEZVOLTAREA DURABILA ECONOMICA - ECOLOGICA - JURIDICA
DEFINIREA, ANTROPOLOGIA SI CARACTERUL INTERDISCIPLINAR AL BIOETICII
PROIECTUL ROSIA MONTANA INTRE RISCURI SI BENEFICII

Impactul dezvoltarii comunicatiilor si transporturilor asupra mediului

Inovatiile tehnice si tehnologice au jucat intotdeauna un rol hotarator in dezvoltarea structurilor economice si sociale ale societatii. Innoirea structurilor societatii constituie, de fapt, ultima faza a impactului unei noi tehnologii. Aceasta finalitate este precedata de introducerea noii tehnologii in acele activitati pe care omul era capabil sa le execute si inainte, aducand optimizari, perfectionari si eficienta. Urmeaza apoi faza in care noua tehnologie f 20220w224u ace posibila executarea unor activitati pe care nu era capabil sa le execute inainte.



In cazul tehnologiei informatice, aceste faze ale importului pot fi exprimate sintetic prin inlocuirea si amplificarea muncii intelectuale a omului si transformarea societatii umane intr-o societate informationala informatizata. Societatea informationala se constituie si se dezvolta in jurul productiei valorilor informationale. Productia valorilor informationale este posibila datorita proliferarii serviciului informational informatizat, simbolul societatii informationale.

Este evident ca existenta societatii nu poate fi conceputa fara energie si productie de bunuri, insa considerarea informatiei ca esenta a viitoarei societati exprima orientarea catre o societate mai rationala si mai sistematica. Acest lucru nu este intamplator intrucat complexitatea structurala si functionala a societatii moderne si cresterea interdependentei in cadrul ei forteaza capacitatea umana sa inteleaga si sa rezolve - individual sau in grup - o multitudine de probleme. Sprijinul calculatorului in rezolvarea acestor probleme a fost deja confirmat in numeroase aspecte functionale ale societatii, iar in perspectiva se pare ca aceasta este singura alternativa de a stapani complexitatea si dinamismul societatii actuale si viitoare.

Sarcina intelegerii in profunzime a rolului sistemelor de informatizare in functionarea societatii, ca de altfel si gandirea strategiilor adecvate pentru aplicarea lor, pornind de la situatia sociala, economica si tehnica, sunt deosebit de dificile.

Cu toate acestea, se poate considera ca etapele generale de realizare a informatizarii societatii trebuie sa asigure automatizarea pe scara larga a activitatilor umane, amplificarea muncii intelectuale a omului si inovarea sistematica, prin care, pe baza finalitatilor anterioare se instaureaza noua societate informationala.

Automatizarea, in mod traditional inteleasa ca fiind inlocuirea totala sau partiala a activitatii fizice si/sau intelectuale a omului de catre sisteme artificiale constituite din dispozitive de automatizare complexa si de informatizare, capata o semnificatie mai adanca si un potential de flexibilitate si de adaptabilitate considerabil mai mare prin utilizarea pe scara larga a microprocesoarelor, calculatoarelor, care incorporeaza tot mai multe informatii si "inteligenta" specifica domeniului in care se aplica.

In productia industriala se prefigureaza o automatizare completa. Inceputa prin evaluarea si controlul procesului de productie cu ajutorul aparatelor de masura si control, automatizarea se perfectioneaza si se extinde datorita utilizarii calculatorului capabil sa integreze subsistemele bazate pe microprocesor si sa asigure o conducere totala a intregului proces de productie. Se remarca deja rezultate deosebite in cazul proceselor continue de productie, conducand la realizarea de rafinarii, uzine chimice, fabrici de celuloza si hartie, de otel, de ciment in care interventia omului va fi neglijabila. Robotul industrial din ce in ce mai indemanatic si mai inteligent este capabil sa execute munci din cele mai diverse - sudura, vopsit, asamblare, manipulare - aducand un grad inalt de flexibilitate proceselor de productie capabile sa se adapteze rapid la noi profile de fabricatie, ceea ce asigura rentabilitatea automatizarii, inclusiv in productia de serie mica si de unicate.

Imaginea intreprinderii total automatizate este completata de introducerea proiectarii asistate de calculator si a mijloacelor de automatizare a activitatilor de birou si de informatizarea gestiunii economice si conducerii, aceasta din urma fiind in general realizata de mai mult timp. Toate aceste subsisteme de informatizare si automatizare - proiectarea si fabricarea asistate de calculator (CAD/CAM), gestiunea economica birotica si conducerea sunt integrate organic prin infrastructura informationala constituita pe baza unei retele telematice care conecteaza totalitatea mijloacelor informatice distribuite in intreprindere, acolo unde se produce, se concentreaza, se prelucreaza si se disemineaza informatia. Procesul de automatizare completa a intreprinderii nu este numai de natura tehnicista, folosirea optima a potentialului obtinut prin incorporarea informatiei si inteligentei in masini si sisteme de productie impune reconsiderarea intregii infrastructuri tehnice si tehnologice, precum si restructurarea organizarii muncii intreprinderii. Este evident ca intreprinderea complet automatizata nu va fi total lipsita de oameni, dar pe langa faptul ca numarul acestora va fi foarte redus, natura si nivelul calificarii cerute lor nu vor semana cu cele specifice unei intreprinderi traditionale.

In domeniul serviciilor, unde activitatea omului este bazata pe informatii si cunostinte, tehnologiile calculatorului si comunicatiile au patruns si continua sa se extinda, permitand automatizarea numeroaselor activitati structurate in general dupa o logica fixa. Informatizarea devine iminenta mai ales in conditiile cresterii volumului de informatii si totodata ale exigentelor sporite privind calitatea si operativitatea serviciilor. Sunt deja cunoscute servicii automate de vanzare si de distribuire a banilor, cu operarea directa in bazele de date bancare, sisteme integrate de rezervare in transport si sectorul hotelier. Accesul la alte servicii publice informationale poate fi complet descentralizat datorita aparitiei calculatoarelor personale si a terminalelor videotext. Prin asocierea cu postul de televiziune si telefonul, omul va putea dispune la domiciliu de o capacitate de prelucrare si de un mijloc de acces direct la servicii de informare, la servicii publice (achitarea notelor de plata, transfer de fonduri) si in general, la cvasitotalitatea informatiilor si cunostintelor umane.



Asistenta medicala, de asemenea, cunoaste un proces ascendent de informatizare, evoluand de la evidenta automata a fiselor medicale spre diagnosticarea in masa vizand profilaxia bolilor generale, diagnosticarea specifica si aplicarea tratamentului corespunzator. Aceste noi facilitati pot fi utilizate si de la distanta prin disponibilizarea de baze de date cu acces interactiv, transfrontalier. Se mentioneaza si sistemele de supraveghere automata cu calculatorul a pacientilor si dozarea corespunzatoare in functie de evolutia parametrilor functionali ai organismului, a medicatiei.

O alta categorie de activitati care beneficiaza de capabilitatile tehnologiei integrate calculator-comunicatii este reprezentata de sistemele de control, dispecerizare a traficului rutier, a productiei si distributiei de energie electrica, petrol sau gaze naturale, organizate la nivel urban, regional sau national.

In ceea ce priveste supravegherea mediului se remarca potentialul imens adus de calculatoarele puternice si de dezvoltarea comunicatiilor prin sateliti in aplicarea de tehnici noi privind prevenirea inundatiilor, prevederea cutremurelor sau a altor calamitati si prognozarea vremii. Interesul general, precum si costurile relativ mari ale sistemelor de acest fel impun crearea unui cadru international adecvat pentru constituirea si utilizarea partajata a lor.

Și in domeniul educatiei si invatamantului calculatorul isi gaseste din plin aplicabilitatea, deschizand calea transformarii fundamentale a sistemului de invatare. Introducerea sistemelor de instruire asistata de calculator (CAI - Computer Aided Instruction) permite desfasurarea unei forme personalizate de pregatire adecvata aptitudinilor si posibilitatilor fiecarui individ, care inlocuieste sistemul traditional, uniform, de educatie colectiva. Programele educationale se vor orienta pe niveluri de pregatire, adecvate sistemului de instruire bazat pe capacitatile umane care dau posibilitatea fiecarui individ sa progreseze de la un nivel la altul, indiferent de varsta, intr-un ritm care-i este specific. Intr-un astfel de sistem de autoinvatare, ca forma principala de educatie, profesorii vor desfasura o activitate de consultanta, care va permite orientarea cat mai adecvata a educatiei elevilor, acordand cea mai mare atentie etajelor de pregatire axate pe formarea capacitatilor creative ale individului.

Prin informatizarea principalelor activitati economice se constituie baza unei infrastructuri informationale capabile sa raspunda mai bine dinamismului crescut si mutatiilor structurale la nivelul societatii. Integrarea organica a tuturor sistemelor informatizate din cadrul societatii duce la formarea macrosistemului societal a carui functionare este asigurata de o infrastructura telematica flexibila, noua coloana vertebrala a societatii. In acest context informatizat, conducerea si administratia devin sisteme unicate om-masina, care asigura accesul operativ la informatii de sinteza sau detaliate. Schimbul de date, informatii cunostinte si imagini dintre om si calculator se va face cu ajutorul unor dispozitive capabile sa se apropie tot mai mult de mijloacele de intelegere si exprimare ale omului, iar interlocutorul omului va fi dotat cu inteligenta necesara pentru a oferi raspunsuri competente, de nivelul unui expert.

Aplicarea pe scara larga a automatizarii in industrie si in sectorul serviciilor a dus la eliminarea participarii directe a omului la o serie de activitati periculoase sau grele, neplacute sau plictisitoare si la asistarea omului in activitatile creative sau in care prezenta acestuia este indispensabila. Ca efecte benefice ale automatizarii pe scara larga se mentioneaza cresterea productivitatii muncii, in sensul ca prin cheltuirea unei munci fizice si intelectuale mai reduse se vor putea asigura toate produsele necesare unui standard de viata mai ridicat in conditiile utilizarii mai rationale a resurselor naturale. Cu alte cuvinte, pe masura ce procesul de informatizare si de automatizare complexa avanseaza, se realizeaza emanciparea crescanda a omului de munca pentru subzistenta, putand sa dedice cel mai mult timp activitatilor creative, cu rezultate benefice pentru umanitate.




Operativitatea si calitatea muncii cunosc si vor cunoaste un curs ascendent prin omogenizarea si perfectionarea fluxului informational care va integra in mod uniform atat omul cat si comunitatile productive, administrative sau sociale, cu un grad de raspandire mai restrans sau mai larg, inclusiv transnational.

In analiza impactului social al informatizarii trebuie luate in consideratie in afara de aspectele pozitive, de tipul celor prezentate anterior si consecintele negative care se manifesta prin fenomene perturbatoare in mersul inainte al societatii.

Daca eliberarea omului de munca pentru existenta, prin automatizare pe scara larga, constituie un rezultat social pozitiv, se constata in acelasi timp un efect distructiv asupra unor locuri de munca, calificari, masini sau chiar intreprinderi. Cu toate ca in perioada de formare a noilor structuri care se creeaza se constata o migrare masiva a lucratorilor catre sectorul informational, se asteapta atingerea unui maxim, dupa care noile perfectionari tehnologice vor determina o scadere a necesarului de personal. Reducerea necesarului de munca va constitui o problema psihologica delicata pentru viitoarea societate informatizata. In afara de aceasta, inlocuirea traditionalei interfete om-om printr-o interfata om-masina oarecum incompleta si diferita de obisnuintele omului, reduce apropierea dintre oameni. Aceasta izolare poate fi accentuata de introducerea calculatoarelor personale care concentreaza in locuinta mijloace de comunicatie, de informare si de acces la servicii, in ciuda cresterii interdependentei dintre indivizi, prin accesul instantaneu la informatii partajate.

In general se pune intrebarea daca prin generalizarea utilizarii calculatorului si a robotilor, inzestrati cu tot mai multa inteligenta artificiala, nu se va reduce rolul omului sub o limita critica, ajungandu-se la o societate iresponsabila si impersonala. Aceasta intrebare este alimentata si de introducerea, prin informatizare si automatizare, a unei anumite vulnerabilitati tehnologice, in masura in care exista posibilitatea aparitiei unor defectiuni.

Deoarece o astfel de situatie nu poate sa apara decat ca o consecinta pe termen lung a aplicarii fara discernamant a noilor tehnologii, se apreciaza ca omul va putea sa gaseasca calea prin care sa se realizeze convergenta progresului tehnologic cu cel sociental. De asemenea, cum informatizarea implica un efort de formalizare, iar problemele umane si sociale sunt de natura informala si narationala incercarile de integrare in sisteme artificiale pot conduce la formalizari si rationalizari mecaniciste. De aceea se considera ca, mai ales in problemele de acest tip, rolul omului va ramane preponderent in sisteme om-masina semiautomatizate.

Mentinerea omului intr-o pozitie dominanta fata de propriile sale creatii este posibila si totodata, dezirabila. Oricum, spiritul creativ al mintii umane are totdeauna un avans fata de masinile inteligente, asa cum sunt concepute acum ca beneficiare ale cunostintelor umane si metodelor, tot umane, de manipulare a acestora. Calculatoarele dotate cu inteligenta artificiala, cu toate ca vor putea sa execute operatii care necesita posibilitati comparabile cu cele ale omului, vor constitui principalele instrumente de asistare a omului si desfasurarea activitatilor sale creative, care vor deveni principalele surse de ocupare in societatea informationala. Printre aceste activitati se numara cercetarea, care din punct de vedere social va deveni cel mai important mijloc de productie si altele in toate formele lor de manifestare.

Educatia continua va deveni, la randul ei, nu numai o solutie acceptabila si utila a problemei neocuparii oamenilor, dar si mijlocul prin care fiecare om poate sa tinda spre modelul de om universal, care-i va da posibilitatea sa aplice principiul dinamicii sociale permanente si sa contribuie la cresterea nivelului vietii sociale.

 













Document Info


Accesari: 14608
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )