Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






MITROPOLITUL VARLAAM








loading...


ALTE DOCUMENTE

Politica externa a Romaniei la cumpana secolelor XIX si XX
Genocidul de la Katyn - Minciuna Kremlinului si tacerea Occidentului
Batalia de la Ardeni
VA FI RECONSTRUIT TEMPLUL DIN IERUSALIM?
CIVILIZAŢIA ROMANĂ - Izvoarele civilizatiei romane
Adolf Hitler
Geopolitica - MAREA SCHISMA DE LA 1054
ROMĀNIA PE DRUMUL CĂTRE TOTALITARISMUL COMUNIST (1944- 1947)


            Secolele  XVII-XVIII inseamna  pentru Europa o epoca  de treptata  afirmare a tendintelor  de modernizare  si  integrare  culturala .Aceste  procese  se  deruleaza  insa cu o intensitate diferita , pe alocuri intirziata  si intr-o diversitate  nesfirsita  in functie  de conditiile concrete  in fiecare zona etno-culturala .Si in spatial romanesc, pe fundalul unor imperative commune -tranzitia  de la  medieval  la modern  si tendinta  tot mai accenuata  spre unitate  culturala , conditiile  istorice au impus  adesea modalitati  diferite in realizarea lor.

     Afirmarea limbii  romane in toate domeniile vietii culturale a fost  una din premisele  principalele  de generalizare a fenomenului  numit -"secolul de aur al culturii romane ", cuprins intre 1643 (aparitia Cazaniei lui Varlaam) si 1743 (data la care se sfarseste expunerea  evenimentelor in cronica lui Ion Neculce).Si anume datorita  personalitatilor  din  acest  timp , acest secol  a cunoscut  o evolutie  si o afirmare a limbii si  siteraturii romane  nemaicunoscuta  pana acum .Si  toate acestea  se datoreaza  urmatoarelor  personalita                                            Ų  Mitropolitul Varlaam

     

      Nascut  in anul.1585, īn partile Vrancei, decedat īn aug../dec. 1657, la manastirea Secu.  Probabil a īnvatat carte īn "schitul lui Zosin" pe valea Secului, calugarit  la Secu, sub numele Varlaam (probabil din botez era Vasile): egumen al manastirii si arhimandrit; īn 1628 trimis īntr-o misiune la Moscova. īn 1632 ales mitropolit al Moldovei (hirotonit 23 Sept. 1632), pastorind āna īn apr. 1653, cānd s-a retras la Secu;

     In 1639 s-a numarat printre candidatii la scaunul de patriarh ecumenic.  Preocupat īndeosebi de probleme carturaresti: īn 1640 a īnfiintat o tiparnita la  Iasi, - īmpreuna cu mesteri  tipografi - de Petru Movila al Kieului, īn care a tiparit mai multe carti de īnvatatura īn romāneste, tot īn timpul vietii sale, īn 1642 au avut loc lucrarile sinodului de la Iasi, la care  a participat si mitropolitul Varlaam , prin 1644 - 1645 a convocat el īnsusi un sinod al tuturor ierarhilor din "ara Romāneasca si Moldova. care a aprobat raspunsul īmportiva Catihismului calvinesc, scris de el; tot el a sustinut ctitoriile lui  Vasile Lupu - printre care si biserica "Sf. Trei lerarhi" din Iasi (1639) - īn care au fost asezate moastele Cuvioasei Paraschiva (1641).Un rol important la avut  tipografia mitropolitului Varlaam, care este a patra din Tara Romaneasca, dupa cea de la manastirea Dealu, infiintata de Radu cel Mare (1495-1508), intre 1508-1512, unde a lucrat ca mester tipograf ieromonahul Macarie; de la Targoviste cea intemeiata de Radu Paisie (1535-1545), intre 1544-1558, condusa de Dimitrie Liubavici, in care s-a format ca tipograf diaconul Coresi; si cea a lui Matei Basarab (1632-1654), avand ca mester tipograf pe ieromonahul Meletie, care a functionat cu unele intruperi intre 1632-1652. Totodata, tipografia mitropolitului Varlaam este a doua tipografie din Bucuresti, dupa cea a ieromonahului Lavrentie, de la manastirea Plumbuita, dintre 1573-1582. Aceste tiparnite dadusera la lumina mai ales carti in legatura directa cu nevoile Bisericii, fiind imprimate in limba slavona bisericeasca si cu alfabet chirilic.Tipografia mitropolitului Varlaam a dat roade bune, caci, de atunci si pana astazi, vreme de trei secole, cu unele intreruperi datorate unor imprejurari vitrege, tiparul n-a mai lipsit din Bucuresti, dand la iveala, un grai romanesc si cu gravuri artistic lucrate, cu precadere texte sacre si carti de cult. Intre acestea se cuvine a fi mentionata talcuirea si tiparirea in romaneste a textului integral al Sfintei Scripturi, adica a Bibliei, inceputa in noiembrie 1678, din indemnul si cheltuiala voievodului Serban Cantacuzino si terminata peste un an, in noiembrie 1688, la inceputul domniei lui Constantin Voda Brancoveanu. Aceasta Biblie numita si Biblia lui Serban sau Biblia de la Bucuresti, este cea dintai tiparire completa a textului Sfintei Scripturi in limba romana si reprezinta o noua treapta in dezvoltarea limbii noastre literare, si totodata, un monument de arta grafica romaneasca. 

Cea mai īnsemnata din lucrarile tiparite de mitropolitul Varlaam este:

 

v      "Carte romāneasca de īnvatatura la dumenecele de preste an",  si  la praznicele īmparatesti si la Svāntii mari (Cazania).  Iasi, 1641-1643.

 

v      506 foi, cu un "Cuvānt īmpreuna catra toata sementia romāneasca" al lui Vasile Lupu si -

 

v      "Cuvānt catra cetitoriu" scris de Varlaam; cuprindea 54 de cazanii la duminici si 21 la sarbatorile īmparatesti si ale sfintilor,o parte din ele sunt  traduse sau prelucrate dupa cartea Comoara a mitropolitului grec Damaschin Studitul (1577),

 

v      Altele sunt Iuate din manuscrise romānesti  care au circulat pāna atunci, mai ales īn Transilvania.

 

Alte Iucrari:

 

v      Sapte Taine a Bisericii, Iasi, 1644. 340 p., prelucrata dupa opera retotului grec Toma Teofan Eleavulkos (sec.XVI)

v      Cartea carea se chiama: "Raspunsul īmpotriva Catehismului calvinesc" , tiparita probablil la Iasi (dupa unii la Dealu) īn 1645, cu 32 de foi, īn care combatea un Catehism calvinesc tiparit la  Alba Iulia, īn 1645;

v      Cāt a fost egumen la Secu, a tradus Iucrarea Scara sau - Leastata Sfāntului loan Scararu sau Sinaitul (1649), dupa editia comentata a episcopului Maxim Margunios (Venetia, 1590), dar a ramas īn manuscris.

Ų MITROPOLITUL DOSOFTEI

         Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. Acest Dosofteiu mitropolitul  scrie Ion Neculce  nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta.Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedo-romana. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritual  bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazut lumina tiparului este Psaltirea in viersuri, care apare in anul 1673, intr-un orasel polonez, Uniev. A tradus aceasta carte din slavoneste. Aceasta traducere a vazut lumina tiparului in anul 1680. In Molitvelnicul lui (1681) si in Parimiile aparute in anul 1683, Dosoftei tipareste o lunga Cronologie a tarii Moldovei, scrisa in versuri silabice, compusa din 136 rinduri. Are si niste versuri dedicate patriarhului Moscovei, Ioachim. Importanta Psaltirii in versuri a mitropolitului Dosoftei pentru literatura noastra veche este foarte mare. La sfirsitul Psaltirii, Dosoftei tipareste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului romanesc. Tot la tipografia din Uniev, mitropolitul Dosoftei publica in anul 1673 un Acatist talmacit de pre limba slavoneasca pre limba romaneasca prin iubirea de munca si rivna Preasfintitului chir Domnului parinte Dositei, mitropolitul Sucevei. Probabil ca este o retiparire a unei parti, Acatistul Maicii Domnului; din Precinstitele Acatiste a lui Petru Movila, aparuta la tipografia din manastirea Pecersca in anul 1629.In 1679 tipareste o Liturghie, tradusa de el din limba greceasca, cu numeroase note scrise in limba greaca. Si Psaltirea slavo-romana, pe care o tipareste la Iasi in anul 1680, este tiparita la tipografia sa.O insemnatate mare pentru literatura noastra veche are monumentala opera cunoscuta sub titlul Viata si petreacerea svintilor sau Proloagele. Intreaga scriere a lui Dosoftei cuprinde patru volume mari, tiparite intre anii 1682-1686. Opera lui Dosoftei in mare parte este o compilatie a lui proprie, alcatuita sau tradusa dupa mai multe izvoare, cum spune el, de pre greceste si de pre sirbeste. In anul 1683, mitropolitul scoate o a doua editie a Liturghiei lui, completata cu rugaciuni noi. In acelasi an, el tipareste o noua lucrare, intitulata Parimiile preste an. Este o colectie de slujbe si rugaciuni, care se intrebuinteaza in biserica la serviciile divine ce se oficiaza seara.

ŲMIRON COSTIN
Miron Costin                  (1633-1691)

       Cea mai proieminenta si cea mai  expresiva figura a culturii romanesti din Moldova, din sec. al XVII-lea, a fost Miron Costin. Carturar distins, iesit din scoala umanista a Poloniei, diplomat iscusit in mediul viciat de intrigi si de framintari politice ale sec. al XVII-lea, scriitor si patriot-Miron Costin intruchipeaza toate trasaturile vietii politice si culturale ale Moldovei din acea epoca. Alaturi de Nicolae Milescu si mitropolitul Dosoftei, Miron Costin ilustreaza epoca de tranzitie in viata culturala a Moldovei, iar in istoriografia noastra el marcheaza cea mai constienta si cea mai clara afirmare a ideii individualitatii noastre nationale, a unitatii de neam si a latinitatii poporului roman.Prima lucrare istorica a lui Miron Costin este scrisa intre anii 1675-1677. Dupa cum marturiseste cronicarul in Voroava catra cititoriul, el isi scrie letopisetul ca sa nu se uite lucrurile si cursul tarii. O alta opera a lui Miron Costin este intitulata De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor. Aceasta a doua lucrare istorica a lui Miron Costin este scrisa la sfirsitul vietii lui, prin anii 1680-1691. Miron Costin, dupa cum scrie in Cuvintul catra cititoriul al letopisetului, intentiona sa dea o cronica mai completa a Moldovei, de la primul descalecat si pina in timpurile lui. In aceasta carte, autorul isi propune ca scop sa lamureasca originea romanilor si sa combata unele pareri gresite in aceasta chestiune, inventate de catre dusmanii neamului roman. Continutul cartii si scopul ei se vad in Predislovia ei. Din continutul acestei mici lucrari a lui Miron Costin rezulta ca De neamul moldovenilor nu poate fi un inceput de cronica a Moldovei de dimensiuni mai mari; scopul lui a fost de a da o monografie a originilor romane ale romanilor si de a spulbera teoria lansata de catre Simeon Dascalul in interpolarea din cronica lui Ureche. Aceste doua lucrari istorice ale lui Miron Costin, care sunt Dimitrie Cantemirscrise in limba romana, constituie opera lui principala.

ŲDIMITRIE CANTEMIR
                       (1673-1723)

   Dimitrie Cantemir s-a nascut la 26.10.1673 la Iasi  in familia domnitorului Moldovei Constantin Cantemir. Mama, Ana Bantos, provenea dintr-o familie boiereasca si avea o cultura aleasa. Primele studii le face acasa cu un dascal invatat grec de la care capata cunostinte profunde de cultura antica. In anul 1687 este trimis de tatal sau ostatic la Constantinopol si acolo isi continua studiile la Academia greaca a Patriarhiei. Aici se afla intre anii 1688-1710. Este scriitor, istoric, filosof, geograf, folclorist, matematician, arhitect, compozitor si un poliglot. Cunoaste urmatoarele limbi: romana, rusa, greaca, persana, araba, germana, italiana, franceza, latina, turca. Operele sale sunt scrise in 4 limbi, si nu intimplator a fost apreciat de catre contemporanii sai filosof intre regi si rege intre filosofi. In intervalul de la 1711-1719 el scrie principalele sale opere. In acest interval s-au scris operele: Istoria Imperiului Otoman, Sistemul religiei mahomedane, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Logica si alte lucrari mai mici. Sub influienta lui Ieremia Cacavela, D.Cantemir scrie in latineste niste compilatii filosofice. In mica sa lucrare, intitulata Ioannis Baptistae Van Helmont phisices universalis doctrina, Cantemir isi propune sa aduca celebrului savant alchimist si medic belgian din sec. XVI-XVII lauda eruditiei lui. Descrierea Moldovei, alaturi de Hronic, este una din principalele lucrari cu privire la tarile  Romane. Lucrarea a fost scrisa in limba latina si avea titlul Descriptio Moldaviae. Autorul nu reuseste s-o traduca in romana. Este cea mai perfecta opera cantemireana prin inlantuirea logica si clasica a faptelor.

ŲMitropolitul  Antim ivireanul

  Cel mai de seama ierarh al Ţarii Romānesti, deopotriva pastor si īnvatator, a fost si ramāne Mitropolitul Antim Ivireanul . Desi n-a fost romān de neam, prin harul cuvintelor si al vietii lui, Mitropolitul Antim  a fost iubit si pretuit de poporul nostru , care a vazut īn el un adevarat "om al lui Dumnezeu ".

   Originar din Iviria, pe numele de botez Andrei, tānarul este luat rob de turci si adus la Constantinopol. Aici este rascumparat de Patriarhia ecumenica unde si īnvata sculptura īn lemn, pictura si broderia, precum si limbile greaca, turca si araba. Īn jurul anilor 1960, binecredinciosul voievod Constantin Brāncoveanu īl aduce īn Ţara Romāneasca, unde devine ucenic tipograf la fostul episcop Mitrofan al Husilor. Intra īn cinul monahal si este hirotonit preot, īntre anii 1691 - 1694 preluānd si conducerea tipografiei domnesti din Bucuresti , unde tipareste trei carti. Dupa 1696  este egumen la manastirea Snagov unde, pāna īn 1701, tipareste alte 15 carti dintre care 5 īn romāneste, iar una bilingva "Liturghierul greco-arab" (1701), prima editie īn limba araba, pentru credinciosii din Antiohia. Revine apoi īn Bucuresti, vreme de 4 ani, continuānd sa   tipareasca alte 15 carti  īn special de cult.

            Pentru viata sa īnalt duhovniceasca oglindita si activitatea sa culturala, a fost ales episcop al Rāmnicului la 16 martie 1705, īntemeind si aici o tipografie , unde īn 3 ani, scoate la lumina 9 carti īntre care 3 īn romāneste  si 3 īn editie bilingva slavo-romāna. Scrie "Tomul bucuriei",(1706) contra catolicilor si Liturghierul cu Molitvelnicul (1706), primele editii romānesti din Muntenia. Potrivit recomandarii testamentare a mitropolitului Teodosie ( +27 ian. 1708) care pastorise credinciosii din Ţara Romāneasca timp de 40 de ani, la 22 februarie 1708, episcopul Antim este īnscaunat mitropolit, de fata fiind si  patriarhii Alexandriei si Ierusalimului. Tipareste la Tārgoviste , īntr-o noua tipografie, 18 carti (11 īn romāneste), introducānd īn cult limba poporului  si desavārsind ceea ce se īncepuse sub Matei Basarab ( tipicul)  si serban Cantacuzino ( textele biblice ). Erau deja tiparite īn romāneste, deci, Psaltirea (1710), Octoihul (1712), Liturghierul (1713), Catavasierul , Ceaslovul (1715). Ramān totusi netraduse Mineiele, Triodul si Penticostarul.

            Īn 1715 muta tipografia īn Bucuresti, īn noua manastire, ctitoria sa, cu hramul "Tuturor sfintilor". Īn total, Sfāntul Antim  a tiparit 63 de carti, 39 cu māna sa, 21 īn romāneste, 4 fiind scrise de el īnsusi. Multe carti sunt ilustrate cu miniaturi gravate chiar de māna lui, de o maiestrie si frumusete deosebita. Īntre cartile de folos sufletesc puse la īndemāna credinciosilor  se numara si " Didahiile" ( predicile) sale, precum si " Īnvataturile crestinesti" (1700).

De asemenea, preocupat de grija romānilor din Transilvania, Sfāntul Antim, īn 1699, trimite un ucenic la Alba Iulia sa tipareasca unele lucrari si carti de cult ortodoxe. Chiar dupa dureroasa dezbinare din 1701, Mitropolitul Antim trimite scrisori de īmbarbatare catre romānii din scheii Brasovului, īndemnāndu-i sa ramāna statornici īn dreapta credinta, hirotonindu-le preoti si diaconi.

Īnflacarat patriot si luptator īmpotriva asupririi turcesti, ca si voievodul si sustinatorul sau Constantin Brāncoveanu, Mitropolitul Antim este arestat, īn primavara anului 1716; fortat sa-si de-a demisia si refuzānd-o, Mitropolitul Antim este caterisit, pe nedrept, de Patriarhia ecumenica, urmānd sa fie īnchis pe viata īn Manastirea Sfānta Ecaterina  din muntele Sinai. Pe drum, īnsa, ostasii turci l-au omorāt, aruncāndu-i trupul īn apele rāului Tungisa, lānga Adrianopol. Abia dupa 250 de ani (1966), Patriarhia ecumenica a anulat nedreapta sentinta de caterisire data asupra marelui Ierarh si Mucenic Antim.

       

  Ų miron costin

                          (1633-1691)

    Cronicar moldovean. Fiul postelnicului Al. Costin a pribegit in tinerete, vreo 20 de ani, in Polonia, unde-si face studiile la Scoala Latina a Iezuitilor din Bar (Polonia). Revine in Moldova lui Vasile Lupu (1652) si ajunge la rangul de mare logofat.  Capul eruditului boier avea sa cada in decembrie 1691 - cum relateaza Ion Neculce si Dimitrie Cantemir. Pricina mortii lui a fost ambitia fratelui sau, Velicico, de a ajunge domn. Voievodul Constantin Cantemir (tatal lui D. Cantemir) i-a taiat la Iasi capul lui Velicico si a trimis un vataf de aprozi sa-l execute si pe Miron, aflat la Barbosi, ca sa-si inmormānteze sotia. Ridicat cu forta, a fost decapitat lānga Roman, neputāndu-l indupleca pe calau sa-l ierte pāna la Iasi, pentru a-si dovedi nevinovatia. Avea 58 de ani. Ne-a lasat opere de valoare: "Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron-Voda incoace"; "Viata lumii", poem filosofic; "De neamul moldovenilor", lucrare polemica patrunsa de patriotism, sustinānd originea romana a poporului romān s.a. Letopisetul l-a inspirat pe Sadoveanu ("Neamul Soimarestilor").Alta cultura avea Miron Costin, fiul postelnicului, si mai tīrziu hatmanului Iancu Costin sau Costīn, care ar fi venit īn suita lui Radu Mihnea si ar fi de origine balcanica, judecīnd dupa numele fiilor sai. Se nascuse īn 1633, īnsa copilaria o petrecu īn Polonia, unde se refugiase parintele sau, īnrudit, prin casatoria cu o nepoata, cu Miron Barnovschi, dar neplacut lui Vasile Lupu. La Bar īn Podolia, Miron urmeaza la scoala iezuitilor. Mergea la studii īn Polonia era de traditie veche, si la Universitatea din Cracovia, īntemeiata īn 1400, se vad īntre 1405 si 1503 destui studenti din Moldova (e drept, cu nume nu totdeauna romānesti).  Mai īnvatat decīt Ureche, Miron nu dadea o cronica de erudit, desi din cīnd īn cīnd face citate īn limba latina. Din tot ce ar fi putut compila pentru epoca de care se ocupa (1594-1661) n-a folosit la partea precedīnd nasterea lui cu mult prea mult peste "Hronograful lersesc", adica Chronica gestorum in Europa singularium de Paul Piasecki. De la Alexandru Coconul īncolo (1629-) īi dau stiri batrīnii, printre care, fireste, tata-sau (" cīt am putut īntelege den boieri batrīni", tin minte oamenii batrīni"), la care se adauga pentru o parte din domnia lui Vasile Lupu putine amintiri proprii. Din anul ridicarii lui Gherghe Stefan, Miron "se prijeleste" singur la īntīmplari. Cronica i se sfīrseste cu moartea lui Stefanita Lupul (1661), dar a avut totusi de gīnd s-o duca mai departe si chiar strīngea documentele,de vreme ce fiul sau Nicolae citeaza "izvodul lui Miron logofatul" despre domnia lui Dumitrasco Cantacuzino (1674-). Miron are, si mai clare, o conceptie a istoriei si o politica. "Letopisetele ... sa hie de īnvatatura "; " cu acele trecute vremi sa pricepem cele viitoare". I se cere cronicarului simtul obiectivitatii, al dreptatii". El, Costin, macar ca ar fi dator sa laude mai mult pe Stefan Gheorghe,de la care a avut "multa mila", nu poate nesocoti meritele lui Vasile Lupu, de la care multa urgiie parintii nostri au petrecut": " iara direptatea socotindu, nu poci scrie īntr-altu chip". Izvoarele nesustinute le respinge ("nu stiu cum s-ari prinde acest lucru"), sprijinīndu-se pe argumente convergente: istorice, filologice, arheologice, antropologice. Are notiunea cauzalitatii si pune evenimentele moldovene īn cele universale si circumvicine, facīnd cīte un "curs" "ca sa dezlege mai bine lucrurile tarei noastre". Distinge calitativ izvoarele, punīnd mai mult temei pe stirea de martor ocular, facīnd cel dintīi la noi o mica teorie a cunoasterii.  Desi providentialist īn istorie, Miron este machiavelist īn politica. "De lauda este hie la care domn sa hie spre partea crestineasca .... Insa, cu īntelepciune, nu fara socoteala si fara temeiu ..."Voievodul e un simbol al statorniciei si deci "ori bun, ori rau, la toate primejdiile feritu trebuieste". Se cuvine sa fie romān (Miron īncondeiaza cu furie orice domn strain ) si sa asculte "voroava cu sfat", luīnd acele hotarīri ce "se mai tocmesc" "īnca cu a doi seau a trei socoteala". Domnii sa nu vina cu osti straine sa-si cucereasca scaunul. Asemenea gresala a dus tara "din scadere īn scadere". Darul de scriitor al lui Miron Costin nu se mai nutreste din concreteta individuala a cuvintelor. Aceleasi vechimi īn lexic, puse acum īn slujba unei mari stilistici, se sting. Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese de sub pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte. El are lunga respiratie epica, simtul sublim al destinului uman, mestesugul patetic de a se opri din cīnd īn cīnd sa rasufle de greutatea faptelor si sa le contemple de sus. Cronicarul avea viziunea apocaliptica. Pagina īn care descrie navala lacustelor este cea mai puternica transfigurare biblica a realitatii din literatura romana, un maret episod dantesc. Asa cum sīnt descrise cometele, eclipsele,lacustele, ca niste plagi, sīnt povestite domniile. Īn portretele lui Miron intra īn masuri egale simtul personalitatii si ideea de destin, de aceea umorul lui e liric, lipsit de īnversunare, transcris īn moduriteatrale.  De la sfīrsitul domniei Lupului īncolo, cīnd Costin participa la evenimente, cronica e un adevarat roman plin de acele amanunte familiare care dau viata lucrurilor moarte.  Īnsa adevarata contributie a lui Costin la scrisul romanesc este sintaxa. Cunoscator al frazei latine, el a desfasurat-o īn moldoveneste īn spiritul si cu ajutorul limbii noastre pastrīndu-i toate registrele si toate fluierele. Cu el sintaxa literara apare īnceputa si cu desavīrsire īncheiata, īn stare de a exprima orice gīnd.

                                                           


Document Info


Accesari: 9749
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )