Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ROMANII DIN CAMPIA TISEI

Turism




ROMĀNII DIN CĀMPIA TISEI

de Prof. ST. MANCIULEA

Membru al T. C. R., Sectia.Fratia Munteana"



Romānii asezati īn Cāmpia Tisei sunt resfirati peste aceasta īntindere de ses, īncepānd din regiunile apusene ale judetului Satu-Mare si pāna īn preajma Muresului, pe teritoriul comitatelor Beke si Csanad. Repartizati pe regiuni naturale acesti Romāni alcatuesc urmatoarele grupe:

A) Acei din valea Somesului asezati la Vest si Nord-V. de orasul Satu - Mare. Grupa lor este alcatuita din 17 localitati populate cu Romāni, care din pricina vitregiei vremurilor sunt aproape cu totul desnationalizati. Afara de populatia ce locuieste īn aceste sate mai īntālnim pe Romāni īmprast 15215y241p iati si prin alte localitati, asezate pāna īn preajma varsarii Somesului īn Tisa.

C) Grupa Romānilor dintre Bateau si cele trei Crisuri este alcatuita din 25 localitati, unde neamul nostru traeste amestecat aproape peste tot cu populatia ungureasca.

D) Grupa Romānilor raspāndita prin satele dintre Crisurile unite, Mures si Tisa, este alcatuita din 24 localitati.

Datele istorice si statistice referitoare la trecutul populatiei din stānga Tisei īnfatiseaza elementul romānesc ca fiind resfirat peste aceasta īntindere vasta de ses īnca din Evul mediu. Pe timpul cāt zona cāmpiei a fost supusa stapānirii turcesti (1526-1699) au avut de īndurat si Romānii alaturi de iobagii unguri un sir nesfārsit de greutati. Luptele continui purtate īn aceste parti aproape un veac si jumatate, apoi nenumaratele impozite īn natura si īn bani pe cari au fost nevoiti sa le plateasca toti locuitorii supusi steagurilor semilunei, au nimicit o buna parte din Romānii asezati prin satele acestui ses, iar pe altii i-au īndemnat sa-si paraseasca caminurile si sa-si caute scaparea mai ales īn regiunile de dealuri si munti, unde vieata si conditiile de trai le erau mai asigurate.

Cu toate greutatile ocupatiei turcesti, elementul romānesc din sesul Tisei s'a pastrat īn tot cursul Evului mediu nu numai la sate, ci si īn orase. Despre Romānii asezati īn centrele urbane fac pomenire mai multe acte publice ale oraselor si īn deosebi procesele verbale redactate īn sedintele sfaturilor acestor localitati, īn cari īntālnim de mai multe ori discutata problema Romānilor din aceste parti. Unele sfaturi - ca de pilda cel al orasului Debreczen tinut la 28 Aprilie 1697 - hotarasc: "Sārbilor si Romānilor sa nu le fie īngaduita cumpararea de case, nici Ungurii sa nu le poata vinde acestora, ci ei sa locuiasca īn bordee, ba nici bordee sa nu-si faca mai mult". Conscrierea populatiei diri orasul Debreczen aminteste la acest sfārsit de veac si pe Romānii care erau de mult asezati aci. Īntālnim acum populatie romāneasca si prin alte sate si tārguri īn deosebi īn asa numita regiune a "haiducilor".

Principii ardeleni trecuti la calvinism au īncercat īn mai multe rānduri sa atraga pe Romānii asezati pe teritoriul judetelor: Bihor, Hajdu si Szabolcs, spre noua īnvatatura. Diferite sinoade calvinesti tinute īn centrele mai importante din stānga Tisei, īn tot cursul veacurilor XVI-XVII, trateaza īn mai multe rānduri problema calvinizarii Romānilor, hotarīnd si mijloacele de propaganda de o parte, iar de alta parte designānd persoanele, care aveau sa fie īnvestite cu titlul de pastor, adeca de preot pentru localitatile romānesti. Propaganda calvina facuta cu mare intensitate timp de aproape doua veacuri printre Romānii acestor judete, ca si printre acei care se aflau resfirati prin alte localitati ale acestui ses, īncepānd din tinutul Nyrsegului si pāna la Szeged a avut urmari fatale pentru neamul nostru. Cei mai multi dintre Romānii satelor si tārgurilor s'au calvinizat, pierzāndu-se pentru totdeauna īn massa ungureasca.



Datele istorice si statistice referitoare la populatia din sesul Tisei, ajung din ce īn ce mai bogate īn veacul al XVIII-lea. Dupa aceste izvoare, vedem ca Romānii erau risipiti peste toata īntinderea sesului, - trecānd sub forma de pastori, agricultori, si mai tārziu de negustori - pāna īn tinutul dintre Dunare si Tisa sau chiar pāna dincolo de Dunare.

Īn veacul al XIX-lea, statul unguresc a īnceput lupta de desnationa-lizare a populatiei romānesti, avānd ca obiectiv principal tocmai pe Romānii din cāmpia Tisei. Lupta a fost purtata de stat pe toate caile si cu toate mijloacele, iar rezultatul ei a fost ca multi dintre fratii nostrii risipiti peste suprafata acestui ses, au fost īnghititi si contopiti īn massa ungureasca.

Romānii din sesul Tisei se īndeletnicesc astazi īn deosebi cu agricultura si cresterea animalelor. Pamāntul bogat īn materii hranitoare a īngaduit aici desvoltarea unei agriculturi intensive si extensive. Acolo unde odinioara stapāneau vaste īntinderi de ape si paduri de ierburi, astazi se leagana grānele īn bataia soarelui. Ogoarele sunt cultivate cu toata grija, si īn vremea din urma alaturi de cereale a luat o mare desvoltare īnsamān-tarea plantelor industriale, textile si oleaginoase. Datorita acestei desvol-tari agricole, satele Romānilor din sesul Tisei si-au schimbat īnfatisarea īntr'o mare masura. Pe cānd īnainte cu un veac casele erau ridicate aproape numai din pamānt batut, īnfatisānd aspectul unor bordeie īngropate pe jumatate īn pamānt, acum ele se construesc din caramida, cu cāte doua sau trei īncaperi, avānd acoperisul din tigla, care a īnlocuit īn o mare masura trestia si paele de odinioara. Aspectul general al satului a ajuns mai ordonat, s'au deschis drumuri largi si drepte, si s'au plantat pe marginile lor pomi roditori sau salcāmi. Pamāntul arabil al satelor fiind asezat departe de vatra comunii, a īndemnat pe Romānii din acest ses sa desvolte o agricultura aparte, numita agricultura prin "salase". Salasul este o mica gospodarie asezata īn mijlocul hotarului, pe pamāntul stapānului. Aici traeste fie proprietarul, fie unul dintre membrii familiei sale, īmpreuna cu servitorii, aproape tot timpul anului. Aici īsi tin animalele si paserile de curte, locuinta din sat servindu-le numai pe timp de iarna, ori īn Dumineci si sarbatori, cānd si cei dela salas pleaca īn sat la biserica ori la diferite evenimente savārsite īn familie.

Numarul Romānilor din judetele sesului Tisei este astazi de aproximativ 60.000 suflete. Pentru cunoasterea vietii lor spirituale ca si pentru studierea manifestarilor legate de vieata lor materiala, este necesara īnfiintarea acelui institut menit "studiului Romānilor de peste hotare". Chemarea acestui institut ar fi sa se īndeletniceasca, cu cercetarea - sub toate aspectele - a insulelor etnice romānesti ramase departe peste granitele Romāniei, pe meleaguri straine, unde astazi fratii nostri lupta cu nespus de mari greutati, pentru a-si apara fiinta etnica.

"Fiecare loc de pamānt are o poveste a lui, dar trebuie sa tragi bine cu urechea ca s'o auzi, si trebuie si un dram de iubire ca s'o īntelegi".

(N. IORGA)





Document Info


Accesari: 4704
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )