Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CALATORI GERMANI PRIN ARDEAL

istorie












ALTE DOCUMENTE

Forme de organizare statala in Europa secolului XX
Decizia de lansare a bombei atomice. Proiectul Manhattan
A gresit Nostradamus?
Actul de la 23 august 1944
CULTUL MORTILOR
PERIOADA INTERBELICA IN ANGLIA
PERIOADA DUMEI
CUVINTE SI GANDURI DESPRE EPOCA SI PERSONALITATEA REGELUI CAROL I
YALTA
Inceputurile colonialismului european

CĂLĂTORI GERMANI PRIN ARDEAL

stirile despre Ardealul romānesc sīnt foarte rare si de obicei īnto de judecati rauvoitoare venite de la strainii dusmani. Cele cīteva īn care ni s-au pastrat merita deci sa fie īnfatisate aici īnainte de a continuarea īn Principate a regimului fanariot, de la 1800 īnainte. mai mult, cu cīt din lumea satelor ardelene vine dincoace, prin rezultatu lungii munci devotate a unui Samuil Clain, unui sincai, unui Petru curentul de īnnoire nationala.



īntre Mrtiile lui Engel se afla astfel o "Vollstandige Handschrifi Siebenbiirgen", care īnfatiseaza starile de dupa 1765. Se arata sub ra comercial o suma de lucruri interesante: vinul, acuma oprit, se aduce, porcii "si alte vite", prin pasul Buzaului1, pe unde. ar fi intrat, crede s rul sas, la 1543, Petru Rares, desi,   ceea ce el uita, acest voevod sta] Moldova. Prin Oituz trec īnsa, nu numai marfurile aduse pentru mold de negustorii sasi din Brasov si de armenii din Giurgiu-Sīn-Miclaus, 1 se adauga cele douazeci si cinci de familii armenesti din Szep-Viz, ci s: banii ardeleni cari merg sa-si pasuneze turmele īn vaile terii vecine2. Nej se face adesea prin schimbul produselor īntre ele3. In ce priveste rolul rj nilor ardeleni, el se reduce la carausia celor din Gohalm: toamna-i afla c "īn toate partile Ardealului".

Sincera si dreapta e judecarea situatiei nenorocite a ardelenilor, verbal aceste rīnduri de aspra si meritata critica: "In general teranul s sau iobagul ardelean e, īn ce priveste starea lui, cel mai nenorocit ter. se poate afla oriunde pe lume... E un adevarat sclav al domnului sau4...

1 Wird mit andern Waaren sehr selten besuchet; ms. geogr. 24 ("foidr 24 szām'j Muzeul National de la Budapesta.

aDie Cronstadter Kaufleute und Armenier von Szent-Miklos fuhren ihren mei Handl mit der Moldau durch diesen Weg, und viele Vieh-Hirten, welche auf dem mol| ischen Gebtirg Weide suchen mussen, gebrauchen ihn (ibid).

3          Nicht selten mit Tausch und Umsatz.

4          Ueberhaupt ist der siebenbiirgische Unterthan oder lobbagy in Betracht seiner i
ation der unglficklichste Landmann welchen man nur irgendwo finden kann... Ein wa|
Sklavve seines Grundherrn.


27*


419


[De la 1800 pīna la epoca Razboiului Crimeii]

se istoveasca (schmachten) ca o vita... īmpovararea si apasarea acestor din 616g62g partea domnilor lor sīnt nesfīrsite si escesele savīrsite contra lor, .ezut". si se enumera: datoria de a duce dijma la locul unde se afla īl pamīntului, cale de sese, opt si mai multe zile, atribuirea catre ace-Lpīn a tot ce lazuieste, ce adauge la cultura sateanul rob - pe cīnd cipate aceasta ramīnea proprietatea lui - etc. Pentru cea mai mica gre-ietul om e aruncat īn temnita, "care e o gaura rea, īntunecata, afla-upt pamīnt". īn zadar s-a reglementat de guvernul īmparatesc la 1769 entul iobagilor romāni si unguri. "Cu toate acestea, mai ales īn ce b aducerea serviciilor clacii si deosebite alte vexatii, escesele sīnt foarte Ţeranimea fuge cu gramada in Ţara Romāneasca si īn Moldova. Descriere sumara a Marelui-Principat al Ardealului din acelasi secol II-lea prezinta pe romāni ca "ramasita si posteritatea vechilor colonii i si formeaza partea cea mai tare si cea mai īnsemnata din locuitorii jlui"1. Autorul anonim stie ca limba lor samana cu latina si italiana; 1 si mīncarea lor, mai ales mamaliga, īmbracamintea, multe obiceiuri i la italieni.

īmarul romānilor ardeleni e de 60 626 barbati si 58 604 femei Ia uniti, neuniti de 286 858 si 271 218.

ecīnd la aceasta despartire confesionala, el afirma ca neunitii sīnt cei uiti. Preotii lor pot abia sa ceteasca si sa cīnte si totusi multimea li upunere oarba, pīna la idolatrie; dealtfel ei īsi cunosc legea numai ime. "Abia unul la douazeci stie spune Tatal Nostru." Descrierea ia spunīndu-se ca romānul e desfrīnat si betiv, foarte murdar, lenes ui cīmpului, "razbunator, usuratec si foarte aplecat la emigratie". Dar mb se distinge prin putere si rabdare, prin "multa īndemīnare fireasca diferenta fata de moarte, cu totul speciala, care nu se afla usor īn

masura la alte neamuri; cei ce se fac soldati, ca si romānii īn genere, iti viteji  si inimosi"2.   Daca n-ar fi o rea crestere  si ar avea  buni

ar lipsi si defectele semnalate. Dar, mai ales, īi face astfel cum sīnt

"supusenia si robia mai mult ca a sclavilor" (rnehr als sklavische lanigkeit und Knechtschaft). Dealtfel conlucreaza la aceasta "si despre-īeral pe care li-1 arata toate celelalte natii aflatoare īn aceasta tara.

ca nu au nimic al lor, ca putinul pe care-1 stapīnesc īn adevar sta īejdie sa li fie rapit īn orice clipa de domnii lor. Ei vad zilnic cazuri

li se iau locurile lazuite īn sudori de sīnge, cu grea truda si munca, ae deodata, cīnd se asteapta mai putin, īn schimb, cel mult, pentru o nica plata a lucrului lor, adeseori īnsa, - si ar trebui chiar sa zic: de cele se ori - chiar fara nici o despagubire". si scriitorul continua astfel asprul ie acuzare: "Aceasta serbie din cale afara de aspra, aceasta sarcina peste

in uberbleibsel und eine Nachkommenschaft der alten romischen Colonien und

ksten und betrachtlichsten Theil der Inwohnern von Siebenbtirgen ausmachen

ol-   germ. 284).

iei natiirliche Geschicklichkeit und gegen den Todt eine ganz besondere und bey

Nationen nicht leicht in so voller Maas vorfindende Gleichgiiltigkeit, meistens sein

che sich in den Soldatenstand begeben, so wie die Wallachen iiberhaupt, alle brav

zhaft.

420


Calatori    germani  prin  Ardeal

masura, pe care le vad ei prea bine, trebuie fireste sa produca usurat nestatornicie si multe alte īnsusiri rele, sa distruga cu totul sīrguinta si ha] cia". si īndata acest pasagiu, de cea mai mare īnsemnatate, fiindca un str e acel care afirma ca regimul de dincoace de Carpati era nesfīrsit superior ci din Ardeal: "O dovada care convinge foarte mult se afla la romānii cari lq iese dincolo, īn Ţara Romāneasca si īn Moldova. Vedem necontenit, an an, un mare numar de romāni ardeleni cari trec īn Ţara Romāneasca si Moldova, dar vedem foarte rar un numar īnsemnat din romānii de dine cari ar veni īn Ardeal. Cauza e foarte usoara de gasit, daca se tine sa de faptul ca fostul domn muntean, printul Cantacuzino" (ceteste: Constai Mavrocordat) "īntre anii '30 si '40 ai acestui veac (anul īnsusi nu-mi anume cunoscut) a desfiintat iobagia sau serbia īn chip solemn si īn asa c īneīt īn Ţara Romāneasca si īn Moldova numai tiganii īi sīnt supusi, pe romānii īnsii sīnt īndatorati sa dea stapīnilor lor de mosie numai roi foarte mediocre si o taxa anuala īn bani, tot asa de mediocra. Rezultatul ca ambele aceste provincii vecine, īntrucīt nu sīnt pustiite de razboi si navaliri dusmane, se afla īn deplina īnflorire (in dem besten Fior stehenj binevoitoarea natura, prin lucrul silitor si neobosit al cīmpiilor si ogoare al livezilor, al viilor etc, da o productie bogata si binecuvīntata, ca tere e multamit si īndestulat si ca el stie cum ca lucreaza pentru binele si fol lui īnsusi, asa īneīt se face sīrguincios, de unde urmeaza ca e foarte dep< de a se gīndi la emigratie". Dealtfel si īn Ardeal granicerul reprezinta totul altceva decīt iobagul. Cīnd se vor lua masurile cuvenite, "cu vremes va putea creste din acesti romāni un popor foarte brav, īndemanatec si lent", ein sehr braves, geschicktes und vortreffliches Volk.




Revenind la cler, scriitorul vorbeste de cel unit, cu vladica din B īncunjurat de sase canonici, unul econom, altul preposit, un al treilea vica precum si de teolog, de secretariul consistorial. Sīnt patruzeci de protop ("arhidiaconi"), iar numarul preotilor, cari abia pot ceti si scrie, i se a covīrsi cu mult adevaratele nevoi ale pastoritilor. De partea ceaīa neunitii au pe vladica lor de la Buda, cu secretarul, "plenipotentiarul", v riul general, notarul general, "arhidiaconul catedralei", optsprezece ase consistoriali, "toti arhidiaconi", si douazeci si sase de alti protopopi. Sib si Brasovul au clerul lor deosebit, - cum stim "efimeri" greci, bine pla cu o cultura deosebita, pentru "companistii" balcanici cari se zic "gre Este si un sobor mare si unul mic: cel dintīi prezidat de episcop sau vica cel de-al doilea de un protopop. Apelurile se fac la mitropolitul sīrbesc Belgrad, sau, mai curīnd, la cel din Carlovat, mai bine vazut de guver

Pentru comertul cu Principatele se da o tabela din 1769, scoasa de "Kaiserlich-Konigliche Cammeral-Buchalterey". Ea priveste numai impo de vite īn Ardeal; pretul boului era de 21 florini si 20 de craitari si al vaci 10 florini, al vitelului de 2,  dupa socotelile ce se faceau pentru vami Bran. Valoarea totala a īntregii cantitati de vite aduse īn Ardeal de la era pentru acel an de 67 187 florini si 20 de craitari. Macelarii dadeau o su mai mica: 53 015 pentru 1 783 boi, 1661 vaci, 1 159 "torzer" si 475 vi Se exporta din Ardeal postav prost, "wallachisches Kotzentu'ch". Corner pagubit prin razboi, se poate relua acum, dupa pacea īncheiata la 177

421


[De la 1800 pīna la epoca Razboiului Crimeii]

n al treilea informator a strabatut Ardealul dupa Sestini si Spallanzani, ror observatii le-am reprodus īn al doilea volum din aceasta lucrare, ui unei scurte, dar interesante Lustreise im Herbst '7961, trece pe la i", unde vede ruinele castelului, vechiului castel al printului Barcsai iacul al XVII-lea: proprietarul īi spune ca tatal sau a pierdut cu prile-scarii lui Horea - "bei dem walachischen Aufruhr" - 20 000 de florini. ntinti ("Benthenth"), paguba pe care i-o declara baronul Orbān e de i. Unii dintre serbii lui au fost de fata la pradarea casei, si pe acesti ii trebuie sa-i vada el acum zilnic līnga dīnsul. Ofiterii tineau cu teranii i nobililor. Unul din ei face sa fie batut cutare domn de pamīnt din acele si anume de un caporal, care era serb al lui Orbān īn strigatul: "Schlag erfluchten nemes ember", "bate pe blastamatul de nemes ember". La ti, līnga hotar, romānii sīnt simpli - unii chiar gusati -, dar buni; vorbeste de tālharii". Cu totul altfel de la Geoagiu (Gyogy) la Zlatna, ānt oameni rai, hoti, si din cauza vecinatatii minelor de aur. La Mintia, nemethy, proprietarul, Alexandru Barcsai, e "rud cum si-ar īnchipui i pe un nobil din veacul al XVIII-lea"2. La Bobīlna se afla mine de fier, nanii soeot ca pe vremea jidovilor (asa numesc ei vremile vechi īn gene-i zidea acolo pe fior (auf Eisen gebauet...)".

a Jurnalul unei calatorii de la Sibiiu peste Balgrad se pretuiesc romānii atna ca fiind 6 000 neuniti si 2 000 uniti, cīstigati zilnic, de preot, care 3. La Abrud, "cei mai multi locuitori sīnt romāni neuniti; dupa ei mai .osi sīnt unitarii. Sint si reformati, romānii uniti si catolici". Calatorul a la Carpenis s-a nascut Closca.

a 1793 se tiparea, la Frankfurt, cu indicatia īn titlu: "Frankfurt si Lip-in volum anonim de calatorii de la Pressburg īn Ardeal si īnapoi, Reisen ressburg durch Mahren, beyde Schlesien und Ungarn nach Siebenburgen m da zuriick nach Pressburg. El ni va transmite stiri noua despre rostul iilor īn acele parti ardelene, unde ei dadura sirul de tulburari provocat inerea īndaratnica la religia oficiala, impusa, a unirii si, la capat, porni-zbunatoare a lui  Horea.

e romāni īncepe a-i gasi calatorul amestecati cu rutenii, "rusnecii", īnca "Wasmar". Mosiile contelui Kārolyi īi par deosebit de bine īngrijite si beste de locuitorii cari duc o viata multamita, fara a preciza carii nati-apartin, cīnd nu sīnt germani. La Careii-Mari vede gimnaziul Piaristi-castelul aceluiasi conte. Intrīnd īn Ardeal, recunoaste ca "natia romānilor i numar poate mai tare decīt toate celelalte natii īn Ardeal īmpreuna"3, nt robii ungurilor, si situatia lor e mai rea decīt a locuitorilor dincolo

Muzeul National din Budapesta, fol. germ. 288.

3o roh als man sich vor einen Edelmann aus dem    13.   Jahrhundert vorstellen

Die Nation der Walachen ist an Seelenzahl vielleich t starker als alle andre Natio-siebenburgen zusammengenommen; p. 199.

422


Calatori    germani  prin  Ardeal

de munti. La "Czog" calatorul afla romāni īngroziti sa nu li se ia ceva bani, ca de obicei. īngrozit e, la "Sobor", germanul nostru, care trebui manīnce, din mīna romāneasca, mamaliga, Brod von tiirkischem Waizen. "Baska", īn calea spre Cluj, afla gospodaria buna a unui preot: fiica Iu Īntelege cu strainul prin vorbe scrise pe hīrtie. "īntre Baska si Balea sti pe o īnaltime un batrīn valah, care trecuse de o suta opt ani: privea eaīrr trit la soarele ce era sa se ascunda īndata. Capu-i era descoperit, par ca zapada-i acoperise anticul cap; o lunga barba sura-i dadea īnfatis unui patriarh; ochii mari aruncau foc catre soare, dar bratele si picio'j erau foarte slabite. Parea ca simte primavara aceasta ca fiind cea din u a lui. Pe iarba, cu mīinile īncrucisate pe piept, el multameste īnca destu zdravan."1 La "Gariza" han romānesc; īn odaia de mīncare "miere, alba, moasa, oua, unt, sunca, faina aleasa, pīne si toate cele de nevoie". Can nu s-ar fi putut plati decīt cu patru sute de florini. Se ofera vin vechi oala. Ca multamita, "valahul" e descris, dupa spusa carausilor, ca fric< hot, rob al domnului de pamīnt, care-i poate da gīrbace si exploatate teranilor. Dar scriitorul recunoaste ca "romānii singuri hranesc neamul gurilor īn Ardeal... Ca multamita pentru hrana ce li-o da romānul, īl cob mai jos decīt orice clasa a omenirii. Daca romānul nu e cum trebuie sa motivul e ca n-a fost facut altfel".




La Cluj, oras nepavat, se semnaleaza pravaliile bogate ale armer E vorba de Universitate, de casa Rhedey, īn care se dau baluri; la Or Mare putintel īnainte, cum se vede din amintirile unui muzicant gen printul episcop avea orhestra si dadea petreceri cu procesiuni mascati strada. La Turda afla tīrgul de saptamīna. Trece rapede peste Aiud, cu rici frumoase si un gimnaziu. Alba lulia nu-1 opreste mai mult. Sibiiul, pe o mai vazuse cu cinci ani īn urma, Si place; vorbeste īndelung de fostul gu nator, baronul de Bruckenthal: e aparat de īnvinuirea ca īn vremea li fost "rascoala valahilor" prin aceea ca nu din pricina lui guvernul civil dispus din īnceput de armata. Se face si lauda tipografului Hochmei La   Avrig se  descrie  palatul lui Bruckenthal.

īl intereseaza, īn razboiul care se urma, si ispravile generalului Tui - fiu de general austriac, el īnsusi odata medic la curtea munteana -Cīineni si Cozia; ar fi crutat comorile manastirii, pe care apoi le fura tur< el moare īn luptele din pasul Buzaului3, dar dusmanii nu-i pot avea ca pe care voda Mavrogheni pusese un pret de o mie de galbeni4. Acesta e des ca "un om care stia sa comunice curaj, dar nu pricepea cītusi de putin ce trei sa priceapa un soldat"; n-avea ce era de nevoie ca sa ia, cum fagaduise, Ar( Iul. Partea militara o īngrijea un bimbasa turc; oastea era compusa din "cea mizerabila adunatura ce o poate da Valahia", "tigani, fiinti fara disciplina si duiala, gloata strīnsa laolalta, adusa īn ranguri prin batai si foame"5; si supt nuri cautau capete, chiar si romānesti, pentru a le duce domnului, īn schim

'P.   209-10.

*P. 278.

'"Casa Tedesculi" de acolo (p. 389) e a Dudescului, nu a germanului!

*P. 281-2.

6 P. 285.

i

423


[De la 1800 pīna Ia epoca Razboiului Crimcii]

atirii de un galben. Granicerii romāni nu-i atacau īnsa bucuros. Turcii tunuri si trupe orīnduite, dar ajung a-si banui vasalul: atunci se dau lo-ile la pasul Vulcanului si al Buzaului, se īncearca o alta, a lui voda īnsusi, Cīineni asupra Sibiiului, sase sute de asiatici prada īn valea Hategului, binxbasa e prins la Rīmnic si dus la Alba Iulia, printul de Hohenlohe ad generalului Fabris, care ataca la baioneta pe ai lui Mavrogheni1. In ^789_90 Laudon, īn Banat, īntreba pe boierii munteni si pe sīrbi daca-i rani trupele. Se ocupa tara, dar proviziile nu tin decīt pīna īn decembre, da cade, gerul se lasa, si bolile intra īn oaste2. īncercarea contra Giur-i, cu tunuri de la Petruvaradin si   Alba Iulia, cade; generalul artileriei

3.

]alatorul risca o excursie la Cīineni, cari erau sa fie ocupati de dusman; ierea e foarte pitoreasca3. Intre Cīineni si Contumata bejenari munteni, rdeie, lucrau pamīntul si-si cresteau vitele. Bordeiele i se par foarte cu-oamenii cu multa grija de sine. si aici se spune ca "acesti oameni nu osc pe romānii din Banat si din Ardeal ca romāni, ci li dau alt nume". 3 din Cīineni īntrec cu mult pe cele romānesti din Banat; se noteaza si ca. Boierii bogati, din Craiova, Rīmnic, Bucuresti - scriitorul crede ca i tigani -, locuiau īn Sibiiu, dar au trebuit sa plece, acuzati ca voiau sdea orasul īn 1788; femeile-i par gatite fara gust si lipsite de educatie;

putine stiu frantuzeste. Se īnfatiseaza lucrul la Cīineni: "truda stator-a soldatilor, schimbarea sentinelelor, rīnduiala arnautilor supt condu-īl lor cam aspru Stoian, valmasagul pe care-1 casuna cavaleria si infan-

zgomotul muzicii, strigatul teranilor cari aduceau provizii4. si cu acest

anonimul recomanda exportul de ulei de nuca de la noi5. El lauda seīe ardelene si combate importarea altora din alte parti ale monarhiei:

de Zips ori de Ardeal, zisa "sileziana", a invadat lasul si Bucurestii, ustorii greci de acolo vin sa cumpere īn mare6. Casa Barker din Sibiiu

dea la navigatia pe Olt7.

ī Sibiiu se cetesc reviste germane; e si un teatru, pe care locuitorii )iilor  n-au voie sa-1 viziteze.

a īntors, se noteaza Sas-Sebesul, decazut: mesterul Oeschlager de acolo, ir din Konigsberg, toarna clopote8. De aici la Deva, Dobra, abia pome-n cale un soldat romān din regimentul Oross. Lugojul a suferit de pe 'azboiului: noua critica a "Wallachenschaft"-ei, dornica de jaf si lenesa. aisoara dadea mese printul de Coburg. La Seghedin se parasesc "locuin-mānilor9". si el īi apara: "Ce ar fi Banatul, de n-ar locui romānii In Calatorul ia īn ocrotirea sa si pe "lenesa" femeie romānca, dupa ce a

297. 301.

327 si urm. 331. 337-8. 851.

369-70. 401. 421. ras ware das Banat, weun koine Walachen darinnen wohnten? (p. 22).

424


Calatori   germani   prin  Ardeal

vazut-o torcīnd si īn drumul spre casa. "Ia-o cum o vrei, dar romānce desigur harnice." Iar, daca sīnt "iubeate", cum zice Miron Costin, v fi, ca si la italience...,  a mamaligii!



Avem astfel un numar de marturii si de judecati din Ardeal chiar, din partea sasilor sau ba, care dau, macar īn parte,  dreptate poporul mānesc.

Altele viii din terile germane. Caci se poate zice ca si īn secolul al } lea, din punctul de vedere al "filozofiei" reformatoare, filantropice, car pīnea atunci, daca nu īnca din acela al sentimentului pentru dreptul nat cerīnd libertate pentru orice neam, o chestie romāneasca exista. si aed o simteau duc lupte contra egoismului unguresc ca si contra despretul care germanismul administrativ īn serviciul Casei de Austria, sta'pī: Ardeal si īn Banat, trata popoarele "inferioare". Beneficiau astfel si ro de acea simpatie care se adresa catre oamenii "primitivi", traind' īn de civilizatie. Dar si experienta personala a calatorilor se adauge pent ei sa poata raspinge batjocurile fara margeni de care eram  acoperi

N-am la dispozitie cartea unui Giinter, care a fost prin aceste pa la jumatatea veacului al XVIII-lea. Descrierea, din 1785 a lui Johann marin, īn Reise von Pressburg nach Hennannstadt in Siebenbiirgen, e īn o īnsemnatate  deosebita.

Omul a fost de cinci ori īn Ardeal si spune singur ca īn 1782 era de in Deva, cīnd, cu toata lipsa de pīne, preotii romāni nu dadeau voie cr ciosilor lor sa calce postul pentru a mīnca de frupt. Data aceasta, venir la Pressburg, el trece Tisa la Seghedin, se īndreapta de acolo, prin Sīn-ty usul-Mare, la Timisoara, oras liber de la 1782, īn care noteaza cele doua P hause: al sīrbilor, mai vechi, si cel nou, al colonistilor germani, unul cu tru, celalt cu o "reduta", casa comitatului, "casina", cele doua manastiri ciscane si cladirile frumoase din "Fabrik". Trece la Lugoj, oras romāna oras nemtesc, cele doua cartiere fiind despartite prin apa: aici afla o cafl cu biliard si admira castelul contesei "Saro", proprietara celor mai  n] terenuri. Pe pamīnturile ei, bine īngrijite, direct, Lehmann se īndreapta Faget, cu doua sute de case romānesti si treizeci poate germane, avīnd lacasuri ale noastre si unul al minoritilor din Lugoj; de aici spre "mize Iul" sat Rusavita. Intrīnd īn Ardeal pe la hotarul cu cruce, el ramīne u din nou, fata de frumuseti naturale fara pareche. La Dpbra, supt adm tratia unui maior, sīnt doua sute de case romānesti, unele frumoase; gran fac exercitii numai dumineca. La Deva, īntre vii, īn margenea careia gita se descopere o pariziana, domnul de pamīnt e contele Haller: sīnt castel doua sute de case, cu o frumoasa gradina, doua biserici catolice, reformata, una singura a noastra; īn suburbii stau bulgari. La Orastie cele trei sute de case sīnt ale ungurilor mai ales: i se pare scriitorului ca pe 1 biserica fronciscana si reformata este si una armeneasca. La Sas-Sebe suta de case sīnt ale populatiei sasesti mai ales, romānii, dar si sasi. ba c noi veniti din Baden, stīnd īn suburbii; este si o biserica franciscana. Ci preot sas, la Apoldul-Mic locuiesc romāni, ca si la Amlas. Spre Sibiiu se ce prin satul  Rusciori, "Reisdorfel", unde se vorbeste romāneste de f

425


[De la 1800 pīna Ia epoca Razboiului Crimeii]

cari au si un predicator luteran; īn suburbiile orasului sīnt tigani.

trece glumind asupra Sibiiului, pe care-1 va descrie poate cu alt itie ca sīnt acolo si romānii "civilizati" si romānce "vapsite". calea lui, Lehmann a vazut ici si colo pe acesti "valahi". Locuintile adesea umile, cīnd nu e vorba de satele graniceresti; se vad si feresti cu basici de porc. Oamenii īi apar urīti, slabi, fara vlaga, cu parul

vesmintele murdare. Copiii cei multi nu se pot dezvolta dupa putere, a compusa din mamaliga. Unii din teranii romāni se fac carausi, dar ii strainul e dus de unguri, cari īnjura īn cale crucile romānesti "gro-de pe margenea drumului. In cutare casa, daca barbatii erau la jude, rachiu, femeile coseau, teseau, torceau, ajutate si de fetite, pe cīnd e jucau īn surcele. A īntīlnit preoti mīnīnd din urma vitele pe drum ia.

i astfel si din ce a vazut cu ochii elementele necesare ca sa raspunda care se aduce romānilor, considerati ca "Spitzbuben", lenesi,   hoti,

"Nu e pe lume o socotinta mai neomenoasa si mai usurateca", 1, "ca aceasta despre un neam īntreg"1. Oamenii sīnt gata sa vie r si fara plata, cum nu face populatia germana, care "īn genere e cea soīana, mai necrescuta, mai fara simtire", incapabila de a servi pe chiar daca i se plateste2. Parasit īn mlastinile Banatului, de cona-sai, el īnsusi a fost scapat de romāni, "la prima vedere, fara a li se in cuvīnt". "Calomniatorii unei īntregi natiuni, ucigasii sufletesti norder) ai fratilor lor oameni" ar trebui sa vada cum īnfloresc satele ilor, cu scoli, la care, cu toata opunerea batrīnilor, un īntreg tineret ii nemteste, dīnd talmaci drumetilor. Cei ce nu sufar incultura romā-

sa tie si ei scoli ca si īmparatul! Romānii sīnt soldati temeinici, tejia lor o īntrebuinteaza īn fapte singeroase afara de nevoile ostirii, mmai ca razbuna astfel o jignire, ca lupta cu o nedreptate: asa se face

si altul intra īn padure ori se ascund la turci, pe iarna, dīnd birul adapost; rapede se strīnge o ceata īn jurul lor si satele-i ascund de }re toamna, avīnd nevoie de bani pentru lunile moarte, ei sīnt mai ita de omor. Ard si sate, tīrguri, ca Oravita. Spīnzuratorile, care mar-ioseaua, nu-i sperie: sīnt bucurosi ca mor īn satul lor; munca silnica-i 3, facuta, mai ales, departe de satul lor. Daca ar avea preoti mai buni, bfel, si daca ar avea stapīni mai buni. Caci sīnt oameni priceputi, rile n-au taine pentru dīnsii.

ita consideratia o are pentru femeie, roaba a barbatului, roaba a baietilor. Dam chiar cuvintele lui: "Pe cīt barbatii romāni pierd

aratie cu altii, pe atīta cīstiga femeile alaturate cu cele de sama lor, parti.    Romāncele   sīnt   cu totul smerite, prietenoase, placute,  īn

si foarte  sīrguincioase"3.

giebt keine unmenschlichere, leichtsinnigere Behauptung als diese von einer gan-īn (p. 9).

berhaupt muss man auf der ganzen Reise, weder auf Dienste, noch Nothulf« der Bauern rechnen. Es ist das grābste, ungezogenste, gefiihlloseste Volk (p, 11). sehr die Mannerwallachen verlieren im Vergleich mit andern Mannern, so sehr ge-e Weiber im Vergleich mit andern ihresgleichen aus andern Gegenden. Die Walla->r sind durchaus demiithig, freundlich, gefallig und sehr fleissig (p. 27).












Document Info


Accesari: 891
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )