Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ROMĀNIA PE DRUMUL CĂTRE TOTALITARISMUL COMUNIST (1944- 1947)

istorie




ROM NIA PE DRUMUL C TRE TOTALITARISMUL COMUNIST




OCUPA IA MILITAR SOVIETIC , CONVEN IA DE ARMISTI IU CU
UNITE.

-EVOLU II POLITICE {23 AUGUST 1944 - 6 MARTIE 1945) COMUNIsTILOR DE LICHIDARE A CADRULUI DEMOCRATIC DE Dl A ROM NIEI.

-GUVERNUL PETRU GROZA - INSTRUMENT AL COMUNA LICHIDAREA OPOZI IEI POLITICE.

ABDICAREA SILIT REGELUI MIHAI SI URM RILE SALE.

Dupa 23 august 1944, majoritatea fortelor politice interne au sustinut necesitatea revenirii tarii la cadrul de dezvoltare democratic. Decretul nr. 1626 din 31 august 1944 a repus, partial, n drepturi Constitutia din 1923. Dar, ntelegerile secrete ntre Marile Puteri au decis altfel soarta Rom niei. La 9 octombrie 1944, n cadrul unei ntrevederi la Moscova, Churchill a propus lui Sta/in si a obtinut din partea sa mpartirea Europei de Est si Sud-Est n sfere de influenta, dupa cum urmeaza



Tara

Procent de

influenta



U.R.S.S.

Marea Britanie S.U.A.

Rom nia Grecia Iugoslavia Ungaria Bulgaria




Soarta a milioane de locuitori a fost decisa astfel printr-un simplu petic de h rtie cu c teva socoteli. Adevaratul partaj al Europei n sfere de influenta īsi are originea nca n ntelegerea de la Teheran din 1943. n cadrul nt lnirii la nivel nalt de la lalta (februarie 1945), aproape muribund, presedintele american Roosevelt a acceptat toate cererile sovietice. O scrisoare a premierului britanic catre Sta/in, din 29 aprilie, 1945, a recunoscut interesele predominante ale U.R.S.S. n Bulgaria si Rom nia.

Rom nia a fost ocupata, dupa evenimentele din luna august 1944, de Armata Rosie, care a devenit garantul transformarii tarii ntr-un satelit sovietic


Conferinta de la lalta, din 1945

ncalc nd n mod brutal drepturile si libertatile omului, suveranitatea nationala sovieticii au trecut la intimidarea populatiei si armatei rom ne. Au avut loc jafuri, violente, furturi, devastari, rechizitii de animale, mijloace de transport si bunuri materiale. n ciuda a numeroase proteste oficiale au fost deportati n Uniunea Sovietica cetateni, soldati, ofiteri rom ni, si locuitori de origine germana. Pentru a ocupa ntreaga Rom nie si a trata cu aceasta de pe pozitia de forta, guvernul sovietic a tergiversat c t mai mult posibil ncheierea armistitiului cu tara noastra

Delegatia rom na nsarcinata cu semnarea armistitiului si formata din Lucretiu Patrascanu, Ghita Pop, Ion Cristu, Barbu stirbei, Constantin Visoianu, generalul Dumitru Damaceanu a sosit la Moscova la 4 septembrie 1944, dar a fost primita de ministrul de externe Molotov abia peste sase zile, c nd textul acordului era deja stabilit de catre sovietici. n cadrul contactelor oficiale nu s-a acceptat nici o sugestie din partea reprezentantilor rom ni. Conventia de armistitiu ntre Rom nia si Natiunile Unite s-a semnat la 12 septembrie 1944 la Moscova. Ea a depasit nsa cadrul unui simplu armistitiu, fiind de fapt un veritabil dictat, un instrument n m na U.R.S.S., pentru a-si impune vointa n Rom nia si fata de care Marea Britanie si Statele Unite ale Americii nu au schitat nici un gest de dezaprobare. Armistitiul a fost semnat, n numele coalitiei antihitleriste, de maresalul Rodion Malinovski. Rom nia a fost considerata un stat nvins si nu unul care a iesit din razboi gratie efortului propriu, nefiindu-i recunoscut statutul de cobeligerant. Ea a fost obligata sa ntretina armata sovietica de ocupatie, ceea ce a semnificat un efort financiar de 2 miliarde de dolari S.U.A., cursul anului 1944-1945. De asemenea, tara noastra a fost obligata la plata n sase ani a unor uriase despagubiri de razboi,  cifrate la 300 milioane de dolari, n


marfuri-cereale, produse petroliere, masini, lemn, vase maritime si fluviale. S-a recunoscut faptul ca Rom nia a iesit din razboi doar la 24 august 1944. S-a prevazut, totodata, anularea Dictatului de la Viena din 1940, iar nord-vestul Transilvaniei a trecut sub administratia provizorie a Armatei Rosii. Retrocedarea acestui teritoriu catre Rom nia urma sa se faca n urma stabilirii unei guvernari democratice" n tara, practic un santaj politic din partea U.R.S.S. Granita rom no-sovietica a fost restabilita pe Prut, asa cum se nfatisa la 28 iunie 1940. S-a format Comisia Aliata de Control cu sediul la Bucuresti, dominata de reprezentantii sovietici si n care Marea Britanie si S.U.A. aveau un rol pur figurativ. Comisia a avut urmatoarea componenta: generalii /van Susaikov, si respectiv V. P. Vinogradov- U.R.S.S., maresalul aerului Dona/d F. Stevenson -Anglia, generalul Cort/and Van R. Schuy/er-S.UA. Astfel, au fost ncalcate cu premeditare, de catre Aliati, toate angajamentele luate fata de Rom nia, ei netin nd seama de nici una din consecintele actului de la 23 august 1944.

Evolutii politice (23 august 1944-6 martie 10.15). Politica de lichidare a cadrului democratic de dezvoltare a Rom niei. n evolutia fortata a societatii rom nesti de la autoritarism la totalitarism perioada dintre 23 august 1944-6 martie 1945 a fost una din cele mai dramatice, caci n cadrul evolutiilor politice complexe au fost aduse cele mai grave atingeri fiintei nationale si suveranitatii de stat.

n ultimele patru luni ale anului 1944, la conducerea tarii s-au perindat doua guverne conduse de generalul Constantin Sanatescu. n ciuda eforturilor sale de a repune n vigoare Constitutia din 1923, executivul s-a confruntat cu consecintele ocupatiei trupelor sovietice si a continuarii operatiilor militare n conflictul mondial. Moldova si nord-vestul Transilvaniei se aflau sub administratia militara a U.R.S.S. La 12 septembrie s-a introdus cenzura prealabila a presei. n acelasi timp, s-a intensificat, procesul de penetrare, de catre comunisti, a aparatului de conducere a tarii, prima treapta catre preluarea ntregii puteri politice. Comunistii au stabilit cu sprijinul Moscovei toate actele politice ale guvernelor Sanatescu si Radescu. La 12 octombrie P.C.R. si P.S.D. au parasit Blocul National Democrat, iar peste patru zile reprezentantii lor au iesit si din guvern. Cele doua partide au pus bazele unei noi coalitii politice, Frontul National Democrat, sub masca caruia s-a pregatit ascensiunea la conducerea tarii a comunistilor. n noul guvern Sanatescu (octombrie-decembrie 1944) au intrat Petru Groza, ca vicepremier, Teohari Georgescu, subsecretar de stat la Minsterul de Interne, Gheorghe Gheorghiu-Dej la Ministerul Comunicatiilor, LucretiuPatrascanula Justitie, stefan Voitec\a Educatia Nationala

Dupa 23 august 1944, partidul comunist s-a angajat pe drumul luptei pentru puterea politica si instaurarea unui regim politic antidemocratic. La finele anului 1944 si nceputul lui 1945 partidul numara c teva zeci de mii de membrii, dar efectivele sale au sporit rapid printr-o propaganda demagogica, incluz nd chiar si membri ai fostei Garzi de Fier. n octombrie 1945 au fost nregistrati 256 863 membri, pentru ca la sf rsitul lui 1947 numarul lor sa ajunga la 803 831 persoane. La nivelul conducerii centrale activau, deocamdata n cadrul aceluiasi obiectiv fundamental - lupta pentru puterea politica - o grupare din interiorul tarii: Constantin P rvulescu, losif Ranghet Gheorghe Gheorghiu-Dej si o alta venita din Uniunea Sovietica - Ana Pauker, Vasile Luca.


n scop tactic, comunistii au sprijinit guvernele Sanatescu, n care si-au marit treptat influenta, folosindu-se de disen­siunile dintre unele partide politice si chiar din interiorul lor. Ei au profesat un refor­mism" demagogic si o propaganda abila pentru a-si atrage masele. Bucur ndu-se de protectia si concursul Armatei Rosii, comunistii au dezlantuit teroarea, violenta si au manipulat masele popolare sub lozinca democratizarii"tari.

Regele Mihai

La 6 decembrie 1944 s-a constituit un nou guvern condus de generalul Nicolae Radescu. Acesta si-a desfasurat activitatea n conditii foarte grele, impuse de ncercarea comunistilor de a rasturna prin forta guvernul legal constituit. n mari mitinguri si demonstratii organizate de comunisti, cu sprijin sovietic, erau nfierate asa-zisele tradari ale partidelor national-liberal si national-taranesc, guvernul fiind acuzat ca proteja pe criminalii de razboi. n ianuarie 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej, n calitate de ministru al transporturilor, a facut o vizita la Moscova unde a primit instructiuni pentru intensificarea luptei comunistilor rom ni pentru a prelua puterea.

n provincie au fost ocupate cu forta primariile si prefecturile, unde au fost instalati comunisti, de cele mai multe ori total nepregatiti pentru functia res­pectiva. Totodata, s-au organizat garzi muncitoresti", de fapt, cete de batausi, care au fost utilizate mai ales dupa ce Teohari Georgescu a nceput sa gireze Ministerul de Interne. Zona de nord-vest a Transilvaniei era administrata direct de catre sovietici. Sub presiunea delegatilor sovietici din Comisia Aliata de Control, concomitent cu reducerea fortelor armate rom ne n tara, au fost dislo­cate noi unitati militare sovietice la Ploiesti, Arad, Deva si Petrosani. Atunci c nd primul-ministru a anuntat, n discursul din 11 februarie 1945, de la sala Scala" din Bucuresti, masuri ferme pentru a apara cu orice pret ordinea n stat, n fata agitatiilor comunistilor, dupa manifestarile de la ntreprinderea Malaxa din Bucu­resti, acestia au provocat, la 24 februarie 1945, incidente la Bucuresti, Brasov, Caracal, Craiova si n alte localitati. n capitala n conditiile unei demonstratii de protest fata de cresterea pericolului comunist, n fata Ministerului de Interne, s-au tras focuri de arma dintr-o masina a sindicalistilor comunisti. Au cazut victime, dar cele acuzate au fost tot partidele national - liberal si national - taranesc.

Deoarece agitatiile comunistilor s-au intensificat, la 24 februarie 1945 a sosit la Bucuresti adjunctul ministrului de externe sovietic, Andrei lanuarevici Vāsinski. Acesta a cerut regelui Mihai, n termeni violenti, demiterea generalului Radescu si formarea unui guvern al Frontului National Democrat. La refuzul regelui, ce nu avea nici un motiv constitutional de a-l nlocui pe primul-ministru, s-a trecut la masuri de intimidare. Dupa cum īsi amintea Constantin Visoianu, la


una dintre ntrevederi, depasind unele- din cele mai elementare reguli diplomatice, diplomatul sovietic a batut cu pumnul n masa, cer nd imperios monarhului demiterea guvernului, iar la plecare a tr ntit usa cabinetului, nc t a cazut tencuiala din jurul tocurilor. Cu prilejul unei audiente, la afirmatia regelui ca la Conferinta de la lalta s-a decis ca popoarele din sud-estul Europei sa si decida singure soarta, Vāsinski i-a ripostat brutal lui Mihai, declar nd n mod cinic ca lalta sunt eu".

La Bucuresti au fost concentrate unitati sovietice de blindate, aviatia a efectuat zboruri la joasa altitudine, a fost dezarmat batalionul de garda al Marelui Stat Major, a fost interzisa legatura cu armatele rom ne de pe front, radioul si presa au trecut sub control sovietic. n atari mprejurari, la 1 martie 1945 generalul Radescu a demisionat, refugiindu-se apoi la ambasada britanica si de acolo n strainatate. A fost nsarcinat cu formarea noului guvern printul Barbu stirbey. Acesta a esuat nsa n ncercarea sa. ntr-o noua ntrevedere cu regele, Vāsinski I-a amenintat ca daca nu-l va numi pe Petru Groza prim-ministru Rom nia urma sa fie lichidata ca stat independent. Dupa noi presiuni morale, politice si militare, regele a cedat si i-a ncredintat lui Grozaformarea noului guvern, n care au intrat reprezentantii Frontului Plugarilor, P.N. ., - Anton Alexandrescu, P.N.L. Gheorghe Tatarescu, P.S.D. El era controlat de comunisti.

Guvernul Petru Gioia - instrumont a! con.ci-ff;;  - Lovirea

opozitiei politice. Impunerea la 6 martie 1945 a guvernului Petru Groza a marcat instaurarea la putere a regimului comunist. El a inaugurat, prin politica sa, drumul catre lichidarea oricarei forme de opozitie democratica, a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

La 9 martie 1945, n urma unui schimb de telegrame ntre Groza si Sta/in, Nord-Vestul Transilvaniei a reintrat, firesc, ca parte a teritoriului sau national, n stap nirea Rom niei. n ca.drul activitatii de reorganizare interna a societatii rom nesti la nivel economic si politic, la 23 martie 1945 s-a decis realizarea unei reforme agrare. Au fost expropriate terenurile arabile mai mari de 50 ha, n total 1 468 946 ha, din care 1 109 562 ha au fost mpartite la 917 777 familii taranesti. Prin aceasta, marile proprietati funciare au fost desfiintate, ceea ce au avut urmari semnificative din punct de vedere social.

Acelasi guvern care s-a autoproclamat aparator al democratieis\ cuceririlor revolutionare ale poporului, a suprimat, n mod treptat si drastic, libertatea presei, interzic nd ziarele de opozitie, a impus legea epurarii aparatului de stat (30 martie 1945), a creat tribunalele populare si a organizat lagarele de detinuti politici. S-au pus si bazele primelor sovromuri, oficial societati mixte rom no-sovietice, de fapt, instrumente de exploatare si control economic a tarii noastre si a resurselor sale naturale de catre U.R.S.S.

n aceste conditii, ambasadorul S.U.A. la Moscova, Averell Harimann, i-a propus lui Molotov ca S.U.A. si Uniunea Sovietica sa dezbata situatia din Rom nia. n acelasi timp, au avut loc n tara unele contacte ntre oamenii politici n vederea realizarii unui guvern reprezentativ. La 19 august 1945, diplomatii britanici la Bucuresti au avertizat pe rege ca nu recunosc guvernul Groza. Astfel, regele Mihai, dupa ce a naintat o nota Comisiei Aliate de Control n legatura cu pozitia sa fata de guvernul Groza si a refuzat sa ia parte, alaturi de membrii executivului, la parada si la festivitatile din ziua de 23 august 1945, a ncetat sa


mai aiba contacte cu guvernul si sa ratifice decretele sale. Aceasta este cunoscuta n istorie sub numele de greva regala Monarhul a sperat, asadar, ca prin actul sau sa provoace demisia guvenului Groza, nerecunoscut de Marea Bntanie si S.U.A. A fost una din ultimele sale ncercari de a se opune comunizarii tarii, nestiind nsa ca acordurile secrete ntre Marile Puteri plasasera deja tara noastra n sfera de influenta sovietica

La 8 noiembrie 1945, cu prilejul zilei onomastice a regelui, a avut loc, la Bucuresti, n Piata Palatului, cu participarea a peste 150 000 de prsoane, n marea majoritate tineri, prima mare demonstratie anticomunista Ea a fost organizata, totodata, de tineretul din P.N.L., P.N. ., ca o manifestare de simpatie fata de regele aflat n greva" la Sinaia, si de protest hotar t fata de politica guvernului Groza. Grupuri de provocatori comunisti s-au amestecat nsa ntre demonstranti. Apoi, camioane ale Politiei si detasamente narmate ale comu­nistilor au intrat n plin, n multime, provoc nd numeroase victime. Sub pretextul apararii Ministerului de Interne" s-a tras cu mitraliera de la ferestrele acestei institutii. S-au operat peste 1 000 de arestari. Presa comunista s-a dezlantuit mpotriva participantilor etichet ndu-i fascisti, asasini, reactionari" si a cerut dizolvarea partidelor opozitei si arestarea conducatorilor lor.

Evenimentele din Rom nia au fost dezbatute si la reuniunile ministrilor de externe ai S.U.A., U.R.S.S., Mani Britanii din 11 septembrie - 2 octombrie 1945, si respectiv 16-26 decembrie 1945. S-a decis sa se ceara Bucurestiului reorganizarea guvernului prin includerea unor reprezentanti ai P.N.L. si P.N. si organizarea de alegeri libere. n ultimul ceas, politicienii britanici si americani schitau unele gesturi de protest fata de excesele comuniste, din pacate doar simbolice, caci Rom nia cazuse iremediabil sub dominatia sovietica. La 31 decembrie 1945 - 1 ianuarie 1946 a avut loc vizita la Bucuresti a unei delegatii mixte - Al. Vāsinski (U.R.S.S.), Avere// Harimann (S.U.A.) si Archibald Clark-Kerr (Marea Britanie), ce a comunicat factorilor rom ni deciziile reuniunilor ministrilor de externe ai Marilor Puteri. La 6 ianuarie 1946, prin decret regal au fost numiti n guvernul Groza Mihail Romniceanu, din partea P.N.L, si Emil Hatieganu, din partea P.N. . Greva regala a ncetat. Peste o luna, guvernul rom n a fost recunoscut de guvernele occidentale.

Av nd si girul tacit al strainatatii, guvernul Petru Groza s-a lansat ntr-o campanie fara precedent mpotriva opozitiei. Procesele politice din anii 1946-1947 au constituit o noua etapa a prigoanei comuniste n Rom nia. Se urmarea, practic, exterminarea fizica a tuturor adversarilor politici ai regimului comunist. Tribunalele poporului au judecat si condamnat drept criminali de razboi" fosti functionari superiori si membrii ai guvernului Antonescu. Astfel, au fost condamnati, ntre altii, generalul Constantin Voiculescu, guvernatorul Basarabiei, generalul Calotescu, guvernatorul n nordul Bucovinei. ntre 7 si 18 mai 1946, n cadrul asa-zisului proces al marii tradarii nationale" - o sinistra nscenare juridica regizata de comunisti - au fost judecati si condamnati la moarte, printre altii, Ion si Mihai Antonescu, Lucretiu Patrascanu, propun nd regelui Minai I respingerea cererii de gratiere. Cei doi, alaturi de Constantin Vasilius\ Gheorghe Alexianu, au fost executati la 1 iunie 1946. n noiembrie 1946, sub aceeasi acuzatie, de criminal de razboi", a fost condamnat si generalul A/dea, unul dintre participantii la actul din 23 august 1944.





Sen «Montata


Blhsl Jttioneitu ,


CouUnUn X. Vtctltu J

>ndu t>> Ueoi,


Xh-tii CMtivctu ,


CoacuatlB rsalan:


c.

Rezolutia   de executie   pentru primii patru

condamnati la moarte si de comutare pentru

ultimii trei,'pusa de Petru Groza pe adresa catre

Tribunalul Poporului

n r ndul acelorasi masuri s-au nscris si desfiintarea, n iulie 1946, a Senatului, considerat un organ reactionar" si publicarea unei noi legi electorale. Pe baza sa s-au organizat alegerile din 19 noiembrie 1946. Partidele satelite comunistilor au format, la 17 mai 1946, Blocul Partidelor Democratice, ce reunea P.C.R., P.S.D., P.N.L. - Gheorghe Tatarescu, P.N. . - Anton Ale-xandrescu, Frontul Plugarilor, Parti­dul National Popular. Alegerile au fost proclamate, de propaganda oficala libere si nestingherite". n realitate a fost vorba de un fals grosolan al guvernului Petru Groza, care a modificat votul real al corpu­lui electoral pentru fortele asa-zis democratice. Dupa frauda electo­rala, 78,46% din voturi au revenit Blocului Partide/or Democratice, ce a preluat 376 din totalul de 414 mandate, - o sinistra nscenare judiciara regizata de comunisti - Partidul National Ţaranesc a avut 77 locuri de deputati, iar Partidul

Delegatia rom na la Conferinta de Pace de la Paris (1947)


National Liberali locuri. Desi a fost sfatuit sa nu accepte deschiderea lucrarilor Adunarii Deputatilor, caci rezultatele alegerilor fusesera clar masluite, regele a acceptat n cele din urma si a rostit, la 1 decembrie 1946, discursul inaugural. Pentru Mihai, aceasta a reprezentat nca un pas napoi. Cu atributele puterii mult micsorate, Monarhia, ca institutie politica traditionala, nu a mai putut sa se opuna comunizarii tarii.

O problema deosebita n aceasta perioada a constituit-o si cea legata de reafirmarea locului si rolului Rom niei n noul raport de forte, pe plan international, la finele conflictului mondial. La 29 iulie 1946 a sosit la Paris delegatia rom na participanta la Conferinta de Pace dupa cel de-al doilea razboi mondial. n cadrul negocierilor care au avut loc p na la 10 februarie 1947, c nd s-a semnat documentul final, diplomatii rom ni au sustinut necesitatea recunoasterii cobeligerantei tarii noastre, adica a participarii sale, dupa august 1944, la razboiul antihitlerist. Au fost abordate si numeroase aspecte ale problematicii economice si politice.

La 8 februarie 1947 a fost publicata o nota oficiala a guvernului rom n n legatura cu o serie de observatii la prevederile Tratatului de pace. S-a exprimat regretul ca n ciuda tuturor eforturilor diplomatice, nu s-a recunoscut cobeligeranta Rom niei. Parlamentul de la Bucuresti a ratificat, cu toate acestea, la 23 august 1947, documentele pacii de la Paris. Stipulatiile lor au fost dure pentru tara noastra: Rom nia a fost obligata sa plateasca U.R.S.S. mari despagubiri de razboi, nsum nd peste 2 miliarde lei. S-a decis ca prezenta n tara noastra a fortelor armate aliate, n speta sovietice, sa dureze 90 zile invoc ndu-se mentinerea liniilor de comunicatie cu Armata Rosie din Austria. n realitate, prezenta trupelor straine s-a prelungit p na n anul 1958. S-a apreciat nsa, pozitiv] faptul ca Rom nia a ncetat la 24 august 1944 lupta contra Natiunilor Unite. Granitele Rom niei au fost reconfirmate ca fiind cele de la 1 ianuarie 1944, prevaz ndu-se nsa anularea Dictatului de la Viena. Basarabia si Bucovina au ramas ocupate de Uniunea Sovietica p pulatia din aceste zone fiind supusa, din nou, exceselor rusificarii fortate. S-a nscris, de asemenea, principiul liberei navigatii pe Dunare si necesitatea instaurarii n tara a unui regim democratic. Clauza privind desfiintarea organizatiilor de tip fascist si pedepsirea


criminalilor de razboi a permis guvernului Groza numeroase abuzuri, ce s-au adaugat celorlalte, care au dus la distrugerea opozitiei politice.

n acelasi timp, unii oameni politici, de cultura si militari, care se aflau n strainatate, ncerc nd sa se opuna regimului comunist n curs de stabilizare n Rom nia, s-au straduit sa puna bazele exilului rom nesc. ntre acestia pot fi mentionati generalul Nicolae Radescu, Viorel V. Ti/ea, Constantin Visoianu, Grigore Gafencu, generalul Ion Gheorghe, Grigore Niculescu-Buzesti, Brutus Coste, Victor Cadere. S-a constituit Comitetul National Rom n, care urma sa atraga atentia lumii asupra consecintelor instaurarii comunismului n Rom nia. Acesta cuprindea 10 membri dintre personalitatile reprezentative ale exilului rom nesc. n 1950 a fost numit la conducerea sa Constantin Visoianu. Comitetul a organizat, la Paris, Societatea Culturala Caro/ care a publicat periodicul La Nation Roumaine". Exilatii rom ni au participat, de asemenea, la activitatea unor organisme internationale, ca Free Europe Committee, National Committee fora Free Europe, Assembly of Captive European Nations.

n anul 1947, ritmul sovietizarii Rom niei, al carei agent executiv a fost guvernul Petru Groza, s-a intensificat. La nivel economic, s-a trecut la etatizarea Bancii Nationale, citadela financiara traditionala a liberalilor, la realizarea unei reforme monetare, la crearea oficiilor industriale. Aceste masuri au jalonat drumul catre realizarea unei economii centralizate. n plan politic, a continuat, cu asiduitate, campania de discreditare a liderilor partidelor politice adverse, n vederea aducerii la tacere a opozitiei democratice. n aprilie 1947 s-a organizat nscenarea de la Tamadau, n care au fost implicati fruntasi ai PN Lideri ai taranistilor au fost atrasi n cursa, promindu-li-se ca vor fi ajutati sa paraseasca tara pe calea aerului. Prinsi n flagrant delict, acestia au fost arestati. Dominata de comunisti, Adunarea Deputatilor a decis, la 19 iulie 1947, ridicarea imunitatii parlamentare pentru reprezentantii national-taranisti, ceea ce a permis arestarea lui luliu Maniu si a altor fruntasi ai partidului. Ei au fost judecati ntre 29 octombrie si 4 noiembrie 1947 si condamnati la ani grei de nchisoare. n acelasi an si-a ncetat existenta si Partidul National Liberal, ziarul sau, Liberalul", continu nd sa apara p na n noiembrie 1947. n aceeasi luna, au fost nlaturati din guvern si reprezentantii gruparii lui Gheorghe Tatarescu care facusera, indirect, jocul comunistilor. n aceste mprejurari, lichid nd orice forma de manifestare a democratiei parlamentare, partidul comunist a devenit partidul unic, reprezentant al unui regim dictatorial, ce a nesocotit profund drepurile si libertatile individuale.

Abdicarrr; silita a regf !ui Mihai si urmarile safe Cu precadere dupa 1944, Monarhia a avut, n Rom nia, atributii mai ales la nivel protocolar. Comu­nistii au mentinut-o ca institutie din considerente strategice, av nd n vedere, n special, traditia si sensurile sale simbolice, din ce n ce mai estompate nsa Regele Mihai a asistat, astfel, neputincios, la ncalcarea flagranta a cadrului democratic al vietii politice rom nesti. Ultima sa ncercare de a se opune acestui curs al istoriei a fost greva regala"din anii 1945-1946, ce a esuat nsa n 1947, regele Mihai era unicul obstacol n calea deplinei comunizarii a tarii. n acelasi timp, Rom nia era, n 1947, singura tara din zona ce mai pastra institutia Monarhiei.

n noiembrie 1947, regele, a fost invitat la Londra, la casatoria printesei Elisabeta (viitoarea regina Elisabeta a ll-a) cu printul Philip de Grecia'. La

Caricatura aparuta n  presa franceza n

1947, pe seama expansiunii U.R.S.S., n sud-

estul Europei

plecare, el a mputernicit guvernul sa conduca tara n lipsa sa, ceea ce a constituit nca un pas pe drumul spre putere al comunistilor la Bucuresti. Unii se si ntrebau daca monarhul se va mai ntoarce n tara, caci, oricum, nu mai avea o putere de decizie, ci doar un rol decorativ. Pe l nga festivitatile din capitala britanica, la care a luat parte, regele a purtat o serie de tratative cu unii oameni politici, ca generalul Smuts, Winston Churchill, Clement At/ee, ambasadorul S.U.A. la Londra. Unii l-au sfatuit sa se ntoarca īn tara, altii, dimpotriva, sa ram na n strainatate si sa formeze un guvern n exil. Cu acelasi prilej, Mihaia cunoscut pe Ana de Bourbon-Parma, membra a familiei regale a Danemarcei, cu care ulterior s-a sj casatorit.

M/hai s-a ntors n tara la 21 decembrie 1947, dar s-a bucurat de o primire foarte rece din partea mem­brilor guvernului. Planul nlaturarii sale fusese stabilit deja de catre comunisti, iar unele ministere cheie erau deja n m na acestora. In toamna, Ana Pauker fusese numita ministru de externe, iar la 24 decembrie 1947, Emil Bodnaras ministru al apararii nationale. n cadrul armatei, puternic infiltrata de comunisti, s-au luat o serie de masuri: schimbari de cadre superioare, alarmarea unor unitati militare, consemnarea n cazarma a ofiterilor batalionului Garzii Regale, ntarirea pazei la depozitele de armament. S-au ntreprins, totodata, unele masuri pentru controlul principalelor obiective de stat.

La 29 decembrie 1947, Petru Groza i-a cerut regelui sa l primeasca n audienta, a doua zi, la Bucuresti. M/hai a sperat ca urma sa se abordeze problema casatoriei sale. ntrevederea a avut loc la 30 decembrie 1947, la palatul Elisabeta din Capitala si a fost foarte tensionata. Regele si regina-mama Elena au fost confruntati cu cererea lui Petru Grozasi Gheorghe Gheorghiu-Dej, ca regele sa abdice imediat. Sub amenintarea unor presiuni morale, regele a abdicat (Ulterior, n mod abuziv, si desigur, la indicatiile Moscovei, guvernul comunist, condus de Petru Groza, a retras, la 22 mai 1948, cetatenia rom na regelui M/hai si altor membrii ai familiei sale - Elisabeta de Hohenzollern, Ileana de Habsburg si Nicolae de Hohenzollern.). n dupa-amiaza aceleiasi zile a fost informat guvernul, iar seara Parlamentul. Rom nia s-a proclamat republica S-a format un Prezidiu al Republicii Populare Rom ne, compus din Mihail Sadoveanu, Constantin I. Parhon, Gheorghe Stere, Ion Niculi, stefan Voitec. Acesta nu a jucat dec t un rol figurativ, caci factorul de decizie ram nea partidul comunist. nlaturarea monarhiei si proclamarea republicii faceau parte din logica naspririi liniei politice a stalinismului.  Rom nia va

evolua, de acum nainte, strict, n cadrele trasate de U.R.S.S. prin intermediul comunistilor.

nlaturarea monarhiei la 30 decembrie 1947 a creat conditiile pentru o modificare silita si fortata a formei de guvernare n Rom nia. Ea a marcat un pas decisiv pe calea preluarii ntregii puteri politice de catre comunisti, care au trasat, astfel, o directie de dezvoltare cu totul n contra spiritului democratic al poporului

roman.

Din scrisoarea lui Onisifor Ghibu, din 1945, catre Petru Groza

Niciodata neamul rom nesc n-a fost pus n mod mai implacabil ca acum, n fata amenintarii de a fi sters de pe fata pam ntului prin asfixiere, asasinare sau sinucidere. n urma acestei catastrofe, nici unui patriot rom n, n care a ramas vreo urma oric t de mica de dragoste, de respect si de durere pentru destinul neamului sau, nu-i este ngaduit sa se retraga n carapacea egoismului sau str mt fara a-si pune ntrebarea ntrebarilor: Neam rom nesc al stramosilor mei si al meu, - ncotro mergi? Vrei sa mai traiesti si sa mai reprezinti ceva n aceasta lume, sau te-ai mpacat cu perspectiva sinistra de a te lasa scos din viata, prin viclenie, prin violenta ori prin sinucidere?

Cel dint i, care trebuie sa si puna aceasta teribila ntrebare, esti tu, primul-Ministru al tarii, care ai luat asupra ta cea mai nfricosatoare raspundere istorica, din c te si-a luat vreodata vreun rom n. ie nu ti-e ngaduit sa te ascunzi nici n fata constiintei tale proprii, nici n fata contemporanilor tai, ndreptatiti sa si ceara cea mai amanuntita socoteala despre felul n care ai dispus si dispui de viata lor si a urmasilor lor, nici n fata tribunalului necrutator al istoriei. Rezerva cu care ai declarat, n cartea ta Reconstructia Rom niei, din anul 1946, ca noi suntem oameni mici si trecatori, - noi nu facem istorie, - noi nu suntem dictatori, care cred ca sunt deasupra vremurilor" (pag. 101 si 132) - aceasta rezerva a fost complet depasita de vremea ce s-a scurs de la rostirea ei p na azi. Dimpotriva! Tu ai facut si faci istorie, cum nu a mai facut altul naintea ta si patronezi si exercitezi - cu sau fara stirea si vointa ta -, cea mai strasnica si cea mai lunga dictatura din c te cunoaste istoria noastra nationala

De aceea, p na ce te vei judeca tu nsuti si te vei spovedi n fata lumii, p na ce se va mai gasi un contemporan obiectiv care sa te judece si p na ce te va judeca istoria, ma socotesc n drept sa te chem eu naintea judecatii, n numele contemporanilor mei, n numele neamului ntreg si chiar n numele umanitatii".

TEM

Care au fost consecintele ntelegerii de la lalta, din 1945, pentru Rom nia?

Precizati natura raporturilor rom no-sovietice ntre 1944

Ilustrati principalele cai de preluare a puterii politice de catre comunisti n Rom nia, ntre
1944 1947.




loading...










Document Info


Accesari: 2173
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )