Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































ROMĀNII ĪNTRE OCUPAŢIA, SUZERANITATEA sl "PROTECTORATUL" IMPERIILOR VECINE

istorie












ALTE DOCUMENTE

Zargidava
O istorie a planetei Marte
Batalia de la Ardeni
Ian Fleming si conexiunea britanica
Voltern critica vilent Vechiul Regim si Biserica si considera
Muzeul Municipiului Bucuresti
Vānzatorul de cafea din India
Pericole care au amenintat imperiul Bizantin īn perioada 1025-1185
CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMĀNIEI
Uniunea Europeana

ROM NII NTRE OCUPA IA, SUZERANITATEA sl PROTECTORATUL" IMPERIILOR VECINE. DE LA REGULAMENTELE ORGANICE LA REVOLU IA PAsOPTIST



-CONTEXTUL POLITIC INTERNA IONAL; AKKERMAN (1826) SI ADRIANOPOLE (1829).

DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMIC ; DEMOGRAFIE.

SOCIETATE.

AGRICULTURA.

INDUSTRIA.

COMER UL, TRANSPORTURILE SI COMUNICA IILE.

URBANIZAREA.

Contextul politic international. Akkerman (1826) si Adrianopole

Anul revolutionar 1821 si ceea ce a urmat - reprimarea miscam de eliberare grecesti, dar si a actiunii politice si militare ntreprinse de Tudor, ororile ocupatiei otomane si interventia diplomatica a Marilor Puteri n favoarea Ţarilor Rom ne - au creat conditii propice pentru formularea explicita a programului na­tional. Abia schitat n vremea lui Tudor, eludat n punctele sale principale dintr-o fireasca prudenta la 1821, acesta īsi gaseste cuprinderea asteptata-cu deosebire - n memoriile naintate de catre marea boierime Austriei, Rusiei si Imperiului Otoman. Revin n aceste texte revendicari esentiale: instaurarea dom­niilor pam ntene si a puterii politice a oligarhiei boieresti, desfiintarea raialelor, libertatea comertului si a celorlalte activitati economice, expulzarea strainilor din conducerea statului si a Bisericii.

Paralel, se desfasoara o lupta de pozitii ntre boierimea mare si boierimea mijlocie si mica, dornice sa participe la mpartirea beneficiilor exercitarii puterii si pentru care nfaptuirea progresului social-economic si politic se asociaza cu un sistem de privilegii exclusive.

Implicarea nu se opreste nsa aici. Conflictului intern pentru putere i se adauga si o participare internationala. Marea boierime nvinge cu sprijinul Rusiei, care a acceptat nfaptuirea programului politic national cu conditia instalarii m Principate a protectoratului" sau, nteles initial corect, ca un sprijin pentru modernizare.

Instaurarea domniilor pam ntene va asigura cadrul nauntrul caruia urma a se realiza importante transformari. La 7 octombrie 1826, printr-o Conventi semnata la Akkerman, complementara tratatului de la Bucuresti (1812), s reinstituia pentru Poarta obligatia de a respecta drepturile Principatelor. Intr-u _ act separat,referitor la ara Rom neasca si Moldova, erau puse bazele unei n


ari interne, n sensul careia domnia pam nteana se limita pe o durata de organiz atea comertu|uj se fixa cu rezerva asigurarii celor necesare Portii, se 7 3n'\ cOmisii care sa ia masuri cu privire la ntocmirea unor regulamente instituia rjbutu( sj celelalte obligatii ram neau n limitele hatiserifului din 1802. genera sf rsit lungul exil al boierilor pam nteni - alungati de revolutia din tn fine, .nutj departe de tara, de conflictul ruso-otoman. f qeneral, favorabila intereselor rom nesti conventia marca, totusi, n-

rile protectoratului" tarist. ncalcarea ei de catre Poarta va declansa un nou *Phd ntre cele doua Mari Puteri. La 26 aprilie 1828, trupele tariste trec Prutul na Tara Rom neasca si Moldova, situatie care se va mentine p na n

a'Driliei834.

n absenta domnilor, care se retrag din fata armatei ruse, conducerea p ncipatelor este ncredintata contelui Pahlen (1828-1829) si ulterior generalilor jeltuhin(februarie-octombrie 1829) si Kiseleffund Ceoea/ s pu" d -i I.serpilor

w Dognecea Resita' ■ uricani Cjga ~ ( mSfe JI \ nd£Bafta A/bT T Prpa'a Rusia Sulina
rea Vrsac nA "Anina Baia de Arama ae Ar?es Bpiteni- Camfrna b uzau-' _ "Va Tulcea
BELGRAD Oravi
ta Ciclova D - T rgu JiuRamnicu V lcea % Pioasa VC,C JS / Sf.Gheorghe

A    Orsova ■ Zagujani Pites Dragomiresti Ploiesti ' t> a S

H rsova

Moldova Veche/**xTurnu Severin    ■ -.\. v o _. . n£
_!>_... Filiasi Draaasani VoHtu * oSlobOZia

Sticlarii, ceramica, faianta, caramidarn\
Textile Zahar Berarii

Distilerii de spirt f Mori

Pvtte vnuepnnderv alimentare (.came, u\e\ e\c

Craiova

n Caracal r Rusii de Vede Sj|(stra

j Calafat    Segarcea andr'a Giurgiu Turtucaia

orabia Turnu Magurele Rusciuc

Videle -

9 Constanta Adamclisi



Mangalia

Bazargic ' J _ ?&-,

Oltenita

Vidir

Zimnicea

Fet Calarasi

97% iar saS" 9'99%- Cresterii populatiei si numarului asezarilor le cores- He o puternica adaptare, nnoire, diversificare n raport cu cerintele societatii

fl10 tn perioada anterioara anului 1848, n Principate, taranii clacasi alcatuiau , jp populatia Moldovei si 74% din cea a Ţarii Rom nesti. Stratificarea imii vizibila nca de la sf rsitul secolului al XVIII-lea, este n str nsa *ara~tura cu transformarile economice. Astfel, locul scutelnicilor, poslusnicilor, 'e slasilor si slugilor, categorii- sociale care, n schimbul scutirilor fiscale, ,ep|jneau anumite ndatoriri fata de boieri sau manastiri, desfiintati prin Regulamentele organice, este luat de categoria capataierilor, locuitori fara domiciliu stabil, care reprezentau o importanta sursa de munca salariata, a beienarilor, oameni veniti de peste hotare, precum si a ruptasilor, utilizati n administratie si care plateau doar o dajdie.

n Transilvania, marea majoritate a populatiei o alcatuia taranimea iobaga care, n 1831, reprezenta 39,17%, jelerii 18,33%, iar taranii liberi 27,21%. Rigidi­tatea' structurilor sociale a mpiedicat o dinamica similara aceleia din Principate.

sOc!<'atate Schimbarile profunde din viata economica si sociala se observa si n transformarile survenite n structura boierimii din cele doua Principate Procesul de mburghezire a acesteia se desfasoara n ambele sensuri de jos", prin intrarea n r ndurile ei a negustorilor, arendasilor, functionarilor din administratia de stat, intelectualilor si de sus" prin ncadrarea activa a unei parti din boierimea veche n activitati cu continut burghez.

Structura populatiei orasenesti reflecta mai bine dinamismul vietii noi. Aici stratificarea este puternica. Negustorii si meseriasii reprezentau principalele categorii de locuitori; prezenti n numar apreciabil, ei alcatuiau un important contingent al burgheziei care se prezenta divizata - confesional si etnic - n Moldova, fiind mult mai omogena n ara Rom neasca, cu implicatii reliefate cu prilejul revolutiei de la 1848.

n Transilvania, desi populatia oraselor a crescut, ea era nca legata de agricultura. Burghezia rom na, slaba sub raport numeric datorita pastrarii regimului starilor si a natiunilor privilegiate, īsi gasea un teren de afirmare mai prielnic n mediul intelectual.

In concluzie, marea masa a populatiei o alcatuiau taranii, n vreme ce caracterul predominant agrar al economiei facea ca interesele burgheziei sa coincida cu cele ale boierimii, agricultura (pam ntul si taranul) fiind o cale Profitabila de cāstig. n acest fel, putem ntelege apropierea ntre burghezie si Proprietarii funciari, obiectivele si limitele aliantei dintre ele, particularitatile luptei Politice si sociale desfasurate n timpul revolutiei de la 1848.

Agricultura Nevoia unei productii sporite de bunuri agrare"(legata de

rgirea pietei interne, de cererile otomanilor, n Ţarile Rom ne, si de cele

ustriece, n Transilvania, de nevoile armatelor de ocupatie, de nceputul

9ajarii produselor rom nesti pe piata externa si de nevoia de bani a tuturor

a e9oriilor sociale) a avut drept consecinta extinderea suprafetelor cultivabile,

enarea n circuitul pietei a mosiilor nobiliare, boieresti si manastiresti, ca si a

lot "■.Pro':)r'et t taranesti. n fapt, s-a extins rezerva mosiereasca n detrimentul

ale " C'ate n f 'os'nta taranilor dependenti, s-au nmultit obligatiile n munca

acestora, s-au accentuat tendintele de acaparare a pam nturilor taranilor


liberi. n acelasi timp, s-a extins munca salariata, s-a generalizat arendarea pam ntului, au sporit preocuparile pentru modernizarea productiei, n conditii|e n care agricultura reprezinta sursa esentiala de cāstig.

Alaturi de transformarile cantitative se nregistreaza si transformari calitative, prin introducerea unor procedee tehnice noi, a muncii salariate, si, nu n ultimul r nd, a cunostintelor stiintifice din literatura de specialitate. n acest scop, se nfiinteaza n 1834, Societatea de agricultura n ara Rom neasca, se organizeaza nvatam ntul agronomic si economic n cadrul scolii de la Sf ntul Sava si a Academiei Mihailene, se constituie Asociatia economica ardeleana av nd drept obiectiv organizarea si dirijarea economiei n acord cu nevoile societatii, se experimenteaza masini agricole de import la ferme model, ca cea de la Pantelimon, se pun bazele scolii de meserii din Bucuresti s a alteia de arte si meserii la lasi (1843). La toate acestea se vor adauga nfiintarea fabricilor de masini agricole de la Cluj si lasi, experimentele lui Ion lonescu de la Brad, unul din cei mai de seama agronomi si oameni de stiinta ai vremii, trimiterea de bursieri n strainatate, fapte care vin sa ilustreze nevoia de a depasi stadiul rutinier al agriculturii, de a o moderniza si nnoi.




n 1821-1848, agricultura sta sub semnul revolutiei agrare declansate n Ţarile Rom ne nca din secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea. Desi are un ritm inegal, ea este legata de activizarea elementelor din sistemul de valori corespunzator societatii moderne.

Toate aceste cautari nu-si puteau gasi plenitudinea ntr-o societate nca aflata sub dominatie straina. De aceea, asistam la adaptarea, la noile realitati, a metodelor vechi, cum ar fi folosirea muncii de claca n serviciul productiei de marfa. Marirea rezervei, prevazuta n Regulamentul Organic, a fost nsotita de sporirea numarului zilelor de munca, prin intermediul nartului (volum de munca zilnic al taranului clacas, imposibil de ndeplinit n timpul afectat), de ngradirea dreptului de folosinta si de stramutare a clacasilor, situatii ce vor provoca numeroase conflicte de proprietate.

n Transilvania, evolutia a fost asemanatoare. si aici necesitatea unei productii sporite de cereale a dus la cresterea rezervei senioriale, la formarea de mari latifundii prin acapararea pam nturilor taranilor liberi, prin reducerea sesiilor iobagesti, prin nmultirea numarului zilelor de claca. Aceasta a determinat at t pauperizarea unei nsemnate parti a taranimii, c t si formarea unei categorii subtiri de tarani nstariti. Elementele noului se rasp ndesc, sj aici, prin activitatea desfasurata n Transilvania, de Societatea Agricola nfiintata la Sibiu nca n 1769, cu scopul de a populariza cele mai avansate rezultate agrotehnice.

n acelasi timp, numeroase date dovedesc orientarea stap nului de mosie spre productia de piata, prin comercializarea tuturor produselor obtinute Pe domeniu, precum si prin nfiintarea unor ntreprinderi de prelucrare s> industrializare a acestora. Dar, aceste elemente de modernizare, acceptate m Transilvania si n Principate, īsi fac loc n conditiile n care principalul mijloc de exploatare a pam ntului l reprezinta munca silita n regimul clacii, care fr neaza progresul agriculturii si al societatii, n general.

Cum agricultura reprezenta sectorul dominant al economiei, nicaieri ca a|CI nu s-a manifestat, cu at ta vigoare, lupta dintre nou si vechi. De aceea

ea provocata de transformarile din lumea agrara, de care era legat ns noire a societatii rom nesti, va impune aceasta problema drept Proc!ldamentala n revolutia de la 1848.

una a Comparativ cu sectorul demografic si agrar, industria cunoaste o

'[ mai putin spectaculoasa i lipseau initiativa, capitalul, materia prima cresede munca libera, garantiile, sprijinul economic si stabilitatea politica a natia otomana n Principate si stap nirea habsburgica n Transilvania creau OrT1 erioase obstacole. De aceea, cel putin p na la 1829, n Principate mai ales,

o nreDuturilor industriei este istoria unor esecuri repetate n absenta
istoria imv k

conditiilor indispensabile.

Cu toate acestea, se remarca dezvoltarea deosebita pe care au luat-o tesugurile Satesti, prin introducerea n circuitul comertului intern a unei game "artete de produse si sporirea numarului de mesteri din marile orase.

Numarul manufacturilor a crescut, mai cu seama n Transilvania si Banat, n ramura metalurgica n cuprinsul careia includem si atelierele de fabricat unelte si masini agricole, n cele ale zaharului s\ textilelor. n Moldova si n ara Rom neasca, aceste ntreprinderi apartin mai cu seama boierilor si negustorilor si produc postav sau tesaturi diverse (lasi), paste fainoase, sticla (Comanesti), lum nari. Din pacate, dimensiunile activitatii manufacturiere s-au dovedit mo­deste, departe de a alcatui baza unei industrii masiniste.

Comertul accelereaza procesul de dezvoltare n sens modern a societatii rom nesti, imprim nd acesteia un dinamism cu totul deosebit. Alaturi de tarani liberi sau dependenti, de proprietari, n r ndul carora intrau si boierii ce-si cumparasera rangul (apartin nd unor categorii diverse -arendasi, functionari de stat), īsi afla locul si o categorie de negustori profesionisti, care confera comertului un caracter uniform si organizat. n continua crestere numerica n perioada regulamentara, negustorii rom ni īsi sporesc activitatea, n special cei din Brasov (casa fratilor Orghidan) si din Sibiu (casa Hagi Pop Constantin) care si-au impus suprematia absoluta n relatia cu Principatele.



Dezvoltarea comertului dincolo de Carpati a fost stimulata mai cu seama de desfiintarea monopolului economic otoman, care a dus la antre­narea Ţarilor Rom ne n circuitul european. Numarul vaselor comerciale sub Pavilion strain care descarca n porturile dunarene Braila si Galati - acest d|n urma oras beneficiar de regimul de porto-franco din era n continua crestere.

Un corolar al dezvoltarii schimbului intern si extern l-au reprezentat

Porturile si comunicatiile. Dupa 1829 s-a construit podul de peste Olt, de la

atina, s-a votat legea drumuri/or, n 1845, n ara Rom neasca, iar n 1847 se

nstituig o Directie a lucrarilor publice n cadrul careia va activa sectia podurilor

a a.drumurilor. Prin preocuparile constante de modernizare a transporturilor,

mistratia regulamentara a contribuit la accelerarea schimbului, la consoli-

6a Pietei rnterne, la str ngerea legaturilor cu piata externa

acti t!r*3an'zarea- Orasele erau centre de productie si de schimb, precum si ale

IVl<atii administrative si culturale.

n c* Moldova, n prima jumatate a secolului al XIX-lea, numarul lor este re tere: n 1832 se nregistrau 22 orase si 18 t rguri, pentru ca n 1845


Statie de posta n prima jumatate a secolului al XIX-lea

ul t rgurilor sa sporeasca la 50; populatia orasului lasi ajungea la 5 locuntori.

n ara Rom neasca n 1831 sunt consemnate 37 orase si t rguri, ntre tuc'urestii numarau 50.370 locuitori, Ploiestii 15.895 iar Craiova 11.885. n Ivania, de la 3 orase (Cluj, Sibiu, Brasov) care numarau peste 10 000 >ri n 1786, se ajunge, n 1846, la 6 orase, cu o populatie de aproximativ D locuitori (se adauga Oradea, Timisoara, Arad).

n perioada regulamentara se realizeaza o mai /■/(, -oisa sistematizare, imenajate locuri de agrement (Copoum lasi si Cismigium Bucuresti), se deaza la pavarea si la iluminatul strazilor, la extinderea retelei de cana-sunt regularizate cursurile D mbovitei si Bahiuiului, ape care strabateau loua capitale ale Principatelor.

Porturile Galati si Braila īsi modernizeaza instalatiile Din 1831 ncepe ruirea noilor orase Braila si Giurgiu (foste raiale); de asemenea, se edifica \ndria si Turnu-Magurele (1836). Perioada istorica cuprinsa ntre -1848 este bogata n transformari. Dezvoltarea īsi accelereaza ritmul, ul spre modernizare devine ireversibil. Progresul nu mai poate fi oprit, chiar pentru triumful sau va fi necesara o noua revolutie.

Dintr-o veche monografie sanitara a Munteniei datorata doctorului Constantin Caracas

Oricum s-ar privi clasificarea locuitorilor Valahiei fie din punctul de vedere politic, fie din

de vedere fizic al ocupatiunilor lor (acestia) se mpart n doua clase boieri, adica nobilii -.si

Comerciantii si meseriasii, dintre care cei mai multi sunt de alte neamuri se socotesc n

orwna clasa, fiindca din punct de vedere al traiului aflu putina diferenta ntre cei dint i si cei din jrma, caci toti comerciantii si toti cāti dob ndesc o pozitiune baneasca mai buna se silesc n toate bhipunle si cu toata ntinderea luxului sa imite viata boierilor"

Dl NI CU GOLESCU n nsemnare a calatoriei mele" despre nevoia de modernizare a economiei rom nesti

Aceasta multime de fabrice sunt n toate tinuturile europenesti, caci cu aceste fabrici fiescare stap nire īsi fericeste norodul, de aceia fac si felurime de ajutoare acelora ce ntemeiaza fabrice, iar nu mpotriva sa le ia domnii bani, pentru ca ei au fabrici Marea paguba este la o tara de a-si scoate tot materialul nefabnearisit v nz ndu-l n alte tari cu un prost pret si apoi sa-l cumpere iarasi cu pret de 30 ori mai mult,,


TEM

Care a fost semnificatia politica a tratatului de pace de la Adrianopol (1829) pentru evolutia
politica a Principatelor Rom ne?

Caracterizati nivelul de dezvoltare social-economica a Principatelor n prima jumatate a
secolului al XIX-lea




loading...











Document Info


Accesari: 1759
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )