Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ROMNII NTRE OCUPAŢIA, SUZERANITATEA sl "PROTECTORATUL" IMPERIILOR VECINE

istorie












ALTE DOCUMENTE

Zargidava
O istorie a planetei Marte
Batalia de la Ardeni
Ian Fleming si conexiunea britanica
Voltern critica vilent Vechiul Regim si Biserica si considera
Muzeul Municipiului Bucuresti
Vnzatorul de cafea din India
Pericole care au amenintat imperiul Bizantin n perioada 1025-1185
CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMNIEI
Uniunea Europeana

ROMNII NTRE OCUPAŢIA, SUZERANITATEA sl "PROTECTORATUL" IMPERIILOR VECINE. DE LA REGULAMENTELE ORGANICE LA REVOLUŢIA PAsOPTISTĂ



-CONTEXTUL POLITIC INTERNAŢIONAL; AKKERMAN (1826) SI ADRIANOPOLE (1829).

-   DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICĂ; DEMOGRAFIE.

-   SOCIETATE.

-   AGRICULTURA.

-   INDUSTRIA.

-   COMERŢUL, TRANSPORTURILE SI COMUNICAŢIILE.

-   URBANIZAREA.

Contextul politic international. Akkerman (1826) si Adrianopole (1829).

Anul revolutionar 1821 si ceea ce a urmat - reprimarea miscam de eliberare grecesti, dar si a actiunii politice si militare ntreprinse de Tudor, ororile ocupatiei otomane si interventia diplomatica a Marilor Puteri n favoarea Ţarilor Romne - au creat conditii propice pentru formularea explicita a programului national. Abia schitat n vremea lui Tudor, eludat n punctele sale principale dintr-o fireasca prudenta la 1821, acesta si gaseste cuprinderea asteptata-cu deosebire - n memoriile naintate de catre marea boierime Austriei, Rusiei si Imperiului Otoman. Revin n aceste texte revendicari esentiale: instaurarea domniilor pamntene si a puterii politice a oligarhiei boieresti, desfiintarea raialelor, libertatea comertului si a celorlalte activitati economice, expulzarea strainilor din conducerea statului si a Bisericii.

Paralel, se desfasoara o lupta de pozitii ntre boierimea mare si boierimea mijlocie si mica, dornice sa participe la mpartirea beneficiilor exercitarii puterii si pentru care nfaptuirea progresului social-economic si politic se asociaza cu un sistem de privilegii exclusive.

Implicarea nu se opreste nsa aici. Conflictului intern pentru putere i se adauga si o participare internationala. Marea boierime nvinge cu sprijinul Rusiei, care a acceptat nfaptuirea programului politic national cu conditia instalarii m Principate a "protectoratului" sau, nteles initial corect, ca un sprijin pentru modernizare.

Instaurarea domniilor pamntene va asigura cadrul nauntrul caruia urma a se realiza importante transformari. La 7 octombrie 1826, printr-o Conventi semnata la Akkerman, complementara tratatului de la Bucuresti (1812), s reinstituia pentru Poarta obligatia de a respecta drepturile Principatelor. Intr-u _ act separat,referitor la Ţara Romneasca si Moldova, erau puse bazele unei n

34


ari interne, n sensul careia domnia pamnteana se limita pe o durata de organiz atea comertu|uj se fixa cu rezerva asigurarii celor necesare Portii, se 7 3n'\ cOmisii care sa ia masuri cu privire la ntocmirea unor regulamente instituia Ţrjbutu( sj celelalte obligatii ramneau n limitele hatiserifului din 1802. genera sfrsit lungul exil al boierilor pamnteni - alungati de revolutia din tn fine, .nutj departe de tara, de conflictul ruso-otoman. f qeneral, favorabila intereselor romnesti conventia marca, totusi, n-

rile protectoratului" tarist. ncalcarea ei de catre Poarta va declansa un nou *Phd ntre cele doua Mari Puteri. La 26 aprilie 1828, trupele tariste trec Prutul na Tara Romneasca si Moldova, situatie care se va mentine pna n

a'Driliei834.

n absenta domnilor, care se retrag din fata armatei ruse, conducerea p ncipatelor este ncredintata contelui Pahlen (1828-1829) si ulterior generalilor jeltuhin(februarie-octombrie 1829) si Kiseleffund Ceoea/ spu" d -i 1829-1856 I.serpilor

w Dognecea Resita' uricani Cjga ~ ( mSfe JI \ ndBafta A/bT T Prpa'a Rusia Sulina
rea\{ Vrsac nA "Anina Baia de Arama ae Ar?es Bpiteni- Camfrna b uzau-' _ "Va Tulcea
BELGRAD Oravi
ta Ciclova D - Trgu JiuRamnicu Vlcea % Pioasa VC,C JS / Sf.Gheorghe

A Orsova ■ Zagujani Pites* Dragomiresti Ploiesti ' t> a S

Hrsova

Moldova Veche/**xTurnu Severin -.\. v o _. . n
■' _!>_... Filiasi Draaasani VoHtu * oSlobOZia

Sticlarii, ceramica, faianta, caramidarn\
Textile Zahar Berarii

Distilerii de spirt f Mori

Pvtte vnuepnnderv alimentare (.came, u\e\ e\c

Craiova

n . Caracal r Rusii de Vede Sj|(stra

j Calafat Segarcea andr'a Giurgiu Turtucaia

orabia Turnu Magurele Rusciuc

Videle -

9 Constanta Adamclisi



Mangalia

Bazargic ' J _ ?&-,

Oltenita

Vidir-.

Zimnicea

Fet Calarasi


97% iar saS" 9'99%- Cresterii populatiei si numarului asezarilor le cores- He o puternica adaptare, nnoire, diversificare n raport cu cerintele societatii

fl10 tn perioada anterioara anului 1848, n Principate, taranii clacasi alcatuiau , jp populatia Moldovei si 74% din cea a Ţarii Romnesti. Stratificarea - - imii vizibila nca de la sfrsitul secolului al XVIII-lea, este n strnsa *ara~tura cu transformarile economice. Astfel, locul scutelnicilor, poslusnicilor, 'e slasilor si slugilor, categorii- sociale care, n schimbul scutirilor fiscale, ",ep|jneau anumite ndatoriri fata de boieri sau manastiri, desfiintati prin Regulamentele organice, este luat de categoria capataierilor, locuitori fara domiciliu stabil, care reprezentau o importanta sursa de munca salariata, a beienarilor, oameni veniti de peste hotare, precum si a ruptasilor, utilizati n administratie si care plateau doar o dajdie.

n Transilvania, marea majoritate a populatiei o alcatuia taranimea iobaga care, n 1831, reprezenta 39,17%, jelerii 18,33%, iar taranii liberi 27,21%. Rigiditatea' structurilor sociale a mpiedicat o dinamica similara aceleia din Principate.

sOc!<'atate Schimbarile profunde din viata economica si sociala se observa si n transformarile survenite n structura boierimii din cele doua Principate Procesul de mburghezire a acesteia se desfasoara n ambele sensuri "de jos", prin intrarea n rndurile ei a negustorilor, arendasilor, functionarilor din administratia de stat, intelectualilor si "de sus" prin ncadrarea activa a unei parti din boierimea veche n activitati cu continut burghez.

Structura populatiei orasenesti reflecta mai bine dinamismul vietii noi. Aici stratificarea este puternica. Negustorii si meseriasii reprezentau principalele categorii de locuitori; prezenti n numar apreciabil, ei alcatuiau un important contingent al burgheziei care se prezenta divizata - confesional si etnic - n . Moldova, fiind mult mai omogena n Ţara Romneasca, cu implicatii reliefate cu prilejul revolutiei de la 1848.

n Transilvania, desi populatia oraselor a crescut, ea era nca legata de agricultura. Burghezia romna, slaba sub raport numeric datorita pastrarii regimului starilor si a natiunilor privilegiate, si gasea un teren de afirmare mai prielnic n mediul intelectual.

In concluzie, marea masa a populatiei o alcatuiau taranii, n vreme ce caracterul predominant agrar al economiei facea ca interesele burgheziei sa coincida cu cele ale boierimii, agricultura (pamntul si taranul) fiind o cale Profitabila de cstig. n acest fel, putem ntelege apropierea ntre burghezie si Proprietarii funciari, obiectivele si limitele aliantei dintre ele, particularitatile luptei Politice si sociale desfasurate n timpul revolutiei de la 1848.

Agricultura Nevoia unei productii sporite de bunuri agrare"(legata de

rgirea pietei interne, de cererile otomanilor, n Ţarile Romne, si de cele

ustriece, n Transilvania, de nevoile armatelor de ocupatie, de nceputul

9ajarii produselor romnesti pe piata externa si de nevoia de bani a tuturor

a e9oriilor sociale) a avut drept consecinta extinderea suprafetelor cultivabile,

enarea n circuitul pietei a mosiilor nobiliare, boieresti si manastiresti, ca si a

lot "■.Pro':)r'et t' taranesti. n fapt, s-a extins rezerva mosiereasca n detrimentul

ale " C'ate n f 'os'nta taranilor dependenti, s-au nmultit obligatiile n munca

acestora, s-au accentuat tendintele de acaparare a pamnturilor taranilor

37


liberi. n acelasi timp, s-a extins munca salariata, s-a generalizat arendarea pamntului, au sporit preocuparile pentru modernizarea productiei, n conditii|e n care agricultura reprezinta sursa esentiala de cstig.

Alaturi de transformarile cantitative se nregistreaza si transformari calitative, prin introducerea unor procedee tehnice noi, a muncii salariate, si, nu n ultimul rnd, a cunostintelor stiintifice din literatura de specialitate. n acest scop, se nfiinteaza, n 1834, Societatea de agricultura, nŢara Romneasca, se organizeaza nvatamntul agronomic si economic n cadrul scolii de la Sfntul Sava si a Academiei Mihailene, se constituie Asociatia economica ardeleana avnd drept obiectiv organizarea si dirijarea economiei n acord cu nevoile societatii, se experimenteaza masini agricole de import la ferme model, ca cea de la Pantelimon, se pun bazele scolii de meserii din Bucuresti s\ a alteia de arte si meserii la lasi (1843). La toate acestea se vor adauga nfiintarea fabricilor de masini agricole de la Cluj si lasi, experimentele lui Ion lonescu de la Brad, unul din cei mai de seama agronomi si oameni de stiinta ai vremii, trimiterea de bursieri n strainatate, fapte care vin sa ilustreze nevoia de a depasi stadiul rutinier al agriculturii, de a o moderniza si nnoi.




n 1821-1848, agricultura sta sub semnul revolutiei agrare declansate n Ţarile Romne nca din secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea. Desi are un ritm inegal, ea este legata de activizarea elementelor din sistemul de valori corespunzator societatii moderne.

Toate aceste cautari nu-si puteau gasi plenitudinea ntr-o societate nca aflata sub dominatie straina. De aceea, asistam la adaptarea, la noile realitati, a metodelor vechi, cum ar fi folosirea muncii de claca n serviciul productiei de marfa. Marirea rezervei, prevazuta n Regulamentul Organic, a fost nsotita de sporirea numarului zilelor de munca, prin intermediul nartului (volum de munca zilnic al taranului clacas, imposibil de ndeplinit n timpul afectat), de ngradirea dreptului de folosinta si de stramutare a clacasilor, situatii ce vor provoca numeroase conflicte de proprietate.

n Transilvania, evolutia a fost asemanatoare. si aici necesitatea unei productii sporite de cereale a dus la cresterea rezervei senioriale, la formarea de mari latifundii prin acapararea pamnturilor taranilor liberi, prin reducerea sesiilor iobagesti, prin nmultirea numarului zilelor de claca. Aceasta a determinat att pauperizarea unei nsemnate parti a taranimii, ct si formarea unei categorii subtiri de tarani nstariti. Elementele noului se raspndesc, sj aici, prin activitatea desfasurata, n Transilvania, de Societatea Agricola, nfiintata la Sibiu nca n 1769, cu scopul de a populariza cele mai avansate rezultate agrotehnice.

n acelasi timp, numeroase date dovedesc orientarea stapnului de mosie spre productia de piata, prin comercializarea tuturor produselor obtinute Pe domeniu, precum si prin nfiintarea unor ntreprinderi de prelucrare s> industrializare a acestora. Dar, aceste elemente de modernizare, acceptate m Transilvania si n Principate, si fac loc n conditiile n care principalul mijloc de exploatare a pamntului l reprezinta munca silita, n regimul clacii, care frneaza progresul agriculturii si al societatii,n general.

Cum agricultura reprezenta sectorul dominant al economiei, nicaieri ca a|CI nu s-a manifestat, cu atta vigoare, lupta dintre nou si vechi. De aceea


ea provocata de transformarile din lumea agrara, de care era legat ns noire a societatii romnesti, va impune aceasta problema drept Proc!ldamentala n revolutia de la 1848.

una a Comparativ cu sectorul demografic si agrar, industria cunoaste o

'[ mai putin spectaculoasa. i lipseau initiativa, capitalul, materia prima, cresede munca libera, garantiile, sprijinul economic si stabilitatea politica. a natia otomana n Principate si stapnirea habsburgica n Transilvania creau OrT1 erioase obstacole. De aceea, cel putin pna la 1829, n Principate mai ales,

o nreDuturilor industriei este istoria unor esecuri repetate n absenta
istoria imv k .

conditiilor indispensabile.

Cu toate acestea, se remarca dezvoltarea deosebita pe care au luat-o tesugurile Satesti, prin introducerea n circuitul comertului intern a unei game "artete de produse si sporirea numarului de mesteri din marile orase.

Numarul manufacturilor a crescut, mai cu seama n Transilvania si Banat, n ramura metalurgica, n cuprinsul careia includem si atelierele de fabricat unelte si masini agricole, n cele ale zaharului s\ textilelor. n Moldova si n Ţara Romneasca, aceste ntreprinderi apartin mai cu seama boierilor si negustorilor si produc postav sau tesaturi diverse (lasi), paste fainoase, sticla (Comanesti), lumnari. Din pacate, dimensiunile activitatii manufacturiere s-au dovedit modeste, departe de a alcatui baza unei industrii masiniste.

Comertul accelereaza procesul de dezvoltare n sens modern a societatii romnesti, imprimnd acesteia un dinamism cu totul deosebit. Alaturi de tarani liberi sau dependenti, de proprietari, n rndul carora intrau si boierii ce-si cumparasera rangul (apartinnd unor categorii diverse -arendasi, functionari de stat), si afla locul si o categorie de negustori profesionisti, care confera comertului un caracter uniform si organizat. n continua crestere numerica n perioada regulamentara, negustorii romni si sporesc activitatea, n special cei din Brasov (casa fratilor Orghidan) si din Sibiu (casa Hagi Pop Constantin) care si-au impus suprematia absoluta n relatia cu Principatele.



Dezvoltarea comertului dincolo de Carpati a fost stimulata mai cu seama de desfiintarea monopolului economic otoman, care a dus la antrenarea Ţarilor Romne n circuitul european. Numarul vaselor comerciale sub Pavilion strain care descarca n porturile dunarene Braila si Galati - acest d|n urma oras beneficiar de regimul de porto-franco din 1838- era n continua crestere.

Un corolar al dezvoltarii schimbului intern si extern l-au reprezentat

Porturile si comunicatiile. Dupa 1829 s-a construit podul de peste Olt, de la

atina, s-a votat legea drumuri/or, n 1845, n Ţara Romneasca, iar n 1847 se

nstituig o Directie a lucrarilor publicen cadrul careia va activa sectia podurilor

a a.drumurilor. Prin preocuparile constante de modernizare a transporturilor,

mistratia regulamentara a contribuit la accelerarea schimbului, la consoli-

6a Pietei rnterne, la strngerea legaturilor cu piata externa.

acti t!r*3an'zarea- Orasele erau centre de productie si de schimb, precum si ale

IVl<atii administrative si culturale.

n c* Moldova, n prima jumatate a secolului al XIX-lea, numarul lor este retere: n 1832 se nregistrau 22 orase si 18 trguri, pentru ca n 1845

39


Statie de posta, n prima jumatate a secolului al XIX-lea

ul trgurilor sa sporeasca la 50; populatia orasului lasi ajungea la 5 locuntori.

n Ţara Romneasca, n 1831 sunt consemnate 37 orase si trguri, ntre tuc'urestii numarau 50.370 locuitori, Ploiestii 15.895 iar Craiova 11.885. n Ivania, de la 3 orase (Cluj, Sibiu, Brasov) care numarau peste 10 000 >ri n 1786, se ajunge, n 1846, la 6 orase, cu o populatie de aproximativ D locuitori (se adauga Oradea, Timisoara, Arad).

n perioada regulamentara se realizeaza o mai /■/(, -oisa sistematizare, imenajate locuri de agrement (Copoum lasi si Cismigium Bucuresti), se deaza la pavarea si la iluminatul strazilor, la extinderea retelei de cana-sunt regularizate cursurile Dmbovitei si Bahiuiului, ape care strabateau loua capitale ale Principatelor.

Porturile Galati si Braila si modernizeaza instalatiile Din 1831 ncepe ruirea noilor orase Braila si Giurgiu (foste raiale); de asemenea, se edifica \ndria (1834) si Turnu-Magurele (1836). Perioada istorica cuprinsa ntre -1848 este bogata n transformari. Dezvoltarea si accelereaza ritmul, ul spre modernizare devine ireversibil. Progresul nu mai poate fi oprit, chiar pentru triumful sau va fi necesara o noua revolutie.

Dintr-o veche monografie sanitara a Munteniei datorata doctorului Constantin Caracas

"Oricum s-ar privi clasificarea locuitorilor Valahiei fie din punctul de vedere politic, fie din

de vedere fizic al ocupatiunilor lor (acestia) se mpart n doua clase boieri, adica nobilii -.si

Comerciantii si meseriasii, dintre care cei mai multi sunt de alte neamuri se socotesc n


orwna clasa, fiindca din punct de vedere al traiului aflu putina diferenta ntre cei dinti si cei din jrma, caci toti comerciantii si toti cti dobndesc o pozitiune baneasca mai buna se silesc n toate bhipunle si cu toata ntinderea luxului sa imite viata boierilor"

Dl NI CU GOLESCU n "nsemnare a calatoriei mele" despre nevoia de modernizare a economiei romnesti

"Aceasta multime de fabrice sunt n toate tinuturile europenesti, caci cu aceste fabrici fiescare stapnire si fericeste norodul, de aceia fac si felurime de ajutoare acelora ce ntemeiaza fabrice, iar nu mpotriva sa le ia domnii bani, pentru ca ei au fabrici Marea paguba este la o tara de a-si scoate tot materialul nefabnearisit vnzndu-l n alte tari cu un prost pret si apoi sa-l cumpere iarasi cu pret de 30 ori mai mult,,


\


TEMĂ

1   Care a fost semnificatia politica a tratatului de pace de la Adrianopol (1829) pentru evolutia
politica a Principatelor Romne?

2   Caracterizati nivelul de dezvoltare social-economica a Principatelor n prima jumatate a
secolului al XIX-lea












Document Info


Accesari: 1726
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )