Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































GORJ

Turism












ALTE DOCUMENTE

20 trasee în MUNTII RETEZAT
Tehnician in turism - JUDETUL BACAU - Valorificarea turistica a judetului Bacau
Azuga-Culmea Sorica-Culmea Urechea- Virful Cazacu
Trasee turistice in MUNTII GUTII
PREZENTAREA MULTIMEDIA A ORASULUI AMSTERDAM - LUCRARE DE LICENTA
ROMANII DIN CAMPIA TISEI
Lista orientativa - echipament montan
PREZENTAREA COMUNEI RODNA VECHE
OLT
HUNEDOARA

GORJ

RESURSE NATURALE



MUNŢI

1.  MUNŢII CĂPĂŢÂNII (Gorj)

Fac parte din Carpatii Meridionali si sunt cuprinsi între Olt si Jiu. Sunt constituiti din sisturi cristaline si gnaise, în partea de N si din calcare jurasice în S, acestea din urma dând un relief specific de doline, lapiezuri, pereti abrupti, hornuri, poduri suspendate (Casa de Piatra).

2.  MUNŢII GODEANU (Gorj)

Masiv muntos situat în partea de V a Carpatilor Meridionali. Sunt alcatuiti din formatiuni cristalino-mezozoice. Prezinta culmi netede, cu înclinare catre E-SE, fragmentate de vai adânci, cu o larga dezvoltare a platformei de eroziune Borascu, cu nenumarate forme de relief glaciar.

3.  MUNŢII PARÂNG (Gorj)

Masiv muntos situat în partea central-vestica a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit din roci cristalino-mezozoice. Mare nod orohidrografic, a carui culme principala este dominata de numeroase vârfuri delimitate de versan 515o143f 55;i abrupti, acoperiti cu grohotisuri: Parângul Mare (2519 m), Mohoru (2337 m), etc.

4.  MUNŢII VÂLCAN (Gorj)

Masiv muntos situat în partea de V-SV a Carpatilor Meridionali. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, calcare jurasice si cretacice. Au aspect disimetric, cu versantul nordic mai abrupt, care domina Depresiunea Petrosani, pe când cel sudic se prelungeste prin culmi secundare.

LACURI

1.  LACUL CÂLCESCU (Gorj»Novaci)

Lac glaciar, cu o suprafata de 3,0 ha si un volum de 0,1 mil. mc.

2.  LACUL IOVAN (Gorj»Pades)

Lac antropic, cu o suprafata de 290 ha si un volum de 120,0 mil. mc.

RÂURI

1.  AMARADIA (Gorj)

Râu, afluent al Jiului în arealul comunei Cernele (judetul Dolj). Are o lungime de 99 km si o suprafata a bazinului de 870 kmp. Izvoraste din E Dealului Carbunesti, de la 490 m altitudine si are o directie predominanta de curgere N-S, drenând partea de V a Piemontului Oltetului.

2.  CERNA (Gorj)

Râu, afluent al Dunarii. Are o lungime de 84 km si o suprafata a bazinului de 1433 kmp. Izvoraste din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge în mare parte pe linia tectonica, cu directia NE-SV, dintre Muntii Godeanu si Cerna (la V) si Vâlcan si Mehedinti (la E).

3.  GILORT (Gorj)

Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Ţântareni, judetul Gorj. Are o lungime de 116,2 km si o suprafata a bazinului de 1360 kmp. Izvoraste din masivul Parâng, de sub vf. Mândra, de la 2000 m altitudine, colecteaza apele de pe versantul sudic al acestuia, strabate Subcarpatii Olteniei, etc.

4.  JIU (Gorj)

Râu în S-SV României, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Gighera, judetul Dolj. Are o lungime de 339 km si o suprafata a bazinului de 10.080 kmp.

5.  MOTRU (Gorj)

Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoiesti (judetul Mehedinti). Are o lungime de 120 km si o suprafata a bazinului de 1900 kmp. Izvoraste din SV Muntilor Vâlcan, de sub vf. Oslea, de la 1230 m altitudine.

6.  OLTEŢ (Gorj)

Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175 km lungime si o suprafata a bazinului de 2460 kmp. Izvoraste de sub curmatura Oltetului, aflata între vf. Bou (1908 m) si vf. Igoiu-Micaia, de la 1600 m altitudine, strabate sectorul montan pe directia N-S.  

PEsTERI

1.  PEsTERA GURA PLAIULUI (Gorj»Tismana)

Structura geologica. Galeriile sale adapostesc numeroase concretiuni calcaroase, bine conservate, remarcabile prin marea lor varietate. Se întind pe o suprafata de 10 ha.

2.  PEsTERA MUIERILOR (Gorj»Baia de Fier)

Pestera Muierilor este situata în nordul Olteniei, pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier, judetul Gorj. S-a format în masivul de calcare situat pe bordura sudica a muntilor Parâng, în versantul drept al pârâului Galbenul.

3. PEsTERA POLOVRAGI (Gorj»Polovragi)

Pestera Polovragi este situata în partea de sud-vest a Muntilor Capatânii, pe teritoriul administrativ al Judetului Gorj, la intrarea în cheile Oltetului. Accesul spre chei se face prin comuna Polovragi, pe drum comunal.

CHEI

1.  CHEILE OLTEŢULUI (Gorj»Polovragi)

Structuri geologice. Sapate de apa cu acelasi nume în masivul calcaros Polovragi - Cernavoda, pe o lungime de 2 km, impresioneaza prin salbaticia si îngustimea defileului, în lungul caruia a fost construit un drum forestier pe o lungime de 18 km.

2.  CHEILE TISMANEI (Gorj»Tismana)

Structuri geologice. Chei sapate de Valea Dornei, afluent al râului Tismana, de circa 500 m, cu aspect salbatic, fiind strajuite de pereti aproape verticali, de circa 50 m.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE

1.  CHEILE OLTEŢULUI (Gorj»Polovragi)

Structuri geologice. Sapate de apa cu acelasi nume în masivul calcaros Polovragi - Cernavoda, pe o lungime de 2 km, impresioneaza prin salbaticia si îngustimea defileului, în lungul caruia a fost construit un drum forestier pe o lungime de 18 km.

2.  CHEILE TISMANEI (Gorj»Tismana)




Structuri geologice. Chei sapate de Valea Dornei, afluent al râului Tismana, de circa 500 m, cu aspect salbatic, fiind strajuite de pereti aproape verticali, de circa 50 m.

3.  PEsTERA GURA PLAIULUI (Gorj»Tismana)

Structura geologica. Galeriile sale adapostesc numeroase concretiuni calcaroase, bine conservate, remarcabile prin marea lor varietate. Se întind pe o suprafata de 10 ha.

4.  PEsTERA MUIERILOR (Gorj»Baia de Fier)

Pestera Muierilor este situata în nordul Olteniei, pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier, judetul Gorj. S-a format în masivul de calcare situat pe bordura sudica a muntilor Parâng, în versantul drept al pârâului Galbenul.

5.  PEsTERA POLOVRAGI (Gorj»Polovragi)

Pestera Polovragi este situata în partea de sud-vest a Muntilor Capatânii, pe teritoriul administrativ al Judetului Gorj, la intrarea în cheile Oltetului. Accesul spre chei se face prin comuna Polovragi, pe drum comunal.

RESURSE ANTROPICE 

MONUMENTE ISTORICE

1.  ANSAMBLUL ARHITECTURAL CORNEA BRĂILOIU (Gorj»Târgu Jiu)

Monument istoric si de arhitectura. Ansamblul arhitectural Cornea Brailoiu cuprinde biserica Adormirea Maicii Domnului (1694-1700) si casa banului Cornea Brailoiu (1699-1710).

2.  ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII TISMANA (Gorj»Tismana)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ansamblul Manastirii Tismana a fost construit în perioada 1375-1378 din initiativa calugarului grec Nicodim, sustinut material de Vladislav I Vlaicu. Cuprinde: - biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitor Radu I Paisie (1378). 

3.  BISERICA NEGUSTORILOR SAU CATEDRALA DOMNEASCĂ Sf. Voievozi (din TÂRGU JIU) (Gorj»Târgu Jiu)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în perioada 1748-1764, biserica a fost renovata în anul 1843 si pictata în stilul Renasterii în anul 1855.

4.  BISERICA Sf. Apostoli Petru si Pavel (din TÂRGU JIU) (Gorj»Târgu Jiu)

Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica este ctitorie din anul 1747.

5.  MĂNĂSTIREA LAINICI Intrarea în biserica a Maicii Domnului (Gorj»Plesa)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie boiereasca din perioada 1812-1817, biserica pastreaza picturi murale interioare de factura postbrâncoveneasca. Fatadele sunt decorate cu o friza de panouri pictate. Poseda muzeu cu colectii de icoane, carti vechi, obiecte de cult, etc. 

6.  MĂNĂSTIREA POLOVRAGI Adormirea Maicii Domnului (Gorj»Polovragi)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1505, restaurata în perioada 1690-1693 din initiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu, biserica pastreaza picturi murale interioare executate în anul 1703. Pictura are caracteristici proprii, cu valoare de prototip. 

7.  MĂNĂSTIREA STRÂMBA Sf. Treime (Gorj»Strâmba Jiu)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1599.

8.  SCHITUL CIOCLOVINA DE JOS (Gorj»Tismana)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1715.

9.  SCHITUL LOCURI RELE (Gorj»Plesa)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construit în anul 1860, initial din lemn, apoi din caramida, biserica a fost pictata în anul 1897.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

1.  MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în TÂRGU JIU) (Gorj»Târgu Jiu)

Manifestari popular-artistice. - Festivalul national de folclor Maria Lataretu (august); - Ansamblul folcloric Doina Gorjului; - Festivalul folcloric Izvoare fermecate (iunie).

2.  MUZEUL ETNOGRAFIC ÎN AER LIBER (din BUMBEsTI JIU) (Gorj»Curtisoara)

Muzeu etnografic. Extins pe o suprafata de 10 ha, muzeul cuprinde numeroase case taranesti, cu gospodariile anexe, în cadrul carora sunt expuse piese de port popular, tesaturi, cusaturi, instalatii tehnice ingenioase, ceramica, crestaturi în lemn cu specific gorjenesc.

3.  TISMANA (Gorj»Tismana)

Arta si arhitectura populara. Vestit centru pentru produsele artizanale (covoare oltenesti) si prelucrarea artistica a lemnului. Manifestare traditionala. Festivalul de folclor gorjenesc - Nedeie (15 august). Sat cu structura traditionala.

ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ

 

TISMANA (Gorj»Tismana)


Arta si arhitectura populara. Vestit centru pentru produsele artizanale (covoare oltenesti) si prelucrarea artistica a lemnului. Manifestare traditionala. Festivalul de folclor gorjenesc - Nedeie (15 august). Sat cu structura traditionala.

LOCALITĂŢI TURISTICE 

SATE TURISTICE 

TISMANA (Gorj»Tismana)


Arta si arhitectura populara. Vestit centru pentru produsele artizanale (covoare oltenesti) si prelucrarea artistica a lemnului. Manifestare traditionala. Festivalul de folclor gorjenesc - Nedeie (15 august). Sat cu structura traditionala.












Document Info


Accesari: 4053
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )