Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PREZENTAREA MULTIMEDIA A ORASULUI AMSTERDAM - LUCRARE DE LICENTA

Turism












ALTE DOCUMENTE

Mediu tropical Haiti
Vila Victoria 2**
TENERIFE
Confortul munte
PALACE
ANSAMBLUl REZIDENTIAL “SAN REMO” SNAGOV- ROMANIA
SCHI IN BUCEGI
ASPECTE ALE TURISMULUI RURAL DIN ALTE TARII EUROPENE
DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI

          UNIVERSITATEA  ROMÂNO - AMERICANĂ

FACULTATEA  DE  ECONOMIA  TURISMULUI  INTERN                                                                                                



                          sI  INTERNAŢIONAL

LUCRARE DE LICENŢĂ

        UNIVERSITATEA  ROMÂNO - AMERICANĂ

FACULTATEA  DE  ECONOMIA  TURISMULUI  INTERN                                                                                                

                          sI  INTERNAŢIONAL

PREZENTAREA  MULTIMEDIA

   A  ORAsULUI  AMSTERDAM

Coordonator stiintific:

Prof.Univ.

                                                                   Absolvent:

                                                                  

                                            BUCUREsTI

                                                  2008

                                    CUPRINS

Capitolul 1.

PREZENTAREA ORAsULUI AMSTERDAM

1.1. Sa cunoastem Amsterdamul

1.2.Putina geografie

1.3.Întemeierea orasului

       1.3.1.Orasul se dezvolta

1.4.Reforma

1.5.Religia olandezilor

1.6.Case cu frontoane pe malurile canalelor

      1.6.1.Excentrici si artisti

      1.6.2.Biciclete peste tot

      1.6.3.Canalele

Capitolul 2.

ANALIZA ACTIVITĂŢILOR DE TURISM DIN AMSTERDAM

2.1.Amsterdamul un adevarat tezaur de muzee de arta

2.2.Sexul

2.3.Restaurante – preturi

2.4.Shopping

     2.4.1.Zone comerciale

     2.4.2.Duty-free

     2.4.3.Diamante

2.5.Parcuri

2.6.Plajele orasului

2.7.Forta de munca

2.8.Porturile Amsterdamului

2.9.Indicatorul de turism Lugano

                     

                                    I

                   Prezentarea orasului Amsterdam

Ţara a lalelelor si a altor o mie de flori minunate, a morilor de vânt si a portelanurilor de Delft ,a lacurilor învolburate si a canalelor romantice, patria unor pictori care au dat omenirii opere de prima marime, Olanda atrage ca un magnet turistii iubitori de natura si de arta. Fie ca i se spune, Nederland, Niederland, Holland, Pays-Bas sau Ţarile de Jos, Olanda este cunoscuta ca una din cele mai „simpatice” si respectate state europene,simpatie si prestigiu datorate mai ales vredniciei locuitorilor sai. Ţara Batavilor reprezinta un tip mai aparte de civilizatie în peisajul european. Calatorii români, sositi de la Marea Neagra si Carpati, dintr-o zona daruita de Dumnezeu cu avutii naturale, vor gasi în Olanda un loc în care oamenii sunt cei care au luptat pentru a-si face viata mai lesnicioasa. Ei au reusit sa-i smulga naturii pamânt si, cum aproape jumatate din suprafata tarii lor se gaseste sub nivelul marii, contruind diguri si-au protejat viata si avutiile.

1.1   Sa cunoastem Amsterdamul                  

ODINIOARĂ UN PORT COMERCIAL PLIN DE VIAŢĂ, Amsterdamul   pastreaza înca acel freamat care nu se regaseste in niciun alt oras vest-european.Oras   mic,cosmopolit,acesta va ofera orice doriti si puteti face descoperiri neasteptate de   fiecare data.Astazi asezarea ne prezinta doua imagini deosebite: aceea de oras cultural al secolului al XVII-lea,construit de-a lungul canalelor si aceea de important centru    international de afaceri.Forta de munca poliglota, localizarea excelenta si  permisivitatea legislatiei în domeniul impozitelor au conlucrat pentru a atrage gigantii  economici din toata lumea.Atât diverse companii multinationale consacrate,ca IBM si Sony, cât si unele mai noi, orientate spre tehnologie, cum ar fi dot.com-urile, au profitat de pe urma resurselor bogate oferite de oras. Chiar si în aceste conditii, este nevoie doar de putina imaginatie si de blânda mângâiere a unei raze de luna ca traficul, cabinele telefonice, cladirile si magazinele de suveniruri sa dispara, fiind înlocuite de romantismul canalelor.

Un alt atu al orasului îl constituie bogatia mostenirii culturale care se regaseste în marile muzee de arta. Muzeele din Amsterdam adapostesc unele dintre cele mai valoroase obiecte de arta ale lumii occidentale. Se afla aici, lucrari ale  marilor maestri locali, dar si lucrari ale altor artisti, cum ar fi Georg Breitner, care a colindat Amsterdamul împreuna cu prietenul sau Vincent van Gogh si care a pictat noaptea si iarna. Dar nu trebuie sa judecati arta din Amsterdam numai din perspectiva istorica; arta contemporana este, de asemenea, bine reprezentata. Mult timp izvor de inspiratie pentru generatii de artisti, pitorestile canale si casele cu acoperis triunghiular sunt si astazi subiectul favorit al pictorilor amatori. Îi puteti vedea etalându-si lucrarile recente pe cheiuri.

Atitudinea pragmatica, liberala, a orasului explica prezenta faimosului sau Walletjes sau Cartierul Felinarelor Rosii, unde prostituatele îsi arata nurii la ferestrele care dau spre cea mai veche biserica o orasului (Oude Kerk). Perceperea gresita a orasului face ca adesea Olanda sa fie zugravita ca toleranta fara discriminare fata de traficul de droguri; in realitate insa, mai mult decât in alte tari, aici se face diferenta între drogurile puternice si cele usoare. Puteti fuma relaxat o tigara cu marijuana în anumite cafenele, deoarece „drogurile usoare”, in cantitati mici, sunt permise. De asemenea, nu este nicio problema sa mergeti la terasa unui local si sa beti o bere rece sau altceva mai tare sau sa intrati într-una din „cafenele brune” pe ale caror pereti nicotina si-a pus amprenta de-a lungul anilor.

Puteti sa vizitati în fuga muzeele si sa surprindeti o frântura din atmosfera canalelor in    doua-trei zile, dar pentru a va bucura cu adevarat de farmecul orasului este   recomandabil sa va rezervati o saptamâna. Orasul este cel mai frumos primavara, când   parcurile si jardinierele de la ferestre sunt pline de flori (da, lalele din abundeta) si puteti avea o imagine clara a acoperisurilor care se zaresc printre ramurile copacilor abia înfrunziti. Iernile pot fi geroase, cu vânturi muscatoare, dar o compensatie pentru canalele înghetate este patinajul.Dupa ce patinati, va puteti încalzi cu o portie zdravana de supa de mazare (erwtensoep), care se vinde la tarabele asezate chiar pe gheata.

1.2   Putina geografie

Geografia Olandei este dominata de relatia ape-pamânturi. Rolul primordial revine Marii Nordului, vecina de la Apus, dar si marilor cursuri de apa, Rin (Rijn-Rhein) si Meusa (Maas), care, împreuna prin multiplele lor guri de varsare, alcatuiesc o mare delta.

Rinul este cel mai important fluviu navigabil al Europei Occidenale. În Olanda, spre varsare, se bifurca în doua brate principale, numite Waal si Leck. Delta comuna cu Maas are si ea multe brate, din care cel nordic, numit Ij (Ijssel, Y), se varsa în noul lac de apa dulce Ijseelmeer.

În partea de sud a tarii, un alt important fluviu, Schelde, se varsa în Marea Nordului. Întregul teritoriu national este brazdat si de o multime de canale (însumând 4500km, din totalul de 6000km al apelor navigabile), folosite pentru comert, comunicatii, agricultura si agrement. Marea constituie o sursa de hrana si alte venituri, dar pericolul permanent de inundatii si lupta pentru dobândirea de noi teritorii a dus la construirea pe tarmurile ei a unor imense diguri si poldere.

Ce este si cum se obtine un polder? Pe un intrând al marii se înalta un dig (in neerlandeza, dam = dig; asa au aparut Digul Amstel, Digul Rotter etc.) care va închide si izola intrândul, în spatele digului ramânând un lac cu ape sarate. Acest lac, desecat cu ajutorul pompelor si morilor, drenat si umplut cu pamânt, va deveni un câmp de cultura – un polder.Adeseori chiar sub nivelul marii. Pamânturile nou create, fiind mai joase decât oglinda marii, erau ca niste bureti absorbind mereu apa. Astfel ca olandezii au devenit constructori si ingineri specialisti  în îndiguiri si ameliorari funciare. În Marea Nordului, Olanda detine arhipelagul Insulelor Frizice de Vest.

Pamântul Olandei este in mare majoritate ses. Singurele înaltimi pot fi vazute într-o portiune restrânsa din sud-est, unde gasim un colt al Muntilor Ardeni, de fapt un podis calcaros (Limburg), cu înaltimi de pâna în 320 m.

Clima este oceanica, blânda si umeda.

Olanda dispune de 1750 km de autostrazi rapide (autosnelweg), fara taxe, si multe alte sosele pentru circulatie rapida, snelweg, cu benzi separate de spatii verzi si piste speciale pentru cele 10 milioane de biciclete si 1,5 milioane de motorete ale locuitorilor.

Economia tarii este foarte prospera. Datorita imenselor sale zacaminte (la Groningen – Slochtern) si productiei de gaze naturale, Olanda este (alaturi de Regatul Unit) unul dintre cele doua state UE, independente energetic.

Rotterdam este unul din cele mai importante porturi ale lumii si în el se stabilesc preturile mondiale la produsele petroliere, carne si altele.

Cu o rata a somajului de 2,3% (in 2001), Olanda avea cea mai ridicata oferta de locuri de munca din Uniunea Europeana, urmata îndeaproape de Luxemburg, care înregistra în acelasi an 2,5%.

Teritoriul tarii totalizeza aproape 41000 kmp(inclusiv apele interne); „uscatul” masoara 34041 kmp din care circa 2500 kmp reprezinta suprafata polderelor.

Este statul european cu cea mai densa populatie (în marile orase ajunge la 850 locuitori / kmp; media nationala este de 378 loc./ km, de aproape patru ori mai mare decât cea din România.). Acum are 15,8 milioane locuitori. Procentul de urbanizare se cifreaza la 88%.

Toleranti, democratici, harnici, civilizati, olandezii si-au facut cu adevarat o tara ca o gradina, iar una din preocuparile lor de seama este prezervarea  puritatii mediului natural.

Limba oficiala este olandeza (neerlandeza) – de origine germanica. Singurele dialecte ale limbii olandeze exista numai în afara tarii: dialectul flamand în Belgia; afrikaans, limba oficiala în Republica Sud-Africana; si varianta vorbita tot ca limba oficiala, în Surinam (fosta Guyana Olandeza).

1.3.   Întemeierea Amsterdamului

Poetul H.Marsman scria în Herinnering aan Holland (Gândidu-ne la Olanda) despre râurile mari din câmpia joasa: „vocea apei si a dezastrului perpetuu se aude si te înspaimânta”. Asa cum ilustreaza cu durere, dar foarte exact, poemul, cea mai mare parte a teritoriului Olandei este un pamânt mlastinos inundat. Olandezii au luptat cu apa înca din vremea romanilor, când triburile belgilor, batavilor si frigienilor au ocupat teritoriul cunoscut în zilele noastre ca Olanda. În vreme ce primele doua triburi au fost pâna la urma asimilate de marele Imperiu Roman, cel mai nordic, frigian, si-a pastrat independenta, Rinul devenind astfel cea mai nordica frontiera a Imperiului. Chiar si în zilele noastre se stie ca frigienii vorbesc o liba proprie si-si afirma puternic individualitatea în interiorul teritoriului unit.

Pe masura ce omul „îmblânzea treptat apa” si îndiguia portiunile cele mai periculoase ale râului Ij, tot mai multe teritorii deveneau locuibile si curând zona din jurul a ceea ce azi este cunoscut ca Amsterdam a început sa atraga pescarii datorita accesului usor la zonele piscicole atât pe Ij, cât si pe Zuiderzee.

În 1240, râul Amstel a fost îngaduit pentru a se controla scurgerea apei si astfel s-a nascut „Aemstelledamme” sau, asa cum se numeste astazi, Amsterdam.

Doua ecluze aflate la marginea orasului înca mai controleaza astazi nivelul apei. Totusi, oficial, data nasterii orasului este 27 octombrie 1275, când contele Floris al  V-lea a acordat locuitorilor Amsterdamului privilegii comerciale si de transport, ceea ce le permitea sa navigheze prin numeroasele ecluze si pe sub podurile Olandei fara sa plateasca. Imediat dupa aceea, Amsterdamul a primit statutul de oras cu drept de guvernare proprie si de impozitare a locuitorilor sai.

1.3.1.   Orasul se dezvolta

Multumita comertului, orasul s-a dezvoltat rapid. În 1323, doar Amsterdamul avea dreptul de a importa bere din Hmaburg, care era pe atunci cel mai mare producator de bere din Europa. Deoarece apa era atât de infestata, majoritatea oamenilor beau bere si astfel comerciantii au început sa faca avere. O alta inventie care a ajutat la dezvoltarea comertului a fost posibilitatea de a conserva mai eficient heringii, fapt ce le permitea navelor comerciale sa stea pe mare mai mult timp. Când heringii si-au mutat zona de depunere a icrelor spre sud, din Marea Baltica în Marea Nordului, drumurile – sau marile – parca erau pavate cu aur. La acea vreme, comertul maritim în Marea Nordului si Marea Baltica era dominat de Liga Hanseatica. În loc sa se afilieze ligii, negustorii olandezi nu s-au sfiit sa patrunda pe rutele comerciale ale ligii si nici sa-si creeze altele noi, astfel încât curând Amsterdamul a început sa fie considerat un concurent de temut. În Evul Mediu, Amsterdamul era relativ mic, cu locuinte asezate în special de-a lungul râului Amstel. În 1300, Amsterdamul avea o singura biserica, Oude Kerk, si doua strazi, astazi Warmoesstraat si Nieuwendijk, dar continuua sa creasca. Oricum, în 1452, un incendiu de proportiia ras din temelii orasul, ditrugând cea mai mare parte a cladirilor din lemn. A fost reconstruit curând urmându-se reguli mai stricte si, ca masura de protectie, a fost adoptata folosirea caramizilor si a mortarului. Au aparut noi biserici si manastiri, capele si hanuri pentru a face fata afluxuluide pelerini care au început sa soseasca aici, atrasi de miracolul anafurei. Legenda spune ca într-o marti, înainte de duminica Floriilor din 1345, un muribund a vomat pâinea sfintita primita la ultima împartasanie. Voma i-a fost aruncata repede în foc, dar anafura a refuzat sa arda si ulterior i-au fost atribuite puteri vindecatoare. În amintirea acestui miracol a fost construita o racla pentru a o pastra, iar anafura a devenit pentru multi un obiect de veneratie. si astazi miracolul anafurei se celebreaza în timpul Stille Ommegang (Procesiunea Tacuta), care are loc în fiecare an în duminica cea mai apropiata de 15 martie. Se spune ca atunci când anafura l-a vindecat pe Maximilian I, împaratul Austriei, acesta si-a aratat gratitudinea permitând folosirea însemnelor sale regale în blazonul orasului. La mijlocul secolului al XV-lea, Amsterdamul devenise una dintre cele mai puternice forte comerciale din zona.

1.4.   Reforma

În secolul al XVI-lea, separatia între stat si biserica era practic inexistenta. Europa era dominata puternic de Biserica Romano-Catolica. În 1517, când Martin Luther si-a afisat cele „95 Teze” protestantismul si ideile sale despre reforma Bisericii Romano-Catolice s-au raspândit în toata Europa. Biserica a raspuns violent si infama inchizitie a facut ravagii prin Europa, ucigându-i pe cei considerati eretici – cum ar fi luteranii,evreii si intelectualii.

În aceasta perioada de fervoare religioasa si framântari sociale Amsterdamul si-a pastrat toleranta caracteristica, punând pe primul plan interesul comercial. Totusi, disputele religioase au ajuns rapid sa influenteze si aici viata localnicilor; în vreme ce doctrina austera a lui Calvin se adresa noilor comercianti prosperi, catolicismul avea în continuare radacinile adânc înfipte în rândul aristocratiei si a proprietarilor de pamânturi. La acea vreme Olanda era condusa de regele spaniol Filip al II-lea, un catolic fanatic, cunoscut ca un despot crud. Cum nici macar olandezii catolici nu puteau fi de acord cu zelul monarhului, calvinismul a devenit parte integranta a luptei pentru independenta.

Intentionând sa înabuse Reforma, Filip al II-lea introduce Inchizitia în Olanda, în vara lui 1556,în pofida unei petitii semnate de o alianta interreligioasa a celor mai de seama nobili ai orasului. Acest act marcheaza începutul îndelungatului razboi de independeta al olandezilor de sub dominatia Spaniei.

Dupa caderea Amsterdamului, cele sapte provincii nordice au semnat Uniunea de la Utrecht si au devenit cele sapte Provincii Unite, care respingeau conducerea spaniola.

Republica Olandeza, cunoscuta si ca Olanda, pastreaza ca principiu fundamental libertatea convingerilor religioase, echivalentul secolului al XVI-lea pentru politica „nu întreba, nu spune”, prin care i se permitea oricui sa fie catolic, dar nu si sa-si manifeste credinta în public. Din nou, Amsterdamul se preface ca nu vede atunci când bisericile clandestine încep sa-si deschida portile.



1.5.   Religia olandezilor

O veche butada care circula în legatura cu viata religioasa din Olanda suna cam asa: „un olandez este egal cu un teolog; doi olandezi fac o biserica; trei olandezi, o schisma”. Doctrina lui Martin Luther, nascuta în 1517 si condamnata dupa Dieta de la Worms din 1521, s-a raspândit rapid în Ţarile de Jos. În 1530, în jurul lui Jan de Leiden, s-a adunat o comunitate anabaptista, o varianta a religiei protestante dar, dupa 1550, sub influenta franceza, a câstigat multi adepti calvinismul. Numerosii refugiati din Belgia si Franta au constituit in secolele XVI-XVII, Biserica Walona, iar calvinismul a devenit un simbol al luptei de eliberare de sub tutela spaniolilor catolici.

La rândul lor, o parte din cei care au ramas catolici, favorizati de exodul jansenistilor din Franta, au constituit Biserica Vechilor Catolici. Cultul catolic aduna putin peste 40% din populatia tarii, procent aproape egal cu al celor care practica religiile protestante. Exista insa astazi în Olanda înca multe si diverse miscari religioase crestine, semn a marii tolerante existente în toate domeniile.

1.6.   Case cu frontoane pe malurile canalelor

Amsterdamul are grija de mostenirea lui – de la casele de pe cheiuri pâna la barcazurile locuite din centru.

Daca, privind pe geamul camerei de hotel vezi elegantele fatade ale caselor, copacii si podurile reflectându-se în apa lenesa a unui canal, înseamna ca esti la Amsterdam. Aici poti sa petreci câteva ore într-o bruine kroeg (cafenea maronie) pentru a intra în atmosfera „celui mai viu dintre orasele lumii”. Peretii sunt aproape negrii din cauza fumului de tigara, caneaua lustruita pentru bere este folosita in continuu si sunetul facut de bilele de biliard strabate prin zumzetul conversatiilor.

Amsterdamul are peste 500 astfel de cafenele, pline de lume, care folosesc de camera de zi, de birou de informatii si de bar preferat de vecini.

Orasul freamata de viata si este simultan calm si asezat, rebel si insistent, exotic si tolerant, iar anotimpurile însele adauga notele specifice lor. De pilda, când parca toti locuitorii patineaza veseli pe canalele inghetate, când casele cu frontoane sunt scaldate în lumina înserarii, iar podurile ce traverseaza canalele par aurite începi sa întelegi de ce pictorii olandezi au pus pe pânza toate acestea iar si iar. Amsterdamul pare o colectie de tablouri de Breughel, chiar si atunci când orasul pulseaza în ritmul vietii moderne.

Expresia „a sta linistit” nu pare cunoscuta în cel mai mare oras olandez si curiozitatea vie a locuitorilor sai i-a facut sa ia drumul marii. Ei au controlat comertul cu Indiile de Est (sud-estul Asiei), aducând de aici cu vasele lor, de la începutul secolului al XVII-lea mirodenii pentru toata Europa. În acest „Secol de Aur”, Amsterdamul era cea mai mare putere comerciala mondiala, impresionând si astazi prin faptul ca este cladit pe circa 5.000.000 de piloni de molid.

1.6.1.   Excentrici si artisti

Se vazuse cât de bine se puteau îmbina apa si arhitectura pe Singel, primul inel de grachten (canale) ce înconjura centrul istoric, asa ca s-a hotarât crearea a înca trei canale circulare, trasate cu precizie matematica – Herengracht, Keisersgracht si Prinsengracht – pe cheiurile carora s-au ridicat casele minunate dar înguste ale negustorilor. Oamenii simpli si-au gasit si ei un loc al lor pe care protestantii francezi refugiati l-au numit Le Jardin (gradina), nume care a devenit în olandeza De Jordaan. Astazi aceasta parte a orasului, având case cu mici gradini, magazine delicate si buticuri, este un sat cu un aspect cu totul specific, situat în interiorul unui oras.

1.6.2.   Biciclete peste tot

Inovatia si nonconformismul sunt caracteristicile acestei metropole olandeze care nu este sediul guvernului, acest rol fiind îndeplinit de Haga. Însa Amsterdamul a dat startul miscarilor revolutionare din anii 1960, care au produs tulburari în toata Europa de vest. Miscarea Provo (1965-1972) a contestat valorile dupa care era condusa societatea de atunci, provocând o schimbare sociala majora, prin umor, practicarea nudismului si prin propunerea insolita de a pune la dispozitia fiecaruia câte o bicicleta, pentru a preveni ambuteiajele.

Ciclismul este cea mai populara metoda de deplasare fara constrângerea regulamentelor rutiere, iar bicicletele parcate una lânga alta pe poduri creeaza imagini pitoresti. Cei pasionati sa faca fotografii sunt realmente rasfatati la Amsterdam de ceea ce pot surprinde pe pelicula – nu numai canale, barcazuri locuite, flasnete imense, palatul regal, biserici minunate sau Magere Brug (Pocul Îngust) – dar si strazi largi, precum Damrak, unde oamenii stau la terase privind multimea care trece, parcuri precum Vondelpark sau Begijnhof (fosta manastire), degajând între zidurile sale o atmosfera calma care îi face pe vizitatori sa se simta ca acasa.

În apropierea Palatului Regal din piata Dam muzeele etaleaza comorile orasului: Rijskmuseum, adapostind circa 500 de tablouri de Rembrandt (inclusiv celebra Garda de Noapte), Muzeul Van Gogh, cu cea mai mare colectie de pânze ale pictorului olandez sau cel mai mare muzeu de istorie iudaica din afara Israelului.

Amsterdamul permite turistului sa faca o multime de „descoperiri”, mai ales daca vrea sa cumpere ceva.

Târgurile de vechituri sunt renumite, în special cel din Waterlooplein, dar se poate scotoci si prin winkeltjes (mici magazine extrem de tentante si originale). Orasul are cele mai tipatoare , mai colorate si mai „nebune” magazine din Europa.

Perioada optima: tot timpul anului, mai ales din aprilie pâna în iulie.

Cazare: este de preferat un hotel cu vedere spre canale.

Pentru gurmanzi: remarcabile restaurante cu specific indonezian si vietnamez.

Piete: piata plutitoare de flori Singel.

Atractii speciale: concertele celebrei orchestre simfonice de la Concertgebouw.

Legenda despre întemeierea Amsterdamului spune ca doi pescari frizi, împreuna cu câinele lor, au înaintat cu barca pe râul Amstel pâna în aceste locuri, în care s-au hotarât sa ramâna; cu timpul, lânga digul (dam) ridicat pe Amstel, s-a statornicit o asezare permanenta, care, în 1275, a fost recunoscuta ca atare de Floris V, conte de Holland (comitat existent în sec.10-13, numit la început si Holtland – Ţara Padurilor, vasal împaratului german). Prezenta barcii si a câinelui pe emblema capitalei olandeze aminteste de aceasta legenda.

1.6.3.   Canalele

Amsterdam este strabatut, precum o pânza de paianjen, radial si circular, de canale si strazi. În nord, la mijlocul diametrului sau, se afla gara feroviara centrala – Centraal Station (CS). Dincolo de acest diametru se afla zona portuara si industriala. Desi este separat de Ijsselmer printr-un dig de 30km lungime, Amsterdam, gratie canalelor, ramâne al doilea port al tarii, accesibil si navelor maritime, nu numai celor care vin pe Rin.

Principalele canale interioare circulare sunt Singel, Herengracht, Keizergracht, Prinsengracht. Initial, aceste canale se opreau la Amstel; extinzându-se orasul, au aparut si prelungirile lor, carora li s-a spus Niuewe Herengracht, Niuewe Keizergracht, Niuewe Prinsengracht. Spre sud a fost trasat canalul circular Singelgracht; acestea se intersecteza cu alte canale radiale.

Exista 150 canale care însumeaza 100 km, traversate de 1300 poduri.

Aglomerarea urbana a dus la acceptarea a circa 2500 de ambarcatiuni-locuinta de-a lungul cheiurilor canalelor.

Aceste ambarcatiuni dispun de tot confortul unei case construite pe teren solid, dar adauga un element pitoresc vietii de zi cu zi. Casele plutitoare au început sa apara dupa al Doilea Razboi Mondial, ca raspuns la reducerea posibilitatilor de a locui in oras si a unui surplus de ambarcatiuni vechi.

Adesea, bine renovate, unele dintre aceste case plutitoare sunt într-adevar luxoase, multe servind ca domiciliu permanent. Cele mai multe sunt conectate la retelele de apa si curent ale orasului, iar unele sunt chiar echipate cu sisteme de încalzire centrala. Ocupantii lor platesc impozit la fel ca ceilalti detinatori de proprietati din oras; recent, consiliul local al Amsterdamului a limitat numarul ambarcatiunilor care au permisiunea sa acosteze în interiorul orasului, decizia având drept consecinta cresterea preturilor si a cererii pentru aceste case plutitoare.

Pentru a vedea cum este sa traiesti într-o astfel de casa puteti vizita museul dedicat acestor case plutitoare Amsterdamse Woonbootmuseum.

Între altele, turistii vor avea ocazia sa vada si un vapor destinat câtorva zeci, poate sute, de pisici care s-au acomodat vietii lacustre.

De altfel, grija fata de animale în general, inclusiv pentru micile feline, este pusa în evidenta si de circulatia pe strazi a unor furgonete pe care se poate citi inscriptia Kattenbakencentrale, ceea ce semnifica Centrala tavilor de camera pentru pisici, tavi cu nisip, schimbate zilnic cu unele curate. Detaliu care subliniaza curatenia, meticulozitatea olandezilor .

Din cauza lipsei mari de spatiu, olandezii au facut ca majoritatea caselor sa aiba fatade foarte înguste, chiar daca ferestrele sunt, adesea, mari (una dintre ele are anumai câte o fereastra la fiecare etaj).

Dincolo de Singelgracht, în secolul XIX-XX au aparut cartierele moderne de locuinte, pe masura cresterii populatiei.

Fie ca e ploaie ori soare, Amsterdamul va ofera o multime de posibilitati: exista ambarcatiuni cu acoperisul din sticla care va pot duce pe timp ploios de la un muzeu la altul, puteti sa va plimbati pe jos sau cu bicicleta de-a lungul canalelor, precum si barurile si cluburile cochete va pot satisface toate pretentiile pentru o seara romantica sau pentru o noapte fierbinte.

Amsterdamul este un oras plin de magazine unice si bizare pentru unii, care ofera articole de calitate superioara la preturi mai mari sau mai mici, vizitatorilor de orice vârsta.

Hoinariti prin oras, cautând micile magazine specializate, care sunt neobisnuite si interesante.Intrati si aruncati o privire, aceste magazine poarta denumirea de smartshop.

Olandezii sunt mari vânatori de chilipiruri si notorii admiratori ai vitrinelor, asa ca urmati-le exemplul... totusi tentatiile vor fi foarte mari.

Aveti tot timpul din lume pentru a colinda orasul si mai ales posibilitatea, deoarece în acest oras unde nimeni nu doarme, mijloacele de transport în comun au program non-stop , o mica exceptie facând metroul având programul la fel doar ca toate cursele se rarefiaza de la un interval de 4 minute la unul de 1 ora.

                         

                              CAPITOLUL   II

     Analiza ofertei de turism din orasul Amsterdam

Orasul Amsterdam este condus de catre Consiliul Orasului si de catre Colegiul Aldermen. Consiliul reprezinta cea mai înalta autoritate din oras si este responsabil pentru majoritatea deciziilor.Printre alte lucruri Consiliul stabileste si bugetul anual al orasului.În structura consiliului intra 45 de locuri, care sunt des contestate de catre diferite partide politice.Membrii Consiliului sunt alesi odata la patru ani doar de catre rezidentii orasului Amsterdam.

În actualul mandat politic Consiliul este structurat in felul urmator: Partidul Muncii     (20 locuri),Liberali (8 locuri), Green Left (7 locuri), Democrati 66 (2 locuri),Crestin Democrati (2 locuri) and Partidul Socialist (6 locuri).

Majoritatea celor ce fac parte din Consiliu mai au înca o slujba pentru ca a face parte din acest consiliu este doar voluntariat, acestia primesc numai o alocatie nu foarte substantiala.Ei sunt devotatii muncii de voluntariat aproximativ 30 de ore pe saptamâna.

Consiliul se întâlneste în fiecare a doua miercuri la ora 13, si daca este necesar, la ora 19:30 în aceeasi zi.Aceste întâlniri sunt deschise publicului si se tin la City Hall. sedinta începe cu o repriza de întrebari când membrii discuta despre interesele actuale.

Exista diferite variante pentru cetateni de a contacta Consiliul, scriind o scrisoare de intentie, prin sedintele comitetelor politice sau direct prin a contacta un membru sau un partid politic.

Responsabilitatea de zi cu zi a conducerii orasului cade pe umerii colegiului format din primar si sase Aldermeni alesi din si de catre Consiliu.Primarul si acestia îsi împart datoriile, fiecare având portofoliul personal si o alta arie de responsabilitati.

Colegiul are sedinta odata pe saptamâna, joi, si nu este deschis publicului,deciziile fiind comunicate în presa.

Primarul ocupa o pozitie speciala, el nefiind ales de catre rezidentii orasului, ci de catre Monarhie, are drept de vot în Colegiu dar nu si în Consiliu.El de asemenea are mai multe responsabilitati, el fiind la conducerea politiei si responsabil cu mentinerea ordinii publice în oras.Privind si din alt punct de vedere el reprezinta Amsterdamul pentru exteriorul tarii.

Pornind de la faptul ca dezvoltarea economica si socio-culturala a oraselor s-a reflectat în arhitectura  acestora, si ca orasele, privite ca centre economice si culturale, sunt detinatoarele unor variate atractii determina ca acestea sa constituie destinatie pentru numeroase categorii de vizitatori.

Pe masura ce numarul acestora a crescut si s-a conturat o forma distincta de turism, au aparut si preocupari privind amenajari specifice destinate diferitelor categorii de vizitatori cât si grija pentru armonizarea acestora cu exigentele functionarii în cele mai bune conditii a asezarilor urbane.

De-a lungul timpului, orasul s-a dovedit un reper în desfasurarea calatoriilor în sensul ca fie dotarile acestuia au fost utilizate ca locuri de popas în derularea circuitelor, fie prin arhitectura cladirilor si ansamblurilor, monumente, sculpturi si basoreliefuri utilizate în decorarea pietelor, a edificiilor publice si private, elemente ale artei decorative, arta peisagistica, atractiile pe care le adaposteau s-au dovedit a fi ele însele apreciate destinatii turistice.

Dezvoltarea si modernizarea oraselor pe de o parte cât si varietatea ofertelor acestora pe de alta parte au condus în timp la conturarea unei forme specifice de turism – turismul urban. Pe masura amplificarii calatoriilor, aceasta forma de turism a capatat tot mai mult consistenta beneficiind astazi de caracteristicile unei forme distincte de calatorie cu motivatii foarte diverse.

Având în vedere necesitatea adaptarii orasului la cerintele turistilor, se impune clarificarea câtorva aspecte legate de continutul, determinantii si evolutia turismului urban dar si evaluarea impactului acestuia asupra vietii economice si sociale si în consecinta a cadrului optim de desfasurare.

Desi guvernarea Olandei se face din orasul Haga , Amsterdamul este recunoscut ca fiind capitala si este de asemenea si cel mai mare oras din tara având 750.000 de locuitori si fiind vizitat anual de aproximativ 3.500.000 de turisti straini.

Trebuie sa stiti ca ora în Olanda este conform GMT-UMT +1 si codul tarii pentru orice numar de telefon este 020.

În Olanda moneda este EURO € si nu este acceptata nici o alta moneda, cartile de credit sunt acceptate în general peste tot dar totusi trebuie sa fiti atenti pentru ca în unele mici hoteluri sau magazine de suveniruri exista o extra taxa (2%-6%) daca platiti cu cartea de credit, si s-ar putea sa fie nevoie de pasaport. De aceea cea mai buna si recomandata  metoda de a plati este cu bancnote de pâna la 50 euro.

2.1.  Amsterdamul dispune de un adevarat tezaur de muzee de arta, o viata culturala extraordinar de bogata pentru un oras cu mai putin de un milion de locuitori si bine-cunoscut pentru zonele rau famate.

Pentru a vizita obiectivele turistice cheie ale orasului v-ar trebui cam doua sau trei zile, dar aveti nevoie de minim o saptamâna pentru a va bucura de ritmul sau relaxant, privind de pe terasa unei cafenele trecatorii sau hoinarind în voie prin cartierele încântatoare si prin magazinele deosebite.

Structura Amsterdamului urmeaza reteaua ordonata de canale dispuse concentric în jurul centrului vechi dar o plimbare din centru (Centraal Station) spre marginea sudica va poarta prin inima orasului în cartierul  muzeelor.

Epoca de Aur a Amsterdamului din secolul XVII a lasat în urma foarte multe cladiri impresionante si unele dintre cele mai pretioase picturi ale artei occidentale.

În zona din jurul recent reamenajatei Museumplein se afla comoara artistica a Amsterdamului care cuprinde creatii ale pictorilor din Epoca de Aur, din perioada Van Gogh dar si lucrari din ziua de azi. Aici se afla Muzeul de Arta Moderna Stedelijk, Muzeul Van Gogh, Rijksmuseum si filarmonica Concertgebouw. Peisajul este împodobit de fântâni arteziene, peluze si un val de pamânt acoperit cu un anumit tip de iarba cunoscut ca ezelsoor (urechea magarului).

Aceasta zona serveste ca punct de trecere între zona centrala de canale si cartierele moderne, rezidentiale, ale orasului. Pe drumul de la locul digului originar pâna în cartierul muzeelor exista câteva vile superbe construite de-a lungul anilor de negustorii prosperi din Amsterdam.

Pentru a vedea doar cladirile este de ajuns sa va rezervati o ora. Alocati mai mult timp, în functie de interesul pe care îl aveti, pentru muzeele de pe traseu. Cel putin o ora – o ora si jumatate este necesar pentru fiecare.

MADAME TUSSAUD SCENERAMA este o varianta a faimosului muzeu al figurilor de ceara, aplasata în piata Dam, lânga magazinul general P.C.Hooftstraat, include o reprezentare tridimensionala în marime naturala a unei picturi de Vermeer (o versiune remarcabila sau un kitsch încântator, depinde de sensibilitatea dumnevoastra).

Alaturi de staruri cunoscute se afla statuile de ceara a familiei regale olandeze si ale unor figuri istorice, cum ar fi Rembrandt. Adresa muzeul lui este Dam 20 iar intrarea costa 23 euro.Programul muzeului este: septembrie-iunie,zilnic, 10-17 iar in perioada iulie-august,zilnic, 9:30-17:30.

RIJKSMUSEUM (muzeul statului) cel mai mare muzeu din Olanda a sarbatorit în anul 2000 al doilea centenar de când gazduieste colectia nationala de arta. Muzeul este o cladire superba, cu turnulete, care straluceste datorita foitelor din aur care o acopera rezultat al creatiei arhitectului P.J.H. Cuypers. Muzeul are 150 de încaperi în care sunt expuse picturi, sculpturi si alte obiecte de arta atât occidentale, cât si orientale, unele datând din secolul IX.

Muzeului i-au fost alocate aproximativ 150 milioane $ pentru cea mai ampla renovare din istoria sa de 120 de ani. Desi cea mai mare parte este înca închisa, colectiile de referinta sunt în continuare expuse în aripa sudica. Muzeul este deschis zilnic între orele 10-17 (1 ianuarie este închis), adresa Stadhouderksade 42 si intrarea costa 9 euro.

EROTIC  MUSEUM este un vechi depozit de materiale,un  magazin mare,în  mijlocul Red Light-ului, cu un neon mereu aprins, de culoare rosie, scriind Erotic Museum. Mult mai sus la fatada este scris pe o placuta de piatra „God is mijn Burgh” o propozitie plina de mândrie în rândul olandezilor si care înseamna „Dumnezeu este Castelul meu”.




Înauntru exista un magazin de suveniruri erotice si trei etaje, unul este mai mult despre Red Light District decât despre erotism, altul este cu figuri în marime naturala din ceara ce simbolizeaza fetele din Red Light si casierul de la faimoasa Casa Rosso Live Show Theater , si în ultimul sunt diferite poze erotice mai vechi  si unele încaperi pictate ca la gradinita unde este proiectat pe perete filmul  „Alba ca zapada si cei sapte pitici” dar într-o varianta ce nu poate aratata într-un parc Disney,lânga un tonomat cu cele mai neobisnuite prezervative. Muzeul are adresa O.Z. Achterburgwal 54,  este deschis de duminica pâna joi de la ora 11a.m. pâna la 1.a.m, sâmbata si vineri 11a.m. – 2 a.m., intrarea costa 5 euro.

www.rijksmuseum.nl ; www.madame-tussaud.nl ;www.janot.com  .

2.2.   Sexul este o afacere de miliarde în Amsterdam ce atrage turisti din întreaga lume. Istoricul prostitutiei în Amsterdam si succesul acesteia dateaza aproape de la începuturile orasului, barbatii care cautau companie si mângâiere erau vizitatori regulati ai bordelurilor, înca din Evul Mediu. În secolul XVI seriful orasului si oamenii sai conduceau practic bordelurile. Când prostitutia a fost scoasa în afara legii acestia au cerut o crestere semnificativa a salariilor, datorita pierderii unor venituri considerabile. În secolul XVII, prostituatele care se afisau la ferestre îsi foloseau propria casa. Altele îsi ofereau serviciile pe strada sau în taverne, dar prostitutia era limitata la anumite zone ale orasului. Munca „cinstita” pentru femei era prost platita si de aceea multe dintre ele – in special sotiile marinarilor -  îsi suplimentau venitul prin prostitutie. În secolul XVIII-lea , barbatii bogati întâlneau prostituatele în cluburile masculine elitiste, care ofereau muzica si jocuri de noroc. Fetele erau însotite apoi pâna la locuintele lor saracacioase sau la bordeluri. Deoarece saracia acestora nu era pe placul domnilor , proprietarii cluburilor au ajuns, în cele din urma, sa puna la dispozitie camere elegant mobilate în care prostituatele sa-si distreze clientii si chiar au adus femei din Germania, Danemarca si Franta pentru a le adauga talentelor locale.

Odata cu ocuparea Olandei de catre Napoleon, au instituite reguli pentru controlul bolilor venerice la prostituate.Ele erau înregistrate,verificate periodic si scoase din serviciu daca se dovedeau a fi bolnave.

În secolul al XIX-lea, creste dramatic gradul de saracie odata cu demolarea mahalalelor imunde. Locuintele recent construite erau  prea greu de întretinut de catre artizani si meseriasi, astfel ca oamenii au început sa închirieze camerele studentilor sau prostituatelor pentru a-si suplimenta venitul.

Adesea studentii, prostituatele si artistii aveau privilegiul de a fi vecini, creând astfel o atmosfera boema, lipsita de griji, care domina si astazi Cartierul Felinarelor Rosii (Red Light District).

Pragmatismul olandez este evident în atitudinea edililor orasului fata de aspectele prozaice ale vietii: se urmareste mentinerea ordinii publice si a sigurantei tolerându-se activitatile existente. Exista trei localizari oficiale pentru prostitutia „la fereastra”: central, scandalosul Red Light District; de-a lungul unei laturi a Spuistraat pe Nieuwe Zijde; pe Ruysdaelkade la periferia de Pijp.

Începând cu 1 octombrie 2000, sistemul de licenta introdus în anii 1990, în special penru a preveni raspândirea bolilor cu transmitere sexuala s-a extins, cuprinzând si bordelurile. Femeile au astazi dreptul de a da în judecata bordelurile daca acestea nu respecta standardele cerute de licenta.

Cartierul Felinarelor Rosii este activ zi si noapte. Cele mai multe dintre femeile din ferestre sunt sumar imbracate si danseaza sau îsi agita sânii în dreptul geamurilor si a usilor, într-un decor de lumina fluorescenta, rosie sau albastra, menita pentru a le pune in valoare costumul si corpul.

Pot fi gasite prostituate pe toate gusturile si de toate dimensiunile, formele, culorile si nationalitatile. Pe strazile înguste, flancate de o parte si de alta de ferestre de la care „este fixat” cu priviri îndraznete, vizitatorul care vine aici pentru prima oara se va simti, fara îndoiala, asaltat.

Când vizitati Red Light District, prima oprire trebuie sa fie la Prostitute Information Center, creat de foste prostituate, centrul furnizând informatii despre noile legi si codurile comportamentale, atât pentru prostituate cât si pentru turisti.

Prostituatele care platesc taxe la stat pentru munca lor si sunt înregistrate, sunt protejate de catre Brigada de Moravuri din Amsterdam (Amsterdam Vice Squad).

Dragostea trece prin stomac”

Printre cele peste 700 de restaurante ale Amsterdamului gasiți toate tipurile de localuri, de la cele gen fast-food pâna la saloane cu candelabre și cu vedere spre apa, frecventate de familia regala. Pe undeva la mijloc se situeaza micile restaurante al carui proprietar este chiar bucatarul-șef, aflate pe malurile canalelor sau pe straduțele din vecinatate, care au trecut testul timpului datorita calitații serviciului, atmosferei sau consecvenței.

Restaurantele mai cu pretenții combina ingrediente locale de calitate cu arta subtila a bucatariei de mare clasa.

2.3.   Prețuri

Daca sunteți obișnuit cu prețurile din New York, California sau Londra, atunci sa va așteptați sa platiți mai puțin pentru aceeași calitate în  Amsterdam.

Pentru bucataria de mare clasa, care se afla ceva mai sus pe scara prețurilor , Olanda a început sa primeasca recunoașterea internaționala. În consecința, puteți sa degustați cele mai sofisticate specialitați de pe piața fara sa fie nevoie , în prealabil, sa spargeți o banca. Chiar daca nu dispuneți de un buget prea mare, posibilitațile de alegere nu sunt deloc limitate și, deși s-ar putea sa fie necesar sa renunțați la stralucire, calitatea nu va avea deloc de suferit.

Exista excelente eetcafe-uri, localuri unde se poate mânca fara prea mari pretenții adesea folosite ca baruri de catre localnici, unde se servește un fel principal pentru o suma cuprinsa între 9 și 14 €. Daca vedeți într-un restaurant un meniu turistic în albastru și alb, aveți garanția unei combinații economice (11,5 €), dar plina de imaginație, realizata de bucatarul-șef. Pentru tradiționaliști, semnul NEDERLANDS DIS SOUP TUREEN înseamna o promisiune ca rețetele sunt regionale și ingredientele de sezon.

Multe dintre restaurantele interesante cu specific local ofera mâncare excelenta la prețuri rezonabile și sunt deschise, de asemenea, o perioada mai lunga de timp.

Categorie

Cost*

€€€€

Peste 40 euro

€€€

30-40 euro

€€

15-30 euro

Sub 15euro

*De persoana, pentru o masa de trei sau patru feluri de mâncare, incluzând serviciul și taxele, excluzând bautura.

În Olanda, masa de prânz beneficiaza de o atitudine foarte speciala. La ora amiezei, urmati-l pe olandezul care intra într-o cafenea încântatoare și alegeți dintr-o varietate de rulouri broodjes umplute cu brânza, bucați de carne și salata. Multe restaurante nu deschid pâna seara și daca totuși o fac (țin deschis de la prânz pâna la ora 14) de obicei servesc un meniu limitat la ceva ușor dar exista câteva localuri unde puteți servi un meniu complet la prânz, aceasta fiind o condiție pe care trebuie sa o îndeplineasca restaurantele hotelurilor de categorie superioara.

Chiar locuitorii Amsterdamului cosmopolit cineaza devreme, adesea chiar la ora 18. Aceasta este in avantajul celor care-l viziteaza și care prefera o cina târzie placuta, dar este dificil sa iei masa dupa ora 22 pentru ca majoritatea bucatariilor se inchid in jurul acestei ore.

Deoarece olandezii cineaza devreme și locuitorii Amsterdamului le place adesea sa ia masa în oraș, restaurantele sunt cel mai aglomerate între orele 18 și 21 în fiecare seara. Pentru acest interval, trebuie sa faceți rezervare, deoarece localnicii pot ocupa restaurantele indiferent daca este vârful sezonului turistic sau nu. Totdeauna este recomandabil sa faceți rezervare pentru restaurantele mai stilate, în special la sfârșit de saptamâna, iar la restaurantele mai puțin costisitoare nu se practica rezervarea sau se precizeaza la intrare.

Deși nimanui nu-i va fi refuzata intrarea într-un restaurant în Amsterdam pentru ca nu este îmbracat corespunzator, totuși în cele de categoria €€€ și €€€€ este recomandabil sacoul. Chiar daca sunteți în vacanța, puteți sa nu va simțiți în largul dumneavoastra stând în restaurant în bascheți și trening, înconjurat de oameni în costume sobre. Unde se specifica cod vestimentar, acesta nu reprezinta o regula fara drept de apel, dar este o recomandare calduroasa.

În tot orașul și în fiecare tip de restaurant, meniurile sunt adesea traduse în engleza, astfel ca nu trebuie sa va jenați sa cereți o versiune pe care sa o puteți citi. De altfel, țineți seama ca personalul care va servește are suficiente cunoștințe de limba engleza pentru a va ajuta. Multe restaurante va ofera meniuri de trei sau patru feluri de mâncare, iar în majoritatea cazurilor vi se permite sa faceți singur alegerea din meniul a la carte complet.

  KAM YIN. Mâncarea din Surinam, o țara mica aflata pe coasta nordica a Americii de Sud, este convenabilaca preț și preferata de mulți locuitori ai Amsterdamului veniți aici din fosta colonie olandeza. Bucataria surinameza este un amstec multicultural cu influențe din America de Sud, China și India. Meniul de aici include mîncaruri chinezești standard. Restaurantul este simplu dar curat cu o atmosfera placuta, plina de viața și este deschis de la prânz pâna la miezul nopții.Puteți comanda acasa, în secțiunea special organizata, unde serviciul este rapid. Pentru livrarea la domiciliu se cere o taxa de 1,15 euro. Warmoesstraat 6-8. Nu se accepta carți de credit.

€€-€€€  EERSTE KLAS. Secretul cel mai bine pastrat al Amsterdamului se afla în cel mai vizibil loc: fosta sala de așteptare pentru clasa I de pe peronul 2b al Garii Centrale. Cafeneaua se deschide zilnic la ora 9 și se servesc diferite sandwich-uri, omlete și salate. De la prânz pâna la ora 22, meniul de tip braserie va ofera posibilitatea sa alegeți unul dintre cele zece feluri care conțin carne sau cele zece cu pește.

Personalul da dovada de un înalt profesionalism, dar în același timp este prietenos, iar chelnerii va vor sfatui cu placere cum sa alegeți vinul. Stationsplein 15,Spoor 2b.

€€€€  EXCELSIOR. Având vedere catre râul Amstel, pe de o parte spre Muntplein, pe de alta parte spre Teatrul Muzical, Excelsior va ofera cea mai frumoasa priveliște din oraș. Salonul este elegant, având candelabre somptuoase, cu spații largi, atât pentru meseni, cât și pentru chelneri, carucioare care transporta desertul sau pe care prepara unele feluri, palmieri înalți, sfeșnice și un pian de concert. Bucataria este tradiționala franțuzeasca.Ca desert, încercați o delicioasa tarta cu lamâie sau smochine fierte. Exista cinci meniuri cu preț fix.  Hotel de l’Europe, Nieuwe Doelenstraat 2-8. Ținuta este obligatorie. Nu se servește prânzul sâmbata.

2.4.     Diversitatea lucrurilor pe care le gasiți aici și comoditatea unei zone comerciale care șerpuiește prin oraș ca o continua parada de buticuri și magazine universale reprezinta marile placeri pe care vi le ofera mersul la cumparaturi în Amsterdam. Trebuie neaparat sa vizitați talciocul din Waterlooplein, deschis tot timpul anului, o reminisciența de pe vremea vânzatorilor ambulanți din Cartierul Evreiesc.

Antichitațile au fost întotdeauna punctul de atracție al cumparaturilor în Amsterdam, iar gama de obiecte care se pot gasi aici este foarte larga. Exista peste 150 de magazine de antichitați, împraștiate în zona canalelor centrale. Cea mai mare densitate de magazine de antichitați fine și specializate se afla în cartierul Spiegel. Magazinele care sunt aproape de Westerkerk, va ofera tot felul de lucruri ciudate și de antichitați de-a lungul strazilor laterale.

În Olanda, orarul magazinelor este reglementat prin lege: o singura seara pe saptamâna este rezervata cumparaturilor târzii. În Amsterdam, magazinele universale și multe alte magazine sunt închise luni dimineața, dar sunt deschise joi seara. Ca urmare a creșterii permisivitații legislației privind orarul magazinelor, din ce în ce mai multe sucursale ale marilor magazine din centrul orașului sunt deschise duminica dupa-amiaza.

2.4.1.   Zone comerciale: Piața Dam din care pornesc strazi comerciale populare, oferind câte ceva pentru aproape toate gusturile și buzunarele.

Kalverstraat este principala strada comerciala pietonala a orașului, fiind locul unde locuitorii Amsterdamului își fac cumparaturile de zi cu zi. Leidsestraat va ofera șansa de a face cumparaturi variate și numeroase, dar orientate mai spre comerțul turistic.

Nieuwendijk este un mall aglomerat, bun pentru vânzatorii de chilipiruri.

În cartierul Jordaan, mai multe generații de designeri experimentali și-au deschis magazine pentru a-și prezenta creațiile pline de imaginație. În aceasta parte a orașului se gasesc, de asemenea,magazine de antichitați și de haine vechi. Rokin este locul unde trebuie sa mergeți pentru bijuterii și accesorii la moda. Utrechtsestraat ofera o gama larga de oportunitați pentru cei care vor sa-ți aranjeze casa dupa ultimile tendințe ale modei; exista magazine specializate cu mobilier,lucruri de interior și obiecte decorative.

2.4.2.     Duty-Free

Daca nu aveți timp sa faceți cumparaturi în Amsterdam, pastrați-va banii pâna ajungeți la aeroport, deoarece Amsterdam Airport Shopping Center(Amsterdam Schipol Airport) este o zona comerciala duty-free mai mare, mai buna și mai ieftina decât majoritatea celor din aeroporturile din întreaga lume. Zona din aeroport destinata plecarilor arata mai degraba a mall decât a unitate de transport, iar magazinele auxiliare cu cele mai cautate lucruri (electronice,lichioruri,parfumuri,ciocolata) se gasesc în fiecare aripa a terminalului. În zona de sosiri, deși nu este duty-free, se gasesc numeroase magazine bune, inclusiv o bacanie, cafenele, magazine de cadouri, un mic Metz&Co. și minunatul World of Wing, cu modele ale tuturor aparatelor de zbor existente.

 

2.4.3.     Diamante

Amsterdam Diamond Center (Rokin 1-5) gazduiește mai mulți vânzatori de diamante. Coster Diamonds (Paulus Potterstraat 2-4 www.costerdiamonds.com) nu numai ca vinde bijuterii și diamante, dar face și demonstrații gratuite de taiere a diamantelor. Puteți vedeea o copie a celui mai frumos diamant taiat în fabrica Koh-l-Noor, una din superbele pietre care fac parte din bijuteriile Coroanei britanice.

Van Moppes Diamonds (Albert Cuypstraat 2-6) dispune de o vasta sala de prezentare a diamantelor și arata celor interesați o parte din procesul de taiere și prelucrare a acestora.

2.5      Parcuri



În Amsterdam se pot gasi aproximativ 30 de parcuri, incluzând Vondelpark, care este un punct de atractie pentru noua milioane de vizitatori în fiecare an. Aceasta abundenta de parcuri transforma Amsterdamul într-un loc plin de pace si armonie chiar si într-o zi aglomerata.

Vondelpark este cel mai faimos parc din Olanda si cel mai mare parc din Amsterdam, fiind creat într-un stil pur englezesc de catre L.D.Zocher si fiul lui. Ei au creat un parc care îti da iluzia unui peisaj perfect natural si salbatic.Aici turistii se relaxeaza, fac roller-skating sau asculta muzica. Parcul gazduieste un teatru in aer liber care este situat de-a lungul unui pod, un loc special amenajat pentru concerte si Muzeul Olandez al Filmului.

Oosterpark îl puteti gasi în partea de est a Amsterdamului, la mai putin de zece minute de mers cu tramvaiul din centrul orasului, într-o sectiune considerata mai culturalizata. Este un loc popular pentru diverse activitati culturale.Parcul este relaxant, armonios si ofera o multime de facilitati pentru cei care vor sa faca sport, punând la dispozitie mai multe terenuri de tenis si piste pentru jogging.

Rembrandtpark este situat în partea de vest a orasului. Este locul perfect pentru plimbari dar si pentru jogging în aerul curat si proaspat. Pentru copii este construit un loc de joaca special amenajat normal, dar si unul de aventura. Acest parc este foarte frumos în special vara, pentru locurile de joaca si pentru spatiile de plaja.   

2.6.     Plajele orasului

Nemo este un loc cu o priveliste nemaipomenita; pe acoperisul cladirii Nemo va puteti imaginape o plaja mediteraneana. Va ofera tot pentru o zi de plaja, cu o portiune mare de nisip, o cascada si un simulator de valuri pentru surferi. Se poate veni cu întreaga familie, fiind un loc bun pentru relaxare cu sezlonguri frumos colorate si unde se poate chiar mânca.

Amsterdam Plaje se afla pe malurile Ij-ului, este o plaja artificiala, unde va puteti relaxa sau sa dati la vâsle sau sa va bucurati de priveliste. Un DJ întretine atmosfera muzicala în timp copii  se pot juca într-un loc special amenajat sau pe lânga. Serviti un cocktail si un delicios fel de mâncare numit tapas la Cantina Mobile, sau în zilele însorite, un gratar sau niste paella. În zilele de vineri, sâmbata si duminica bucatarul sef prepara doar specialitati culinare.      

 

2.7.      Forta de munca

Parlamentul olandez se opune proiectului Guvernului din aceasta tara de a deschide piata muncii pentru romani si bulgari dupa 2009, transmite agentia olandeza de presa ANP, citata de NewsIn. Pana in anul 2009, romanii si bulgarii trebuie sa obtina mai intai permis de munca pentru a putea lucra in Olanda.
Ministrul olandez al afacerilor sociale intentiona, initial, sa inceapa dezbaterea asupra unei deschideri a pietei muncii in mai 2008, odata cu publicarea unui raport ce evalueaza nevoile in materie de mana de lucru si situatia actuala a imigratiei de pe piata olandeza.
Atat partidele de opozitie, cat si coalitia aflata la putere au respins, insa, necesitatea acestei dezbateri.
Mai multe comune olandeze s-au plans, recent, de slaba integrare a muncitorilor est-europeni, fenomen agravat de concentrarea geografica mare, de obicei in apropierea locului de munca. Orasul Amsterdam a anuntat chiar planuri pentru a incuraja imigrantii est-europeni sa se mute din cartierul in care locuiesc si sa isi gaseasca locuinte raspandite in capitala olandeza.

In jur de 100.000 de muncitori din tari est-europene, majoritatea din Polonia, lucreaza, in prezent, in Olanda.
Peste 8000 de cetateni din Polonia, Bulgaria si Romania s-au inscris oficial la primarie in primele sase luni ale acestui an.
Dintre ei, 1300 sunt romani - de peste trei ori mai multi ca anul trecut.
Cea mai mare parte a est-europenilor o reprezinta muncitorii sezonieri din agricultura.
Expertii Biroului Central de Statistica ii compara pe est-europeni cu valul de imigranti marocani si turci care au venit pentru munci sezoniere in Olanda la sfarsitul secolului trecut, in final stabilindu-se aici.
Sociologii au tras un semnal de alarma in acest sens. Ei dau ca exemplu inmultirea cazurilor in care est-europenii, muncind adesea peste puteri, se prezinta la sectiile de urgenta ale spitalelor, unde sunt greu de identificat.

 

2.8. Porturile Amsterdamului

Porturile maritime din Amsterdam si din jurul sau,  îl fac unul din cele mai bune zece centre maritime ale Europei. Aceste porturi manevreaza peste 73 milioane de tone de cargo anual si desi au 700 de ani vechime privesc cu entuziasm viitorul, cu amplasamente spatioase, terminale noi,totul  pentru zona de port moderna.

Ei nu doar transborda bunuri dar le si dezvolta, în fiecare an adaugând 4,5miliarde euro dar si angajând in jur de 60,500 de oameni în sectoarele ce au legatura cu porturile.

În scurt timp porturile din Amsterdam vor fi locul unde industria , logistica si flota comerciala devin un tot unitar.

Totul nu se opreste aici, locatia, accesibilitatea, climatul afacerilor si facilitatile sunt  oportunitati unice de afaceri pentru firme de orice marime si categorie.

Indiferent ca doriti sa transportati cargo, cautati un loc sigur si eficient  pentru ambarcatiunile dumneavoastra sau doriti o extindere a afacerii dumneavoastre contactati Amsterdam Port Authority pentru a afla ce va poate oferi.

2.9 Indicatorul de tursim LUGANO

Indicatorul de turism Lugano a fost conceput pentru a suplimenta si pentru a ajuta masurarea orientativa, iar valorile acestuia se refera la ce a fost produs în si pentru o destinatie.Scopul lui este de a monotoriza potentialul atractivitatii, unei destinatii pentru turism urban, mai degraba decât competitivitatea.Valorile au fost selectate din perspectiva consumatorului.În acest fel comparatia finala între destinatii intrinseci incluzând capabilitatea de a raspunde pretinselor cerinte. Acest indicator permite compararea atractivitatii unei destinatii cu majoritatea oraselor importante.

În timp ce confirmam faptul ca Londra si Parisul sunt „starurile” turismului european, indicatorul total indentifica trei feluri de pozitionari pentru destinatiile incluse în grafic.

Destinatiile ready-to-use (Amsterdam, Barcelona , Berlin , Lisabona , Praga si Viena ); pentru acest grup sunt atribuite peste 100 de puncte.Începând cu o frumoasa prezentare pe internet, aceste destinatii prezinta un punctaj mare în materie de accesibilitate (Praga si Lisabona facând exceptie) si comoditate, toate combinate într-un pachet cu atractii exceptionale privind produsele orientate strict catre turist (city cards).Praga face exceptie deoarece ei sunt foarte cunoscuti pentru popasurile din vechile trasee turistice ale vechiului continent.Atractivitatea lor nu are legatura cu rolul politic sau istoric pe care ei îl au la nivel european, dar în special cu o atentie activa mereu la nevoile de baza ale vizitatorilor.

Destinatiile „înzestrate” (Bruxelles,Budapesta,Istanbul,Krakow,Roma,Stockholm si Zurich); destinatii cu un nivel de atractivitate între 99 si 80 de puncte. Aceste destinatii combina o valoroasa atractivitate înainte de a fi în respectiva destinatie, cu înalta calitate (si preturi mari) .Pentru aceste destinatii trebuie un capital mai mare, ori din cauza orientarii catre turisti dispusi sa cheltuie mai mult, ori din cauza unui management,al atractiilor, care nu este excelent, sau din cauza unei prioritati secunare date turismului ca target local.

Destinatiile work-in-progress (Atena,Oslo,Sofia si Zagreb) au un nivel de atractivitate sub 80 de puncte.Desi destinatiile au potential turistic,ei nu ofera acelasi nivel al calitatii de-a lungul întregului proces turistic.Când vine vorba de inovatie si de produse stau prost, preturi ce pot lua ochii,tipice, nu sunt deajuns pentru a concura cu destinatiile de prima mâna.

2.9.1. Indicatorul  GET THERE

Indicatorul GET THERE la activitatile de început ale vacantelor, ele fiind acele activitati precedente sosirii la destinatie, cum ar fi adunarea de informatii si transportul. Primul pas se numeste „virtual get there” si este faza în care turistul concepe nevoia pentru o vacanta si determina o destinatie specifica adunând informatii.Urmatorul pas se numeste „real get there” si este momentul când turistul ajunge la destinatia aleasa.

Always on face din Amsterdam,Paris,Dublin,Berlin si Zurich cele mai usor de ajuns destinatii.Înainte de a pleca este usor de gasit un site oficial cu informatii de turism, iar datele sunt mereu actualizate.Când vine vorba de momentul plecarii, mereu exista un numar mare de companii aeriene care zboara catre destinatia respectiva,de asemenea low cost.

Virtually attractive, putem spune despre Budapesta,Lisabona,Londra,Praga si Viena. Aceste destinatii au rezultate excelente privind evaluarea site-urilor oficiale. Informatii de încredere si actualizate sunt la îndemâna, cu o mare vizibilitate pe internet (online) si offline datorita facilitatilor de download.Privind acest aspect Londra este penalizata la puncte datorita aeroporturilor mici ce au conexiune cu orasul, desi sunt în numar mare.

What’s up? Din aceasta categorie fac parte Atena, Barcelona,Istambul,Oslo,Roma, Stockholm si Zagreb, performanta lor se bazeaza pe informatiile legate de evenimente si oferte pentru companiile aeriene low cost.

2.9.2. Indicatorul STAY THERE

Acest indicator monitorizeaza nevoile de baza ale vacantei, acomodarea si serviciile food & beverage. Indicatorul reprezinta un fel de unitate de masura pentru consumul necesar,oferit unui turist care prin definitie este o persoana care sta mai mult de 24 ore la o alta destinatie decât rezidenta sa.Acest indicator este bazat pe ghidul Michelin rosu.

Marimea conteaza,280 de hoteluri si 250 de restaurante sunt selectate din Ghidul Rosu Michelin,dar oare acesta este secretul, ce face ca excursia în Paris sa fie atât de atractiva? Diversitatea lucrurilor reprezinta un punct forte,dar trebuie sa fie si altceva, pentru Paris este calitatea, cazarea cu un design frumos si trendy sunt pentru Londra.

Valoarea banilor este o variabila alternativa discriminatorie, ce explica performanta Barcelonei,Istambulului,Sofiei si Zagrebului: destinatii pentru gurmanzi sau turisti nu prea aventurieri, ce doar au grija de nota de plata, si pentru fanii arhitecturii contemporane,ce merg la Barcelona. Restul destinatiilor sunt pe o pozitie inferioara din cauza lipsei de locuri de cazare si a restaurantelor.

 

    

                             2.9. Indicatorul de turism Lugano - 17 mai 2006 – Total 2005         

            INDICATORUL DE TURISM LUGANO, TOTAL/2006                             

                                      2.9.1. Indicatorul GET THERE   

Lugano tourism indicator, sub-indicator, get there/2005

                                  2.9.2.  Indicatorul STAY THERE

Lugano tourism indicator, sub-indicator, stay there/2005

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                              II

 












Document Info


Accesari: 4792
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )