Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






OBIECTIVE SI ACTIUNI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI ROMANESC, LA ORIZONTUL ANULUI 2008

Turism











ALTE DOCUMENTE

WASSERMANN HOTEL 3* H.B.
Statiunea Balaton
AGENTIA DE TURISM
Analiza pret program turistic
Primul ajutor
EXCURSIE POIANA BRASOV
BIHOR
ALBA
BUZAU
Lucrare de licenta - ANGAJAREA RESURSELOR UMANE IN TURISM


OBIECTIVE sI ACŢIUNI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI ROMÂNESC, LA ORIZONTUL ANULUI 2008

3.1. Politici guvernamentale pentru anii 2005-2008

Turismul national va fi orientat si integrat în tendintele regionale si mondiale, din punct de vedere al dinamicii si orientarii în structurarea ofertei[1].

Obiectivele pe care Guvernul României si le-a fixat în domeniul turismului sunt:

o       cresterea circulatiei turistice pe teritoriul României

o       diversificarea ofertei si cresterea calitatii serviciilor turistice

Prin aceste obiective Guvernul României îsi propune cel putin o dublare a veniturilor din turism pâna în anul 2008.

Principalele masuri pe care Guvernul României le va promova pentru valorificarea potentialului turistic national privesc urmatoarele aspecte:

-         definirea si promovarea unui brand turistic national pentru individualizarea, personificarea si asigurarea unei atractivitati specifice ofertei nationale, atât pentru consumatorii finali, cât si pentru investitori;

-         stabilirea prioritatilor în dezvoltarea infrastructurii de sprijin a turismului în corelatie cu dezvoltarea infrastructurii generale;

-         cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat pentru promovarea investitiilor transfrontaliere, îmbunatatirea procesului de instruire si protejarea mediului natural;

-         functionarea organismelor de consultare dintre industria turistica si administratia publica la nivel central si local;

-         transferarea catre sectorul privat, în conformitate cu practica internationala, a activitatilor de marketing si promovare, licentiere, brevetare si clasificare în turism;

-         utilizarea unei cote parti din fondurile pentru conversia profesionala a persoanelor aflate în somaj, pentru scolarizarea si pregatirea acestora în meserii si ocupatii specifice turismului;

-         îmbunatatirea si finantarea formelor educationale de profil (licee de turism si facultati de profil);

-         informatizarea actiunii de promovare a turismului.

           

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezinta crearea unui produs turistic national competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România si care sa impuna acest domeniu ca activitate economica prioritara în cadrul sistemului economic national.

            Conform Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, atingerea acestui obiectiv trebuie sa conduca la:

·        dublarea numarului de turisti straini (cca. 1.000 mii în prezent) la orizontul anilor 2010 si atingerea unui numar de 1.500 mii la nivelul anului 2007, precum si cresterea în consecinta a încasarilor valutare din turism, de la cca. 600 mil. USD în 2002 la cca. 1,0 mld. USD în anul 2007 si 2 mld. USD la nivelul anilor 2010 - 2012;

·        sporirea contributiei turismului la formarea PIB, de la 1,18 % în prezent la cca. 5 - 6 % în anul 2007 (în tarile cu turism dezvoltat acest indicator atinge în medie un nivel de 14 %);

·        satisfacerea cererii turistice potentiale interne si atragerea unui numar sporit de turisti români pentru petrecerea sejururilor, de la 3.848 mii în anul 2002 la cca. 5.100 mii în anul 2007;

·        sporirea contributiei turismului în cadrul veniturilor comunitatilor locale prin sustinerea dezvoltarii turismului rural;

·        crearea unui numar de minimum 350 mii de noi locuri de munca în sectorul turistic, peste cele 130 mii de locuri existente în prezent;

         

Prognoza circulatiei turistice si a încasarilor valutare

din turism pentru anul 2007

Tabelul nr. 4

Indicatori

U M

Realizat

2002

Estimat

2007

Ritm mediu anual (%)

1. Nr. total de turisti

mii

4.847

6.600

6,5

- turisti români

mii

3.848

5.100

6,0

- turisti straini

mii

999

1.500

8,5

2. Nr. total zile turist

mii

17.276

27.800

10,0

- turisti români

mii

15.742

23.000

8,0

- turisti straini

mii

2.534

4.600

13,0

3. Nr. vizitatori straini

mii

4.794

7.000

8,0

4. Încasari valutare

mil. USD

612

1.000

10,5

Sursa: "Strategia dezvoltarii turismului românesc" document al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului[2]

            Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare a turismului impune adoptarea conjugata a unor politici corespunzatoare[3], pentru diferitele domenii de activitate ale sectorului, respectiv:

1.      Politica de produs turistic - vizeaza modernizarea si extinderea ofertei turistice românesti, cresterea competitivitatii si atractivitatii ei pe piata interna si internationala.

2.      Politica de promovare si marketing trebuie sa asigure crearea unei imagini reale a României, menite sa stimuleze cererea turistica interna si internationala.

3.      Politica în domeniul fortei de munca  urmareste asigurarea din punct de vedere cantitativ si calitativ a necesarului de personal si al modului de formare si perfectionare a acestuia.

4.      Politica privind cresterea rolului cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, motivata de necesitatea identificarii de noi produse si piete turistice, a oportunitatilor de investitii si de fundamentare a programelor de dezvoltare, investitii si de amenajare turistica.

5.      Politica în domeniul legislativ - presupune adoptarea reglementarilor necesare dezvoltarii turismului (în primul rând Legea turismului, Legea parcurilor turistice), în concordanta cu prevederile legale ale tarilor Uniunii Europene.

6.      Politica în domeniul fiscal are drept scop evaluarea impactului masurilor de natura fiscala asupra dezvoltarii turismului si adoptarea unui sistem atractiv pentru investitorii din turism.

7.      Politica parteneriatului stat - are rolul de a asigura suprastructura (drumuri, cai de comunicatie, alte utilitati etc.); administratia publica locala - care sa contribuie cu terenurile necesare realizarii proiectelor si sectorul privat, solicitat sa finanteze, sa construiasca si sa exploateze proiectele de acest tip.

3.2 Programe prioritare si programe speciale

            Ducerea la îndeplinire a politicilor enuntate presupune realizarea unor programe  prioritare si adoptarea unor masuri care, prin efectele produse de implementarea acestora, sa puna în miscare întregul angrenaj de dezvoltare a turismului, atât la nivelul produsului turistic national, cât si pe fiecare din principalele destinatii turistice ale României (Delta Dunarii, turismul montan, turismul balnear, turismul de litoral, alte destinatii), respectiv:         

a.      Programe prioritare de dezvoltare a turismului

·         Delta Dunarii - "Delta Europei"

·         Superschi în Carpati

·         Parcuri turistice

·         Cabane montane

·         Salvamont

·         Turism balnear - "Turism de sanatate"

·         Ecoturism în România

·         Turism cultural si religios în România

b. Programe care sustin dezvoltarea turismului

·         Programul de marketing si promovare

·         Programe sociale - "Litoralul pentru toti", "Turism pentru sanatate", "Revelion în România"

·         Legislatia turistica

            Obiectivele specifice, actiunile si masurile pe termen scurt si mediu, pentru fiecare dintre destinatiile turistice prioritare pentru România sunt prezentate în continuare.

A. Turismul montan[4]

Obiectiv specific este amenajarea la standarde turistice europene a statiunilor montane si diversificarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiei montane. Principiul care trebuie sa stea la baza dezvoltarii turismului este cel al dezvoltarii durabile a zonelor, centrelor si obiectivelor turistice.

Actiuni strategice ce se impun sunt: modernizarea si dezvoltarea statiunilor intrate în circuitul turistic international; valorificarea la standarde europene a potentialului turistic montan aferent  statiunilor intrate în circuitul turistic, prin amenajarea complexa a domeniului schiabil si asigurarea corespunzatoare a acestora cu mijloace de transport pe cablu si instalatii de producere de zapada artificiala; modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului, cu accent pe agrementul  "aprčs ski"; initierea unui program complex de modernizare si dezvoltare a retelei de cabane si refugii montane.

Masurile propuse pentru realizarea obiectivului

-  amenajarea de noi pârtii de schi;

-  construirea de instalatii  de transport cu cablu pentru persoane;

-  instalarea de echipamente de producere a zapezii artificiale;

-  instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi;

-   dotarea cu echipamente pentru întretinerea pârtiilor de schi;

- reamenajarea si amenajarea pârtiilor destinate practicarii sporturilor de iarna, altele decât schiul-biatlon, bob, sanie, sarituri de la trambulina, patinoare si echiparea cu instalatiile si echipamentele aferente;

- reamenajarea si construirea de refugii montane pentru asigurarea sigurantei si a primului ajutor în caz de accidente; reamenajarea retelei existente de cabane de creasta si construirea de noi cabane.  

Realizarea acestor actiuni se va face prin implementarea programelor nationale, de dezvoltare si de sustinere a turismului montan, respectiv:

Ř      Superschi în Carpati

Ř      Cabane Montane

Ř      Salvamont. 

Programe de dezvoltare:

 

I. Programul  "SUPERSCHI ÎN CARPAŢI"[5]

Programul îsi propune atingerea uneia dintre tintele principale ale strategiei Ministerului Turismului ;i anume, revitalizarea turismului montan din România, prin:

            a) modernizarea si dezvoltarea domeniului pentru schi, care presupune asigurarea practicarii schiului si a celorlalte sporturi de iarna în conditii optime si de securitate. Prin aceasta se întelege corelarea dimensiunii domeniului pentru schi cu capacitatea de cazare si asigurarea integrala a cererii de week-end;

b) modernizarea si dezvoltarea mijloacelor de transport cu cablu pentru persoane, acestea fiind determinante în aprecierea calitatii ofertelor pentru sporturile de iarna;

c) modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului - natura si calitatea agrementului (în special a facilitatilor "aprčs-ski") sunt hotarâtoare în alegerea unei oferte (statiuni), iar acest aspect este foarte bine cunoscut si "exploatat" pe piata internationala;

d) modernizarea structurilor de primire si de alimentatie public&# 919b112j 259; ce presupun masuri de crestere a gradului de confort si a calitatii serviciilor.

ACŢIUNI

·        Stabilirea zonelor si a suprafetelor care vor fi incluse în domeniul schiabil;

·        Dezvoltarea durabila a domeniilor pentru schi si concomitent, dotarea cu instalatiile de transport pe cablu aferente, în arealul Valea Prahovei - Valea Ialomitei - Valea Doftanei si statiunea Poiana Brasov;

·        Constructia, punerea în functiune si exploatarea instalatiilor de transport pe cablu;

·        Dotarea cu echipamente corespunzatoare a domeniilor schiabile: masini pentru întretinerea pârtiilor si instalatii pentru produs zapada artificiala;

·        Amenajarea, dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii generale: cai de acces, alimentare cu apa, gaze, curent electric, canalizari, statii de pompare si statii de epurare a apelor uzate, parcari;

·        Reconversia fortei de munca disponibilizate existente în zona.

Etapa I va conduce la crearea primului sistem integrat de statiuni montane din România, ce va cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Baiului si Postavarul.  Statiunile vor fi  legate prin teleferice de mare capacitate care vor uni culoarul Rucar -Bran, cu Valea Ialomitei, Valea Prahovei - Valea Timisului si Valea Doftanei.

Etapa a II-a presupune modernizarea si dezvoltarea, prin programe individuale, a 25 de statiuni si localitati turistice cu amenajari pentru sporturi de iarna.

In cadrul acestor programe se va urmari corelarea capacitatilor de cazare cu dimensionarea domeniului schiabil, dezvoltarea infrastructurilor deficitare, dupa caz, cu accent deosebit pe diversificarea agrementului si cresterea calitatii serviciilor.

II. Programul de reabilitare si extindere a retelei de cabane               
            turistice montane[6]

            Drumetiile montane si cabanele asociate acestora, ca baza materiala pentru odihna, cazare si agrement, a reprezentat si reprezinta o optiune pentru un segment foarte variat de turisti (ca vârsta, categorie sociala, nivel al veniturilor etc.), români si straini

            Multe dintre cabanele montane, construite cu peste 80 de ani în urma au fost distruse sau, sunt în prezent într-o stare total necorespunzatoare.

            În acelasi timp sunt multe masive montane din România care nu beneficiaza de nici o cabana, sau au un numar insuficient, raportat la distantele de parcurs dintre ele.

            În aceasta situatie, punerea în practica a unui program amplu de reabilitare si extindere a retelei de cabane din zona montana se impune ca un obiectiv prioritar pentru dezvoltarea turismului românesc.

            Programul vizeaza exclusiv reteaua de cabane montane (de creasta) la care accesul nu se face decât "cu piciorul". Se urmareste reconstruirea cabanelor montane distruse, modernizarea cabanelor montane aflate într-o stare tehnica necorespunzatoare si construirea de cabane noi în masive montane în care nu exista, sau în masive cu un numar insuficient de cabane.

           

III. Programul "Salvamont"[7]

Este un program de sustinere a dezvoltarii turismului montan si are urmatoarele obiective:

      -  marcarea si omologarea traselor montane;

      -  întretinerea traseelor montane;

      -  organizarea si finantarea centrelor si echipelor de salvare în munti - Salvamont;

      -  dotarea corespunzatoare a echipelor Salvamont.

 Atingerea obiectivelor programului are ca finalitate facilitarea drumetiilor montane si cresterea sigurantei turistilor.

           

B.  TURISMUL BALNEAR[8]

Obiectiv specific este refacerea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul balnear.

Actiuni strategice urmaresc dezvoltarea, modernizarea si diversificarea ofertei balneoturistice românesti adaptata la mutatiile intervenite în cererea turistica interna si internationala pentru tratamentul balnear; realizarea unui program de amenajare, modernizare, dotare si lansare pe piata externa a bazelor de tratament din salinele de la Târgu Ocna, Praid si Slanic Prahova,  în paralel cu dimensionarea corespunzatoare a structurilor turistice de cazare, alimentatie si agrement; modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces; realizarea unui program de reabilitare a infrastructurii necesare exploatarii resurselor minerale.

Masuri propuse sunt:

a)     Modernizarea retelelor de utilitati publice (alimentare cu apa, canalizare, depozitare reziduuri menajere etc.) aferente statiunilor balneare;

b)     Amenajarea si echiparea la standardele turistice europene a unor statiuni balneare - pilot, cu profil balnear reprezentativ pentru oferta româneasca: Baile Herculane si Baile Felix (afectiuni reumatismale), Covasna (afectiuni cardiovasculare), Slanic Moldova (afectiuni digestive), Baile Olanesti (afectiuni renale si hepato-biliare), Sovata si Mangalia (afectiuni ginecologice) s.a.

c)      Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea si ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajarilor si dotarilor de agrement specific si general.

d)     Amenajarea, modernizarea, dotarea si lansarea în circuitul turistic a bazelor de tratament din principalele saline (Slanic Prahova, Praid, Târgu Ocna) si promovarea  pe pietele externe a produsului balnear "Salina verde".

e)     Relansarea si extinderea curelor gerontologice si a altor tratamente cu medicamente originale românesti (Gerovital, Aslavital, Pell-Amar s.a.)

f)        Diversificarea curelor profilactice si a procedurilor de tratament bazate pe factori naturali de cura autohtoni, în principalele statiuni balneoturistice si extinderea tratamentelor de întretinere (antistres, fitness, repunere în forma, înfrumusetare, cure de slabire etc.).

g)     Extinderea Programului social "Turism pentru sanatate"

h)      Reintroducerea în circuitul turistic intern a statiunilor balneare de interes local, prin modernizarea si dezvoltarea acestora.

i)        Analiza situatiei existente în turismul balnear arata ca pentru toate statiunile balneoclimatice mari, de interes national sau incluse în circuitul international, care au un numar total de locuri cuprins între 2.500 - 8.500 / statiune, respectiv: Baile Felix, Calimanesti - Caciulata, Baile Herculane, Sovata, Slanic Moldova, Baile Olanesti, Baile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buzias, Mangalia, etc. sunt necesare urmatoarele masuri:

·         Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spatiilor de recreere si popas, a punctelor de utilizare a izvoarelor.

·         Refacerea retelelor de aductiune si colectare a izvoarelor minerale în puncte fixe de utilizare pentru turisti;

·         Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de tratament (constructii, aparatura, echipamente, etc).

·         Refacerea si crearea de parcuri balneare.

Masurile propuse vor fi atinse prin implementarea mai multor  programe speciale de dezvoltare si sustinere a dezvoltarii a turismului balnear si anume :

Ř            Programul Statiuni balneare

Ř            Programul Salina Verde

Programe de dezvoltare

I. Programul Statiuni balneare

            Obiective:

-          refacerea infrastructurii locale (alimentare cu apa, canalizare, spatii verzi, alei si drumuri interioare, puncte ecologice de colectare a gunoaielor, statii de epurare a apelor uzate);

-          modernizarea bazelor de tratament balnear, inclusiv a instalatiilor de aductiune a apelor minerale.

            Programul va fi implementat etapizat, astfel:

            Etapa I (2005-2007) presupune implementarea programului în statiunile balneare - pilot cu profil balnear reprezentativ pentru oferta româneasca, respectiv: Baile Herculane si Baile Felix (afectiuni reumatismale), Covasna (afectiuni cardiovasculare), Slanic Moldova (afectiuni digestive), Baile Olanesti (afectiuni renale si hepato-biliare), Sovata si Mangalia (afectiuni ginecologice) s.a.

           

II. Programul Salina Verde

            Obiective programului sunt modernizarea si amenajarea incintei exterioare a salinelor Praid, Slanic Prahova, Slanic Moldova si Cacica si amenajarea interioara, pentru vizitare si tratament a salinelor (acces, saloane de tratament, zone de vizitare)

Programul poate fi implementat etapizat:

-          etapa I  (2004 - 2007), pentru salinele Praid si Slanic Prahova

-          etapa a II - a, pentru salinele Slanic Moldova si Cacica.

C. ECOTURISMUL sI TURISMUL ÎN DELTA DUNĂRII[9]

Obiectiv specific este refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru ecoturism în parcuri si rezervatii naturale si a turismului în Delta Dunarii.

Actiunile  strategice[10] urmaresc:

a)                 modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces în si spre principale centre de intrare în Delta (Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Murighiol, Mahmudia si Dunavat);

b)                 realizarea unui sistem de retele publice si utilitati (alimentare cu apa, canalizare, puncte ecologice de transfer si de depozitare deseuri) în principalele localitati care constituie puncte de concentrare a fluxurilor turistice în Delta (Crisan, Mila 23, Uzlina etc.)

c)                  amenajarea unui sistem de platforme de campare, dotate corespunzator, pentru turistii sositi pe cont propriu;

d)                 promovarea pe piata externa a Deltei Dunarii ca produs turistic de marca pentru România.

Masuri pe termen scurt si mediu ce se impugn sunt:

-          refacerea si amenajarea potecilor de acces la principalele obiective turistice naturale;

-          refacerea si amenajarea de retele de refugii (adaposturi) pentru ecoturism;

-          amenajarea punctelor (foisoarelor) de observare / filmare / fotografiere;

-          marcarea limitelor si refacerea panourilor si indicatoarelor pentru zonele strict protejate, zonele de maxima importanta si zonele tampon;

-          realizarea / modernizarea retelelor de utilitati publice (apa, canalizare, statii de epurare, puncte ecologice de transfer deseuri) în localitatile din Delta Dunarii.

(Nota: În prezent, din cele 18 localitati existente în Delta Dunarii, retele locale de alimentare cu apa  exista doar în Chilia Veche, Crisan, Mila 23, Sf. Gheorghe si Sulina, iar retea de canalizare numai în orasul Sulina).

-          curatarea, dragarea si întretinerea canalelor principale de acces si a celor aferente traseelor turistice;

-          amenajarea unor puncte de informare si documentare în ecoturism;

-          realizarea de materiale informative si de promovare, în special harti si pliante cu evidentierea principalelor obiective turistice, filme documentare, panouri informative si de orientare;

-          crearea si promovarea unor evenimente bazate în principal pe etape importante din viata animalelor si a plantelor (de ex: boncanitul cerbilor, înflorirea bujorului de munte, a liliacului sau lalelelor etc);

-          plantarea de panouri informative, din materiale ecologice (lemn, piatra etc.), la intrarile în rezervatii si la obiectivele turistice.

            Masurile privind dezvoltarea turismului organizat în Delta Dunarii au în vedere implementarea unor a doua programe speciale, respectiv:

-          Programul porturi turistice

-          Programul statiuni turistice.

I. Programul porturi turistice[11]

 

             Programul "Porturi turistice" presupune construirea unor porturi turistice în principalele puncte de acces în Delta Dunarii, dar si de oprire în interiorul acesteia, într-unul din centrele de concentrare a fluxurilor turistice.

            Porturile turistice vor permite accesul atât al navelor de lux destinate croazierelor, combinate cu excursii pe traseele turistice din interiorul Deltei, cât si al ambarcatiunilor individuale, dar si al navelor destinate transportului turistilor individuali.

            Localitatile care necesita amenajarea de porturi turistice sunt: Tulcea, Sulina, Crisan, Maliuc, Sf. Gheorghe si Murighiol.

            Ţinând seama de volumul important de investitii solicitat de aceste amenajari, implementarea programului poate fi facuta în mai multe etape:

-          etapa I:  Tulcea, Murighiol, Crisan

-          etapa a II-a:  Sulina, Sf. Gheorghe, Maliuc

II. Programul statiuni / parcuri turistice[12]

 

            Programul statiuni / parcuri turistice[13] presupune realizarea amenajarilor si dotarilor necesare crearii unor statiuni / microstatiuni turistice destinate atât turismului specific Deltei Dunarii, cât si turismului de litoral.

            Statiunile turistice vor fi amplasate la Sulina, Sf. Gheorghe, Vadu (Grindu Chituc) si vor cuprinde în principal urmatoarele dotari:

Ř            Statiunea SULINA - maxim 1000 locuri de cazare în hoteluri, sat de vacanta, vile, pensiuni; unitati de alimentatie si agrement - amplasate în zona limitrofa plajei, cu asigurarea transportului auto (mini-car) la plaja, amenajarea plajei (WC, dusuri, vestiare, unitati AP, salvamar, punct de prim ajutor, agrement nautic), utilitati, centru de informare - documentare turistica.

Ř            Microstatiunea SF. GHEORGHE - maxim 500 locuri de cazare în sat de vacanta, vile si pensiuni; unitati de alimentatie si agrement - acestea vor fi amplasate în zona limitrofa plajei (transport mini-care din port), amenajare plaja (vezi Sulina), agrement nautic, utilitati, punct de informare - documentare turistica.

Ř      Statiunea VADU (GRINDUL CHITUC) - amplasament în zona lacurilor Buhazul Mare - Buhazul Mic: 5000 locuri de cazare în hoteluri de lux, mini-hoteluri, sat de vacanta, vile, camping, cazino-uri, parc acvatic, unitati de alimentatie specializate, agrement diversificat, agrement nautic, utilitati, punct de informare - documentare turistica.

Masuri pentru dezvoltarea turismului individual[14]

            Turismul individual în Delta Dunarii se adreseaza unui segment important de turisti sositi aici pentru odihna, pescuit, vânatoare, cunoastere si observare a naturii. 

            Pentru crearea unui regim de protectie a întregii zone, dar si pentru asigurarea de conditii moderne de campare si acces la un sistem de utilitati, în primul rând apa si energie electrica, a acestui segment de turisti, masurile de dezvoltare a turismului individual în Delta Dunarii vizeaza implementarea unui program de amenajare si dotare a unor platforme de campare, pe locul fostelor platforme de depozitare a stufului.

            Fiecare dintre aceste platforme vor fi dotate cu toate utilitatile necesare: microstatie de tratare a apei, alimentare cu apa, microstatie de epurare a apelor uzate, generator de curent electric, punct ecologic de transfer a gunoaielor etc.

            Dotarile prevazute pentru activitati turistice aferente unei platforme de campare sunt:

            -  pavilion multifunctional ce va cuprinde: receptie, punct de desfacere a produselor alimentare, bufet - bar, sala pentru preparari mâncaruri, grup sanitar, depozite, punct de închiriere unelte de pescuit, ambarcatiuni, alte articole sportive;

            -   bungalow-uri;

            -   parcele de campare;

            -   grup sanitar cu dusuri;

            -   teren de sport (daca terenul si suprafata acestuia permite).

            Punctele de amplasament[15] a acestor platforme sunt: sontea, Baclanesti, Olguta, Baba Rada, Lopatna, Dovnica, Caraorman, Cuibul Cu Lebede, Crisan, Dunavat, Maliuc.

            În conditiile implementarii actiunilor si masurilor programului special, Delta Dunarii va putea deveni o zona de maxima atractie turistica, atât pentru turistii interni cât si pentru cei externi.

D. TURISMUL DE LITORAL

Obiectiv specific este reabilitarea si modernizarea litoralului românesc si alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din tarile europene avansate.

Actiuni strategice ce urmaresc dezvoltarea turismului de litoral sunt: dezvoltarea infrastructurii generale si echiparea teritoriului; diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea si dezvoltarea formelor de turism consacrate; cresterea atractivitatii si calitatii activitatilor de turism; realizarea unui cadru institutional si de organizare adecvata a activitatii de turism (monitorizarea si supravegherea ecologica a tuturor activitatilor economice din zona litorala a Marii Negre); protectia mediului si a resurselor turistice prin: reabilitarea ecologica a litoralului românesc, prevenirea poluarii si degradarii mediului, masuri pentru stoparea regresiunii liniei tarmului.

Masuri pe termen scurt si mediu  ce se impugn în acest caz sunt:

a) dezvoltarea infrastructurii generale si echiparea teritoriului, pentru a facilita dezvoltarea turismului. Prin Legea 71/1996 si alte documente, se aproba în acest scop urmatoarele:

·         realizarea autostrazii Bucuresti - Cernavoda - Constanta si a drumurilor expres: Tulcea - Constanta - Vama Veche, Râmnicu Sarat - Hârsova - Constanta si Slobozia - Hârsova - Tulcea.

·         Modernizarea transportului feroviar prin dublarea si electrificarea unor segmente de cale ferata (Constanta - Mangalia, Medgidia - Tulcea si Medgidia - Negru Voda), precum si introducerea unor trenuri moderne de mare viteza pe relatia Bucuresti - Constanta (si eventual, Mangalia);

·         echiparea turistica a porturilor situate în lungul Canalului Dunare - Marea Neagra:  Cernavoda, Medgidia si Basarabi;

·         modernizarea  aeroportului Constanta - Mihail Kogalniceanu si asigurarea unor facilitati turistice adecvate;

·         construirea unui pod la Calarasi cu implicatii si în turismul judetului Constanta;

·         modernizarea punctelor de frontiera Vama Veche si Negru Voda;

b)     diversificarea ofertei turistice prin:

Ÿ         consolidarea si dezvoltarea formelor de turism consacrate - odihna si recreere, cura balneara si tranzit;

Ÿ         promovarea altor forme de turism precum: turismul itinerant cu valente culturale si religioase, turismul rural si agroturismul, turismul de afaceri si reuniuni, turismul specializat (echitatie, stiintific, speoturism, naturism etc.);

Ÿ         diversificarea ofertei de agrement (nautism, croaziere, scufundari, filmari subacvatice, sporturi, piscine etc.);

c)     modernizarea  si  extinderea activitatii de turism prin dezvoltarea componentelor agrement si divertisment cultural:

Ÿ        amenajarea punctelor de acostare pentru echipamente usoare de agrement (Mamaia);

Ÿ         construirea de mini-porturi pentru ambarcatiunile de agrement (Navodari, Eforie Nord, Costinesti, Jupiter, Venus si Vama Veche);

Ÿ         realizarea unor parcuri de agrement nautic de tip "Aqua Land" (Neptun - Olimp, Costinesti, Venus si 2 Mai);

Ÿ         cresterea atractivitatii generale a statiunilor prin:

-              îmbunatatirea iluminatului stradal, al parcurilor, zonelor si punctelor de agrement;

-              extinderea panourilor informative privind obiectivele de interes general;

-              asfaltarea si repararea cailor de acces în statiuni;

-              eliminarea echipamentelor si dotarilor de agrement învechite si înlocuirea lor  cu echipamente moderne;

-              reamenajarea spatiilor verzi si a gradinilor de agrement (ex: gradina japoneza din statiunea Venus etc.);

Ÿ         cresterea functionalitatii si atractivitatii plajelor prin :

-              amenajarea acestora conform normelor tehnice consacrate pe plan international; 

-              instalarea unor panouri cu informatii privind temperatura (aer, sol, apa), umiditatea, viteza vânturilor etc.;

-              asigurarea unui sistem de iluminare  specific, cu precadere în zonele mai frecventate;

-              crearea unui aspect estetico-ambiental corespunzator si dezafectarea tuturor constructiilor si improvizatiilor care afecteaza imaginea plajei;

d) protejarea  mediului  natural si construit,  cu precadere a celui costier care este cel mai predispus degradarii de catre factorii naturali si antropici;

e) integrarea zonei în programele europene si internationale pentru Marea Neagra si în special în politica de dezvoltare a turismului în bazinul Marii Negre, aspect reiterat si în sedinta Adunarii Generale a Comitetului "Dezvoltarea turismului în regiunea Marii Negre" de la Istambul, 23 iunie 1999;

f) accentuarea politicilor  promotionale  în domeniul promovarii ofertei turistice;

g) dezvoltarea unor actiuni de instruire si informare a populatiei cu privire la relatia turism-mediu si necesitatea protectiei acestuia din urma, inclusiv prin cunoasterea cadrului legislativ specific;

            h) dezvoltarea turismului în teritoriu si introducerea în circuit a noi arii si valori turistice prin:

·         valorificarea optima a resurselor turistice de pe litoralul românesc al Marii Negre, cu precadere a celor legate de talasoterapie si agrement nautic, prin  reabilitarea cu maxima urgenta a celor doua componente de baza ale potentialului turistic - faleza si plaja marii;

·         promovarea unor noi puncte de atractie de pe litoral: Vama Veche (cura heliomarina, sporturi nautice, agroturism), Istria - Nuntasi (cura balneara, agroturism);

·         introducerea în circuitul turistic a arealului dunarean al judetului, cu resurse turistice importante pentru diversificarea si promovarea unei oferte ce poate deveni competitiva pe piata turistica româneasca (pescuit sportiv, vânatoare sportiva, agroturism, odihna si recreere, într-un peisaj ce poate rivaliza cu cel deltaic etc.) si crearea de noi  poli ai turismului precum: Ostrov - Oltina - Dunareni, Hârsova - Topalu - Capidava etc.;

·         reconsiderarea obiectivelor cultural-istorice dobrogene si introducerea lor în circuitul turistic;

·         promovarea  turistica   a  axei  mediane a Dobrogei - Canalul Dunare - Marea Neagra, prin valorificarea principalelor localitati riverane  (Cernavoda si Medgidia) precum si a resurselor turistice de mult consacrate si în afara granitelor (podgoriile, canalul, vestigiile romane si ansamblul rupestru de la Basarabi), situate pe viitoarea autostrada sau pe coridorul IV european;

·         valorificarea obiectivelor turistice dobrogene (din cele doua judete Constanta si Tulcea) si dezvoltarea unei armaturi turistice adecvate pe viitorul coridor european nord-sud: Gdansk - Constanta - Salonic (cetatile Macin, Turcoaia, manastirile Uspenia si Vovidenia din judetul Tulcea, situate pe DN 22D si monumentele din judetul Constanta).

E. ALTE FORME DE TURISM

Obiectivul specific valorificarea potentialului turistic natural, a patrimoniului cultural-istoric, a traditiilor etnofolclorice, traditiilor si a legendelor poporului roman, în vederea crearii de noi produse turistice cu specific românesc, care sa constituie atractii inedite în turismul international.

Actiuni strategice[16]

            1. Amenajarea, pe principiile ecoturismului, a noi zone turistice (Parcuri turistice), zone care concentreaza un bogat si valoros potential turistic natural. Zonele ce fac obiectul acestei actiuni sunt parcurile nationale si naturale.

2. Amenajarea si introducerea în circuitul turistic a unor obiective / resurse turistice de interes cultural si religios, în conditiile asigurarii si protejarii acestora conform prevederilor legale.

3.  Sprijinirea extinderii turismului rural si agroturismului.

4. Amenajarea si dotarea corespunzatoare a zonelor pentru practicarea unor forme specializate de turism (echitatie, speoturism, sporturi extreme, turism uval etc.).

   5. Crearea unei oferte turistice pentru tineret precum si extinderea ofertei pentru petrecerea week-end-ului.

Masuri pe termen scurt si mediu sunt numeroase si foarte variate, atât din punct de vedere legislativ, cât si din punct de vedere al dezvoltarii durabile a României.

Adoptarea legislatiei privind parcurile turistice care sa reglementeze conditiile de înfiintare, construire, exploatare, precum si facilitatile fiscale de care beneficiaza. Parcurile turistice vor fi amenajate exclusiv în conditiile si rigorile ecoturismului si vor fi zone destinate acestei forme de turism este una din masurile ce se impun a fi luate.

De asemenea este necesara realizarea si implementarea unui program special pentru valorificarea obiectivelor religioase, care presupune în primul rând introducerea standardelor europene de calitate în privinta dotarilor existente în imediata apropiere obiectivelor (parcari, alimentare cu apa, canalizare, grupuri sanitare, puncte de colectare a gunoaielor, puncte de prim ajutor etc.), precum si în interiorul obiectivelor (trasee de vizitare, alimentare cu apa, ghizi specializati etc.) Programul vizeaza prioritar urmatoarele zone de mare interes cultural si religios: Nordul Moldovei, Oltenia de sub Munte, Maramures-Oas, zona bisericilor (cetati) taranesti fortificate din Transilvania, precum si vechile capitale ale Moldovei si Ţarii Românesti, biserici în stil moldovenesc si brâncovenesc etc.

Pentru o dezvoltare armonioasa a turismului românesc se impune extinderea si diversificarea formelor de agrement specifice diverselor zone de interes turistic, inclusiv prin atragerea clientelei turistice la evenimente si manifestari inspirate din viata culturala, istorica si religioasa a poporului român (sarbatori traditionale, religioase sau laice, manifestari cultural-artistice si folclorice etc.);

Se va urmari de asemenea si crearea conditiilor pentru practicarea diferitelor forme ale turismului de aventura (escaladari montane si alpinism, scufundari marine, delta plan, parapanta, rafting, speoturism în pesteri neamenajate, plutaritul pe râurilor interioare etc.;

Turismul românesc, pentru autentica a valorilor tarii noastre, va presupune si o valorificarea în turism a creatiei artizanale, mestesuguri populare, arhitectura populara si a manifestarilor folclorice din principalele zone etnografice (Maramures-Oas, Bucovina, Oltenia, Banat, Marginimea Sibiului, Ţara Motilor etc.) prin:

Ř            crearea unor centre de productie, expunere si comercializare a produselor artizanale si mestesugaresti;

Ř            promovarea pe piata interna si internationala a artistilor populari, a târgurilor si expozitiilor de profil.

Pentru dezvoltarea turismului de week-end se va avea în vedere si amenajarea zonelor periurbane ale marilor orase pentru practicarea turismului si initierea unui program de dezvoltare si promovare a unor forme de turism specializat, precum:

Ř                  turismul pentru echitatie: hergheliile de la Lucina (Bucovina), Sâmbata (Fagaras), Izvin (Timis) etc.

Ř                  turismul uval pentru degustari de vinuri, în renumite podgorii, unde se afla crame dotate în acest scop: Recas, Giarmata - Jud. Timis, Minis - Pâncota, Arad, Oradea, Diosig - Bihor, Jidvei - Blaj - Alba, Apold - Sibiu, Valea Calugareasca - Prahova, Pietroasele - Buzau, Panciu, Costesti, Odobesti - Vrancea, Cotnari, Bucium - Iasi, Husi, Niculitel - Tulcea, Murfatlar, Ostrov - Constanta, Segarcea - Dolj, Carcova - Mehedinti;

Ř                  turismul pentru gastronomie realizat prin itinerare speciale în Banat, Maramures, Bucovina, Neamt, Iasi, Brasov, Sibiu, Mures, Delta Dunarii, Dobrogea etc., arii renumite pentru bucataria traditionala specializata;

Ř                  speoturism[17], valorificând pesterile vizitabile, cu ghid (alte peste 30 se pot amenaja si introduce în circuitul turistic) din Muntii Bihor, sureanu, Retezatul Mic, Muntii Almajului, Podisul Mehedinti, Muntii Parâng, Capatâna etc. Necesita amenajari pentru acces si amenajari, în general costisitoare, în interiorul  pesterilor, costume si dotari speciale, ghizi profesionisti, spatii de cazare de tip camping, cabane si locuri de parcare;

Ř                  turismul pentru alpinism si escalada practicat, empiric, în cele mai importante arii montane: Muntii Bucegi, Cheile Bicazului, Muntii Piatra Craiului, Muntii Retezat etc. Se pot dezvolta si dota ca centre internationale pentru scoli specializate statiunile Busteni si Lacul Rosu, orasul Zarnesti. Necesita dotari si amenajari tehnice speciale, o accesibilitate usoara si spatii de cazare adecvate (cabana, camping sau teren de campare);

Ř                  turismul pentru sporturi extreme (de aventura) are mari posibilitati de dezvoltare, precum: rafting, plutarit si canoeing, pe râurile Bistrita (Vatra Dornei - Poiana Teiului), Mures (Toplita - Reghin), Olt (Avrig - Cozia), Trotus, Somesul Mic, Somesul Mare etc.; delta-plan si parapanta (în Muntii Parâng, Bihor, Ceahlau, Rarau în ariile depresionare montane si Transilvania etc.); schi nautic, surfing si hidroscuter pe lacurile interne si pe Marea Neagra; schi extrem si snowboard în toate statiunile pentru sporturi de iarna; roling si skate-boarding în toate statiunile turistice; mountain bike pe drumuri montane, forestiere amenajate sumar etc.

III.2.8. ALTE ACŢIUNI CE VIZEAZĂ DEZVOLTAREA TURISMULUI[18]

Actiuni privind marketingul si promovarea

            Crearea unei imagini turistice pozitive si corecte a României pe pietele turistice externe, recâstigarea si dezvoltarea pietelor emitente traditionale sau a altor piete netraditionale si sporirea numarului de turisti straini fac necesare urmatoarele:

·         promovarea produselor prioritare în oferta României (Delta Dunarii, agroturism si ecoturism, turism balnear, turism cultural si religios etc.);

·         elaborarea programelor de marketing pe baza studiilor de piata realizate de institutii specializate utilizând date de la birourile de turism din strainatate;

·         îmbunatatirea sistemului de finantare a activitatii de marketing si promovare;

·         utilizarea pe scara larga a tehnologiei informatiei si a sistemelor create pe baza acesteia (sistemul computerizat de rezervari, sistemul computerizat de marketing al destinatiei, etc.);

·         dezvoltarea la nivel national a retelei teritoriale de centre / puncte de informare si promovare turistica în centre si statiuni turistice, sate turistice, arii protejate, pe trasee turistice, în aeroporturi, gari feroviare si porturi, târguri si expozitii, centre de congrese si reuniuni de afaceri;

·         elaborarea de materiale publicitare pentru promovarea zonelor speciale pentru ecoturism (Delta Dunarii, parcuri naturale, agroturism);

·         organizarea unor evenimente de mare amploare pe principalele piete straine pentru promovarea ofertei turistice specifice a României;

·         reducerea la maximum 30 a numarului de participari la târgurile de turism din strainatate si concentrarea resurselor financiare pentru cele mai importante;

·         includerea produselor turistice românesti în cataloagele marilor firme tour-operatoare din Germania, Franta, Italia, peninsula Scandinavica, Canada, SUA, China, etc.;

·         realizarea si prezentarea pe marile canale de televiziune din lume a unor spoturi publicitare cu produsele turistice reprezentative pentru România;

·         împuternicirea unor agenti economici din anumite tari pentru derularea activitatilor de promovare a produselor turistice, pe pietele respective sau în terte tari (parteneriat sau loby);

·         prezentarea gratuita a ofertei pensiunilor turistice si agroturistice si a cabanelor turistice montane.

Activitatea de autorizare si control presupune implementarea sistemului informatizat de obtinere "on-line" a brevetelor, licentelor si certificatelor de clasificare din turism si realizarea actiunilor de control a activitatilor din turism în parteneriat cu echipe din domeniul protectiei mediului, a securitatii alimentare si sanitare etc.

Programele ce privesc integrarea turismului românesc în tendintele europene si mondiale, sunt:

            a) Privind oferta turistica:

·         initierea unor programe turistice transfrontaliere cu Ungaria, Serbia, Bulgaria, R. Moldova si Ukraina, prin crearea de zone turistice transfrontaliere si a unor programe turistice comune, cu toate tarile din bazinul Marii Negre;

·         dezvoltarea si promovarea unui turism durabil în ariile transfrontaliere si în tara.

            b) Din punctual de vedere al cadrul legislativ si de cooperare: 

·         armonizarea legislatiei românesti cu legislatia din tarile UE pentru standarde de calitate, standarde pentru constructii si amenajari turistice, standarde tehnice; uniformizarea si utilizarea indicatorilor statistici pentru turism, a înregistrarilor si analizelor statistice, implementarea CONTULUI SATELIT ÎN TURISM; alinierea la standardele ecologice si de pregatire profesionala în domeniu;

·         participarea activa în cadrul organismelor internationale si elaborarea documentelor necesare pentru integrarea europeana pe linie de turism.

            c) Pentru asigurarea protectiei, securitatii si sigurantei turistilor 

·         protectia turistilor fata de riscuri, privind sanatatea si siguranta acestora;

·         reglementarea protejarii intereselor turistilor si disponibilitatea agentilor economici pentru despagubirea acestora în eventualitatea unor daune aduse;

·         facilitatea accesului consumatorilor de servicii turistice la informatiile adecvate;  

·         promovarea codurilor de conduita al agentilor economici si al turistilor fata de mediu.

Perfectionarea cadrului legislativ prin initierea, în colaborare cu asociatiile profesionale, patronate si sindicate, a unor reglementari care sa impuna în domeniul turismului acte normative unitare, simplificate si functionale, urmarindu-se:

·         promulgarea Legii turismului;

·         promulgarea Legii parcurilor turistice;

·         elaborarea criteriilor de legiferare a satelor turistice si a  zonelor etnografice;

·         reglementari ale regimului juridic al plajelor, falezelor si zonelor adiacente, al terenurilor aferente pârtiilor si instalatiilor pentru sporturile de iarna.

Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ si stabil se va face prin:

·         scutirea pentru plata impozitului pentru profitul reinvestit;

·         stimularea investitiilor noi, cu deosebire în zonele turistice "speciale" (Delta Dunarii, statiuni balneare, parcuri turistice), în statiunile turistice sezoniere, precum si pentru anumite forme de turism (agroturism, turismul la cabane) sau categorii de turisti (tineret, pensionari, handicapati, vârsta a treia si înaintata etc.);

·         acordarea de credite cu dobânda preferentiala pe o perioada de maximum 10 ani pentru dezvoltarea si modernizarea cabanelor de munte si a dotarilor aferente;

·         subventionarea cu 50% a nivelului dobânzii de împrumut din Bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

III.              CONCLUZII

Dupa cum se observa în graficul alaturat (figura 4.1), nu se poate face o comparatie între România si Europa, la nivelul sosirilor. Mai exact România detine doar o cota de 3% din totalul sosirilor pentru Europa.

Totusi, se poate observa ca exista o tendinta crescatoare a turismul românesc (a se vedea Anexe 1), atât a numarului de turisti straini care aleg sa îsi petreaca vacantele în România, cât si la numarul de turisti straini.

Aceasta crestere, alaturi de potentialul turistic al tarii noastre, atât cel antropic cât si cel natural, ne determina sa ajungem la concluzia ca România, din punctul de vedere al sectorului turistic, poate avea venituri mult mai mari decât pâna în prezent. Din pacate acest aspect a fost neglijat de autoritati pâna târziu, investitii, facilitati fiscale, etc, mai exact o atentie sporita, a fost acordata abia începând cu anii 1999-2000.

Programele turistice pe care le-am prezentat anterior ne demonstreaza directia buna spre care se îndreapta strategiile din turism. Totusi, o strategie presupune si o evaluare a rezultatelor, care oficial, nu a aparut. Daca ma încumet sa realizez eu o asemenea evaluare as putea aprecia gradul de realizare efectiva a acestor programe undeva spre bine.

Multe din aceste programe au fost realizate însa, si mai multe au fost doar începute, fara a se putea ajunge la o continuare oportuna. De asemena s-a pierdut din vedere factorul uman, factor de care turismul depinde în mod absolut. Cel mai important si complex mecanism uman este cel psihic.

În primul rând este necesar sa se aiba în vedere dorintele, preferintele si atractiile ce sunt cautate la nivel mondial. În momentul în care se va cunoaste cu precizie ce anume declanseaza actiunea de a alege o destinatie sau alta, se va putea realiza o strategie cu adevarat viabila.

            Daca se face un mic rezumat al obiectivelor si programelor Ministerului Tranzactiilor, Constructiilor si Turismului, se poate observa ca în aceasta stregie nu este inclus nici un program pentru implementarea programelor electronice de rezervaro on-line.

            Din pacate, aceasta nu este singura lipsa. Conform raportului realizat de PricewaterhouseCoopers, rata rata cresterii numarului de utilizatori de internet din România este de un milion pe an. În 2006, 5,5 milioane de români vor accesa, conform raportului, internetul.

1

 

5,5

 

5

 

4

 

3

 

2

 







1 milion de utilizatori in 2001
2 milioane de utilizatori in 2002
3 milioane de utilizatori in 2003
4 milioane de utilizatori in 2004
5 milioane de utilizatori in 2005
5,5 milioane de utilizatori in 2006

Fig. 4.2  - Evolutia numarului de utilizatori de internet din România, între anii 2001-2006

Daca în 2000 doar 3,6 % dintre români detineau un calculator, în 2003 aceasta cifra a crescut la 10%, potrivit statisticilor. Datele furnizate de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei informatiilor arata ca în 2003 la nivelul tarii existau 2,1 milioane de calculatoare personale.

La nivelul Europei, în anul 2003, au existat 208 milioane de utilizatori de internet, pentru ca la nivel mondial sa existe aproximativ 671 milioane de utilizatori de internet.

Astfel, într-o era în care dezvoltarea internetului este mai mult decât evidenta iar secolul ce a început este considerat secolul informatiei, autoritatile române responsabile de sectorul turistic nu urmaresc implementarea unui program pentru dezvoltarea publicitatii prin internet si cresterea volumului de informatii necesare turismului românesc, receptionate on-line.

În aceasta directie se impune crearea unui site specializat de promovare turistica, cu un volum de informatii cel putin dublu decât cel actual. De asemenea, site-ul ar trebui sa contina informatii restructurate astfel încât informatiile cu aplicativitate practica sa aiba o cota de peste 70% din volumul total de informatii.

Pe lânga acestea, la nivel "virtual" ar trebui sa se urmareasca creearea de cât mai multe legaturi (preferabil legaturi realizate direct în text) între site-ul specializat de promovare a turismului românesc, ale agentiilor si asociatiilor nationale si site-urile organizatiilor internationale, ale partenerilor, ale marilor tour-operatori.

Pentru a ramâne tot în domeniul marketingului, însa parasind "lumea virtuala" a internetului trebuie sa ne îndreptam atentia catre partea mai putin tehnica a oricarei activitati, si anume, capitalul uman.

Este cunoscut faptul ca cea mai buna publicitate este cea "de la om la om", prin clinti satisfacuti, care doresc sa se întoarca pentru înca un sejur. Totusi, în cazul unui client nesatisfacut reclama negativa va fi  mult mai repede raspândita, la un numar triplu de persoane, decât în cazul unei reclame pozitive. Deci, principalul ocbiectiv ar trebui sa fie îmbunatatire calitatii tuturor serviciilor (nu doar a celor turistice) si o mai buna corelare între calitate si pret.

Autoritatile din turism au urmarit îmbunatatirea calitatii serviciilor atât prin scolarizarea personalului implicat în activitatile turistice, cât si prin ridicarea echipamentelor si unitatilor de cazare la standarde europene.

Turismul a influentat, si va influenta din ce în ce mai mult, celelalte ramuri ale economiei, si, la rândul sau, resimte efecte din partea multor aspecte ale societatii, nu numai ale economiei.

Drept urmare, un turism eficient, bun si înfloritor nu necesita doar atentia autoritatilor din domeniu, ci are nevoie si de aportul celorlalte ramuri ale eonomiei si societatii.

Caile de acces de calitate catre centrele turistice, punctele de informare specializate, infrastructura telefonica dezvoltata, posibilitatile de agrement, facilitatile  necesare pentru desfasurarea unei bune activitati, sunt doar câteva din lucrurile necesare pentru care un turist sa fie multumit de alegerea facuta.

Lasând de o parte structura fizica a unei societati, ajungem la ceea ce formeaza primordial o societate, si anume oamenii, mai exact la nivelul cultural al fiecaruia dintre noi.

Un punct în defavoare societatii românesti este, nu atât nivelul de cultura, cât modul de comportament. Un fapt des întâlnit în societatea româneasca este murdaria pe care o înâlnim la orice pas, si acest fapt se datoreaza, din pacate, fiecaruia dintre noi.

Din acest motiv, si nu numai se cere un program guvernamental, cu implicarea tuturor structurilor societatii, pentru educarea populatiei. Din pacate au mai existat astfel de programe care s-au redus, însa, la întruniri, conferinte, dezbateri, etc., fara a se dezvolta si o parte aplicativa care sa ajunga direct la oamenii de rând.

Tot de noi, de oameni depinde si publicitatea la nivel international. Cu fiecare an, numarul de studenti ce pleaca peste hotare, la studii sau în cadrul programelor de schimb de experienta, cât si numarul studentilor straini  ce vin în tara noastra la studii, au crescut considerabil. De asemenea, numarul relatiilor de afaceri la nivel international s-a dublat fata de anul 2000.

Iata o buna oportunitate de marketing pentru tara noastra. Indiferet de profesie sau domeniul în care activeaza, fiecare dintre persoanele care vin în contact cu persoanele de alta nationalitate devin, fara voia sa, un agent de PR*.

Lasând în urma partea de marketing, trebuie sa observam ca anul 2004 a avut o crestere cu 23% fata de anul 2003, un procent dublu fata de cresterea anului 2003, ceea ce denota o îmbunatatire atât în imaginea internationala a României, cât si îmbunatatirea, per total, a turismului românesc.

Sa nu uitam ca, în anul 2007, România va adera cu drepturi depline la Uniunea Europeana. Acest aspect va deschide noi oportunitati pentru economia româneasca. Atât deschiderea frontierelor nationale în interiorul Uniunii Europene, cât si atragerea, într-un volum mai mare decât în momentul actual, de investitii straine va oferi turismului românesc noi orizonturi.

În anul 2006 ar trebui sa se încerce atragerea, cu precadere, a turistilor din Uniunea Europeana, din mai multe motive. Pobilitatile financiare relativ ridicate al unui mare procent din populatia Uniunii Europene, disparitia complicatiilor la frontiere, distantele apropiate între tara de origine si România, sunt unele din motivele ce ne pot determina sa ne îndreptam atentia catre populatia Uniunii Europene.

Bibliografie

COSMESCU Ioan - Turismul - Fenomen complex, contemporan, Editura Economica, Bucuresti, 1998

ERDELE G., Istrate I. - Potentialul turistic al României, Editura Universitatii din Bucuresti, 1995

GHERASIM Toader, GHERASIM Daniel - Marketing turistic, Editura Economica, Bucuresti, 1999

GLĂVAN Vasile - Geografia Turismului în România, Editura Institutului Eden, Bucuresti, 1996

ISTOCESCU Amedeo  -Strategia si managementul strategic al firmei, Editura Academiei de Studii Economice, Bucuresti, 2003

MINCIU, Rodica - Economia turismului, Editura URANUS, Bucuresti, 2001

NEGUŢ Silviu - Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003

NICOLESCU O., Verboncu I., Management, Editia a treia, Bucuresti, Editura Economica, 1999

HOLLAWAY J. Ch., The Business of Tourism, Ed. IV, Pitman Publishing, London, 1994

STEPHEN Smith, Tourism Analzsis. A Handbook, Longman Scientific&Technical, England, 1989

*** Anuarul statistic al României, INSSE, Bucuresti, anii 2002-2003

*** Dictionar Explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000

*** Dosar cu privire la Programul Ministerului Turismului pe anul 2003

*** Guvernul României, Planul National de Dezvoltare, Bucuresti, 2002, 2003

*** Ministerul Transpoturilor, Constructiilor si Turismului; Autoritatea Nationala pentru Turism, Marca Q, Model de bune practici pentru implementarea si certificarea calitatii serviciilor hoteliere din România, Bucuresti, 2004

*** Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Autoritatea Nationala pentru Turism  - Strategia de ecoturism a României - Cadrul teoretic de dezvoltare,  Bucuresti, 2005

*** Ministerul Transpoturilor, Constructiilor si Turismului; Autoritatea Nationala pentru Turism,Programul Steagul Albastru "Blue Flag", Bucuresti, 2004,

***Program de guvernare 2005-2008, 2004 - document guvernamental

*** "Strategia dezvoltarii turismului românesc" - document ministerial

*** WTO, International Tourism Overview, 2001

*** WTO, Tourism Highlights, 2004

*** http://www.tia.org

*** http://www.infotravelromania.ro

*** http://www.eurostat.org

*** http://www.ciir.ro/servicii_stiri.php?snid=0

*** http://www.afaceri-intermedieri.ro/afaceri_intermedieri_turism_international.html 


ANEXE 1

Tabelul nr. 1

Evolutia numarului de structuri si capacitati de cazare în perioada 1990- 2004

Indicator

UM

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Unitati

numar

3213

3329

3277

2682

2840

2905

2965

3049

3127

3250

3121

3266

3338

3569

Evolutie

%

92,1

95,4

93,9

76,8

81,4

83,2

85,0

87,4

89,6

93,1

89,4

93,6

95,6

102,3

Cap. cazare

mii locuri

353

312

303

293

293

290

289

288

287

283

280

277

273

274

Evolutie

%

84,2

74,5

72,3

69,9

69,9

69,2

69,0

68,7

68,5

67,5

66,8

66,1

65,2

65,4

Cap. cazare

în functiune

mii

locuri - zile

77.02

64.12

55.87

57.43

53.26

53.54

53.64

52.03

53.16

51.28

50.20

51.88

50.75

51.63

53.99

Evolutie

%

100,0

80,7

70,3

72,3

67,0

67,4

67,5

65,5

66,9

64,5

63,2

65,3

63,9

67,04

70,1

            Sursa: Institutul National de Statistica (date prelucrate)


Tabelul nr.2

Evolutia circulatiei turistice  în perioada 1990 - 2004

Indicator

UM

A.  TURIsTI  ÎNREGISTRAŢI  ÎN  UNITĂŢI  DE CAZARE

An

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

1.Turisti români

mii

10.865

8.309

6.830

6.718

6.149

6.305

5.832

4.894

4.742

4.314

4.053

3.960

3.848

3.952

4.279

   - evolutie

%

100,0

76.47

62.86

61.83

56.59

58.03

53.68

45.04

43.64

39.71

37.30

36.45

35.42

36.37

51.90

2.Turisti straini

mii

1.432

1.294

1.185

848

856

766

762

833

810

795

867

914

999

1.105

1.360

  -  evolutie

%

100,0

90.36

82.75

59.22

59.78

53.49

53.21

58.17

56.56

55.52

60.54

63.83

69.76

77.16

94.97

3.Înnoptari români

mii

40.314

28.658

22.935

22.025

20.538

21.730

19.550

17.106

16.976

15.689

15.497

15.731

14.742

15.079

15.168

   - evolutie

%

100,0

71.09

56.89

54.63

50.95

53.90

48.49

42.43

42.11

38.92

38.44

39.02

36.57

37.40

37.63

4.Înnoptari straini

mii

4.238

3.269

3.141

2.744

2.758

2.381

2.288

2.506

2.207

1.981

2.149

2.390

2.534

2.766

3.333

  -  evolutie

%

100,0

77.14

74.12

64.75

65.08

56.18

53.99

59.13

52.08

46.74

50.71

56.39

59.79

65.27

78.65

VIZITATORI

5. Plecari  români

mii

11.275

9.078

10.905

10.757

10.105

5.737

5.748

6.243

6.893

6.274

6.388

6.408

5.757

6.497

6.972

- evolutie  

%

100,0

80,5

96,7

95,4

89,6

50,9

51,0

55,4

61,1

55,6

56,7

56,8

51,1

57.62

61.84

6. Sosiri straini

mii

6.532

5.359

6.401

5.786

5.898

5.445

5.205

5.149

4.831

5.224

5.264

4.938

4.794

5.595

6.395

- evolutie

%

100,0

110,5

132,0

119,3

121,6

112,3

107,3

106,2

99,6

107,7

108,5

101,8

98,8

85.7

 

97.9

         

                       

Tabel nr. 3

Evolutia circulatiei turistice pe zone turistice în perioada 1994 - 2004

Zone turistice

UM

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Statiuni din zona litorala, exclusiv orasul Constanta

turisti români

mii

697

851

803

709

758

644

639

615

627

651

671

      -  evolutie

%

100

122,1

101,7

101,7

108,8

92,4

91,7

88,2

90

93.4

96.3

turisti straini

mii

100

68

62

58

49

35

33

44

58

67

84

-  evolutie

%

100

68

62

58

49

35

33

44

58

67

84

Statiuni balneare

turisti români

mii

696

681

650

571

589

636

652

663

602

636

638

 -  evolutie

%

100

97,8

93,4

82

84,6

91,4

93,7

95,3

86,5

91.4

91.7

turisti straini

mii

54

38

43

40

33

29

26

26

33

37

45

    -  evolutie

%

100

70,4

80

74,1

61,1

53,7

48,1

48,1

61,1

68.5

83.3

Statiuni din zona montana

turisti români

mii

859

984

849

723

744

718

669

662

602

650

720

  -  evolutie

%

100

114,6

98,8

84,2

86,6

83,6

77,9

77,1

70,1

75.7

83.8

turisti straini

mii

65

72

70

73

77

72

88

88

98

98

116

  -  evolutie

%

100

110,8

107,7

112,3

118.5

111

135,4

135,4

150,8

150.8

178.5

Zona Delta Dunarii, inclusiv orasul Tulcea

turisti români

mii

60

60

56

44

41

34

30

40

29

29

56

   -  evolutie 

%

100

100

93,3

73,3

68,3

56,7

50

66,7

48,3

48.3

93.3

turisti straini

mii

14

11

6

6

10

6

5

6

7

8

17

   -  evolutie

%

100

78,6

42,9

42,9

71,4

42,9

35,7

42,6

50

57.1

121.4

Zone turistice

UM

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Bucuresti si orasele resedinta de judet, exclusiv Tulcea

turisti români

mii

2.852

2.785

2.678

2.095

1.894

1.664

1.579

1.513

1.537

1.500

1.656

-  evolutie

%

100

97,7

93,9

73,5

66,4

58,3

55,3

53,1

53,9

52,6

58,07

turisti straini

mii

566

526

522

588

577

597

658

686

721

791

961

 -  evolutie

%

100

92,9

92,2

103,9

101,9

106

116,3

121,2

127,4

139,75

169,79

Alte localitati si trasee turistice

turisti români

mii

985

944

796

751

717

619

485

467

453

486

537

 -  evolutie

%

100

95,8

80,8

76,2

72,8

62,8

49,2

47,4

46

49,3

54,5

turisti straini

mii

56

51

59

68

64

56

58

64

82

103

129

  -  evolutie

%

100

91,1

105,4

121,4

114,3

100

103,6

114,3

146,4

183,9

230,5


 

Sursa: Institutul National de Statistica (date prelucrate)

ANEXE 2

H.G.  Nr. 237 din 8 februarie 2001

Pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor în structuri de primire turistice

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 92 din 22 februarie 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

ART. 1
Se aproba Normele cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor în structuri de primire turistice, prevazute în anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre.
ART. 2
Agentii economici care detin sau administreaza structuri de primire turistice - hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, sate de vacanta, bungalouri, pensiuni turistice si agroturistice si alte unitati cu functie de cazare turistica - au obligatia sa respecte si sa aplice integral prevederile prezentei hotarâri.
ART. 3
(1) Savârsirea urmatoarelor fapte constituie contraventii, daca, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni:
a) refuzul cazarii turistilor în cazul în care exista locuri de cazare disponibile;
b) neasigurarea ordinii, linistii publice si a bunelor moravuri în structurile de primire turistice;
c) neasigurarea securitatii turistilor si a bunurilor acestora în structurile de primire turistice;
d) nerespectarea obligatiei privind întocmirea fisei de anuntare a sosirii si plecarii si completarea cartii de imobil, dupa caz;
e) transmiterea de catre personalul structurilor de primire turistice a unor informatii cu privire la sejurul turistilor, cu exceptia cazului în care aceste informatii sunt solicitate de ofiterii sau subofiterii Ministerului de Interne;
f) cazarea minorilor sub 14 ani care sunt neînsotiti de parinti sau de reprezentantii legali, cu exceptia celor aflati în drumetie, tabere, excursii, concursuri sau în alte actiuni similare, însotiti de cadre didactice, antrenori si ghizi;
g) permiterea de catre personalul structurilor de primire turistice a vizitarii unui turist fara a avea acordul acestuia;
h) permiterea de catre personalul structurilor de primire turistice a ramânerii peste noapte a unui vizitator al turistului fara ca pentru acesta sa fie întocmita fisa de anuntare a sosirii si plecarii sau fara a se completa cartea de imobil, dupa caz;
i) neinformarea de catre personalul structurilor de primire turistice a organelor de politie cu privire la aparitia unor persoane care au savârsit infractiuni si care au fost date în urmarire, precum si a altor persoane cunoscute ca traficanti, turbulenti, prostituate, proxeneti etc.;
j) efectuarea unor controale în spatiile de cazare a turistilor în alte conditii decât cele prevazute de lege;
k) angajarea de catre detinatorii sau administratorii spatiilor de cazare a unor persoane neinstruite.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 600.000 lei la 800.000 lei, faptele prevazute la alin. (1) lit. d), e), g) si h);
b) cu amenda de la 800.000 lei la 1.000.000 lei, faptele prevazute la alin. (1) lit. a), b), c), f), i), j) si k).
ART. 4
(1) Contraventiile se constata si amenzile se aplica de reprezentantii împuterniciti de Ministerul Turismului, precum si de ofiterii si subofiterii de politie.
(2) În cazul repetarii contraventiilor sus-mentionate, împuternicitii Ministerului Turismului pot retrage brevetul de turism al directorului si/sau certificatul de clasificare a structurii de primire turistice respective.
ART. 5
Contraventiilor prevazute la art. 3 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 6
(1) Prezenta hotarâre intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri se abroga Hotarârea Guvernului nr. 41/1996 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si asigurarea securitatii turistilor în structurile de primire turistice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 februarie 1996, precum si orice alte dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemneaza:
Ministrul turismului,
Matei-Agathon Dan

Ministru de interne,
Ioan Rus

ANEXA 1

NORME
cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor în structuri de primire turistice

ART. 1
(1) Cazarea turistilor se face la orice ora din zi si din noapte, în ordinea sosirii si în limita locurilor disponibile, tinându-se seama cu prioritate de obligatiile asumate anterior pe baza de contracte si rezervari confirmate, cu informarea anticipata asupra tarifului pentru o zi aferent spatiului închiriat.
(2) Cazarea se face fara nici o discriminare cu privire la cetatenie, nationalitate, domiciliu, convingeri politice sau religioase.
(3) Administratiile structurilor de primire turistice: hoteluri, moteluri, cabane, sate de vacanta, bungalouri, pensiuni turistice si agroturistice si alte unitati cu functie de cazare turistica au obligatia sa asigure în incinta unitatilor ordinea, linistea publica si bunele moravuri, precum si securitatea turistilor si a bunurilor ce le apartin.
ART. 2
(1) Administratorii structurilor de primire turistice sunt obligati sa asigure înscrierea tuturor turistilor în evidentele operative, la sosirea acestora, si completarea formularului "Fisa de anuntare a sosirii si plecarii".
(2) Pensiunile turistice si agroturistice sunt exceptate de la completarea acestui formular, urmând sa se utilizeze cartile de imobil.
(3) Fisele de anuntare a sosirii si plecarii sunt formulare înseriate si înlocuiesc cartile de imobil. Datele pe care le contine fiecare fisa sunt cele prevazute în anexa care face parte integranta din prezentele norme.
(4) Completarea fiselor se face de catre fiecare turist în momentul sosirii, pe baza actelor de identitate, care pentru cetatenii români sunt: buletinul/cartea de identitate si pasaportul, carnetul de marinar sau licenta de zbor; pentru cetatenii straini sunt: pasaportul, carnetul de identitate, legitimatia provizorie, permisul de mic trafic, carnetul de marinar sau licenta de zbor, iar pentru militarii în termen si elevii institutiilor militare de învatamânt sunt: buletinul/cartea de identitate sau, dupa caz, documentele de identitate militare (carnetul de serviciu sau legitimatia).
(5) Este interzisa cazarea oricarei persoane care nu poseda act de identitate.
(6) Fisele de anuntare a sosirii si plecarii, completate si semnate de turistii cazati, se preiau, împreuna cu actele de identitate, de catre receptioneri, care sunt obligati sa confrunte datele din fise cu cele din actul de identitate, sa semneze fisele pentru confirmarea completarii corecte a acestora si sa restituie imediat actele de identitate turistilor.
(7) Raspunderea pentru completarea corecta a fiselor de anuntare a sosirii si plecarii revine receptionerilor.
(8) Fisele de anuntare a sosirii si plecarii se întocmesc în doua exemplare, iar pentru evitarea utilizarii indigoului, acestea sunt realizate din hârtie chimizata.
(9) Originalele fiselor de anuntare a sosirii si plecarii, grupate în ordine alfabetica, se pun zilnic la dispozitie organelor de politie.
(10) Copiile de pe fisele de anuntare a sosirii si plecarii, grupate în acelasi mod ca si originalele, ramân la structurile de primire turistice, cu termen de arhivare 5 ani.
(11) Obligatia de a procura aceste formulare revine detinatorilor si administratorilor structurilor de primire turistice.
(12) Tiparirea se face contra cost, prin Regia Autonoma "Monitorul Oficial", la tarife diferentiate în functie de categoria de clasificare a structurii de primire turistice.
ART. 3
Modalitatile de predare-preluare a fiselor de anuntare a sosirii si plecarii vor fi stabilite de comun acord de unitatile de politie teritoriale si de structurile de primire turistice.
ART. 4
(1) Cazarea minorilor în vârsta de pâna la 14 ani este permisa numai în cazurile în care acestia sunt însotiti de parinti sau de reprezentantii legali.
(2) Se excepteaza de la aceasta regula minorii aflati în drumetie, tabere, excursii, concursuri sau în alte actiuni similare, însotiti de cadre didactice, antrenori si ghizi din partea organizatorilor actiunilor respective.
ART. 5
(1) În scopul asigurarii protectiei turistilor personalului structurilor de primire turistice îi este interzis sa dea relatii si informatii cu privire la sejurul turistilor în aceste unitati, fara acordul acestora, cu exceptia datelor referitoare la legalitatea sederii acestora, solicitate de ofiterii si subofiterii Ministerului de Interne cu atributii în acest scop.
(2) Vizitarea turistilor în structurile de primire turistice este admisa cu conditia ca vizitatorul sa anunte receptia. Lucratorii de la receptie au obligatia sa permita vizita numai dupa obtinerea acordului turistului care urmeaza sa fie vizitat.
(3) Vizitatorul poate ramâne peste noapte în camera turistului vizitat numai dupa anuntarea receptiei, completarea fisei turistilor si înregistrarea în celelalte documente de evidenta operativa, în vederea achitarii contravalorii serviciilor prestate de structurile de primire turistice.
ART. 6
(1) Administratiile structurilor de primire turistice raspund de paza, siguranta si integritatea bunurilor turistilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigurând masurile si dotarile necesare în acest scop.
(2) De asemenea, amenajeaza spatii corespunzatoare pentru asigurarea valorilor predate de turisti spre pastrare la receptie, luând totodata si masuri de afisare a unor anunturi în acest sens.
ART. 7
(1) Personalul structurilor de primire turistice este obligat, în cadrul atributiilor de serviciu, sa ia masuri de prevenire a infractiunilor si a altor fapte antisociale în incinta acestora.
(2) Administratiile si personalul de la receptia structurilor de primire turistice de toate tipurile au obligatia sa informeze organele de politie despre aparitia persoanelor care au savârsit infractiuni si care au fost date în urmarire, precum si a altor persoane cunoscute ca traficanti, turbulenti, prostituate, proxeneti etc.
ART. 8
(1) În conformitate cu prevederile legale, spatiul de cazare constituie resedinta temporara a turistului si în consecinta acest spatiu este inviolabil, cu exceptia situatiilor care pun în pericol viata, integritatea si bunurile turistilor, precum si baza materiala a structurilor de primire turistice.
(2) Controlul în spatiul de cazare ocupat de turist este permis numai în conditiile prevazute de lege.
ART. 9
Instruirea personalului structurilor de primire turistice în legatura cu cunoasterea si aplicarea acestor reguli se realizeaza de catre detinatorii sau administratorii unitatilor respective.

ANEXA 1
la norme

HOTEL ..........
ROOM No. ........

Fisa de anuntare a sosirii si plecarii

REGISTRATION FORM - ANMELDUNG - FORMULAIRE
TO BE COMPLETED ON ARRIVAL
AUSZUFULLEN BEI DER ANKUNFT
POUR COMPLETER A L'ARRIVEE
----------------------------------------------------
NUMELE sI PRENUMELE
SURNAME AND CHRISTIAN NAME
NAME UND VORNAME
NOME ET  PRENOME
----------------------------------------------------
DATA NAsTERII LOCUL NAsTERII CETĂŢENIA
DATE OF BIRTH PLACE OF BIRTH NATIONALITY
GEBURTSDATUM GEBURTSORT STAATSANGEHORIGKEIT
DATE DE NAISSANCE LIEU DE NAISSANCE NATIONALITE

DOMICILIUL: LOCALITATEA STRADA Nr. ŢARA
RESIDENCE: LOCALITY STREET No. COUNTRY
WOHNSITZ: ORT STRASSE Nr. LAND
DOMICILE: LOCALITE RUE No. PAYS

DATA SOSIRII DATA PLECĂRII SCOPUL CĂLĂTORIEI ÎN ROMÂNIA
DATE OF ARRIVAL DATE OF DEPARTURE PURPOSE OF TRAVELLING TO ROMANIA
ANKUNFTSDATUM ABREISEDATUM ZWECK DER REISE NACH RUMANIEN
DATE D'ARRIVE DATE DE DEPART MOTIVE DE VOTRE VOYAGE EN ROUMANIE

ACT DE IDENTITATE: SERIA Nr.
IDENTITY CARD: SERIES No.
PERSONALAUSWEIS: SERIE Nr.
PAPIERS D'IDENTITE: SERIE No.

SEMNĂTURA TURISTULUI SEMNĂTURA RECEPŢIONERULUI
TOURIST'S SIGNATURE RECEPTIONIST'S SIGNATURE
UNTERSCHRIFT DES TOURISTEN UNTERSCHRIFT DES EMPFANGSCHEFS
SIGNATURE DU TOURISTE SIGNATURE DU RECEPTIONNAIRE

H.G. Nr. 305 din 8 martie 2001

Privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 140 din 21 martie 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în România,

Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

ART. 1
Agentii economici cu activitate de turism au obligatia sa utilizeze ghizi calificati, corespunzator specificului activitatilor desfasurate pentru toate actiunile turistice organizate.
ART. 2
(1) Ghidul de turism, în sensul prezentei hotarâri, este persoana care, în baza certificatului de calificare si a atestatului, poate asigura desfasurarea în bune conditii a programelor turistice.
(2) Profesia de ghid de turism poate fi exercitata de cetateni români în vârsta de cel putin 18 ani împliniti, posesori ai unui certificat de calificare obtinut în urma absolvirii unui curs de calificare la Centrul National de Învatamânt Turistic (C.N.I.T.) sau la alte institutii de stat ori private, autorizate conform legii si atestate potrivit calificarii.
ART. 3
Categoriile de ghizi utilizate în activitatea de turism din România sunt:
a) ghid local, care asigura asistenta turistica pe un teritoriu limitat;
b) ghid national, care asigura asistenta turistica pe teritoriul national si în strainatate;
c) ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice.
ART. 4
Conditiile si criteriile privind selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism, precum si atributiile acestora se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului turismului, avizate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor.
ART. 5
(1) Activitatea de ghid de turism poate fi exercitata fie ca activitate de baza, fie ca activitate complementara.
(2) Agentii economici cu activitate de turism pot utiliza ghizi de turism numai în baza unui contract individual de munca sau a unei conventii civile de prestari de servicii, încheiata potrivit legii.
(3) Profesia de ghid de turism poate fi practicata si pe cont propriu de persoane fizice autorizate potrivit legii, cu respectarea prevederilor prezentei hotarâri si ale normelor metodologice mentionate la art. 4.
ART. 6
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt comise în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
a) exercitarea profesiei de ghid de turism de catre persoane fara atestare;
b) utilizarea de catre agentii economici a unor ghizi de turism care nu detin atestatul corespunzator actiunii turistice desfasurate.
ART. 7
Contraventiile prevazute la art. 6 se aplica persoanelor fizice si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 800.000 lei la 1.000.000 lei, fapta prevazuta la lit. a);
b) cu amenda de la 600.000 lei la 800.000 lei, fapta prevazuta la lit. b).
ART. 8
(1) Contraventiile se constata si amenzile se aplica de reprezentantii Ministerului Turismului.
(2) Contraventiilor prevazute la art. 6 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare, cu exceptia art. 25 - 27.
ART. 9
Atestatele obtinute de ghizi pâna la data prezentei hotarâri ramân valabile.
ART. 10
(1) Prezenta hotarâre intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, termen în care Ministerul Turismului va emite normele metodologice prevazute la art. 4.
(2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri se abroga Hotarârea Guvernului nr. 78/1996 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 26 februarie 1996, precum si alte dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemneaza:
Ministrul turismului,
Matei-Agathon Dan

Ministrul muncii si solidaritatii sociale,
Marian Sârbu

H.G. Nr. 263 din 22 februarie 2001

Privind amenajarea, omologarea, întretinerea si exploatarea pârtiilor si traseelor de schi pentru agreement

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 115 din 7 martie 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în România, Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

ART. 1
(1) În scopul protectiei turistilor si practicarii schiului de agrement în conditii de siguranta pentru turisti, pârtiile si traseele de schi pentru agrement vor putea fi utilizate numai dupa omologarea acestora.
(2) Asigurarea securitatii schiorilor pe pârtiile si traseele de schi omologate constituie obligatia administratorului acestora.
ART. 2
În sensul prezentei hotarâri, prin termenii urmatori se întelege:
a) domeniul pentru schi - terenul care ofera conditiile adecvate practicarii schiului pentru agrement;
b) pârtia de schi pentru agrement - acea parte a domeniului pentru schi amenajat care este destinata practicarii schiului pentru agrement în conditii de siguranta pentru schiori;
c) traseul de schi - acea parte a domeniului pentru schi amenajat care face legatura între pârtiile de schi;
d) administratorul pârtiilor si/sau traseelor de schi pentru agrement - persoana juridica sau fizica autorizata care le exploateaza si le întretine în scopul practicarii schiului de agrement.
ART. 3
Refacerea oricaror lucrari executate pe pârtiile si traseele de schi pentru agrement omologate, altele decât cele privind amenajarea sau întretinerea acestora, este în sarcina partii care a angajat executarea lucrarilor respective.
ART. 4
(1) Omologarea pârtiilor de schi pentru agrement se face de Ministerul Turismului împreuna cu consiliile judetene în cadrul unor comisii special constituite, cu consultarea reprezentantilor asociatiilor profesionale de profil si a consiliului local pe a carui raza se afla pârtia sau traseul de schi supus omologarii.
(2) Administratorul va solicita omologarea pârtiilor de schi înainte de darea în exploatare a acestora.
(3) Este interzis administratorilor sa exploateze pârtii si trasee pentru schi care nu au fost omologate.
ART. 5
Persoanele care utilizeaza pârtiile si traseele de schi sunt obligate sa respecte regulile de conduita stabilite prin normele prevazute la art. 4.
ART. 6
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
a) exploatarea pârtiilor si a traseelor de schi pentru agrement fara a fi omologate;
b) neasigurarea indicatoarelor de semnalizare, a balizelor si a mijloacelor de protectie în locurile si la obstacolele periculoase;
c) neluarea masurilor de interdictie, totala sau partiala, a accesului pe pârtiile si pe traseele de schi pentru agrement, în caz de ceata, viscol sau în cazul pericolului de declansare a avalanselor, precum si în cazul utilizarii acestora pentru antrenamente si competitii sportive;
d) efectuarea de lucrari pe pârtiile si pe traseele de schi pentru agrement omologate, altele decât cele prevazute în studiile si proiectele de amenajare autorizate;
e) utilizarea pentru pasunat a pârtiilor si a traseelor de schi pentru agrement omologate;
f) neasigurarea postului de prim-ajutor pe pârtiile de schi pentru agrement omologate.
ART. 7
Persoanele fizice care au savârsit faptele prevazute la art. 6 se sanctioneaza cu amenda de la 800.000 lei la 1.000.000 lei.
ART. 8
Constatarea contraventiilor prevazute la art. 6 si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul cu atributii de control al Ministerului Turismului si de cel al autoritatii administratiei publice locale.
ART. 9
Contraventiilor prevazute la art. 6 le sunt aplicabile si prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 10
Normele privind omologarea, amenajarea, întretinerea si exploatarea pârtiilor si traseelor de schi pentru agrement se stabilesc de Ministerul Turismului, cu avizul Ministerului Tineretului si Sportului si al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului în termen de maximum 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri.
ART. 11
(1) Prezenta hotarâre intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri se abroga Hotarârea Guvernului nr. 801/1996 pentru aprobarea Normelor privind amenajarea, omologarea, întretinerea si exploatarea pârtiilor si traseelor de schi pentru agrement, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 25 septembrie 1996, precum si orice alte dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemneaza:
Ministrul turismului,
Matei-Agathon Dan

Ministrul tineretului si sportului,
Georgiu Gingaras

p. Ministrul apelor si protectiei mediului,
Ioan Jelev,
secretar de stat

Ministrul lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei,
Miron Tudor Mitrea

Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmânca

H.G. Nr. 238 din 8 februarie 2001

 Privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 88 din 21 februarie 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 27 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în România,

Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

ART. 1
(1) Agentiile de turism îsi pot desfasura activitatea de oferire, comercializare si vânzare a serviciilor si a pachetelor de servicii turistice pe teritoriul României numai în baza licentei de turism emise de Ministerul Turismului.
(2) Persoana care asigura conducerea operativa a unei agentii de turism, a unei filiale a acesteia din alta localitate sau a unei structuri de primire turistica va detine brevet de turism, prin care se atesta pregatirea profesionala în domeniul turismului.
ART. 2
În sensul prezentei hotarâri, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) licenta de turism este documentul prin care se atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice în conditii de calitate si siguranta pentru turisti si posibilitatea de a înfiinta o agentie de turism;
b) brevetul de turism este documentul prin care se atesta capacitatea profesionala în domeniul turismului a persoanelor fizice care asigura conducerea agentiilor de turism sau a structurilor de primire turistice.
ART. 3
(1) Licentele si brevetele de turism se elibereaza de Ministerul Turismului, la cererea agentului economic si, respectiv, a persoanelor fizice care solicita obtinerea brevetului de turism.
(2) În termen de maximum 30 de zile de la data înregistrarii cererii agentului economic, respectiv a persoanei fizice, Ministerul Turismului, cu consultarea asociatiilor profesionale din domeniul turismului, va efectua verificarile necesare si va elibera licenta si, respectiv, brevetul de turism.
(3) În situatia în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru emiterea licentei si, respectiv, a brevetului de turism, Ministerul Turismului va comunica solicitantilor, în termenul prevazut la alin. (2), motivul pentru care acestea nu pot fi eliberate.
ART. 4
(1) Licenta si brevetul de turism sunt netransmisibile si se afiseaza în copie autentificata la loc vizibil în incinta agentiei de turism si a filialelor acesteia, pentru a da posibilitatea turistilor sa cunoasca daca agentia în cauza functioneaza legal.
(2) Pe documentele emise de agentiile de turism si filialele acestora este obligatoriu sa se înscrie numarul licentei de turism; optional acesta va fi înscris si pe firma agentiei si a filialelor.
ART. 5
În situatia în care nu mai sunt îndeplinite criteriile care au stat la baza acordarii licentei de turism pentru agentia de turism sau pentru filialele acesteia, agentul economic în cauza are obligatia sa solicite în termen de 10 zile Ministerului Turismului eliberarea unei noi licente de turism, potrivit conditiilor efectiv îndeplinite.
ART. 6
Licentele de turism vor fi vizate de Ministerul Turismului din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea licentei de turism cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acesteia sau de la ultima viza.
ART. 7
Criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism vor fi stabilite de Ministerul Turismului, cu consultarea asociatiilor profesionale, patronale si sindicale din domeniul turismului, prin norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului turismului, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 8
(1) Licenta de turism se suspenda pentru o perioada de pâna la un an de catre Ministerul Turismului, în una dintre urmatoarele situatii:
a) comercializarea pachetelor de servicii turistice se realizeaza fara respectarea reglementarilor legale în vigoare;
b) neasigurarea de ghizi atestati pentru derularea în bune conditii a programelor turistice, conform reglementarilor în vigoare;
c) utilizarea de autocare neclasificate;
d) asigurarea de servicii de cazare si alimentatie în structuri de primire turistice care nu detin certificate de clasificare;
e) functionarea agentiei de turism sau a filialei acesteia din alta localitate decât cea în care este situat sediul agentiei fara ca persoana care asigura conducerea sa detina brevet de turism;
f) prestarea de servicii turistice prin filiale ale agentiei turistice care nu au obtinut licenta de turism.
(2) Licenta de turism este suspendata pe perioada în care agentul economic nu mai are achitata polita de asigurare.
ART. 9
(1) Licenta de turism se retrage de catre Ministerul Turismului în urmatoarele situatii:
a) când se repeta una dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (1);
b) când agentul economic comunica Ministerului Turismului, din proprie initiativa, renuntarea la desfasurarea activitatii de turism;
c) când licenta de turism este transmisa în scopul utilizarii de catre alt agent economic care nu a obtinut licenta;
d) când agentul economic nu mai îndeplineste criteriile care au stat la baza eliberarii licentei.
(2) Titularul unei licente de turism retrase în conditiile prevazute la alin. (1) lit. a) si c) nu mai are dreptul sa solicite eliberarea unei noi licente de turism timp de 2 ani de la data retragerii.
ART. 10
Ministerul Turismului va publica periodic lista cuprinzând licentele de turism suspendate sau retrase si, respectiv, lista cuprinzând brevetele de turism retrase. Publicarea se va face cel putin într-un cotidian central si într-unul local din judetul în care sunt situate agentiile de turism în cauza.
ART. 11
Brevetul de turism se retrage de Ministerul Turismului în una dintre urmatoarele situatii:
a) când nu mai sunt îndeplinite criteriile care au stat la baza eliberarii acestuia;
b) când, din motive imputabile titularului brevetului de turism, s-a anulat licenta de turism sau, respectiv, certificatul de clasificare a structurii de primire turistice pe care acesta o conduce.
ART. 12
Neacordarea sau retragerea licentei sau brevetului de turism, precum si nevizarea sau suspendarea licentei de turism pot fi atacate la instanta de contencios administrativ în conditiile legii.
ART. 13
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
a) desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism de catre agenti economici cu licenta de turism suspendata, nevizata sau cu viza expirata;
b) nerespectarea obiectului de activitate înscris în licenta de turism, corespunzator tipului de licenta de turism obtinut;
c) desfasurarea de activitati turistice prin filiale care nu au obtinut licenta;
d) desfasurarea de activitati turistice în alte sedii decât cele înscrise în licenta de turism;
e) neasigurarea conducerii de catre persoane posesoare de brevet de turism a agentiilor si structurilor de primire turistice în conditiile stabilite potrivit normelor metodologice prevazute la art. 7;
f) nerespectarea conditiilor si criteriilor în baza carora s-a eliberat licenta de turism;
g) neafisarea licentei de turism în conditiile prevazute la art. 4 alin. (1).
ART. 14
Contraventiile prevazute la art. 13 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) faptele prevazute la lit. a) - f), cu amenda de la 800.000 lei la 1.000.000 lei;
b) fapta prevazuta la lit. g), cu amenda de la 600.000 lei la 800.000 lei.
ART. 15
Contraventiile se constata si amenzile se aplica de salariatii cu atributii de control din cadrul Ministerului Turismului.
ART. 16
Contraventiilor prevazute la art. 13 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 25 si 26.
ART. 17
Licentele si brevetele de turism eliberate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri ramân valabile în masura în care corespund criteriilor stabilite prin normele metodologice prevazute la art. 7. Celelalte licente si brevete de turism eliberate îsi pastreaza valabilitatea numai pentru o durata de doua luni, perioada în care titularii acestora vor solicita eliberarea de noi licente si brevete de turism.
ART. 18
(1) Prevederile prezentei hotarâri intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, termen în care vor fi publicate normele metodologice prevazute la art. 7.
(2) La data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri se abroga Hotarârea Guvernului nr. 513/1998 privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice si de acordare a brevetelor si licentelor de turism, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 27 august 1998, precum si orice alte dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemneaza:
Ministrul turismului,
Matei-Agathon Dan

O.M.T. Nr. 235 din 6 iunie 2001

Privind asigurarea turistilor în cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism

EMITENT: MINISTERUL TURISMULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 433 din 2 august 2001

Ministrul Turismului, în temeiul Hotarârii Guvernului nr. 24/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Turismului, în baza Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, cu modificarile ulterioare, si a Hotarârii Guvernului nr. 238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism, emite urmatorul ordin:

ART. 1
(1) Agentii economici care comercializeaza pachete de servicii turistice au obligatia sa încheie polite de asigurare cu societati de asigurare privind asigurarea rambursarii cheltuielilor de repatriere si/sau a sumelor achitate de turisti, în cazul insolvabilitatii sau a falimentului agentiei de turism.
(2) Polita de asigurare se va încheia pe baza modelului de polita-cadru prezentat în anexa nr. 1.
(3) Politele de asigurare vor fi încheiate cu societati de asigurare agreate de Ministerul Turismului. Metodologia de agreare a societatilor de asigurare este prezentata în anexa nr. 2.
ART. 2
Polita de asigurare se încheie pe o durata de un an de la data încheierii, iar suma asigurata va fi de 50.000 dolari S.U.A. pentru agentiile touroperatoare si de 10.000 dolari S.U.A. pentru agentiile detailiste.
ART. 3
În contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice încheiat între agentiile de turism si turisti, indiferent de modul de prezentare a acestuia (catalog, pliant sau alt înscris), este obligatoriu sa se consemneze faptul ca turistul este asigurat pentru insolvabilitatea sau falimentul agentiei de turism, precum si conditiile si termenele în care turistul poate solicita plata despagubirilor.
ART. 4
Comercializarea pachetelor de servicii turistice fara încheierea politei de asigurare se sanctioneaza cu suspendarea licentei de turism, potrivit art. 8 alin. (2) din Hotarârea Guvernului nr. 238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism.
ART. 5
Societatile de asigurare vor transmite periodic Ministerului Turismului situatia cuprinzând agentiile de turism asigurate.
ART. 6
Agentii economici care comercializeaza pachete de servicii turistice au obligatia sa încheie polite de asigurare, în conditiile art. 1 si 2, pâna la data de 1 august 2001.
ART. 7
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.
ART. 8
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul turismului,
Matei-Agathon Dan

    ANEXA 1
 __________________________________________________________________________
|                                                                          |
|                            POLIŢĂ DE ASIGURARE                           |
|    privind rambursarea cheltuielilor de repatriere si/sau a sumelor      |
|   achitate de catre turist, în cazul insolvabilitatii sau falimentului   |
|                            agentiei de turism                            |
|__________________________________________________________________________|
| Asiguratul            | Denumirea               |                        |
|                       |_________________________|________________________|
|                       | Registrul comertului    |                        |
|                       |_________________________|________________________|
|                       | Licenta de turism       | Nr.       | Data       |
|                       |_________________________|___________|____________|
|                       | Sediul principal        |                        |
|                       |_________________________|________________________|
|                       | Telefon                 |                        |
|                       |_________________________|________________________|
|                       | Fax                     |                        |
|                       |_________________________|________________________|
|                       | E-mail                  |                        |
|                       |_________________________|________________________|
|                       | Agentia de turism       |                        |
|_______________________|_________________________|________________________|
|  Asiguratorul         | Denumirea                                        |
|                       |__________________________________________________|
|                       | Sediul                                           |
|                       |__________________________________________________|
|                       | Telefon                                          |
|                       |__________________________________________________|
|                       | Fax                                              |
|                       |__________________________________________________|
|                       | E-mail                                           |
|_______________________|__________________________________________________|
| Beneficiarii                          |Turistii, conform conditiilor de  |
|                                       |asigurare (în temeiul contractelor|
|                                       |de comercializare a pachetelor de |
|                                       |servicii turistice)               |
|_______________________________________|__________________________________|
| Suma asigurata                        |Conform art. 2 din ordin          |
|_______________________________________|__________________________________|
| Prima de asigurare                    |                                  |
|_______________________________________|__________________________________|
| Cota de prima                         |                                  |
|_______________________________________|__________________________________|
| Fransiza                              |                                  |
|_______________________________________|__________________________________|
| Perioada de asigurare                 | De la            | La            |
|_______________________________________|__________________|_______________|
| La prezenta se anexeaza conditiile de asigurare prevazute în anexa care  |
| face parte integranta din polita.                                        |
|__________________________________________________________________________|
| Prezenta polita a fost eliberata în 3 (trei) exemplare, câte un exemplar |
| pentru fiecare parte si un exemplar pentru Ministerul Turismului.        |
|__________________________________________________________________________|
| Am primit un exemplar original al politei si anexa.                      |
|__________________________________________________________________________|
|                                                                          |
|                                                                          |
|               Asigurator,                  Asigurat,                     |
|           ..................           .................                 |
|__________________________________________________________________________|

ANEXA 2

Metodologia de agreare a societatilor de asigurare

Agrearea societatilor de asigurare se face de Ministerul Turismului, cu consultarea prealabila a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
În vederea obtinerii agrearii societatile de asigurare vor prezenta Ministerului Turismului o documentatie cu urmatorul continut:
- copie de pe autorizatia de functionare eliberata în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor;
- copie de pe certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comertului;
- angajamentul scris al societatii de asigurare ca a luat cunostinta de polita-cadru aprobata, pe care se obliga sa o utilizeze în relatiile contractuale cu agentiile de turism, fara a introduce alte clauze care sa contravina principiilor acesteia sau sa impuna agentiilor de turism alte obligatii decât cele stabilite prin aceasta.
Societatile de asigurare nu mai sunt agreate în urmatoarele situatii:
- când nu mai detin autorizatie de functionare;
- când din analiza politelor încheiate si din sesizarile primite de la Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din România (ANAT) rezulta ca nu respecta angajamentul prevazut mai sus.
Ministerul Turismului va informa agentii economici prin asociatiile profesionale si prin mass-media cu privire la societatile de asigurare agreate, precum si cu privire la cele carora li s-a retras agrearea.

ANEXA 1
la polita de asigurare

CONDIŢII DE ASIGURARE
privind rambursarea cheltuielilor de repatriere si/sau a sumelor achitate de catre turisti în cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism

1. Definitii

1.1. Agentia de turism - unitatea specializata care ofera si vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora.
1.2. Asiguratul - societatea comerciala înregistrata în România, titulara licentei de turism pentru agentia de turism.
1.3. Beneficiarul - turistul.
1.4. Cheltuielile de repatriere - cheltuielile efectuate de turist dupa întreruperea de catre asigurat a derularii contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, pentru ca turistul sa se poata întoarce la punctul originar de plecare din România, în conditii de confort si pret similare celor contractate.
1.5. Contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice - acordul de vointa dintre asigurat si turist, care are ca obiect cumpararea unui pachet de servicii turistice de catre turist si eliberarea documentelor de plata si a documentelor de calatorie de catre asigurat.
1.6. Dauna - prejudiciul financiar suferit de turist.
1.7. Debitul - sumele achitate si/sau cheltuielile de repatriere. În cazul în care plata de catre turist a serviciilor contractate cu agentia de turism a fost facuta în lei, debitul se actualizeaza în functie de rata inflatiei.
1.8. Despagubirea - suma datorata de asigurator beneficiarului în urma producerii evenimentului asigurat.
1.9. Evenimentul asigurat - neplata debitului de catre asigurat ca urmare a insolvabilitatii sau falimentului acestuia.
1.10. Falimentul - procedura judiciara de executare silita a bunurilor din averea asiguratului, în scopul acoperirii datoriilor comerciale ale acestuia.
1.11. Insolvabilitatea - situatia în care asiguratul nu achita debitul în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la primirea de catre acesta de la turist a documentelor justificative sau daca întrerupe unilateral acordarea serviciilor.
1.12. Licenta de turism - documentul prin care se atesta capacitatea asiguratului de a comercializa servicii turistice în conditii de calitate si siguranta pentru turisti.
1.13. Pachetul de servicii turistice - combinatia prestabilita a cel putin doua dintre urmatoarele trei grupe de servicii, cu conditia ca durata neîntrerupta a acestora sa depaseasca 24 de ore sau sa cuprinda o înnoptare, si anume: transport, cazare si alte servicii, fara legatura cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora si care reprezinta o parte semnificativa a pachetului de servicii turistice, cum ar fi: alimentatie, tratament balnear, agrement si altele asemenea.
1.14. Sumele achitate - contravaloarea serviciilor turistice neprestate turistului - servicii platite de acesta în conformitate cu contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice încheiat cu asiguratul.
1.15. Turistul - orice persoana care cumpara sau care se angajeaza sa cumpere pachetul de servicii turistice - contractant principal - sau orice alta persoana în numele careia contractantul principal se angajeaza sa cumpere pachetul de servicii turistice - alti beneficiari - sau oricare alta persoana în favoarea careia contractantul principal sau alti beneficiari cedeaza pachetul de servicii turistice - cesionarul.

2. Obiectul politei de asigurare

2.1. Obiectul prezentei polite de asigurare este acoperirea de catre asigurator a riscului de neplata a debitului pe care îl are asiguratul fata de turisti (beneficiarii asigurarii), cauzat de neexecutarea integrala sau partiala a contractelor de comercializare a pachetului de servicii turistice încheiate cu acestia, în cazul insolvabilitatii sau falimentului asiguratului.
2.2. Asiguratorul accepta ca în schimbul primei de asigurare încasate de la asigurat sa garanteze turistilor - beneficiari ai asigurarii - plata debitelor în cazul insolvabilitatii sau falimentului asiguratului.

3. Excluderi

Asiguratorul nu datoreaza despagubiri pentru:
a) daune rezultate din alte cauze decât insolvabilitatea sau falimentului asiguratului;
b) alte sume solicitate de turist în afara celor privind cheltuielile de repatriere si/sau a sumelor achitate de catre acesta;
c) cheltuielile efectuate de turist înainte de începerea derularii contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, care nu sunt incluse în pretul pachetului de servicii turistice (taxa de viza, vaccinari, taxe de aeroport);
d) sumele achitate de catre turist, pe care asiguratul nu este obligat sa le restituie conform contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice;
e) daune generate de forta majora invocata de asigurat, dovedita cu documente emise de autoritatile publice competente. Prin caz de forta majora se întelege împrejurarile care au intervenit dupa încheierea contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, ca urmare a unor evenimente extraordinare, neprevazute si inevitabile pentru parti;
f) frauda, rea-intentie sau rea-credinta din partea turistului sau a reprezentantilor acestuia;
g) daune rezultate din orice consecinta a razboiului, invaziei, actelor de agresiune straina (fie ca razboiul este declarat sau nu), razboi civil, rebeliune, revolutie, insurectie, lovitura de stat;
h) daune rezultate din vina turistului.

4. Suma asigurata

Suma asigurata reprezinta limita raspunderii pe care asiguratorul o are pentru turistii agentiei de turism pâna la limita acesteia.

5. Perioada de asigurare si perioada de raspundere

5.1. Perioada de asigurare este mentionata în polita de asigurare.
5.2. Perioada de raspundere, în cazul fiecarui contract de comercializare a pachetului de servicii turistice, începe la data semnarii respectivului contract.
5.3. Raspunderea, în cazul fiecarui contract de comercializare a pachetului de servicii turistice, înceteaza în una dintre urmatoarele situatii, indiferent care dintre acestea intervine mai întâi:
a) finalizarea derularii pachetului de servicii turistice, conform contractului respectiv;
b) rezilierea contractului respectiv;
c) plata integrala a debitului de catre asigurat sau de catre un tert; în cazul platii partiale raspunderea asiguratorului se diminueaza în mod corespunzator;
d) plata despagubirii datorate de catre asigurator.

6. Prima de asigurare

6.1. Cota de prima de asigurare este precizata în polita de asigurare si se aplica la suma asigurata.
6.2. Prima de asigurare este platita în aceeasi moneda în care este exprimata suma asigurata.

7. Fransiza

7.1. Fransiza este partea de risc ramasa în raspunderea turistului, exprimata în procente din suma asigurata, si se deduce din fiecare dauna.
7.2. Fransiza este precizata în polita de asigurare.

8. Obligatiile asiguratului

8.1. Asiguratul are obligatia de a plati prima de asigurare.
8.2. Asiguratul are obligatia de a informa turistul în legatura cu conditiile de asigurare privind rambursarea sumelor achitate de catre turist si/sau a cheltuielilor de repatriere.
8.3. Asiguratul are obligatia de a întocmi contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
8.4. Asiguratul are obligatia de a informa asiguratorul în legatura cu orice modificare intervenita în unul dintre urmatoarele elemente: denumire, forma juridica, sediu, telefon, structura actionariatului, licenta de turism, brevete de turism.

9. Obligatiile asiguratorului

9.1. Asiguratorul are obligatia de a plati despagubirea pe baza documentelor justificative mentionate la pct. 10.6, în conditiile prezentei polite de asigurare; despagubirea se face în moneda contractului de comercializare a serviciilor turistice.
9.2. În cazul în care plata de catre turist a serviciilor contractate cu agentia de turism a fost facuta în lei, despagubirea se actualizeaza în functie de rata inflatiei.

10. Constatarea daunelor si plata despagubirilor

10.1. În cazul în care asiguratul nu efectueaza repatrierea turistului, turistul are obligatia de a anunta imediat asiguratorul prin telefon, fax sau e-mail. În aceasta situatie asiguratorul nu are obligatia de a achita imediat contravaloarea cheltuielilor de repatriere, ci de a o rambursa dupa întoarcerea turistului în România, în conditiile prezentei polite de asigurare.
10.2. În cazul în care turistul solicita de la asigurat rambursarea sumelor achitate si/sau a cheltuielilor de repatriere, acesta trebuie sa trimita documentele justificative catre asigurat prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Turistul are obligatia sa pastreze fotocopii de pe respectivele documente justificative. Turistul poate solicita asiguratului rambursarea sumelor achitate si/sau a cheltuielilor de repatriere, în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data încheierii derularii pachetului de servicii turistice sau de la data repatrierii.
10.3. Turistul are obligatia de a notifica asiguratorului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, în legatura cu solicitarea adresata asiguratului privind rambursarea sumelor achitate si/sau a cheltuielilor de repatriere, în termen de 5 (cinci) zile calendaristice de la data confirmarii de primire prevazute la pct. 10.2.
10.4. În cazul în care, în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data confirmarii de primire a documentelor justificative de catre asigurat, turistul nu a primit sumele solicitate de la asigurat, are loc evenimentul asigurat.
10.5. În termen de 10 (zece) zile calendaristice de la data producerii evenimentului asigurat turistul are obligatia de a transmite asiguratorului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cererea de despagubire însotita de documentele justificative.
10.6. Documentele justificative constau în principal în:
a) contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice;
b) confirmarile de primire precizate la pct. 10.2, 10.3 si 10.5;
c) fotocopiile de pe documentele de plata a avansului (chitante, ordine de plata etc.), în cazul cererilor de rambursare a sumelor achitate de turist;
d) fotocopiile de pe documentele de transport si cazare, în cazul cererilor de rambursare a cheltuielilor de repatriere.
10.7. Despagubirea nu poate depasi suma achitata de turist în contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice, precum si sumele necesare repatrierii acestuia, cu respectarea prevederilor pct. 9.2.
10.8. Din despagubire se scade fransiza mentionata pe polita.
10.9. Despagubirea va fi platita în termen de 30 (treizeci) de zile calendaristice de la data primirii de catre asigurator a documentelor justificative de la turist.
10.10. În cazul în care dupa plata despagubirii asiguratul plateste debitul catre turist, turistul are obligatia de a restitui asiguratorului despagubirea primita, în termen de 5 (cinci) zile lucratoare de la data primirii de la asigurat a sumelor reprezentând debitul.

11. Dispozitii finale

11.1. Prin plata despagubirii si în limita acesteia asiguratorul se subroga în toate drepturile turistului împotriva asiguratului si este mandatat sa foloseasca toate mijloacele legale pentru executarea silita a asiguratului.
11.2. Asiguratorul are dreptul de a rezilia prezenta polita în cazul retragerii licentei de turism a asiguratului de catre autoritatea competenta. Asiguratorul este raspunzator în continuare exclusiv pentru contractele de comercializare a pachetelor de servicii turistice încheiate înainte de data rezilierii.
11.3. Asiguratorul are dreptul de a suspenda prezenta polita de asigurare în oricare dintre urmatoarele cazuri:
- suspendarea de catre autoritatea competenta a licentei de turism aferente asiguratului;
- nerespectarea obligatiilor asumate de asigurat prin prezenta polita de asigurare.
Asiguratorul este raspunzator în continuare exclusiv pentru contractele de comercializare a pachetelor de servicii turistice încheiate înainte de data suspendarii.
11.4. Prezentele clauze contractuale sunt completate cu prevederile legale în vigoare.
11.5. Orice litigiu rezultat din interpretarea si/sau din executarea prezentei polite de asigurare se solutioneaza pe cale amiabila sau, daca nu este posibil astfel, de catre instantele de judecata competente din România.



[1] Guvernul României, Program de guvernare 2005-2008, 2004, p. 74

[2] Strategia prezentata este elaborata de fosta guvernare, iar în prezent actualul Guvern lucreaza la realizarea unei noi strategii, dar va fi totusi utilizata în scop didactic

[3] Ministerul   Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Strategia dezvoltarii turismului în România, 2003, p.17

[4] Ministerul   Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Strategia dezvoltarii turismului în România, 2003, p. 21

[5] Ministerul   Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Strategia dezvoltarii turismului în România, 2003, p. 22

[6] Ministerul   Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Strategia dezvoltarii turismului în România, 2003, p 25

[7] AnatMedia, nr. 9, 2004

[8] Ministerul   Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Strategia dezvoltarii turismului în România, 2003, p. 26

[9] Ministerul   Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Strategia dezvoltarii turismului în România, 2003, p. 31

[10] MTCT, ANT, op. cit., p. 31-37

[11] MTCT, ANT, op. cit., p. 31-37

[12] MTCT, ANT, op. cit., p. 31-37

[13] Ministerul   Transporturilor, Constructiilor si Turismului, op. cit., p. 34

[14] MTCT, ANT, op. cit., p. 31-37

[15] Ministerul   Transporturilor, Constructiilor si Turismului, op. cit., p. 35

[16] Ministerul   Transporturilor, Constructiilor si Turismului, op. cit., p. 40

[17] MTCT, ANT, op. cit., p. 17

[18] Ministerul   Transporturilor, Constructiilor si Turismului, op. cit., p. 42

* PR= public relations


Document Info


Accesari: 3393
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )