Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Rezolvare Variante BAC Istoria Romanilor

istorie










ALTE DOCUMENTE

CULTURA SI CIVILIZATIA LATINA
Dinastia Hohenzollern in Romania
Forme de organizare statala in Europa secolului XX
AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
Bizantul. Imperiul Bizantin
ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI SI MODIFICAREA TEXTELOR TRATATULUI DE PACE CU AUSTRIA
PENTRU O NOUA CONCEPTIE A ECONOMIEI
Literatura religioasa a Basarabiei
FAMILIA IN ROMA ANTICA
REGULILE VIETII PLACUTE DUPA HOMER

Rezolvare Varianta 1 Istoria Românilor

Subiectul 1
Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice,
ordonandu-le cronologic:

  • a. cucerirea independentei de stat a Romaniei
  • b. activitatea Romaniei in cadrul Tratatului de la Varsovia
  • desfiintarea Bisericii Greco-Catolice din Romania, in timpul regimului comunist
  • d. activitatea Romaniei in cadrul Micii intelegeri

a d c b

Subiectul 2
Cititi cu atentie textul de mai jos:

"Acum cateva zile a venit asupra noastra regele unguresc Mateias [Matei Corvin] cu putere
mare si cu felurita oaste (.). Si au inaintat [in Moldova], si au ars Neamtul si atata pamant de
folos, de unde aveam hrana si de unde plateam bir turcilor, si pe urma au ajuns drept sub munte,
la un targ care se chiama Baia (.). Si au cazut acolo de sabie multe capete de dregatori, de
capitani ai ostii, de mari viteji ale caror nume nici sa le scriem nu putem. Si le-am prins toate carele
si corturile si fel de fel de tunuri, de unelte si de pusti (.). Si tot targul Baii e ars."

(Scrisoarea lui Stefan cel Mare catre regele Poloniei)

Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

  • 1. Mentionati, pe baza textului, doua consecinte ale luptei de la Baia.
    « si au cazut acolo de sabie multe capete de dregatori, de capitani ai ostii, de mari viteji »
    « si le-am prins toate carele si corturile si fel de fel de tunuri, de unelte si de pusti »
  • 2. Mentionati, pe baza textului, obligatia economica a Moldovei conduse de Stefan cel Mare fata de Imperiul Otoman.
    bir
  • 3. Precizati anul preluarii conducerii Moldovei de catre Stefan cel Mare.
    1457
  • 4. Prezentati un fapt istoric, din secolul al XlV-lea, care a contribuit la constituirea statului medieval Moldova.
    În cazul Moldovei « teoria descalecatului » poate fi demonstrata. Mai întâi avem descalecatul lui Dragos, trimis al regalitatii maghiare, care la mijlocul secolului al XIV-lea, (1345- 1354), întemeiaza în nordul Moldovei o marca de aparare. Aceasta formatiune se afla sub suzeranitate maghiara si sub urmasii lui Dragos, Sas si Balc.
    În a doua jumatate a secolului al XIV-lea, Bogdan din Cuhea, voievod al Maramuresului, intra în conflict cu regalitatea maghiara care încerca sa lichideze autonomiile românesti. Acesta se revolta, trece în Moldova si cu sprijinul boierimii moldovene îl înlatura pe Balc, punând bazele unui stat independent. Izvorul istoric ce ne ofera informatii despre acest eveniment este Cronica lui Ioan de Târnave. « Descalecatul lui Bogdan » este urmat de proclamarea Moldovei ca stat independent. În perioada 1364-1365, regele Ungariei este obligat de împrejurarile internationale sa recunoasca independenta celui de-al doilea stat românesc cu capitala la Baia.
  • 5. Prezentati o actiune politico-militara cu caracter antiotoman intreprinsa de un alt voievod roman din secolul al XV-lea
    Dupa moartea lui Iancu de Hunedoara, rolul de aparator al crestinatatii la Dunarea de jos si l-a asumat Vlad Ţepes, domn al Ţarii Românesti. În 1459 acesta refuza plata tributului. Dupa ce încheie o alianta cu Matei Corvin regele Ungariei, organizeaza în iarna anului 1461-1462 o incursiune fulgeratoare pe malul drept al Dunarii, distrugând dispozitivul militar turcesc din zona. Consecinta a acestei actiuni este campania întreprinsa de Mahomed al II-lea în vara anului 1462. Cu forte net inferioare Vlad Ţepes aplica « tactica pamântului pârjolit » si întreprinde în apropiere de Târgoviste « atacul de noapte ». Victoria obtinuta nu poate fi fructificata, marea boierime îl tradeaza iar ajutorul promis de Matei Corvin nu mai vine.

Subiectul 3
Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii
termeni referitori la istoria romanilor:
Epoca medievala, secolul al XVIII-lea, criza orientala, politica hegemonica, domnie,
europenizare, stat modern, Ţara Romaneasca, statut international.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata.
În spatiul românesc sfârsitul epocii medievale coincide, în linii mari , cu momentul în care regimul turco-fanariot este înlaturat din Principate.
În secolul al XVIII-lea, centrul si sud estul Europei au fost confruntate cu doua mari probleme : criza politica din Polonia, respectiv criza orientala legata de mentinerea sau împartirea Imperiului Otoman. Austria si Rusia au trecut la ofensiva, având drept scop cucerirea teritoriilor stapânite de turcii otomani. Politica hegemonica a Marilor Puteri a avut grave repercusiuni asupra Moldovei si Ţarii Românesti. Acestea s-au transformat în principalul teatru de confruntari militare între imperiile vecine, cu grave consecinte pe plan economic, social, politic, diplomatic si teritorial.
Razboiaiele ruso-austro-turce se vor desfasura în cea mai mare parte pe teritoriul Principatelor, aducând grave prejudicii dezvoltarii lor normale. În urma razboiului austro-otoman încheiat cu pacea de la Passarowitz Banatul si Oltenia trec sub stapânirea Imperiului Habsburgic. Oltenia va fi restituita Ţarii Românesti în 1739 dupa pacea de la Belgrad. Bucovina revine Ausriei în 1775 iar teritoriul dintre Prut si Nistru va fi cedat Rusiei în 1812.
Satutul international al Moldovei si al Ţarii Românesti ramâne acela de state vasale Imperiului Otoman. Mentionam însa ca dominatia otomana asupra Principatelor se accentueaza în acest secol. Expresia acestei situatii este regimul turco-fanariot instaurat în 1711 în Moldova, respectiv în 1716 în Ţara Româneasca. Domniile fanariote au fost marcate de aceasta dominatie apasatoare însa cei mai multi dintre domni, influentati de ideile iluministe, au întreprins în Principate reforme menite sa modernizeze starea înapoiata în care acestea se aflau.
În acest context, boierii munteni si moldoveni au încercat, prin memorii adresate Marilor Puteri, sa obtina cresterea autonomiei tarilor lor si chiar independenta acestora sub protectia Marilor Puteri. Tendintele reformiste ale acestora s-au concretizat si în proiecte de constitutii, vezi Constitutia carvunarilor, actiuni integrate în procesul de europenizare a mentalitatilor desprinse de gândirea si sistemul turco-fanariot. Acestea vizau constituirea unui stat modern, condus de domni pamânteni care sa aiba la baza idei si principii europene.
Reinstalarea domniilor pamântene, în 1822, nu a însemnat însa încetarea amestecului extern în problemele Principatelor Române. În 1826 la Adrianopol se va oficializa protectoratul rus, instalându-se asadar o dubla dominatie, apoi în 1856 la Paris, protectoratul rus va fi înlocuit cu garantia colectiva a Marilor Puteri.

Subiectul 4
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre situatia Romaniei, in prima jumatate
a secolului al XX-lea, avand in vedere:
- mentionarea unui eveniment politico-militar la care a participat Romania, in 1916-1917 si
numirea unei personalitati implicate in evenimentul respectiv;
- prezentarea unui fapt istoric, din anul 1918, la care au participat romanii din Basarabia, din
Bucovina sau din Transilvania; 23123m121x
- mentionarea a doua masuri care au vizat unificarea politica si administrativa, in perioada 1919-
1928;
- prezentarea unei caracteristici a regimului politic din Romania, in perioada 1938-1940;
- mentionarea unei consecinte a pierderilor teritoriale impuse Romaniei, in anul 1940.

Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii,
evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.

Prima parte a secolului XX a stat sub semnul Marelui Razboi , conflict mondial ce a antrenat resurse uriase si a avut drept consecinte pierderi umane si materiale considerabile dar si schimbari politice si teritoriale. Criza economica si politica instalata dupa razboi, a favorizat ascensiunea unor regimuri autoritare sau totalitare si a determinat în cele din urma izbucnirea unei conflagratii si mai distrugatoare ale carei consecinte se resimt si astazi.
România, din dorinta de a-i elibera pe românii aflati sub stapânirea Austro- Ungariei si pentru a înfaptui întregirea nationala, a luptat în Primul Razboi Mondial alaturi de Antanta. Clasa politica româneasca dupa îndelungi dezbateri, decide , dupa doi ani de neutralitate (1914-1916), sa semneze Conventia politica si militara cu Antanta pe 4 august 1916. Mentionam ca din septembrie 1914 rege al României era Ferdinand I.
În urma presiunilor Antanei, România a intrat în razboi într-un moment dificil, fara a dispune de o pregatire si de o tehnica militara adecvata. Acesti factori, ca si disproportia fronturilor si neîndeplinirea obligatiilor asumate de Antanta au cauzat înfrângerile din anul 1916.
Încercarile grele prin care a trecut tara în timpul ocupatiei precum si eroismul ostasilor români în marile batalii din anul 1917 au dovedit durabilitatea sentimentului national, acesta constituind factorul decisiv al victoriei finale.
Victoria Anantei asupra Puterilor Centrale a creat un cadru extern favorabil luptei pentru unirea tuturor românilor într-un singur stat. Destramarea imperiilor multinationale si afirmarea principiului auodeterminarii au fost, de asemenea, premise favorabile acestui act.
Basarabia a fost primul teritoriu românesc cu care a început procesul întregirii nationale. În timpul agitatiilor produse de revolutia rusa, la Chisinau s-au constituit organisme care sustineau democratizarea si apararea intereselor locuitorilor. În fruntea miscarii pentru autonomie s-a aflat Partidul National moldovenesc, creat în martie 1917. În vara anului 1917, în conditiile în care Ucraina îsi manifesta tendinta de a-si extinde stapânirea asupra acestei provincii, miscarea pentru autonomia Basarabiei se intensifica. În octombrie 1917, « Congresul ostasilor moldoveni », întrunit la Chisinau, a proclamat autonomia Basarabiei si a hotarât alegerea Sfatului Ţarii ca organ reprezentativ. Conducerea executiva a acestui organ era asigurata de Ion Inculet. Realizarea deplina a autonomiei si-a gasit expresia în proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti, pe 2 decembrie 1917.
Situatia de anarhie creata de destramarea armatei ruse si de agitatiile bolsevice, determina Consiliul de directori sa ceara sprijinul guvernului român pentru a restabili ordinea. În consecinta pe 13 ianuarie 1918, guvernul Rusiei sovietice întrerupe relatiile diplomatice cu România si sechestreaza tezaurul. În noile conditii Sfatul Ţarii a hotarât independenta Republicii Democratice Moldovenesti (24 ianuarie 1918). Ultima etapa a autodeterminarii Basarabiei s-a realizat prin actul din 27 martie 1918. Sfatul Ţarii a hotarât cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu România.
Unirea Bucovinei si a Transilvaniei cu România s-a realizat tot pe cale democratica pe 15/28 noiembrie 1918 respectiv 18 noiembrie /1 decembrie 1918.
Marea Unire a determinat modificari în ceea ce priveste suprafata si structura demografica a României. Reformele adoptate în primul deceniu dupa unire au schimbat sensibil structurile sociale si politice.
În toamna anului 1920 a fost realizata unificarea monetara. În iulie 1921, Nicolae Titulescu, ministru de finante, a initiat reforma financiara. Aceasta stabilea un sistem unitar de impozite. Legile de reforma agrara adoptate în 1920-1921 aveau si ele un caracter unitar. Reforma agrara legiferata în 1921 a fost cea mai ampla reforma de acest fel din Europa acelei perioade. La 16 noiembrie 1918 a fost publicat decretul-lege care stabilea regimul electoral în România. Era introdus votul universal pentru toti cetatenii români majori . Unificarea administartiva s-a realizat prin legea din 14 iunie 1925.
Constitutia din 1923, cu un profund caracter democratic, a stat la baza regimului politic din România interbelica. Principala problema în viata politica româneasca în aceasta perioada a fost confruntarea dintre democratie si autoritarism. Institutia monarhica a fost elementul - cheie al sistemului politic din România interbelica. Viata politica s-a desfasurat pâna în 1938 în cadrul unui sistem democratic si pluripartit, bazat pe principiul votului universal. Principalele curente de idei au fost liberalismul taranismul. Sistemul democratic a avut totusi unele carente, fapt ce a declansat deseori crize politice majore. Una din aceste crize avea sa-i permita regelui Carol al II-lea instaurarea unui regim autoritar începând cu anul 1938.
Constitutia din februarie 1938 a stat la baza acestui regim. Noua lege fundamentala acorda prioritate puterii executive (Regelui) în detrimentul celei legislative( Parlamentul). Guvernul era numit de Rege si raspundea doar în fata lui. Parlamentul a fost lipsit de principalele sale atributii. În martie 1938 au fost dizolvate partidele politice iar în decembrie 1938 se infiinta Frontul Renasterii Nationale ca partid unic. Orice alta activitate politica era socotita clandestina.
Izbucnirea celui de-Al Doilea Razboi Mondial a dus la gravele pierderi teritoriale din vara anului 1940. Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, nord-vestul Transilvaniei si Cadrilaterul erau smulse din trupul tarii. În total aproximativ 100 000 km2 cu o populatie de 6 800 000 de locuitori.
Pierderile teritoriale din vara anului 1940 au accentuat criza regimului instaurat de Carol al II-lea. Pe 4 septembrie acesta îl numeste pe generalul Ion Antonescu prim-ministru iar pe 5 septembrie îl învesteste cu puteri depline. Pe 6 septembrie 1940 Carol al II-lea abdica si paraseste tara.
Venirea lui Antonescu la putere a orientat decisiv politica externa a României spre Germania.
Asadar în prima jumatate a secolului XX, România a trecut prin evenimente care i-au schimbat destinul istoric. Regimul politic s-a deplasat de la monarhia constitutionala la monarhia autoritara ajungând în cele din urma la dictatura. Orientarea României în politica externa a fost dictata de interesul national atunci când sistemul politic era unul democratic sau de ambitii si socoteli nepotrivite atunci când regimul era unul personal sau dictatorial. Consecintele acestor evenimente se resimt si astazi.

Rezolvare Varianta 2 Istoria Românilor

Subiectul 1
Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice,
ordonandu-le cronologic:

  • a. colectivizarea agriculturii romanesti dupa al Doilea Razboi Mondial
  • b. prabusirea regimului comunist din Romania
  • c. activitatea Romaniei in cadrul Societatii Natiunilor
  • d. modernizarea statului national roman prin reformele lui Al. I. Cuza

d -> c -> a -> b

Subiectul 2
Cititi cu atentie textul de mai jos:

"imparatul Traian a dat porunca [astfel incat armata romana] a inceput sa urce pe inaltimi,
ocupand cu mari primejdii colina dupa colina. (.) in acest timp, Decebal a trimis 20 dintre soli si se
ruga la imparat, prin mijlocirea lor: nimic mai mult decat ca este gata sa incheie pace in conditiile
impuse. Decebal era gata sa primeasca orice conditii i s-ar fi impus, nu fiindca ar fi avut de gand
sa le respecte, ci ca sa-si refaca fortele dupa pierderile suferite atunci: anume sa dea inapoi
armele, masinile de razboi si pe constructorii acestor masini, sa predea pe dezertori, sa distruga
intariturile si sa se retraga din teritoriul cucerit, ba inca sa-i socoteasca dusmani sau prieteni ai sai
pe cei ai romanilor (.). Despre toate acestea, [Traian] trimise solie Senatului, pentru ca si Senatul
sa intareasca pacea." (Cassius Dio, istoria romana, LXVIII)

Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

  • 1. Mentionati, pe baza textului, un motiv pentru care Decebal era de acord sa accepte conditiile romanilor.
    « ca sa-si refaca fortele dupa pierderile suferite »
  • 2. Mentionati, pe baza textului, actiunea prin care Traian a anuntat oficial modalitatea incheierii conflictului daco-roman.
    « [Traian] trimise solie Senatului, pentru ca si Senatul sa întareasca pacea »
  • 3. Mentionati, pe baza textului, o conditie, impusa de romani, referitoare la politica externa a statului dac.
    « sa-i socoteasca dusmani sau prieteni ai sai pe cei ai romanilor »
  • 4. Precizati anii desfasurarii celui de al doilea razboi dintre daci si romani din secolul al ll-lea d.Hr.
    105-106 d. Hr.
  • 5. Prezentati o caracteristica a civilizatiei daco-getice in secolele I.Î.Hr. -1 d.Hr.
    Evolutia societatii geto-dacilor ajunge la maxima dezvoltare în secolele I. î.Hr.-I d. Hr., perioada denumita si clasica. Descoperirile arheologice si izvoarele antice scrise dovedesc unitatea si bogatia culturii materiale si spirituale a acestora.
    Ocupatiile principale ale comunitatilor geto-dacice erau agricultura si cresterea animalelor. Folosirea brazdarului din fier si a animalelor la tractiunea plugului au determinat cresterea suprafetelor cultivate. Descoperirile arheologice au atestat un bogat inventar agricol.
    Mestesugurile la geto-daci constituiau o alta ocupatie importanta. Metalurgia fierului atinge maxima dezvoltare, fapt dovedit de numeroasele unelte agricole, arme, vase.
    Dintre mestesuguri cea mai mare dezvoltare a avut-o ceramica. Vasele, de o mare varietate a formelor si dimensiunilor, erau lucrate cu mâna sau la roata. A crescut numarul vaselor de import, mai ales grecesti. Totodata, geto-dacii au produs ceramica de factura greceasca în atelierele proprii. Societatea geto-dacilor a întretinut relatii de schimb cu statele si comunitatile vecine. În primul rând, se mentin legaturile cu coloniile grecesti de la Marea Neagra, incluse pentru o vreme stapânirii lui Burebista. Vase, unelte, podoabe grecesti si din perioada elenistica au fost descoperite în întreg spatiul locuit de geto-daci. Înca de la sfârsitul secolului al II-lea î.Hr. încep legaturile cu romanii. Ceramica fina romana, vase din bronz, arme, podoabe romane ajung si în teritoriul nord-dunarean. În perioada secolelor I.îHr.-I d. Hr. monedele romane(denarii) circulau mult în zona dobrogeana si nord-dunareana.
  • 6. Prezentati un factor de romanizare care a actionat asupra dacilor pana la retragerea aureliana.

    Urbanismul reprezinta o trasatura a noului mod superior de organizare a societatilor din spatiile incluse în sistemul administrativ al Romei. Aceasta trasatura este evidenta si în spatiul daco-moesic. Romanii au acordat o importanta deosebita oraselor, care aveau rol administrativ, militar, economic si cultural.
    Exista o diferenta între provinciile Dacia si Moesia. În Moesia traditia urbana este anterioara stapânirii romane. În Dacia civilizatia orasului începe numai datorita cuceritorilor. Orasele din provincia Dacia erau împartite în municipii (Napoca, Drobeta) si colonii( Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum). Coloniile aveau cel mai înalt rang în ierarhia citadina romana si se bucurau de toate drepturile poporului roman. Municipiile aveau mai putine drepturi decât coloniile, iar locuitorii lor aveau o situatie juridica intermediara între peregrini (straini) si colonisti. Fiecare colonie sau municipiu era condus de un Consiliu orasenesc din care se alegeau, pe timp de un an, magistratii cu atributii administrative si judecatoresti.
    Alaturi de orase existau asezari rurale numite canabae (situate pe lânga castre) sau asezari mai mari (pagus) sau mai mici (vicus), conduse si ele de un consiliu si de magistrati.
    Cercetarile arheologice atesta existenta a peste 300 de asezari în perioada romana, multe dintre ele ridicate pe locul celor vechi, dacice.

Subiectul 3
Redactati, În aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii
termeni referitori la istoria romanilor:
Evul Mediu, secolul al XV-lea, autonomie, vasalitate, suzeranitate, "politica de cruciada",
independenta, principat, domnie.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata.
În Evul Mediu, domnii din Ţarile Române se bucurau de privilegiul de a coordona politica externa, uneori dupa consultari cu Sfatul domnesc. Directia principala în politica externa a reprezentat-o lupta pentru mentinerea autonomiei si a independentei politice a Ţarilor Române, a statutului lor juridic în raport cu Marile Puteri (Ungaria, Imperiul Otoman, Polonia), apararea teritoriului si a hotarelor tarii.
Înca de la întemeiere, Ţarile Române si-au manifestat în mod deschis spiritul de cruciada si vointa de a fi un bastion avansat al crestinatatii în fata Portii. Dupa expansiunea vertiginoasa în Peninsula Balcanica, turcii au atins, în ultimul deceniu al secolului al XIV-lea, linia Dunarii si au intrat în contact direct cu Ţarile Române. Astfel, s-a deschis indelungata epoca a confruntarii cu Poarta.
Primul domn român care a promovat o politica de cruciada a fost Mircea cel Batrân (1386-1418). Implicându-se în lupta antiotomana îl învinge pe Baiazid la Rovine - 1395 si participa la cruciada de la Nicopole 1396. La moartea lui Mircea, în 1418, ofensiva otomana a fost oprita la Dunare, lupta împotriva turcilor devenind un element obisnuit în Evul Mediu.
La jumatatea secolului al XV-lea steagul luptei antiotomane a fost preluat de Vlad Ţepes- domn al Ţarii Românesti. Acesta refuza plata tributului si dupa ce încheie o alianta cu Matei Corvin, se confrunta cu Mahomed al II-lea obtinând o stralucita biruinta în lupta de lânga Târgoviste- 16/17 iunie 1462. Victoria obtinuta nu a putut fi fructificata marea boierime l-a tradat iar ajutorul promis de Matei Corvin nu a mai venit.
În Moldova medievala, apogeul luptei împotriva expansiunii otomane l-a marcat domnia lui stefan cel Mare(1457-1504). Cea mai stralucita biruinta împotriva otomanilor a obtinut-o la Vaslui- 10 ianuarie 1475. Lipsit însa de ajutorul puterilor crestine se vede nevoit sa accepte suzeranitatea otomana în 1487 si sa plateasca tribut Portii. În ultima etapa a domniei îsi reglementeaza relatiile cu Polonia. Dupa victoria de la Codrii Cosminului-1497- Moldova iese de sub suzeranitatea acesteia. La moartea sa, pe 2 iulie 1504, stefan cel Mare lasa o tara bogata si prospera, libera si cu un prestigiu recunoscut.
Prima jumatate a secolului al XVI-lea a adus, însa, modificarea raportului de forte pe continent în favoarea otomanilor. În 1541 partea centrala si sudica a Ungariei devine Pasalac. Transilvania, Banatul si Partium( Crisana si Maramures) sunt organizate ca principat autonom sub suzeranitate otomana. Relatia de vasalitate a Transilvaniei fata de Imperiul Otoman a functionat pâna la sfârsitul secolului al XVII-lea.
Obligatiile tot mai apasatoare pe care Ţarile Române le aveau fata de Poarta, stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acestora în pasalâc l-au determinat pe Mihai Viteazul sa reia lupta antiotomana si sa înfaptuiasca în cele din urma unirea celor trei tari române. Chiar daca fapta sa a fost de scurta durata si a întâmpinat opozitia Marilor Puteri, ideea unirii românilor într-un singur stat a strabatut veacurile istoriei ajungând pâna în 1918 când s-a împlinit din nou de data aceasta pe calea vointei poporului român.

Subiectul 4
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre institutia monarhiei in Romania, in
perioada 1866-1940, avand in vedere:
- mentionarea a trei atributii ale monarhului, cuprinse in legea fundamentala a statului roman
adoptata in anul 1866;
- precizarea anului in care Parlamentul decide proclamarea Regatului;
- prezentarea a doua evenimente internationale, desfasurate intre anii 1877-1918, in care au
fost implicati si reprezentantii institutiei monarhice din Romania;
mentionarea unei modificari produse in rolul institutiei monarhiei in cadrul statului roman, in anul 1938;
- precizarea unui fapt istoric desfasurat in Romania, in anii 1939-1940, in care este implicat
reprezentantul institutiei monarhice.

Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii,
evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice si
incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.

Sistemul politic al României moderne a avut la baza Constitutia din 1866, care a creat fundamentul democratic al vietii politice.
România a intrat în rândul monarhiilor constitutionale, în cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Rolul principal îl aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare.
Rolul monarhiei în isoria României moderne a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele îsi exercita atributiile în limitele actului din 1866, care îi oferea largi prerogative politice, legislative militare si executive.
Desi sistemul de guvernare era reprezentativ, în practica politica puterea executiva avea întotdeauna un cuvânt de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare si putea numi si revoca ministri.
Simbolul monarhiei constitutionale românesti a fost Carol I de Hohenzollern- Sigmaringen. A domnit aproape jumatate de secol, timp în care s-au petrecut evenimente istorice majore în care s-a implicat din plin.
Anii 1878-1881 au însemnat consolidarea dinastiei: acordarea titlului de Alteta regala( septembrie 1878), proclamarea Regatului-14 martie 1881 si încoronarea lui Carol ca rege al României, încheierea pactului de familie.
Chemat pe tronul României pentru a consolida pozitia tarii pe plan international, Carol I a desfasurat o intensa activitate în politica externa. Înca de la începutul domniei, principele Carol s-a dedicat obtinerii independentei.
Redeschiderea problemei orientale în 1875-1876, o data cu conflictul din Balcani, a creat conditii favorabile pentru înlaturarea suzeranitatii otomane. Rascoala antiotiotomana din Bosnia si Hertegovina, apoi din Bulgaria, urmata de izbucnirea ostilitatilor dintre Serbia si Muntenegru de o parte si Turcia de alta, au creat un cadru prielnic pentru interventia Rusiei, al carei tar, Alexandru al II-lea, era hotarât sa recupereze tot ce pierduse tara sa în urma tratatului de la Paris(1856).
Guvernul rus privea cu îngrijorare desfasurarea evenimentelor din Balcani. Desi se declara neutru, el era atras tot mai mult în conflictul din Balcani. La 15 ianuarie 1877, Rusia si Austro-Ungaria au semnat o conventie secreta prin care aceasta din urma se angaja sa ramâna neutra în cazul unui conflict ruso-turc . În schimb, Austro- Ungaria obtinea dreptul de a ocupa cu trupele sale Bosnia si Hertegovina si de a la anexa.
Dupa cum se stie în conjunctura problemei orientale, România detinea o pozitie cheie, prin asezarea sa geografica. Încheierea unei conventii cu România era vitala pentru Rusia. Acest fapt se va petrece la 4 aprilie 1877. În primul articol al Conventiei se preciza ca toate cheltuielile privind trecerea armatei ruse cad în sarcina guvernului imperial. Rusia se obliga sa respecte drepturile politice ale statului român si sa mentina integritatea teritoriala a României. Guvernul român punea la dispozitia armatei ruse caile ferate, comunicatiile fluviale, posta, telegraful, resursele materiale ale tarii. În urma încheierii acestei conventii, guvernul român, prin masurile luate si posibilitatile create armatei ruse, s-a angajat efectiv în evenimentele din Balcani, ajungând în stare de razboi cu Imperiul otoman - 29 aprilie 1877. Astfel România a raspuns cu tunul la provocarile Turciei, în timp ce Parlamentul tarii hotara, la 9 mai 1877, ruperea oricaror legaturi cu Poarta si proclamarea independentei de stat.
Participarea armatei române la operatiunile militare s-a produs în urma unei telegrame a marelui duce Nicolae, care solicita principelui Carol asistenta militara.
Trupele române au trecut Dunarea numai dupa ce, în urma unei întrevederi între marele duce Nicolae, Alexandru al II-lea si Carol I, acestuia din urma i s-a încredintat comanda trupelor de la Plevna.
Supusa unui lung asediu, Plevna a capitulat în noiembrie 1877. Dupa caderea Plevnei, armata româna a primit misiunea sa neutralizeze cetatile Vidin si Belogradcic.
Operatiunile din jurul Vidinului si mai ales asaltul redutelor de la Smardan constituie una din glorioasele fapte de arme românesti din istoria razboiului de la 1877.
La scurt timp dupa ce artileria româna a început bombardarea Vidinului, au fost initiate negocierile ruso-turce, încheiate prin Tratatul semnat la San-Stefano pe 19 februarie 1878. Acesta recunostea independenta României; totodata Dobrogea era cedata Rusiei, care îsi rezerva dreptul de a o schimba cu sudul Basarabiei.
Marile puteri au reactionat fata de cresterea exagerata a puterii Rusiei si, sub pretextul mentinerii echilibrului european, aceasta este nevoita sa accepte desfasurarea unui nou congres de pace la Berlin (1iunie-1 iulie 1878). Tratatul de la Berlin, din 1 iulie 1878, mentinea cu privire la România -clauzele teritoriale stabilite la San-Stefano . Independenta României era recunoscuta cu conditia modificarii Constitutiei în sensul acordarii de drepturi civile si politice tuturor locuitorilor tarii, indeferent de credinta lor religioasa.
Obtinerea independentei a contribuit la cresterea prestigiului international al statului român, a oferit posibilitatea afirmarii în relatiile internationale de pe pozitia unui stat de sine statator .
Primul Razboi Mondial izbucnit în 1914 a implicat în desfasurarea lui resurse uriase si state numeroase. Dupa doi ani de neutralitate România, condusa din septembrie 1914 de Ferdinand I, semneaza o conventie politica si militara cu Antanta pe 4 august 1916.
În urma presiunilor Antantei, România a intrat în razboi, pe 14 august 1916, într-un moment dificil, fara a dispune de o pregatire si de o tehnica militara adecvata. Acesti factori, ca si disproportia fronturilor si neîndeplinirea obligatiilor asumate de Antanta au cauzat înfrângerile din anul 1916. Guvernul, autoritatile, armata si o parte a locuitorilor s-au retras în Moldova.
Refacuta si dotata cu armament modern, cu moralul ridicat armata româna reia razboiul obtinând victoriile de la Marasti, Marasesti, Oituz. Succesul obtinut nu a putut fi fructificat. Conjunctura externa nefavorabila determina încheierea « pacii odioase » de la Buftea-Bucuresti-24 aprilie 1918. Succesele Antantei determina reintrarea armatei române în razboi-28 octombrie 1918. La 18 noiembrie Ferdinand I s-a întors la Bucuresti în fruntea trupelor sale.
Încercarile grele prin care a trecut tara în timpul ocupatiei precum si eroismul ostasilor români în marile batalii din anul 1917 au dovedit durabilitatea sentimentului national, acesta constituind factorul decisiv al victoriei finale. Curând dupa aceea se nastea România Mare.
Constitutia din 1923, cu un profund caracter democratic, a stat la baza regimului politic în România interbelica. Principala problema în viata politica româneasca în aceasta perioada a fost confruntarea dintre democratie si autoritarism. Institutia monarhica a fost elementul - cheie al sistemului politic din România interbelicâ. Viata politica s-a desfasurat pâna în 1938 în cadrul unui sistem democratic si pluripartit, bazat pe principiul votului universal.
Sistemul democratic a avut totusi unele carente , fapt ce a declansat deseori crize politice majore. Una din aceste crize avea sa-i permita regelui Carol al II-lea instaurarea unui regim autoritar începand cu anul 1938.
Constitutia din februarie 1938 a stat la baza acestui regim. Noua lege fundamentala acorda prioritate puterii executive (Regelui) în detrimentul celei legislative (Parlamentul). Guvernul era numit de Rege si raspundea doar în fata lui. Parlamentul a fost lipsit de principalele sale atributii.
Izbucnirea celui de- Al Doilea Razboi Mondial a dus la gravele pierderi teritoriale din vara anului 1940. Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, nord-vestul Transilvaniei si Cadrilaterul erau smulse din trupul tarii. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 au accentuat criza regimului instaurat de Carol al II-lea. Pe 4 septembrie Carol al II-lea îl numeste pe generalul Ion Antonescu prim-ministru iar pe 5 septembrie îl investeste cu puteri depline. Pe 6 septembrie 1940 Carol al II-lea abdica si paraseste tara.
Asadar în perioada 1866-1938 institutia monarhiei a jucat un rol esential în România. În functie de personalitatea si ambitiile monarhilor care s-au succedat pe tron, statul român a evoluat consolidându-se sau dimpotriva a fost marcat de evenimente negative ce i-au schimbat radical destinul.

Rezolvare Varianta 3 Istoria Românilor

Subiectul 1
Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice,
ordonandu-le cronologic:

  • a. activitatea Romaniei in cadrul intelegerii Balcanice
  • b. constituirea statului national unitar roman
  • c. desfiintarea Bisericii Greco-Catolice din Romania, in timpul regimului comunist
  • d. activitatea Romaniei in cadrul Tratatului de la Varsovia

b -> a -> c -> d

Subiectul 2
Cititi cu atentie textul de mai jos:

"Carol al ll-lea a inaugurat la inceputul anului 1938, in chip fatis, politica sa de autoritate.
(.) A parasit sistemul traditional de guvernare prin partide, ce se urmau la carma tarii, si [a numit]
guverne ce nu se sprijineau pe majoritati parlamentare si nu erau indicate de vreun curent de
opinie publica, prin alegeri. A lichidat vechile partide si a infiintat un partid nou, unic si oficial,
patronat de el insusi: Frontul Renasterii Nationale. A inlocuit, in 1938; Constitutia din 1923 printr-o
alta, care prevedea intarirea puterii executive, concentrate in mainile sale, facand din adunarile
legislative niste fictiuni." (C. I. Kiritescu, Romania in al Doilea Razboi Mondial)

Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

  • 1. Precizati, pe baza textului, o decizie a regelui Carol al ll-lea referitoare la sistemul partidelor politice.
    « a lichidat vechile partide si a înfiintat un partid nou, unic si oficial, patronat de el însusi : Frontul Renasterii Nationale »
  • 2. Mentionati, pe baza textului, o prevedere a Constitutiei din anul 1938.
    « întarirea puterii executive »
  • 3. Precizati, pe baza textului, o caracteristica a guvernelor numite de Carol al ll-lea, incepand cu anul 1938.
    «guverne ce nu se sprijineau pe majoritati parlamentare »
  • 4. Precizati un principiu inscris in Constitutia din 1923.
    separarea puterilor în stat
  • 5. Prezentati o reforma economica adoptata in Romania, in anii 1918-1921.
    În domeniul economic, în toamna anului 1920, a fost înfaptuita unificarea monetara iar în iulie 1921 reforma financiara. Aceasta stabilea pe întreg teritoriul României un sistem de impozite în functie de venituri. Legea fixa un minim de venit neimpozabil si afecta veniturile ilicite obtinute în perioada razboiului.
  • 6. Prezentati o lege adoptata in Romania, in plan politico-administrativ, in perioada 1924-1928.

    În domeniul administrativ cea mai importanta lege adoptata în vederea unificarii a fost legea administrativa- 14 iunie 1925. Legea a pus capat provizoratului care domina administratia dupa 1918 si a prevazut norme unitare de organizare a statului român.Unitatile administrativ teritoriale din România erau : judetele(conduse de prefecti), plasile(conduse de pretori), comunele urbane si rurale (conduse de primari) si satele conduse si ele de asemenea de primari.

Subiectul 3
Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii
termeni referitori la istoria romanilor:
Etnogeneza romaneasca, secolul I Î.Hr, daci, civilizatie, Antichitate, romani, stat, razboi,
romanizare.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata.
În Antichitate, începând cu secolul al VIII-lea î.Hr. la nord si la sud de Dunare traia numeroasa populatie a tracilor, mentionata pentru prima data în izvoarele istorice de poemele homerice.
Din acest neam numeros se vor desprinde geto-dacii, ramura nordica a tracilor. Geto-dacii sunt fauritorii civilizatiei fierului la nord de Dunare.
Etnonimul de geti este folosit pentru prima data de autorii greci : Sofocle, Herodot. Etnonimul de daci apare în opera lui Cezar - Comentarii de bello Gallico. Unitatea etno-lingvistica a geto-dacilor este confirmata de Strabon. Individualiatea geto-dacilor în cadrul populatiei tracice de la N de Balcani este raportata la cultura Basarabi din epoca bronzului si Hallstatt-ul timpuriu. Geto-dacilor le este atribuit cel mai important complex arheologic din Hallsttt-ul târziu : Bârsesti-Ferigele.
Civilizatia geto-dacilor ajunge la maxima dezvoltare în secolele I. î.Hr.- I d.Hr., perioada denumita si clasica. Descoperirile arheologice si izvoarele antice scrise dovedesc unitatea si bogatia culturii materiale si spirituale a acestora.
Pe plan politic, geto-dacii sunt puternic influentati de lumea elenistica si celtica. Ei se organizeaza în uniuni de triburi conduse de « basilei ».
Sinteza politica a uniunilor de triburi geto-dace a fost realizata de Burebista (82-44 î.Hr.). Statul lui Burebista era o monarhie militara. Acesta se dovedeste efemer deoarece dupa moartea conducatorului se destrama în patru apoi cinci formatiuni politice.
Pe fondul agravarii pericolului roman se afirma Decebal (87-106 d. Hr.), care reface unitatea statului dac stabilind capitala la Sarmizegetusa. Noul stat este mai puternic si mai bine organizat. Domnia lui Decebal reprezinta perioada de apogeu a civilizatiei geto-dacilor. În urma celor doua razboaie purtate de Traian împotriva lui Decebal (101-102 ; 105-106), Dacia este cucerita si transformata în provincie romana. Legaturile cu civilizatia romana, începute la jumatatea secolului II î.Hr. se intensifica prin actiunea de romanizare oficiala, puternica si ireversibila a spatiului de la nord de Dunare.
Sinteza dintre daci si romani a stat la baza formarii poporului român, proces istoric complex, încadrat în aparitia popoarelor romanice europene.
A doua etapa a etnogenezei românesti a reprezentat-o asimilarea elementului migrator, slav. Influenta slava nu a modificat caracterul fundamental romanic al limbii române ci doar a îmbogatit-o. Slavii au adus în vocabularul limbii române termeni referitori la institutii, viata religioasa, hidronime, toponime, forme de habitat, viata economica.
Rezultatul celor doua sinteze a fost formarea poporului român, proces încheiat în linii mari la sfârsitul secolului al VIII-lea.

Subiectul 4
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre Ţara Romaneasca in secolele al XIV-
lea - al XVI-lea, avand in vedere:
- mentionarea unui factor intern si a unui factor extern care au favorizat intemeierea Ţarii
Romanesti;
- prezentarea unei actiuni politico-militare la care a participat Basarab, in anul 1330;
- prezentarea institutiei politice centrale a Ţarii Romanesti si numirea a doi reprezentanti ai
acesteia, in secolul al XV-lea;
- mentionarea unei actiuni politico-diplomatice si a unei actiuni militare intreprinse de Ţara
Romaneasca, in secolul al XVI-lea.

Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii,
evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.

Formarea statelor medievale românesti este rezultatul evolutiei societatii românesti din primele secole ale mileniului I. La baza alcatuiri primelor structuri politice românesti au stat obstile teritoriale. Acestea se vor grupa în uniuni de obsti denumite de N. Iorga « romanii populare ». Ele vor constitui nucleul viitoarelor formatiuni politice mentionate în izvoarele externe si interne sub numele de « tari românesti ».
În general, obstile sunt dependente de un centru de putere strain direct sau indirect prin intermediul unei capetenii militare, voievod sau duce.
Întemeierea statelor medievale românesti a fost favorizata de factori interni si externi.
Pe plan intern, cresterea demografica substantiala, viata economica prospera si accentuarea diferentierii sociale, au contribuit la acest proces.
Conjunctura externa favorabila a fost situatia creata dupa marea invazie a cumanilor si tatarilor din 1241-1242. Aparitia unui nou centru de putere, Hanatul Hoardei de Aur a stopat expansiunea Ungariei la sud si est de Carpati. Stingerea dinastiei Arpadienilor si criza dinastica din Ungaria au înlesnit evolutia catre o structura politica statala în acest spatiu.
Formarea statelor medievale românesti s-a realizat în doua mari etape: unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala si crearea institutiilor interne necesare afirmarii statale.
Izvoarele istorice mentioneaza ca întemeietor al Ţarii Românesti pe Basarab I. Acesta unifica formatiunile politice de la sud de Carpati. În 1324 un document maghiar îl mentioneaza pe Basarab ca vasal al regelui Ungariei pentru Banatul de Severin - « voievodul nostru transalpin ». Regele Ungariei recunoaste unitatea statului condus de acesta.
Nemultumiti de conditiile acordului, nobilii maghiari îl conving pe rege sa suprime statul lui Basarab. Este organizata campania din toamna anului 1330. Batalia se da la Posada si este consemnata în Cronica pictata de la Viena. Victoria obtinuta de Basarab semnifica obtinerea independentei Ţarii Românesti fata de Ungaria.
Urmasii lui Basarab au consolidat statul nou constituit creând institutiile interne.
Institutia centrala, domnia, avea caracter electiv - ereditar. Domnul era ales de marea boierime din rândul familiei domnitoare, cea a Basarabilor. Domnia a aparut în mediul românesc si s-a justificat prin originea sa divina.
Titulatura domnului reflecta puterea acestuia, întreaga autoritate de care se bucura. Domnul si-a asumat titlul de mare voievod (comandant suprem al armatei), care exprima functia primordiala, militara a conducatorului dar si întâietatea sa în raport cu ceilalti voievozi. Originea divina a puterii domnesti se reflecta în introducerea particulei Io dar si a titlului de domn (stapân). Tot în acest spirit seful statului era uns si încoronat de mitropolit. Formula singur stapânitor sau « autocrator » reprezinta o afirmare de suveranitate externa dar si interna.
Atributiile domniei vizeaza toate domeniile importante : de politica interna si externa, militare(comandant suprem al armatei), administrative(conduce întreaga administratie), funciare( este stapânul întregii tari), are drept de a bate moneda, instituie sistemul de impozite si este instanta suprema de judecata.
Înca de la constituire domnii Ţarii Românesti si-au manifestat atributiile de politica interna si externa în sensul pastrarii autoritatii lor dar si a neatârnarii tarii pe care o conduceau.
În secolul al XV-lea aceasta institutie a avut reprezentanti de seama prin domniile lui Mircea cel Batrân (1386-1418) si Vlad Ţepes(1448 ; 1456-1462 ; 1476).
Mircea cel Batrân a fost cel dintâi domn român care a promovat o politica de cruciada. L-a învins pe Baiazid la Rovine si a participat la Cruciada de la Nicopole. Perioada de apogeu a domniei lui Mircea a început dupa 1400. La începutul secolului al XV-lea el va relua politica « blocului românesc » profitând de starea de criza a Imperiului Otoman dupa 1402. Va reînnoi aliantele cu puterile crestine : Polonia si Ungaria si se va implica în luptele pentru putere din Imperiul Otoman.
La jumatatea secolului al XV-lea steagul luptei antiotomane a fost preluat de Vlad Ţepes- domn al Ţarii Românesti. Acesta refuza plata tributului si dupa ce încheie o alianta cu Matei Corvin, se confrunta cu Mahomed al II-lea obtinând o stralucita biruinta în lupta de lânga Târgoviste- 16/17 iunie 1462. Victoria obtinuta nu a putut fi fructificata marea boierime l-a tradat iar ajutorul promis de Matei Corvin nu a mai venit.
Obligatiile tot mai apasatoare pe care Ţara Româneasca le avea fata de Poarta, stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acesteia în pasalac l-au determinat pe Mihai Viteazul sa reia lupta antiotomana si sa înfaptuiasca în cele din urma unirea celor trei tari române. Din proprie initiativa el va adera la Liga Sfânta , alianta antiotomana constituita la initiativa Papei.
În iarna anului 1594-1595 Mihai initiaza rascoala antiotomana la Bucuresti, ucigând creditorii levantini si mica ostire otomana din capitala.
Pe 20 mai 1595 Mihai Viteazul încheie la Alba-Iulia, un tratat cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Prin acesta Mihai devine membru în alianta antiotomana si loctiitorul lui Sigismund. Puterea reala revine însa sfatului domnesc.
În august 1595, Mihai obtine o stralucita victorie la Calugareni iar în octombrie 1595 reuseste cu sprijinul lui Sigismun sa-i alunge pe otomani dincolo de Dunare.
Prin campaniile din 1599-1600 Ţarile Române si Transilvania sunt reunite într-un sistem politic coordonat de Mihai Viteazul. Prima unire politica a românilor desi de scurta durata a ramas ulterior un simbol în constiinta nationala.
Asadar de-a lungul secolelor XIV-XVI, Ţara Româneasca a fost condusa de domni care prin fapta si personalitatea lor si-au pus amprenta pe evolutia statului pe care l-au condus dar si pe situatia politica a partii de rasarit a continentului european. În secolele urmatoare dominatia otomana se va accentua iar mijloacele militare, folosite cu precadere de domnii români pentru pastrarea independentei, vor fi înlocuite de mijloacele diplomatice.

Rezolvare Varianta 4 Istoria Românilor

Subiectul 1
Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice,
ordonandu-le cronologic:

  • a. desfiintarea Bisericii Greco-Catolice din Romania
  • b. inlaturarea regimului comunist din Romania
  • c. cucerirea independentei de stat a Romaniei
  • d. activitatea Romaniei in cadrul Micii intelegeri

c -> d -> a -> b

Subiectul 2
Cititi cu atentie textul de mai jos:
"II. Unirea tarilor romane si moldave intr-un singur stat si sub un singur guvern. (.)
IV. Guvern constitutional reprezentativ si, dupa datinile cele vechi ale tarei, o singura
Adunare Obsteasca.
intr-adevar, cum ar putea fi [garantata] puterea legilor daca voia si puterea guvernului nu va
fi marginita si raspunzatoare inaintea unei Adunari Obstesti care sa faca si sa imbunatateasca
legile tarii? Aceasta Adunare (.) va infatisa si sprijini (.) interesele obstesti, [fiind] compusa din
persoane strans legate cu interesele cele mari ale tarei."

(Proiectul Comitetului Central al Unirii din Bucuresti, 30 martie 1857)

Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

  • 1. Precizati, pe baza textului, o atributie a Adunarii Obstesti.
    « sa faca si sa îmbunatateasca legile tarii»
  • 2. Mentionati, pe baza textului, caracteristica membrilor Adunarii Obstesti.
    « compusa din persoane strâns legate cu interesele cele mari ale tarei »
  • 3. Mentionati, pe baza textului, o caracteristica a guvernului in statul care urma sa fie creat prin "unirea tarilor romane si moldave".
    « guvern constitutional reprezentativ »
  • 4. Numiti o institutie care detinea puterea judecatoreasca in Principatele Unite ale Moldovei si Ţarii Romanesti.
    Inalta Curte de Justitie si Casatie
  • 5. Prezentati actiunea prin care s-a realizat unirea "tarilor romane si moldave intr-un singur stat", in anul 1859.

    În anul 1856, în cadrul Congresului de pace de la Paris, problema româneasca(dorinta de unire) a devenit o problema europeana. Marile Puteri au decis ca în privinta unirii românii sa fie consultati prin intermediul unor Adunari Ad-hoc. Acestea au exprimat dorinta de unire a românilor.Rezolutiile acestor adunari au fost prezentate conferintei Marilor Puteri, organizata la Paris. În 1858 s-a semnat Conventia de la Paris. Conform acesteia se constituiau Principatele Unite ale Moldovei si Ţarii Românesti sub suzeranitate otomana si sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Principatele urmau a fi conduse de doi domni, doua guverne si doua Adunari. Se constituiau doua institutii comune : Comisia Centrala de la Focsani si Înalta Curte de Justitie si Casatie. Conventia prevedea separarea puterilor în stat, drepturi si libertati cetatenesti. Domnul urma sa fie ales pe viata prin vot censitar. În acest sens s-au constituit comisii provizorii compuse din trei caimacami, care supravegheau si pregateau alegerile pentru Adunarile Elective. Adunarea din Moldova, cu o majoritate unionista, a ales în final drept candidat unic pe Alexandru Ioan Cuza, propunere la care au aderat si fortele conservatoare. Alegerea s-a produs pe 5 ianuarie 1859.
    Adunarea Electiva munteana era dominata de fortele conservatoare. În aceste împrejurari liberalii au facut apel la presiunea maselor pentru a contracara aceasta majoritate. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptând candidatura lui Cuza, care în 24 ianuarie 1859 a fost ales domn în unanimitate si în Ţara Româneasca. Acest act politic, dubla alegere a inaugurat politica faptului împlinit.
  • 6. Prezentati o reforma adoptata in Principatele Unite ale Moldovei si Ţarii Romanesti, in perioada 1862-1866.

    La 14 august 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a sanctionat legea agrara. Aceasta prevedea emanciparea taranilor clacasi prin despagubire platita în 15 ani. Ţaranii erau împroprietariti în functie de numarul de vite. Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina. Pamântul nu putea fi înstrainat sau ipotecat timp de 30 de ani. Prin aceasta reforma au primit pamânt aproximativ 460 000 familii de tarani. Proprietatea taraneasca a ajuns la aproximativ 30% din suprafata arabila si pasuni. Existau însa si numeroase limite : întinderea mica a lotului si neîmproprietarirea unui numar destul de mare de tarani.

Subiectul 3
Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii
termeni referitori la istoria romanilor:
Perioada interbelica, secolul al XX-lea, stat, monarhie autoritara, proces electoral, regim
politic, structuri sociale, egalitate confesionala, democratizare.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata.




În anul 1918, prin vointa natiunii române s-a înfaptuit România Mare. Noul stat se deosebea de cel existent înainte de razboi. Suprafata tarii crescuse iar din punct de vedere demografic alaturi de români, în continuare majoritari, exista si un procent destul de important de alte nationalitati.
Reformele adoptate în primul deceniu dupa unire, au schimbat sensibil structurile sociale si politice. Ca o consecinta a reformelor, creste rolul economic si politic al burgheziei dar si importanta taranimii si a muncitorilor industriali.
Din punct de vedere institutional, « noua » Românie era foarte diferita de cea veche.
Viata politica se dinamizeaza. Dispare Partidul Conservator iar Partidul Liberal îsi consolideaza pozitiile. Se constituie noi formatiuni politice. Principalul partid de opozitie va fi Partidul National Ţaranesc format în 1926.
Principala problema a vietii politice românesti în perioada interbelica a fost confruntarea dintre democratie si autoritarism.
Constitutia din 1923 aduce o reala democratizare a vietii politice. Împreuna cu reformele ce au completat-o aceasta asigura egalitatea confesionala, politica si sociala a cetatenilor români. Procesul electoral era cheia mentinerii unui regim politic democratic. Functionarea mecanismului democratic în perioada interbelica a fost destul de complexa si dificila.
Votul universal oferea, teoretic, posibilitatea desfasurarii unui experiment politic democratic, bazat pe viata parlamentara si pluripartitism. În general, partidele si populatia au sustinut acest experiment, dar în anii '30 mai multi factori i-au grabit criza.
Criza economica din anii 1929-1933 si ambitiile politice personale ale regelui Carol al II-lea duc la alterarea regimului politic democratic.
Politica dusa de acesta în perioada 1930-1937 i-a oferit posibilitatea sa-si realizeze obiectivul politic propus - preluarea efectiva a puterii si instaurarea monarhiei autoritare.
Viata politica româneasca din prima jumatate a secolului al XX-lea s-a înscris perfect în evolutia politica a continentului european trecând de la democratie la regim autoritar.

Subiectul 4
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre etnogeneza romaneasca, avand in
vedere:
- precizarea a doua caracteristici ale civilizatiei daco-getilor;
- mentionarea unei actiuni politico-militare intreprinse in spatiul daco-get. in secolul I Î.Hr.;
- mentionarea a doua actiuni politico-militare sau diplomatice desfasurate in nordul Dunarii, in
secolele I - II d.Hr.;
- prezentarea a doua caracteristici ale civilizatiei romane in Dacia;
- mentionarea unui fapt istoric desfasurat in secolele al IV-lea - al Vlll-lea care a contribuit la
etnogeneza romaneasca.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii,
evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.

Aparitia poporului român în spatiul romanitatii orientale debuteaza în momentul în care geto-dacii fauresc la nord de Dunare o civilizatie si o istorie originala.
Geto-dacii reprezinta ramura nordica a tracilor. Ei sunt fauritorii civilizatiei fierului în spatiul carpato-dunarean. Locuitorii acestui spatiu sunt mentionati în izvoarele grecesti cu etnonimul de geti iar în cele latine cu cel de daci. Strabon mentioneaza unitatea etno-lingvistica a acestora.
Individualizarea geto-dacilor în cadrul populatiei tracice de la N de Balcani este raportata la cultura Basarabi, datând din epoca bronzului si Hallstatt-ul timpuriu.
Geto-dacilor le este atribuit cel mai important complex arheologic din Hallstatt-ul tarziu : Bârsesti -Ferigele.
Pe plan politic, geto-dacii sunt puternic influentati de lumea elenistica si celtica. Ei se organizeaza în uniuni de triburi conduse de « basilei ».
Religia geto-dacilor se afla la baza unitatii spirituale a acestora. Caracteristica dominanta a vietii spirituale este politeismul. Este de remarcat si existenta sanctuarelor.
Sinteza politica a uniunilor de triburi geto-dace a fost realizata de Burebista (82-44 î.Hr.). În împrejurari externe favorabile, pe cale militara sau diplomatica, Burebista pune bazele unui stat cu granitele extinse dincolo de Dunare, o monarhie militara cu un caracter efemer însa. Asadar dupa moartea conducatorului statul se destrama în patru apoi în cinci formatiuni politice. Cea mai importanta formatiune se afla în zona muntilor sureanu, unde exista o continuitate a conducerii confirmata de izvoarele narative si epigrafice.
Pe fondul agravarii pericolului roman se afirma Decebal (87- 106 d. Hr.). Acesta reface unitatea statului dac si stabileste capitala la Sarmizegetusa. Noul stat este mai puternic si mai bine organizat. Domnia lui Decebal reprezinta perioada de « apogeu » a civilizatiei geto-dacilor.
În urma celor doua razboaie purtate de Traian împotriva lui Decebal (101- 102 ; 105-106) Dacia este cucerita si transformata în provincie romana. Începe romanizarea oficiala la nord de Dunare.
Prin acest proces civilizatia romana a patruns în toate compartimentele vietii provinciei Dacia. Componenta esentiala a romanizarii a fost cea lingvistica. Astfel autohtonii au învatat limba latina si au « uitat » treptat propriul idiom.
Procesul de romanizare s-a realizat prin mai multi factori. Dintre acestia actiune permanenta si caracter oficial au avut administratia si armata.
În anul 106 d. Hr. Dacia devine provincie romana de rang consular (imperial). Capitala Daciei romane se afla la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Provincia era condusa de un guvernator de rang consular.
Armata romana era organizata în legiuni si trupe auxiliare. În Dacia au fost aduse trupe numeroase stationate în castre. Legaturile dintre soldatii romani si autohtoni au fost esentiale pentru procesul de romanizare. Veteranii se bucurau de respect prin spiritul de disciplina, stiinta de carte si ordine. Ei erau latinofoni. Iesiti din armata ei primeau bani si ocupau diverse functii. Cei din trupele auxiliare primeau cetatenie romana, pamânt în proprietate, dreptul de a se casatori în provincia respectiva.
Colonizarea masiva cu populatie latinofona adusa din toata lumea romana a avut o contributie semnificativa în procesul de romanizare.
Urbanismul a reprezentat o trasatura a noului mod superior de organizare a societatilor din spatiile incluse în sistemul administrativ al Romei. În Dacia civilizatia orasului începe datorita cuceritorilor.
Dupa retragerea armatei si a administratiei romane din provincia Dacia, la nordul Dunarii ramâne o numeroasa populatie romanizata, latinofona. Raspândirea crestinismului în limba latina sustine aceasta afirmatie.
Asadar la baza formarii poporului român a stat sinteza dintre daci si romani. Românii s-au format pe un teritoriu vast care se întindea la nordul si la sudul Dunarii, îngloband fostele provincii romane Dacia si Moesia.
În perioada marilor migratii acestei populatii din spatiul daco-moesic i se adauga populatii germanice (sec III) si slave (secVI).
A doua sinteza se produce la nordul si la sudul Dunarii, în decursul mai multor secole între populatia daco-romana si noii veniti.
În 602 slavii trec masiv în Imperiul Roman de Rasarit unde se stabilesc. Anul 602 este o data importanta în evolutia romanitatii rasaritene si are drept consecinta separarea latinitatii din Peninsula Balcanica de cea nord-dunareana.
La sud de Dunare majoritatea populatiei romanice este asimilata de slavi. La nord de Dunare populatia romanica, mai numeroasa, asimileaza elementele slave ramase.
Concluzionând putem spune ca la formarea limbii române au concurat trei elemente : substratul daco-moesic, stratul latin si adstratul slav. Limba româna a evoluat latina populara (latina vulgaris) vorbita în Dacia dar si la sud de Dunare. Initial ea a integrat elemente ale limbii dacilor - cca 160 cuvinte referitoare la cadru natural si la vechile ocupatii. Ulterior influenta slava determina modificari fonetice si de vocabular. Caracterul fundamental romanic al limbii române se pastreaza însa. Acesta este demonstrat de fondul principal de cuvinte -latin 60% si de structura gramaticala -latina.
Etnogeneza româneasca se încheie în linii mari la sfârsitul secolului VIII. Acest proces a avut ca rezultat constituirea unui popor cu radacini romanice dar cu o istorie si o civilizatie originala strâns legata de partea rasariteana a Imperiului roman si puternic influentata de modelul bizantin. Supravietuind încercarilor de stapânire poporul român si-a pastrat individualitatea de-a lungul istoriei, ajungând la ora actuala, singurul reprezentant al ramurei rasaritene a latinitatii.

Rezolvare Varianta 5 Istoria Românilor

Subiectul 1
Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice,
ordonandu-le cronologic:

  • a. sfarsitul regimului parlamentar prin instaurarea monarhiei autoritare in Romania
  • b. domnia lui Alexandru loan Cuza in statul national roman
  • c. cucerirea independentei de stat a Romaniei
  • d. unificarea administrativa infaptuita in Romania ca urmare a Marii Uniri

b -> c -> d -> a

Subiectul 2
Cititi cu atentie textul de mai jos:
"Politicienii romani considerau Franta si, intr-o masura mai mica, Marea Britanie. drept
principalii garanti ai acordurilor de pace si se bazau pe ele pentru a contracara amenintarile la
adresa statu-quo-ului teritorial din Europa de Est, impotriva (.) Germaniei si statelor revizioniste
mai mici, Ungaria si Bulgaria. Guvernele romanesti au urmarit sa pastreze (.) securitatea
colectiva si pentru aceasta au sprijinit eforturile de a transforma Liga Natiunilor [Societatea
Natiunilor] in aparator de nadejde al pacii si stabilitatii in Europa si au promovat aliante regionale
cum au fost Mica intelegere si intelegerea Balcanica, pentru a descuraja revizionismul din Europa
de Est." (Keith Hitchins, Istoria Romaniei)

Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

  • 1. Mentionati, pe baza textului, doua actiuni desfasurate de Romania pe plan international.
    « au sprijinit eforturile de a transforma Liga Natiunilor[Societatea Natiunilor] în aparator de nadejde al pacii si stabilitatii în Europa si au promovat aliante regionale cum au fost Mica Întelegere si Întelegerea Balcanica »
  • 2. Precizati, pe baza textului, un obiectiv al politicii externe romanesti, in perioada interbelica.
    "Guvernele românesti au urmarit sa pastreze(..) securitatea colectiva"
  • 3. Precizati un conflict international la care participa Romania, intre anii 1916-1918.
    Primul Razboi Mondial
  • 4. Prezentati un tratat international semnat in anii 1919-1920 referitor la Romania.

    La sfârsitul Primului Razboi Mondial, harta politica a Europei a suferit modificari însemnate. La Conferinta de Pace de la Paris (1919-1920), România a cautat sa obtina recunoasterea internationala a noilor sale granite, rezultate în urma unirii. Sub conducerea lui I.I. C. Bratianu diplomatia româna a luptat din rasputeri în cadrul Conferintei de pace de la Paris pentru a respinge interventia marilor puteri în afacerile României. Acestea conditionau recunoasterea unirii de semnarea unui tratat separat privind statutul minoritatilor în România. Prin tratatele de pace de la Paris s-a recunoscut în plan international unirea Transilvaniei si a Bucovinei cu România. Frontiera româno-bulgara ramânea cea prevazuta în 1913. La 28 octombrie 1920, prin Tratatul de la Paris, Franta, Marea Britanie, Italia si Japonia au recunoscut unirea Basarabiei cu România. În 1933 s-au adaugat si SUA.
  • 5. Prezentati un fapt istoric, desfasurat in anul 1940, care a agravat relatiile romano-sovietice.

    În vara anului 1940 România a suferit grave pierderi teritoriale fiind astfel pusa în fata optiunii de a pieri sau de a ceda teritorii. La 26 iunie Viaceslav Molotov, ministru de externe sovietic, l-a convocat la Kremlin pe diplomatul român Gheorghe Davidescu si i-a cerut în mod ultimativ predarea Basarabiei si a nordului Bucovinei. Încercarea guvernului român de a negocia a esuat. Un nou ultimatum sovietic, dat în noaptea de 27/28 iunie 1940, a anuntat intentia trupelor sovietice de a intra în Basarabia a doua zi. România era silita sa evacueze teritoriul în termen de 4 zile. În aceste conditii, Consiliul de Coroana de la Bucuresti a decis sa cedeze în speranta salvarii statului român. Mentionam ca toate statele europene consultate au îndemnat la retinere si chiar la acceptarea cererilor sovietice

Subiectul 3
Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii
termeni referitori la istoria romanilor:
Sfarsitul secolului al XX-lea, perioada postbelica, cenzura, rezistenta anticomunista,
represiune politica, deportare, stat de drept, Parlament, pluralism politic.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata.

În estul si centrul Europei, perioada postbelica a fost marcata de instaurarea regimurilor comuniste dupa modelul sovietic. Acestea vor supravietui pâna catre sfârsitul secolului al XX-lea mai exact pâna în anul 1989, an în care în aceasta parte a Europei se va ivi speranta eliberarii de comunism, speranta libertatii.
România se încadreaza si ea în acest tipar.
Dupa 1945 sub presiunea trupelor sovietice comunistii vor prelua treptat puterea. Controlând guvernul, falsificând alegerile si silind pe regele Mihai sa abdice, comunistii vor acapara definitiv puterea politica. Un instrument important în mentinerea acestui regim a fost cenzura practicata la toate nivelurile. Nu trebuie omisa nici activitatea Directiei Generale a Securitatii Poporului, viitoarea Securitate, institutie ce a practicat represiunea politica.
Instaurarea acestui sistem politic totalitar a întâmpinat o puternica opozitie. Rezistenta anticomunista din România a fost expresia unei nemultumiri generale si a avut un caracter national. Participantii au provenit din toate segmentele sociale: militari si tarani, functionari si studenti, preoti, femei, elevi si muncitori.
Partizanii anticomunisti si-au facut aparitia în primavara lui 1944, în momentul în care trupele sovietice patrundeau în Bucovina si în nordul Moldovei. Dupa 23 august 1944 s-a extins miscarea de partizani. Centre de rezistenta existau în Muntii Apuseni, Muntii Fagaras, Banat, Gorj, Vrancea, padurile Dobrogei. Printre grupurile de rezistenta amintim: "Divizia Sumanele Negre", "Haiducii Muscelului"- ". unul din cele mai active, "Haiducii lui Avram Iancu". Activitatea acestora a fost lichidata pâna în 1959.
O puternica opozitie a venit si din partea taranilor în timpul campaniei de colectivizare silita. Rascoalele taranesti au fost înabusite cu brutalitate, guvernul comunist efectuând arestari si deportari în Baragan sau Moldova.
În vremea regimului Ceausescu teroarea directa a fost înlocuita cu teroarea difuza. Nu au lipsit însa nici acum miscarile de protest: greva minerilor din Valea Jiului, revolta muncitorilor brasoveni, scrisoarea celor sase.
Nimic din ceea ce este rau nu tine vesnic, astfel ca în anul 1989 regimul comunist se va prabusi. Ceausescu va fi condamnat si executat iar monopolul politic al Partidului Comunist va fi înlaturat. Se va instaura statul de drept bazat pe : regim democratic, suprematia legii, pluralism politic. Regimul democratic se bazeaza pe existenta a trei puteri în stat- puterea legislativa (Parlamentul), puterea executiva (Guvernul) si puterea judecatoreasca. Fiecare dintre ele are prerogative proprii. Baza juridica a noului regim instaurat dupa 1989 este Constitutia din 1991 adoptata de parlament si supusa spre aprobare unui referendum.
Asadar în secolul al XX-lea România a trecut prin evenimente ce au influentat în mod decisiv tipul de regim politic . Trecând de la democratie la autoritarism, apoi la dictatura si totalitarism, România va reusi în cele din urma sa revina la acel tip de sistem politic bazat pe separarea puterilor în stat si pe respectarea drepturilor omului, adica la democratie.

Subiectul 4
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre evolutia Transilvaniei in secolele al
IX-lea - al XVI-lea, avand in vedere:
- mentionarea a trei formatiuni politice prestatale existente in Transilvania in secolele al IX-lea -
al Xl-lea;
- mentionarea unei forme de organizare politica a Transilvaniei, in secolele al Xll-lea - al XV-lea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la contributia romanilor din Transilvania la intemeierea
Ţarii Romanesti si/ sau a Moldovei;
- prezentarea unei actiuni politico-militare cu caracter antiotoman la care a participat Transilvania
in secolul al XV-lea;
- precizarea unei modificari intervenite in statutul politico-juridic al Transilvaniei, in secolul al XVI-lea.

Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii,
evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.

Cresterea demografica, viata economica prospera, accentuarea procesului de diferentiere sociala dar si contextul extern favorabil au favorizat întemeierea statelor medievale românesti.
Uniunile de obsti au stat la baza aparitiei formatiunilor politice prestatale.
În Transilvania Gesta Hungarorum- cel mai important izvor istoric- mentioneaza voievodatele conduse de Glad, Gelu si Menumorut. Ducatul lui Gelu- "un anumit roman"- era situat în S-V Transilvaniei si avea centrul la Dabâca. Formatiunea condusa de Menumorut era situata în Crisana si avea centrul la Biharea iar cea condusa de Glad se afla în Banat si avea centrul la Cuvin. Anonymus relateaza despre interesul manifestat de ducele Arpad fata de aceste teritorii extrem de bogate. În urma confruntarilor militare cu maghiarii, formatiunile existente în secolele IX-X sunt anihilate. Voievodatul lui Gelu este cucerit de Tuhutum, care preia conducerea tarii pentru sine si urmasii sai. La începutul secolului al XI-lea un urmas al lui Tuhutum-ducele Gyula sau Gylas- intra în conflict cu stefan cel Sfânt, regele Ungariei. Informatia este oferita de Legenda Sfântului Gerard. Izvorul mentioneaza formatiunea din Transilvania ca o "tara întinsa si prospera", surprinzând astfel procesul de evolutie catre o structura politica statala. Aceasta evolutie va fi întrerupta de cucerirea maghiara.
Etapa cuceririi efective si sistematice a Transilvaniei de catre maghiari are loc dupa 1050 si dureaza pâna la începutul secolului al XIII-lea. Mijloacele folosite de maghiari au fost complexe: militare, politice,administrative, religioase, etnice. Din punct de vedere politic maghiarii au încercat sa înlocuiasca forma de organizare specific româneasca- voievodatul- cu o forma specifica feudalismului apusean- principatul. Încercarea a esuat-în 1176 documentele îl mentioneaza pe Leustachiu voievod. Voievodatul se va mentine pâna în secolul al XVI-lea.
Pe lânga faptul ca si-au constituit propriile formatiuni politice prestatale, românii din Transilvania au contribuit la întemeierea Ţarii Românesti si a Moldovei.
În cazul Ţarii Românesti traditia istorica atribuie aceasta actiune voievodului din Fagaras, Radu Negru Voda, care a descalecat la Campulung în 1291, în contextul în care regalitatea maghiara încerca sa-si impuna autoritatea în Transilvania si la sud de Carpati. Aici el pune bazele unei comunitati catolice formata din români, sasi si unguri. Prosperitatea acestei comunitati este explicata prin situarea ei pe drumul comercial ce lega Transilvania de Dunarea de jos si Marea Neagra. Teoria descalecatului nu este sustinuta însa de izvoare.
Revenind la situatia din Transilvania putem spune ca "ocuparea tarii" de catre maghiari aduce schimbari pe toate planurile. Românii, desi majoritari vor fi treptat exclusi de la viata politica. Deposedati de proprietatile funciare, retrasi spre zonele marginase ale Transilvaniei, în traditionalele " tari", românii îsi pastreaza unele institutii anterioare.
Cât timp s-a aflat sub dominatia maghiara Transilvania a fost condusa de un voievod desemnat de regele Ungariei. Acesta avea atributii administrative, judiciare si militare. Desi dominatia maghiara era puternica au existat cazuri în care, profitând de o conjunctura favorabila, anumiti voievozi au avut atribute de suveranitate- cazul lui Roland Bors si Ladislau Kan.
În secolul al XV un reprezentant stralucit al acestei institutii- voievodatul- a fost Iancu de Hunedoara. Voievod al Transilvaniei începând cu anul 1441, acesta promoveaza o politica de cruciada si sustine constituirea unui front comun antiotoman al tarilor române. Participa la "Campania cea lunga"(sept-dec 1443), la cruciada de la Varna-1444. În 1453 începe o noua etapa a expansiunii otomane dupa cucerirea Constantinopolului. Imperiul Otoman denunza armistitiul încheiat cu statele crestine în 1451 si asediaza Belgradul considerat o veritabila "cheie" a Ungariei. Iancu a organizat si a condus apararea Belgradului, obtinând o victorie categorica în iulie 1456. Papa Calixt al III-lea considera ca victoria obtinuta de Iancu de Hunedoara a fost "evenimentul cel mai fericit al vietii sale".
Secolul al XVI-lea este încadrat în perioada de apogeu a Imperiului Otoman- marcata de domnia lui Soliman Magnificul. Acum este cucerit Belgradul, o parte a Ungariei e organizata ca pasalâc cu capitala la Buda iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomana- începand cu anul 1541.
Concluzionând, putem spune ca pe tot parcursul Evului mediu, Transilvania si-a mentinut individualitatea reusind sa contracareze eforturile de încorporare desfasurate de Ungaria si pastrându-si autonomia în timpul în care s-a aflat sub suzeranitate otomana.

Rezolvare Varianta 11 Istoria Românilor

Subiectul 1
Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice,
ordonandu-le cronologic:

  • a. domnia lui Mihai Viteazul in Ţara Romaneasca
  • b. represiunea politica in Romania comunista
  • c. activitatea desfasurata de Romania la Societatea Natiunilor
  • d. domnia lui Alexandru cel Bun in Moldova

d a c b

Subiectul 2
Cititi cu atentie textul de mai jos:
"Reforma rurala din 1864 a avut importante consecinte pe plan social si economic, dand
taranimii o motivatie cetateneasca si nationala si favorizand dezvoltarea economica moderna.
Pamantul distribuit taranimii (.) nu a fost indestulator, iar cei improprietariti nu aveau sa fie ajutati
sa se transforme in fermieri moderni. Puternicele rascoale care au avut loc in urmatoarea jumatate
de veac aveau sa dezvaluie caracterul incomplet al reformei din 1864. (.) in vara anului 1864,
[legea rurala] a fost intampinata cu satisfactie de tarani, mai ales datorita prevederilor relative la
abolirea clacii."

Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

  • 1. Precizati, pe baza textului, o prevedere a legii rurale.
    "abolirea clacii"
  • 2. Precizati, pe baza textului, o consecinta economica a legii rurale.
    a favorizat "dezvoltarea economica moderna"
  • 3. Mentionati, pe baza textului, o consecinta sociala a adoptarii legii rurale.
    a dat "taranimii o motivatie cetateneasca si nationala"
  • 4. Precizati o alta prevedere a legii rurale din anul 1864, in afara celor mentionate in text.
    suprafata de pamânt primita era stabilita în functie de numarul de vite detinute
  • 5. Prezentati o alta lege adoptata in statul roman in anul 1864, in afara celei mentionate in text.

    Legea instructiunii publice, promulgata în decembrie 1864, organiza treptele de învatamânt public sau privat si instituia laicizarea, egalitatea între sexe si pregatirea pedagogica a cadrelor didactice. Legea prevedea de asemenea obligativitatea si gratuitatea învatamântului primar. Tot prin aceasta lege se ânfiinta Universitatea din Bucuresti, cea din Iasi exista înca din 1860.
  • 6. Prezentati o lege care reglementa problema agrara, adoptata in perioada 1918-1921.

    Legislatia economica adoptata dupa Marea Unire a contribuit la consolidarea statului national unitar român. Una din cele mai importante masuri adoptate în aceasta perioada a fost reforma agrara. În decembrie 1918 au fost publicate decretul-lege privind exproprierea marilor proprietati rurale din Vechiul Regat si cel care stabilea conditiile exproprierii. În perioada ianuarie- septembrie tot prin decret- lege se înfaptuia reforma agrara în Basarabia, Transilvania si Bucovina. Legile de reforma agrara adoptate în 1920-1921 sintetizau legislatia agrara din anii anteriori. Ele aveau un caracter unitar, mentinând totusi unele elemente particulare pentru fiecare provincie istorica. Reforma agrara legiferata în 1921 a fost cea mai ampla reforma de acest fel din Europa acelei perioade.

Subiectul 3
Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii
termeni referitori la istoria romanilor:
Secolul al XlV-lea, Evul Mediu, "politica de cruciada", suzeranitate, vasalitate, principat,
independenta, statut international, autonomie.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata.

În secolele XIV-XVI statutul international al Ţarilor Române a depins în mare masura de raporturile dintre marile puteri vecine si de obiectivele politicii externe românesti. Mijloacele domnitorilor români au fost, la începuturile Evului Mediu, militare, iar apoi, cu precadere dupa 1600, diplomatice.
Esentiale în raporturile internationale au fost relatiile dintre Ţarile Române si Poarta.
Neavând resursele necesare unei actiuni ofensive de durata în teritoriul inamic, strategia militara a domnilor era în principal defensiva si urmarea sa împiedice Poarta sa instaureze la nord de Dunare regimul de pasalâc.
Directia principala în politica externa a reprezentat-o lupta pentru mentinerea autonomiei si a independentei politice a Ţarilor Române, a statutului lor juridic în raport cu Marile Puteri (Ungaria, Imperiul Otoman, Polonia), apararea teritoriului si a hotarelor tarii.
Primul domn român care a promovat o politica de cruciada a fost Mircea cel Batrân, domn al Ţarii Românesti(1386-1418). În secolul al XV conducerea luptei antiotomane a fost preluata de Iancu de Hunedoara-voievod al Transilvaniei, Vlad Tepes domn al Ţarii Românesti si de marele domn al Moldovei- stefan cel Mare.
La capatul unei îndelungate lupte stefan cel Mare a reusit sa înlocuiasca raporturile de vasalitate cu Ungaria si Polonia cu raporturi de egalitate, înlaturând suzeranitatea acestora.
De asemenea a impus Portii recunoasterea autonomiei Moldovei care se afla la apogeul prestigiului si puterii sale.
Prima jumatate a secolului al XVI-lea a adus, însa, modificarea raportului de forte pe continent în favoarea otomanilor. În 1541 partea centrala si sudica a Ungariei devine pasalac. Transilvania, Banatul si Partium( Crisana si Maramures) sunt organizate ca principat autonom sub suzeranitate otomana. Relatia de vasalitate a Transilvaniei fata de Imperiul Otoman a functionat pâna la sfârsitul secolului al XVII-lea.
Obligatiile tot mai apasatoare pe care Ţarile Române le aveau fata de Poarta, stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acestora în pasalâc l-au determinat pe Mihai Viteazul sa reia lupta antiotomana si sa înfaptuiasca în cele din urma unirea celor trei tari române.

Subiectul 4
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre contributia institutiei monarhice la
consolidarea statului roman modern, intre 1866-1916, avand in vedere:
- precizarea a doua actiuni politice desfasurate in anul 1866, in statul roman, anterior instaurarii
monarhiei;
- numirea monarhului care a ocupat tronul statului roman in 1866 si mentionarea a doua
prerogative pe care acesta le exercita, conform Constitutiei;
- prezentarea unei actiuni politico-militare prin care monarhul a contribuit la modificarea
statutului international al Romaniei, in a doua jumatate a secolului al XlX-lea;
- precizarea anului in care Romania a fost proclamata regat;
- prezentarea unui fapt istoric, desfasurat in Romania, in anii 1914-1916, in care se implica
monarhia.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii,
evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.

Schita eseului. Considerente generale. Întrucât eseul este o creatie personala, având la baza faptele istorice, mi-am propus ca în cele ce urmeaza sa schitez etapele ce trebuie parcurse. Aceasta schita contribuie la o mai buna întelegere a modului în care am redactat eseurile. Structurarea prezentarii trebuie sa tina cont de cele trei repere: introducere, cuprins si încheiere. Prezentarea faptelor istorice trebuie sa evidentieze relatia cauza-efect. Folosirea limbajului istoric, respectarea succesiunii logice a faptelor nu trebuie neglijata. si nu în ultimul rând respectarea limitei de spatiu.

În istoria României moderne, rolul monarhiei a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele îsi exercita atributiile în limitele actului din 1866, care îi oferea largi prerogative politice, legislative militare si executive.
- 11 februarie 1866- Al. I. Cuza a fost silit sa abdice. S-a format o locotenenta domneasca , compusa din Lascar Catargiu, generalul Nicolae Golescu, colonelul Nicolae Haralambie. Guvernul provizoriu a început demersurile pentru a gasi un domnitor. O solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica, a fost aducerea unui print strain.
- Prin intermediul Frantei a fost adus Carol de Hohenzollern - Sigmaringen înrudit cu regele Prusiei si var cu Napoleon al III lea. Conform Constitutiei de la 1866 domnitorul sanctioneaza si promulga legile, numeste si revoca ministrii, are drept de a bate moneda, conduce armata.
- Prezentarea razboiului ruso-turc si obtinerea independentei României în conjunctura favorabila creata în momentul redeschiderii "chestiunii orientale" prin rascoalele antiotomane din Bosnia si Hertegovina(1875), Bulgaria, Serbia si Muntenegru(1876)
- Principalele momente ale razboiului ruso-turc:
4 aprilie 1877- conventia romano-rusa semnata la Bucuresti- prevedea trecerea trupelor rusesti pe teritoriul României
29 aprilie 1877- România ajunge în stare de razboi cu Imperiul Otoman.
9 mai 1877-la interpelarea lui Nicolae Fleva, ministru de externe Mihail Kogalniceanu raspunde proclamând independenta României
Telegrama marelui duce Nicolae, trecerea Dunarii de catre armata româna, numirea lui Carol comandant al trupelor româno-ruse
Capitularea Plevnei dupa un lung asediu
Operatiunea Vidinului, asaltul Smârdanului
Armistitiul si Tratatul de pace de la San-Stefano- prevederi
Efect- consolidarea pozitiei Rusiei în Balcani, convocarea unui Congres de pace la Berlin si recunoasterea suveranitatii României.
- Anul în care România e proclamata regat- 1881
- Primul Razboi Mondial- perioada neutralitatii
- Mentionarea conventiei secrete pe care România o semnase cu Puterile Centrale si a motivului pentru care România nu putea sa lupte alaturi de Austro-Ungaria- atitudinea acesteia fata de românii din Transilvania
- Mentionarea organismului care decide neutralitatea- Consiliul de coroana de la Sinaia-21 iulie 1914. Motivul Austro- Ungaria nu fusese atacata iar România nu fusese prevenita de aliatul sau de izbucnirea razboiului.
- Negocierile cu Antanta momente: preluarea tronului de catre Ferdinand din septembrie 1914 si atitudinea regelui cât si a primului ministru I. C. Bratianu de apropiere fata de Antanta. Prudenta cu care s-a negociat.
- Întelegerea formala cu Italia si conventia cu Rusia-1914
- 4 august 1916 conventia militara si politica cu Antanta.
- Implicarea României în razboi, victoria Antantei, Congresul de pace de la Paris, recunoasterea statului national unitar român.

Concluzii- în perioada 1866-1916 institutia monarhiei a jucat un rol esential în consolidarea statului român modern. Atât Carol I cât si Ferdinand au domnit ca monarhi constitutionali si prin actiunile lor au contribuit la cresterea prestigiului institutiei monarhice.

Rezolvare Varianta 12 Istoria Românilor

Subiectul 1
Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice,
ordonandu-le cronologic:

  • a. modernizarea statului national roman prin reformele infaptuite in timpul lui Al. I. Cuza
  • b. constituirea statului national unitar roman
  • c. alternanta la guvernare in Romania pana la Primul Razboi Mondial
  • d. sfarsitul regimului parlamentar prin instaurarea monarhiei autoritare in Romania

a c b d

Subiectul 2
Cititi cu atentie textul de mai jos:
"Fortele de securitate au reprezentat instrumentul nemijlocit al represiunii aplicate de
Partidul Comunist. Ele au fost organizate dupa tiparul sovietic si sub coordonare sovietica. (.) in
procesul de constituire a democratiei populare, fortelor de securitate li s-a cerut sa elimine
anumite institutii politice si anumite structuri sociale existente. Constrangerea si amestecul politiei
au ajuns sa fie parte din viata zilnica, trasaturi ale existentei care au instaurat teama generalizata,
o stare de spirit ce a schimbat nu doar structura societatii, ci si comportamentul personal.
Conversatia animata a lasat loc cuvintelor soptite pe fuga sau exprimarilor prin parabole, aluziile
au inlocuit discutia deschisa, iar mesajele cele mai simple erau mascate."

(D. Deletant, Teroarea comunista in Romania. Gheorghiu-Dej si statul politienesc, 1948-1965)

Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:

  • 1. Precizati, pe baza textului, o misiune pe care trebuia s-o indeplineasca "fortele de securitate" in Romania.
    "li s-a cerut sa elimine anumite institutii politice"
  • 2.Precizati, pe baza textului, modelul pe care l-au preluat "fortele de securitate" in Romania.
    "tiparul sovietic"
  • 3. Precizati, pe baza textului, o consecinta a activitatii "politiei" in Romania.
    ."Constrângerea si amestecul politiei au ajuns sa fie parte din viata zilnica"
  • 4.Mentionati o caracteristica a "revolutiei culturale" promovate de regimului comunist in Romania.
    "revolutia culturala" a impus asezarea ideilor comuniste la baza oricarei productii intelectuale, economice sau artistice.
  • 5. Prezentati o masura economica impusa de regimul comunist in Romania.

    Pe 11 iunie 1948 a fost adoptata legea cu privire la nationalizarea principalelor mijloace de productie. Aceasta masura a avut ca efect trecerea întreprinderilor industriale, bancare sau de comert, telecomunicatii etc. din proprietate privata în proprietatea statului. Potrivit acestei legi au fost confiscate peste 1000 de întreprinderi industriale si miniere reprezentând 90% din productia tarii. În România nationalizarea s-a facut fara despagubirea fostilor proprietari.
  • 6. Prezentati o actiune de politica externa a Romaniei in timpul regimului comunist.

    La începutul guvernarii sale, Ceausescu a continuat procesul de destalinizare, initiat înca de Dej. Pe plan extern, a dus o politica de desovietizare, departându-se de Moscova, pentru a a câstiga în acest fel simpatia românilor si a statelor democratice occidentale, cu care a stabilit unele relatii diplomatice. România a fost prima tara socialista care a stabilit relatii diplomatice cu Republica Federala Germania, în 1967. În august 1968, Ceausescu a criticat interventia trupelor Tratatului de la Varsovia în Cehoslovacia, refuzând participarea României la înabusirea revoltei de aici, care viza reformarea regimului comunist. Ca uramare a acestei actiuni prestigiul lui Ceausescu a crescut imens. Totusi, deschiderea anilor 1965-1974 nu reprezenta decât o încercare de iesire de sub tutela sovietica si nicidecum o abandonare a modelului sovietic.

Subiectul 3
Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii
termeni referitori la istoria romanilor:
Secolul al XVIII-lea, epoca istorica, drepturi cetatenesti, proiect liberal, criza orientala, politica hegemonica, constiinta nationala, emancipare politica, Mari Puteri.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata.

În secolul al XVIII-lea s-a accentuat criza orientala. Aceasta a evoluat cuprinzând întreaga viata sociala, economica si politica din sud-estul Europei pâna la Marea Mediterana. Rivalitatile dintre marile puteri, în special dintre Austria si Rusia, s-au rasfrânt si asupra Principatelor, state vasale Portii. Moldova si Valahia s-au transformat în principalul teatru de confruntari iar statutul politico-juridic al acestora a fost influentat si modificat . Principatele au suferit de asemenea pierderi teritoriale.
Profitând de decaderea statului otoman, Imperiul rus îsi impune tot mai mult prezenta în Balcani. Aliat sau rival al Rusiei, Imperiul habsburgic a încercat sa limiteze puterea tarilor si politica hegemonica a acestora în Balcani.
Pentru a-si asigura fidelitatea Principatelor, imperiul otoman a impus regimul turco-fanariot si a restrâns autonomia acestora. Principala trasatura a acestei epoci istorice este noul caracter al regimului dominatiei otomane, mult mai apasator din punct de vedere politic si economic. Cu toate acestea, unii dintre domnii fanarioti influentati de ideile iluministe, au întreprins în Principate reforme administrative si sociale si au contribuit la alcatuirea unor coduri de legi. În secolul fanariot politica interna a fost dominata de conflictul dintre domnia fanariota si boierimea pamânteana sau dintre boierii greci si cei români.
În contextul razboaielor ruso-austro-turce boierimea pamânteana, grupata în cadrul Partidei nationale, solicita prin memorii respectarea autonomiei, revenirea la domniile pamântene, eliminarea grecilor din administratie si biserica.
Anul 1821 a provocat sfârsitul regimului fanariot în Principate. Din 1822 s-au instaurat domniile pamântene.
Înca de la sfârsitul secolului al XVIII-lea, în paralel cu memoriile care expuneau problema recâstigarii independentei sau a abolirii regimului turco-fanariot, au aparut proiecte de reforma care propuneau schimbari în economie si în sistemul de guvernare. Mentionam "republica aristodemocraticeasca" a lui Dimitrie Sturdza, Constitutia Carvunara alcatuita în 1822 de Ionica Tautu dar si proiectul liberal al Partidei Nationale din Ţara Româneasca redactat în 1838 si intitulat "Osabitul act de numire a suveranului". Acest ultim document sustinea ca Ţara Româneasca sa fie o monarhie constitutionala pusa sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Documentul prevedea de asemenea ca toti românii sa fie egali în fata legilor urmând sa se bucure de drepturi cetatenesti.
Dezvoltarea constiintei nationale, politice si culturale a determinat aparitia ideii de renastere spirituala si politica realizabila printr-o modernizarea a structurilor societatii. Scopul final al acestor transformari era înlaturarea amestecului tot mai pregnant al Rusiei în treburile interne mergându-se chiar pâna la emanciparea politica, obtinerea neatârnarii Principatelor cu sprijinul Marilor Puteri.


Subiectul 4
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre civilizatia romaneasca in context european in secolele al XV-lea - al XVI-lea, avand in vedere:
- mentionarea a doua aspecte ale lumii rurale in spatiul medieval romanesc;
- prezentarea unei institutii implicate in consolidarea statelor medievale din spatiul romanesc;
- numirea a doua personalitati care au preluat tronul Moldovei, in secolul al XV-lea;
- prezentarea unei actiuni antiotomane la care participa Ţara Romaneasca, in secolul al XV-lea;
- mentionarea unei modificari a statutului politico-juridic al Transilvaniei, in secolul al XVI-lea;
- precizarea statutului politico-juridic al Ţarii Romanesti fata de Imperiul Otoman, in anul 1593.

Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii,
evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.

Civilizatia medievala a românilor s-a nascut ca o sinteza, în care si-au dat întâlnire cultura româneasca, prin excelenta rurala, si influente externe inegale ca pondere, venite din Bizantul imperial si Occidentul catolic.
· Doua aspecte ale lumii rurale în spatiul medieval românesc:
Cei doi poli ai lumii rurale- boierii si taranii
Boierii -stapâni de pamânt; se diferentiaza în functie de marimea proprietatii. Acestia datorau domnului credinta si slujba. Pentru Evul mediu românesc nu exista marturii privind desfasurarea unor ceremonii în care boierul depune omagiul sau domnitorului, dupa modelul clasic occidental. Boierul datora ascultare voievodului din mila caruia primea pamânturi si dregatorii.
Ţaranii - munca taranilor reprezenta principalul izvor de bogatie. De precizat ca în spatiul românesc se desfasoara treptata fenomenul de aservire a taranimii. Ţaranii erau liberi si dependenti. Ţaranii liberi erau numiti mosneni- în Ţara Româneasca si razesi în Moldova. Ţaranii dependenti purtau denumirea de rumâni în Ţara Româneasca si vecini în Moldova. Ansamblul obligatiilor taranimii fata de stapânul feudal purta numele de renta feudala. Formele sale principale erau: renta în munca-robota, în produse-dijma si în bani-censul.
Principalele ocupatii în spatiul rural-cresterea animalelor si cultivarea pamântului.
· O institutie implicata în consolidarea statelor medievale românesti- domnia.
Domnia-institutia centrala. Originea divina a puterii domnesti- exprimata în titlul domnului prin particula IO si prin expresia "din mila lui Dumnezeu". Succesiunea la conducerea tarii s-a facut pe cale electiv-ereditara. Domnul era stapânul întregii tari-proprietarul întregului pamânt, comandant suprem al armatei, conducator al administratiei, cel care batea moneda si stabilea impozite. Se bucura de o autoritate nelimitata si avea drept de viata si de moarte asupra supusilor sai.
· Doua personalitati care au preluat tronul Moldovei în secolul al XV-lea au fost Alexandru cel Bun(1400-1432) si stefan cel Mare(1457-1504)
· Actiune antiotomana la care participa Ţara Româneasca în secolul al XV-lea- prezentarea confruntarilor lui Vlad Tepes cu Imperiul Otoman. - mentionarea campaniei din dreapta Dunarii din iarna anului 1462 si efectul ei -campania lui Mahomed al II-lea în Ţara Româneasca. Vlad Ţepes aplica tactica pamântului pârjolit si organizeaza în noaptea de 16/17 iunie atacul de noapte de lânga Târgoviste- victoria obtinuta nu a putut fi fructificata deoarece ajutorul lui Matei Corvin nu a venit Vlad Ţepes îsi va pierde chiar si tronul si va fi întemnitat la Visegrad.
· În contextul cresterii puterii Imperiului Otoman -apogeul în vremea lui Soliman Magnificul - o parte a Ungariei medievale devine pasalâc cu capitala la Buda iar Transilvania e organizata ca principat autonom sub suzeranitate otomana.
· În anul 1593 între Imperiul otoman si Ţara Româneasca functionau relatii de vasalitate. Tributul crescuse ingrijorator, autonomia era stirbita exista pericolul transformarii în pasalâc. În acest context Mihai Viteazul va adera din proprie initiativa la Liga Sfânta.
· Concluzii... În evolutia civilizatiei românesti modelul bizantin a jucat un rol esential. Institutia domniei se contureaza în acest spatiu tinând cont de acest reper. În functie de momentul în care au domnit conducatorii Ţarilor Române s-au integrat prin actiunile lor în directia sustinuta de puterile crestine europene iar în Evul Mediu aceasta directie urmarea în principal oprirea înaintarii otomanilor catre centrul Europei.

Nota: desi la primul punct al eseului se cerea mentionarea a doua aspecte ale lumii rurale, fara sa le prezentam eu le-am detaliat putin pentru a întelege mai bine subiectul- dar asta nu înseamna ca în eseu o sa lasati toate ideile de acolo. Alegeti doua aspecte ale lumii rurale si le mentionati doar. Atunci când va cere sa le prezentati vorbiti pe larg despre fiecare cerinta- alfel nu.


loading...


Document Info


Accesari: 48135
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )